Nr. 11-12/2010 - Politia de Frontiera

În acest an, elevii æcolii noastre au participat la evenimentele
organizate pentru omagierea zilei Marii Uniri la Alba Iulia,
Capitala de suflet a românilor de pretutindeni unde, la 1 decembrie
1918, au fost scrise pagini de istorie de neuitat, marcate de adânci
sentimente de emoåie, lacrimi, bucurie æi fericire deplinã, iar pe
buzele tuturor era un singur æi drag cuvânt, „România”.
Dincolo de sentimentele de dragoste æi ataæament faåã de
patrie, conætiinåa patrioticã izvorãæte din cunoaæterea istoriei, a
geografiei æi a culturii naåionale. Vizitarea Salinei de la Turda,
în prima zi a acestei activitãåi, a prilejuit, tocmai, acest lucru,
a fost ca o Uverturã, a marii Maestre, Natura, desãvâræitã de
inventivitatea æi creativitatea Omului, care a pregãtit sentimentele
ce aveau sã creascã mult în amploare, a doua zi, la Alba Iulia. A
urmat trecerea scurtã, preå de câteva ore, prin Blaj, pentru a ne
primeni sufletul æi trupul într-un orãæel minunat, care, la fiecare
pas, respirã spiritualitate româneascã.
În ziua de 1 Decembrie, dând, parcã, rãspuns chemãrii,
ce suna atât de frumos în gura Poetului însuæi, „Veniåi la Alba
Iulia, în Ardeal”, am purces æi noi spre Bãlgrad, cum era numitã,
odinioarã, cetatea.
Sentimentele erau diverse, la fel de intense unele, ca æi
celelalte: unii erau preocupaåi, cu pasiune, de organizare; alåii
aæteptau cu nerãbdare sã intre falnici, asemenea domnitorului
Mihai Viteazul, în cetatea Bãlgradului; alåii, ca æi regele Ferdinand
I, aæteptau sã pãæeascã, cu mândrie æi cu inima micã de tot, în
catedralã, pentru a deveni, fie æi numai pentru câteva minute, regi;
alåii îæi potriveau uniformele, cãci primiserã „cuvânt de poruncã”
sã fie „nou-nouåi, ca din cutie”! Alåii îæi retrãiau, cu voce tare,
minunaåii ani de liceu militar, petrecuåi în frumosul oraæ!
Cele douã clase de elevi au fost însoåite de diriginåi - comisar
æef Gheorghe Bioæa æi comisar Kiss Etelka, dar æi de alte cadre,
dornice sã ni se alãture – comisar-æef Ciprian Varadi, æef Birou
învãåãmânt, subinspector Alexandru Azoiåei, æef sector, elevii din
anul I æi doamna Luciana Ivãnescu, bibliotecarã.
Æi, pentru cã sentimentul trãit a fost atât de intens, încât m-a
emoåionat, aæ aminti faptul cã, pentru unii, vizitarea Colegiului
Liceal Militar de la Alba Iulia a constituit prilejul de a rememora,
cu mândrie, anii în care s-au format ca ofiåeri. A fost o revedere
plinã de vibraåie, greu de tradus în cuvinte, chiar æi pentru un
filolog. Fiecare colåiæor al colegiului avea o poveste, un vis
împlinit, o „pãåanie”, mai ceva ca în Amintirile lui Creangã!
Pentru cã didactica modernã recomandã ca la sfâræitul
fiecãrei activitãåi sã le solicitãm celor implicaåi în activitate retro
informaåia sau feed-back-ul (cum spun englezii), aæa am fãcut
æi noi. Am selectat câteva din cele oferite de elevi, cãrora, pe
aceastã cale doresc sã le mulåumesc pentru cã, de la început,
de când le-am propus o astfel de æedinåã practicã, au spus „Da,
doamna profesoarã” æi pe tot parcursul activitãåii au dat dovadã
de o atitudine exemplarã. Iatã impresiile lor:
• „Am simåit vibrând, în acordurile imnului Eroilor, spiritul
naåional. Pânã acum, de 1 Decembrie, nu am participat la
demonstraåii de genul acesta. A fost o experienåã unicã, deoarece
vizita la Sala Unirii, unde s-a semnat Unirea, m-a fãcut sã mã
gândesc la trecut æi la istorie, æi sã îmi dau seama, o datã în plus,
cã toåi cei care au luptat pentru åara noastrã, nu au murit în zadar.”
(Braica Daniel Octavian)
• „… am simåit emoåia æi bucuria de a fi român, iar la intonarea
imnului inima a tresãrit, s-a schimbat ceva în sufletul meu preå de
câteva minute, ignorând frigul æi ploaia rece.” (Zahari Camelia)
• „Cel mai important lucru este acela cã, la auzirea Imnului
României, toåi am luat o poziåie de drepåi, cum nu am mai fãcut-o
56
Mesagerii Unirii, de la Æcoala de Pregãtire
a Agenåilor Poliåiei de Frontierã
„Avram Iancu” Oradea
niciodatã! M-au copleæit emoåiile!” (Rare Miron)
• „Aceastã Zi Naåionalã mi-a redat un sentiment de mândrie,
respect æi patriotism, fiind eu însãmi o pãrticicã însemnatã æi prin
statutul special pe care îl deåineam, acela de poliåist de frontierã,
a acestei åãri, æi prin faptul cã fac parte dintre tinerii acestei åãri,
care, încã, au curajul de a scrie istoria, la prezent!” (Florentina
Harasciuc)
• „Un oraæ remarcabil din România, Alba Iulia, încãrcat de
istorie, cu poråile mereu larg deschise, precum braåele pãrinteæti;
bãtrâne æi pline de înåelepciune, acestea aæteaptã, de fiecare datã
când pãæeæti pe solul greu de atâtea încercãri, sã-åi arate trecutul,
în prezent… Cu cât te adânceæti mai mult în acest oraæ, fabulos,
parcã fiecare cãrãmidã, zid, bucatã de lemn, bãtaie de tobã sau
sunet de trâmbiåã, doresc sã te acapareze, sã te poarte în propria
F R O N T I E R A
E v e n i m e n t