Nr. 4/2007 - Politia de Frontiera

Revistã editatã de
Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã
• NR. 4/2007 • 36 PAGINI
Echipe mixte,
la frontierele
interne UE
pag. 8-13

• PE SCURT • PE SCURT• PE SCURT• PE SCURT
Din 2007, Academia de Poliåie – 3 ani
La data de 21 martie a.c. a fost aprobat noul
act normativ care reglementeazã organizarea æi
funcåionarea Academiei de Poliåie „Alexandru
Ioan Cuza” – HG 294/ 2007, prin care se
abrogã HG nr.137/ 1991.
Conform noilor norme, Academia
formeazã ofiåeri æi arhiviæti pentru
asigurarea nevoilor de personal ale
M.I.R.A., asigurându-se identitatea
profesiilor de poliåist, poliåist de frontierã,
jandarm, pompier æi arhivist. Principalele
atribuåii formative ale Academiei de Poliåie
se referã la formarea ofiåerilor æi arhiviætilor
prin studii universitare de licenåã,
specializarea personalului M.I.R.A. prin
studii universitare de masterat æi doctorat
în domeniile æi specializãrile de interes ale
ministerului.
Structura organizatoricã a Academiei
va cuprinde, începând cu anul
universitar 2007-2008: Facultatea de
Poliåie - constituitã prin reorganizarea
actualei Facultãåi de Drept, Facultatea
de Arhivisticã, Facultatea de Pompieri
æi Departamentul studii de masterat,
doctorat æi pregãtire psihopedagogicã,
cu statut de facultate. Formarea ofiåerilor
de poliåie, poliåie de frontierã æi jandarmi
se realizeazã prin studii universitare de
licenåã cu durata de 3 ani (180 de credite
Miercuri, 4 aprilie a.c., ora 10.00, la
Grupul Æcolar Industrial „Mecanicã Finã”
din Bucureæti a avut loc o activitate de
informare æi concursuri cu premii pentru
elevii din clasa a XII-a pe tema traficului
de persoane. Activitãåile fac parte din
Campania de prevenire a traficului de
persoane „Ai grijã, TU plãteæti!”, lansatã în
luna decembrie 2006 de Agenåia Naåionalã
Împotriva Traficului de Persoane, prin
care se urmãreæte conætientizarea de cãtre
Guvernul a aprobat în æedinåa din
11 aprilie a.c. proiectul de Lege pentru
ratificarea Acordului între Guvernul
României æi Guvernul Republicii Bulgaria
privind controlul comun al trecerii
frontierei, semnat la Bucureæti la 21
decembrie 2006.
Prin încheierea documentului bilateral
de cooperare s-a urmãrit fluidizarea
traficului, eficientizarea utilizãrii resurselor
pentru ambele pãråi, îmbunãtãåirea din
punct de vedere calitativ al controlului la
trecerea frontierei pentru cetãåenii celor
douã state, în special prin reducerea
timpilor de aæteptare. Actul normativ
reglementeazã procedurile de control
2
de studii transferabile) la cursuri de zi, cu
domeniul fundamental „ætiinåe juridice”,
domeniul studiilor universitare de licenåã
„drept”, specializarea „ordine æi siguranåã
publicã”.
Un element de noutate introdus de
acest act normativ este faptul cã, pentru
motivarea agenåilor de poliåie/subofiåerilor
cu rezultate profesionale foarte bune, se
instituie modalitatea admiterii în Academie
la ciclul studiilor universitare de licenåã
prin metoda „la alegere”, în conformitate
cu criteriile de selecåie stabilite de M.I.R.A.,
pe locuri distincte faåã de candidaåii pentru
forma de învãåãmânt la zi (dar care nu pot
depãæi 10% din numãrul acestor locuri).
Candidaåii admiæi sunt înmatriculaåi în anul
I, cursuri cu frecvenåã redusã. La absolvirea
Academiei, cei care promoveazã examenul
de licenåã, primesc primul grad de ofiåer
odatã cu promoåia care finalizeazã studiile
la forma de învãåãmânt la zi.
Un alt aspect de noutate îl constituie
frecventarea în regim fãrã platã a cursurilor
studiilor universitare de masterat de cãtre
personalul din M.I.R.A. declarat admis la
concursul de admitere
Prevederile actualului act normativ se
aplicã numai studenåilor care vor fi admiæi
începând cu anul universitar 2007-2008.
Campanie anti-trafic
populaåie a riscurilor fenomenului traficului
de persoane æi conætientizarea victimelor
acestui fenomen de necesitatea beneficierii
de asistenåã specializatã. Publicul åintã
cãtre care se adreseazã campania sunt
tinerii cu vârste cuprinse între 16 æi 25 de
ani, care pot deveni victime ale traficului
de persoane sau în situaåia în care au
devenit victime ale acestui fenomen, ezitã
sã cearã asistenåã specializatã.
Control comun - ratificat
la frontiera bulgaro-românã potrivit
principiului „one stop control”. Acesta
prevede controlul într-un singur punct, fie
acesta pe diagonalã, respectiv numai pe
fluxul de intrare în cele douã state, fie într-o
singurã locaåie, prevãzutã pe teritoriul unui
stat sau altul.
Controlul în comun cu Bulgaria se
efectueazã în urmãtoarele locaåii: Giurgiu
- control pe diagonalã, Vama Veche - pe
teritoriul român, Ostrov - pe teritoriul
bulgar, Negru Vodã - pe teritoriul bulgar.
Actul normativ stabileæte modalitãåile
de efectuare a controlului la trecerea
persoanelor æi mijloacelor de transport
peste frontierã.
ÎN ATENÅIA RESPONSABILILOR CU ABONAMENTELE
Contul de virament s-a schimbat:
RO09TREZ7005032XXX000301
• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920
• Serie nouã - nr. 664
www.politiadefrontiera.ro
REDACÅIA
(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,
Intranet: frontiera@igpf.net)
Redactor-æef
Subcomisar Marius IONESCU
(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)
Secretar de redacåie
inspector Gabriel CRÃCIUN
(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)
Editor coordonator:
Diana Maria PROTOPOPESCU
Redactori:
inspector Alexandru BARBU
subinspector Ætefan ANDREESCU
subinspector Iulian PUICÃ
Fotoreporter
agent Mihai BEJENARU
Abonamente, difuzare
Elena URSACHI
Coperta I æi coperta IV,
foto - Gabriel CRÃCIUN
ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2, sector
6, Bucureæti, cod 050507;
TEL./FAX: 021-316.84.32;
021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;
Cont virament-abonamente IGPF
Bucureæti, deschis sub nr.
RO09TREZ7005032XXX000301,
la Direcåia de Trezorerie æi
Contabilitate Publicã a Municipiului
Bucureæti.
Cod fiscal: 4193222
Responsabil de numãr
Inspector Gabriel CRÃCIUN
Layout: Alexandru BARBU
Tipar
S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti
Tel./fax: 021 - 344 10 74
e-mail: office@ammaprint.ro
Ediåia s-a încheiat la
22 aprilie 2007
Preå: 3 lei
Reproducerea materialelor din cuprins
este permisã numai cu menåionarea
sursei
(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).
Materialele primite spre publicare nu
se înapoiazã.
Responsabilitatea juridicã pentru
conåinutul articolului æi informaåiile
cuprinse aparåine, potrivit art. 225 din
Codul penal, autorului.
I.S.S.N.: 1220-711X
Imprimat în România
û

• DIN SUMAR •
v Interviu cu adjunctul
inspectorului general al
Poliåiei de Frontierã Române,
comisar-æef Remus Æpan
pag. 4-5
v Inspectorul general al
PFR la conferinåa FRONTEX
din Germania
pag. 7
v
Ætiri
v Criminalisticã ........ pag. 17
v Consideraåii privind OUG 105/
2001, modificatã .......... pag. 22
v Discurs pentru cãsãtorie...pag. 24
v Terorismul ................ pag. 26
v Accidentul de
pag. 14-15
circulaåie ....................... pag. 28
v Repere istorice ........... pag. 32
v Divertisment ............ pag. 34
û
Cristian David
- ministrul Internelor
æi Reformei Administrative
Vineri 6 aprilie a.c. a avut
loc ceremonia de preluare a
mandatului de ministru al Internelor
æi Reformei Administrative de
cãtre domnul Cristian David. Cu
aceastã ocazie, domnia sa a fãcut
urmãtoarea declaraåie cu privire la
nivelul de siguranåã al cetãåeanului
æi al încrederii comunitãåilor în
foråele care asigurã ordinea publicã
æi continuarea reformei:
“Perspectiva pe care eu
vreau sã o aduc în noul Minister
al Internelor æi Reformei Administrative åine, în primul rând, de
continuarea reformelor începute, fie cã vorbim de pachetul de legi
care fundamenteazã procesul lung, complex æi complicat, aæa cum l-a
prezentat æi domnul Blaga, al reformei administrative, fie cã vorbim de
creæterea nivelului de siguranåã a cetãåeanului, care înseamnã un amplu
proces de profesionalizare a foråelor care asigurã ordinea publicã. În
amândouã situaåiile, nu vreau decât sã vã asigur cã voi continua æi voi
intensifica mãsurile care trebuie luate pentru a finaliza cu succes procesul
de descentralizare, de modernizare a administraåiei publice æi, în acelaæi
timp, de a pune în practicã mãsuri energice, efective æi eficace pentru
combaterea corupåiei, pentru eliminarea corupåiei din structurile atât
interne, cât æi din structurile administraåiei publice, în aæa fel încât la
sfâræitul acestui mandat sã fim mândri cã avem o administraåie liberã de
corupåie, dar în acelaæi timp, sã avem conætiinåa cã administraåia publicã
din România este una care serveæte exclusiv interesul cetãåeanului. (…)
Este absolut necesar aici sã oferim cetãåenilor confortul, siguranåa æi
încrederea cã foråele care asigurã ordinea publicã sunt în slujba lor. Aici
avem nu doar de fãcut reforma în ceea ce priveæte instituåiile, resursele
æi capabilitãåile, avem de lucrat în planul conætiinåei; ceea ce astãzi
înseamnã în percepåia publicã poliåia, trebuie sã fie mult modificat în
sensul în care oamenii devin conætienåi cã foråele de ordine publicã,
poliåia sau jandarmeria slujesc interesul cetãåeanului, sunt în slujba
securitãåii sale æi în consecinåã susåin activitatea foråelor de ordine. Îmi
doresc ca România, în virtutea noului statut de stat membru al Uniunii
Europene, sã contribuie efectiv æi eficace la spaåiul de libertate, securitate
æi justiåie europeanã. Reformele începute - æi aici mã refer la securizarea
frontierelor, integrarea în spaåiul Schengen, cooperarea poliåieneascã
æi combaterea migraåiei - trebuie sã reflecte contribuåia României la
siguranåa spaåiul comunitar, atât operativã, cât æi politicã, pentru crearea
unui spaåiu de securitate, justiåie æi libertate europeanã.”
Cu acelaæi prilej, domnul Vasile Blaga a mulåumit colegilor din
echipa managerialã a M.A.I., dar æi celor aproximativ 135.000 de
lucrãtori ai acestui minister, pentru realizãrile din timpul celor doi
ani de mandat, reamintind cu aceastã ocazie circulaåia liberã în U.E.,
renegocierea contractului cu E.A.D.S., folosirea cu eficienåã a fondurilor
Phare, adoptarea pachetului de legi ale descentralizãrii administraåiei,
depolitizarea funcåiei de Prefect æi adoptarea Legii asigurãrii obligatorii
a locuinåelor în caz de calamitãåi.
3

„Sã ne eliberãm de
complexele formale
printr-un mai mare
angajament personal”
Interviu cu adjunctul inspectorului
general al Poliåiei de Frontierã Române,
comisar-æef dr. Remus Æpan
- Domnule comisar-æef, aåi deåinut
anterior funcåii de conducere în
alte structuri. Ce pãrere aveåi despre
atmosfera de lucru pe care aåi gãsit-o
la Poliåia de Frontierã?
- Investirea în aceastã funcåie
reprezintã o provocare pentru mine æi,
totodatã, presupune o responsabilitate
mult mai mare.
La Poliåia de Frontierã Românã
am gãsit o structurã modernã, chiar
“vesticã” aæ putea spune, organizatã
dupã modelul instituåiilor similare din
statele Uniunii Europene, care are un
management modern, adaptat cerinåelor
actuale.
- Ce stil de lucru veåi adopta cu
subordonaåii dumneavoastrã ? Cum vã
veåi motiva lucrãtorii pentru creæterea
eficienåei activitãåii?
- Personal sunt adeptul muncii
în echipã, fapt pentru care doresc sã
promovez munca în echipã, eliberarea
de complexele formale, inutile, printrun
mai mare angajament personal.
Totodatã, cer colegilor mei disciplinã
æi îndeplinirea cu simå de rãspundere
a sarcinilor care le revin, fapt ce poate
duce la rezultate remarcabile.
- De la 1 ianuarie 2007, România
este stat membru al Uniunii Europene,
iar graniåele de nord æi est ale României
reprezintã o parte importantã din
frontiera externã a Uniunii Europene.
Care consideraåi cã vor fi “mutaåiile” în
planul problematicii specifice migraåiei
ilegale æi ce mãsuri se vor impune în
acest sens?
- Problematica migraåiei ilegale
nu poate fi analizatã separat de
4
celelalte componente
ale infracåionalitãåii
transfrontaliere. De aceea, insist, în mod
special, numai o bunã cooperare, atât
internã, cu toate structurile cu atribuåii
în aplicarea legii, cât æi internaåionalã,
cu autoritãåile din åãrile vecine sau
instituåiile similare din Uniunea
Europeanã, poate duce la contracararea
eficientã a acestui fenomen.
În perioada urmãtoare, vom avea în
vedere identificarea æi aplicarea celor mai
eficiente mãsuri pentru contracararea
acestui nou flagel de criminalitate
transnaåionalã, migraåia ilegalã æi
traficul de persoane, caracterizat prin
diversificarea, specializarea æi înmulåirea
cazurilor æi persoanelor implicate, atât
în calitate de membri ai reåelelor, cât
æi de victime. Aæa încât, menåionez
ca obiective prioritare crearea unei
frontiere interne sigure (româno-ungare
æi româno-bulgare), care sã nu permitã
înaintarea grupurilor de migranåi spre
Occident. Acest fapt este posibil printro
colaborare intensã desfãæuratã între
instituåiile de frontierã din România,
Ungaria æi Bulgaria, bazatã pe un
schimb operativ de date æi informaåii
æi acåiuni comune de depistare a
elementelor infractoare, precum æi
prin întreprinderea de mãsuri ferme
- de ambele pãråi - pe linia securizãrii
frontierei comune. De asemenea,
identificarea de noi forme æi metode
de acåiune pentru combaterea eficientã
a infracåionalitãåii transfrontaliere æi
menåinerea unei legãturi directe cu
reprezentanåi ai instituåiilor similare
din åarã æi strãinãtate, în vederea
realizãrii unui schimb operativ de
date æi informaåii, precum æi a unui
schimb de experienåã bilateral, scopul
fiind alinierea activitãåilor specifice
la standardele internaåionale æi
contracararea eficientã a criminalitãåii
organizate transnaåionale. Trebuie,
totodatã, sã utilizãm în maniera
maximã posibilã punctele, birourile æi
centrele de contact care au fost create,
dupã model european, tocmai pentru
a eficientiza activitatea informativã,
asigurând rapiditatea æi soluåionarea
concretã a cazurilor de acest gen.
- Cum comentaåi reflectarea stilului
de management asupra corectitudinii
comportamentului poliåistului de
frontierã în relaåia cu cetãåeanul ?
- Din punctul meu de vedere,
pentru fiecare manager din cadrul
PFR, comportamentul poliåistului, care
denotã, de fapt, atitudinea faåã de
cetãåean, este foarte important întrucât
orice devianåã în modul de relaåionare
al unui coleg în societate influenåeazã
atât imaginea Ministerului de Interne æi
al Reformei Administrative, a instituåiei
în care ne desfãæurãm activitatea cât
æi a noastrã, a fiecãrui poliåist. Pentru
cã mass-media, aæa cum este în
orice societate democraticã, acordã
importanåã senzaåionalului, picanteriei,
scandalului æi este normal sã fie aæa æi
în ceea ce ne priveæte pe noi, oamenii
legii. Æi în cazul nostru se vãd cu
precãdere faptele negative, apar în presã
faptele de corupåie, accidentele rutiere
în care sunt implicaåi poliåiæti, atitudinile
ireverenåioase sau lipsa de solicititudine
ale unor colegi de-ai noætri, fapte
negative care sunt cu mult mai puåine
numeric decât cele pozitive, în care
poliåiætii sãvâræesc fapte de eroism,
intervenind la calamitãåi, la dezastre,
sau de umanitate în campaniile de
întrajutorare a sinistraåilor, a copiilor
û

din centrele de plasament sau bãtrânilor
din cãminele aflate în responsabilitatea
structurilor ministerului nostru æi care
sunt tratate de presã ca unele fireæti,
normale æi care rar vãd lumina tiparului
sau apar la ætiri, pe posturile tv.
În ceea ce priveæte corectitudinea
comportamentului poliåistului în relaåia
cu cetãåeanul, vã pot spune cã în toate
structurile ministerului în care mi-am
desfãæurat activitatea nu au fost tolerate
asemenea atitudini, chiar dacã, repet au
existat æi excepåii de la aceastã regulã
æi, din pãcate, chiar cazuri în care unii
poliåiæti au fost victime ale colegilor lor.
Aæadar, æi la nivelul PFR fiecare
poliåist de frontierã sper cã a conætientizat
faptul cã suntem o instituåie în folosul
comunitãåii. Acest lucru înseamnã cã,
începând cu managementul instituåiei,
s-a insuflat aceastã educaåie civicã.
- Care sunt obiectivele æi proiectele
pe care le aveåi în vedere pe termen
scurt æi mediu?
- Prin numirea mea în funcåia
de adjunct al inspectorului general
al Poliåiei de Frontierã s-a urmãrit
impulsionarea activitãåilor de combatere
a migraåiei ilegale. La nivelul PFR au
fost descoperite în ultimii ani reåele
de migraåie ilegalã care se formau
sau tranzitau åara noastrã, iar la
destructurarea acestora s-a colaborat din
ce în ce mai bine cu celelalte structuri
ale ministerului nostru, în special cu SIPI
æi Poliåia Naåionalã, cu Parchetele, SIE,
SRI dar æi cu autoritãåile altor state. Acest
lucru demonstreazã faptul cã autoritãåile
au înåeles importanåa activitãåilor pe care
le desfãæoarã, atât în interesul nostru,
al României cât æi al åãrilor din vestul
Europei. Spre exemplu, modul în care
Poliåia de Frontierã Românã reuæeæte,
prin mãsurile luate, sã limiteze migraåia
ilegalã, sã combatã prin colaborarea
cu celelalte instituåii abilitate traficul
cu droguri, contrabanda etc. este
deosebit de important întrucât efectele
unor asemenea fenomene infracåionale
periculoase afecteazã întreaga Europã.
Aderarea României la Uniunea
Europeanã æi stabilirea noilor frontiere
ale acesteia reprezintã un pas important
în cadrul procesului de securitate
æi dezvoltare socio-economicã, în
special a åãrilor din partea esticã a
continentului, iar Poliåiei de Frontierã
îi revine rolul extrem de important
de a asigura securitatea graniåelor
externe ale acesteia. Conceptul de
securitate a frontierelor cuprinde lupta
împotriva crimei organizate iar controlul
frontierelor, în condiåiile globalizãrii
economiei æi dispariåiei teoretice a
graniåelor, deci ale unei libertãåi totale
de miæcare, este o componentã extrem
de importantã a luptei împotriva
crimei organizate, care este la rându-i
beneficiara acestui drept de circulaåie
neîngrãditã.
û
Dupã aderare, România tinde sã
devinã o åarã „åintã” pentru migraåia
ilegalã, traficul de stupefiante, maæini
furate, arme, muniåii, materiale
explozive, dar æi pentru unele forme
de manifestare a infracåionalitãåii
internaåionale organizate (traficul de
fiinåe umane, proliferarea consumului
æi comercializãrii pe piaåa internã a
stupefiantelor), care æi-au gãsit un teren
fertil în mediile infractoare autohtone,
reprezentând noi provocãri la adresa
liniætii æi securitãåii publice. Din aceste
motive, acåiunile de combatere a acestor
manifestãri au un profund impact
pozitiv în rândul opiniei publice.
Evoluåia securitãåii globale în ultimul
deceniu a confirmat cã succesul
acåiunilor æi stabilitatea pot fi numai
rezultatul cooperãrii multidimensionale
a comunitãåii internaåionale – în
primul rând prin punerea în valoare a
dialogului în cadru instituåionalizat æi
prin activarea rolului decisiv pe care
marile organizaåii internaåionale îl au
în definirea stãrii de securitate a lumii.
Provocãrilor generatoare de instabilitate
trebuia sã li se rãspundã prin forme noi
de solidaritate, capabile sã gestioneze
un spectru larg de tensiuni æi riscuri æi o
gamã variatã de manifestare a acestora
cum ar fi: tensiunile etnice, traficul de
droguri, substanåe radioactive æi de
fiinåe umane, criminalitatea organizatã,
instabilitatea politicã a unor zone,
reîmpãråirea unor zone de influenåã
etc.
În plus, vreau sã merg æi eu, în
continuarea celor care s-au ocupat
sau se ocupã aici de managementul
instituåional, pe linia pregãtirii
profesionale, creæterea motivaåiei
subordonaåilor, cultivarea spiritului
competitiv în toate structurile æi la toate
nivelurile, dar æi schimbarea mentalitãåii
învechite.
-Doriåi sã transmiteåi vreun mesaj
poliåiætilor de frontierã, în rândul cãrora
aåi intrat ?
- Pentru a îndeplini ceea ce ne-am
propus, pentru a ne pãstra respectul
instituåiilor de colaborare, a dezvolta
aceastã singurã formã de luptã împotriva
fenomenului infracåional æi a ne
îmbunãtãåi imaginea în cadrul societãåii
româneæti, solicit tuturor poliåiætilor de
frontierã sã aibã o conduitã de onoare æi
respect, sã dea dovadã de profesionalism
în îndeplinirea misiunilor ce le revin.
Poliåia de Frontierã Românã este o
instituåie aflatã în slujba cetãåeanului,
a comunitãåii, iar felul în care fiecare
dintre noi îæi îndeplineæte atribuåiile va
decide aprecierea noastrã din partea
societãåii.
A consemnat
Diana PROTOPOPESCU
Instantanee
personale
Data naæterii: 04.09.1969.
Locul naæterii: localitatea
Ardusat, judeåul Maramureæ.
Experienåã profesionalã:
05.04.2007 - prezent: adjunct al
inspectorului general al PFR;
2006 - 04.04.2007: consilier
- Ministerul Administraåiei æi
Internelor;
2005 – 2006: director general
adjunct în cadrul Direcåiei Generale
Anticorupåie - MAI;
2003 – 2005: æef Brigada Poliåie
Judiciarã - Parchetul Naåional
Anticorupåie;
1999 – 2001: æef Serviciu
Informaåii æi Protecåie Internã
Maramureæ - MAI;
1997: æef Poliåie Baia Sprie din
cadrul IPJ Maramureæ;
1996: locåiitor æef al Serviciului
Ordine Publicã din cadrul IPJ
Maramureæ;
1994: Poliåia Municipiului Baia
Mare din cadrul IPJ Maramureæ.
Educaåie æi formare:
2007: doctor, specializarea
Drept Penal, Universitatea de Drept
Timiæoara;
2004 – 2005: masterat, Academia
Diplomaticã Bucureæti;
1999 – 2001: masterat,
specializarea „Administrarea
Comunitarã a Justiåiei”, Universitatea
“TFFIN” - Universitatea Bucureæti;
1996: Curs F.B.I., specializarea
„Aplicarea Legii în Comunitate”,
Budapesta
1994: Curs postuniversitar de
Drept Penal, Facultatea de Drept,
Universitatea Bucureæti;
1990 – 1994: Diploma de licenåã,
studii juridice, Academia de Poliåie
„Alexandru I. Cuza”;
1983 – 1987: Diploma de
bacalaureat, Liceul Industrial nr. 5
Baia Mare.
Aptitudini æi competenåe
personale:
Limbi strãine cunoscute:
ENGLEZÃ.
Cunoætinåe de utilizare a
calculatorului, operare PC.
5

Colaborare poliåieneascã
româno-germanã
O filierã transnaåionalã de trafic de
persoane care acåiona pe relaåia România
- Germania a fost dezmembratã de
poliåiætii de frontierã români æi procurorii
D.I.I.C.O.T., dupã aproape un an de
investigaåii efectuate în colaborare cu
autoritãåile germane.
Totul a început în data de 25 mai
2006, când o tânãrã a sesizat poliåiætii
de frontierã din cadrul P.T.F. Aeroport
Timiæoara cu privire la faptul cã, în judeåul
Caraæ Severin existã un grup infracåional
organizat care se ocupã cu traficul de
persoane pe relaåia România – Germania
æi cu spãlarea de bani æi poate oferi
informaåii despre aceasta.
Plecând de la plângerea femeii,
lucrãtorii noætri, sub coordonarea
procurorului D.I.I.C.O.T.- Biroul Teritorial
Timiæ, au contactat imediat autoritãåile
germane începând, astfel, o monitorizare
atentã a celor implicaåi.
Poliåiætii germani au arestat cinci
membrii ai reåelei, continuând verificãrile
pentru prinderea capilor filierei.
Reåeaua
Reåeaua, formatã din æase membri,
era condusã, în România, de Marius C.,
domiciliat în judeåul Caraæ Severin. Acesta
a iniåiat æi organizat filiera infracåionalã
care avea ca scop recrutarea de tinere
6
æi transportul acestora
în oraæele Stuttgard
æi Ludswisburg din
Germania. Acolo,
fetele erau vândute
unor cetãåeni turci, în
schimbul unor sume de
aproximativ 5.000 de
euro, pentru fiecare.
Modus operandi
Membrii grupãrii racolau tinere din
discotecile de pe raza comunei Berzovia
– judeåul Caraæ Severin æi din localitãåile
din jur, cu promisiunea cã le vor duce în
åãrile din spaåiul Schengen, unde le vor
gãsi locuri de muncã bine plãtite.
Dupã ce erau scoase legal din
România, prin punctele de trecere
a frontierei din vestul åãrii, în baza
documentelor româneæti valabile,
româncele erau transportate pânã întrunul
din oraæele germane amintite. Aici,
tinerele erau vândute unor cetãåeni turci,
în schimbul sumei de 5.000 euro, fiecare,
în vederea exploatãrii sexuale a acestora,
în diferite cluburi de noapte.
La audieri, fetele au declarat cã erau
reåinute împotriva voinåei lor, cetãåenii
turci obåinând, în urma exploatãrii lor,
sume cuprinse între 50 æi 300 euro pe
zi. În perioada în care au fost sechestrate,
tinerele aduceau celor care le-au
cumpãrat un profit de aproximativ 6.000
euro, fiecare.
Documentarea sistematicã æi
schimbul de informaåii permanent dintre
autoritãåile române æi cele germane au
dus la realizarea unui plan de acåiune
comun, pentru dezmembrarea filierei de
traficanåi.
În acest sens, dupã ce s-a stabilit cã
æeful reåelei se afla pe teritoriul României,
în data de 17 ianuarie a.c., poliåiætii de
frontierã din cadrul I.J.P.F. -urilor Timiæ æi
Caraæ Severin, cu sprijinul lucrãtorilor din
cadrul postului de poliåie din localitatea
Berzovia, sub coordonarea procurorului
DIICOT – Biroul Teritorial Timiæ, au
descins într-o locaåie unde l-au reåinut
pe cel care era cunoscut ca fiind capul
reåelei - Marius C.
Dupã reåinere, severineanul a fost
prezentat procurorului DIICOT, în
prezenåa unui avocat din oficiu, emiåânduse
pe numele lui mandat de arestare
preventivã pe o perioadã de 29
de zile.
La audieri, organele de anchetã
au stabilit cã banii obåinuåi din
vânzarea fetelor în strãinãtate
erau „investiåi” în achiziåionarea
de noi imobile sau depozitaåi la
diferite bãnci din România, fapt
pentru care poliåiætii de frontierã
din cadrul Compartimentului
Infracåionalitãåii Transfrontaliere
al P.T.F. Aeroport Timiæoara au
demarat cercetãrile æi pentru
infracåiunea de spãlare de bani.
În data de 14 martie a.c.,
în urma informaåiilor æi a
probatoriului existent, în prezenåa
apãrãtorului ales, inculpatul a fost
prezentat instanåei, dispunându-se
prelungirea mandatului de arestare
cu încã 29 de zile æi începerea
urmãririi penale sub aspectul
sãvâræirii infracåiunii de spãlare
de bani.
În acest caz investigaåiile æi
cercetãrile continuã conform
delegãrii DIICOT.
Viorel ALEXE
û

Inspectorul general al PFR, la conferinåa
FRONTEX din Germania
Inspectorul General al Poliåiei de Frontierã Române,
alãturi de omologii statelor europene, la Conferinåa
organizatã de Agenåia FRONTEX, în Germania
În perioada 15-17 aprilie a.c., la
Boppad (Republica Federalã Germania),
s-a desfãæurat Conferinåa Internaåionalã
„Perspectivele cooperãrii operaåionale
pentru securizarea frontierelor
europene”, eveniment organizat de
Agenåia FRONTEX, la care au participat
æefii poliåiilor de frontierã æi agenåiilor de
protecåie a graniåelor din toate statele
membre U.E.
Începând cu data de 1 ianuarie a.c.,
Germania a preluat, de la Finlanda,
Preæedinåia Consiliului European.
Programul de Lucru al Ministerului
Federal de Interne German pentru
Preæedinåia Consiliului UE, denumit
„Europa în siguranåã”, are ca principale
scopuri întãrirea æi îmbunãtãåirea
protecåiei frontierelor externe ale
Uniunii Europene æi, pe viitor,
dezvoltarea cooperãrii dintre autoritãåile
de frontierã.
Drept urmare, Poliåia Federalã
û
Germanã, împreunã cu Agenåia
Europeanã pentru Managementul
Cooperãrii Operaåionale la Frontierele
Externe ale Statelor Membre ale Uniunii
Europene (FRONTEX) a organizat, la
Bappard, Conferinåa Internaåionalã
„Perspectivele cooperãrii operaåionale
pentru securizarea frontierelor
europene”.
La aceastã reuniune a participat o
delegaåie a Poliåiei de Frontierã Române,
condusã de inspectorul general, chestor
principal de poliåie dr. Nelu Pop. Scopul
principal al reuniunii l-a reprezentat
cooperarea operativã între statele
membre în domeniul supravegherii
æi controlului la graniåele externe,
prin dezvoltarea calitãåilor Agenåiei
FRONTEX.
Cu aceastã ocazie, delegaåia Poliåiei
de Frontierã Române a avut în vedere
identificarea unor cãi directe de
comunicare între Agenåie æi Poliåia de
Frontierã Românã, în scopul optimizãrii
cooperãrii dintre cele douã instituåii.
Participarea la aceastã reuniune
reprezintã o oportunitate pentru
a întãri relaåiile cu autoritãåile æi
organizaåiile altor åãri implicate în
lupta împotriva migraåiei ilegale, în
vederea realizãrii unui schimb operativ
de date æi informaåii, scopul acestora
fiind alinierea activitãåilor specifice la
standardele internaåionale în domeniu æi
contracararea eficientã a infracåionalitãåii
transfrontaliere.
Agenåia FRONTEX se implicã în
securizarea frontierelor prin asigurarea
coordonãrii acåiunilor Statelor Membre
în implementarea mãsurilor comunitare
privind managementul frontierelor
externe.
Operaåiunile FRONTEX sunt bazate
pe analiza de risc pentru combaterea
migraåiei ilegale, fapt ce atrage
încrederea, suportul æi participarea
activã a Statelor Membre, iar spiritul
FRONTEX de a coordona mãsurile
comune va completa sistemele naåionale
de securizare a frontierelor.
Biroul de presã al IGPF
7

Echipe mixte, la frontierele interne UE
Sectorul cu cel mai
mare trafic prin
punctul de trecere
Judeåul Bihor este situat în partea de
nord-vest a României, fiind strãbãtut de
râurile Barcãu, Criæul Repede æi Criæul
Negru, ce îl strãbat de la est spre vest.
Suprafaåa judeåului, de 7.535 km2, este
destul de întinsã în comparaåie cu a
celorlalte judeåe, iar populaåia, de 634.
854 de locuitori, reprezintã 3% din
populaåia întregii åãri.
IJPF Bihor se aflã la frontiera de vest
a României fiind subordonat Direcåiei
Poliåiei de Frontierã Oradea. La nord se
învecineazã cu IJPF Satu Mare iar la sud
cu IJPF Arad.
Sediul inspectoratului se aflã în aceeaæi
locaåie cu sediul DPF Oradea æi cu Æcoala
de Agenåi de Poliåie de Frontierã „Avram
Iancu” Oradea.
De la comisarul Dumitru Luncan,
æeful de inspectorat, care a fost æi
prima persoanã care ne-a fãcut o scurtã
prezentare a zonei de competenåã, am
putut afla cã în subordinea inspectoratului
se aflã cinci sectoare, dupã cum urmeazã,
de la nord la sud, Valea lui Mihai, Diosig,
Boræ, Giriæu de Criæ æi Salonta, precum æi
un punct de trecere a frontierei aeroportuar
situat în imediata vecinãtate a oraæului, la
aproximativ 3 km.
8
Prima oprire a fost
la sediul SPF Boræ, situat
chiar în punctul de
trecere a frontierei cu
acelaæi nume, la 12 km
de oraæ. Acesta are în
subordine PPF Boræ Rutier
æi PPF Feroviar Episcopia
Bihor.
La sediul sectorului
i-am avut drept
interlocutori pe æeful
acestuia, comisarul
Nicolae Iancu æi pe
adjunctul sãu, comisarul
Marian Bondar, care
ne-au prezentat situaåia
operativã din cadrul
sectorului.
Structura, în forma
actualã, a fost înfiinåatã
la data de 15 noiembrie
2003 æi are o dezvoltare
de front de 24,7 km la
frontiera cu R. Ungarã. Se
învecineazã cu SPF Giriæu
de Criæ æi cu SPF Diosig.
Serviciul se desfãæoarã
în ture de 12 cu
24 h, 12 cu 48 h.
Personalul este
încadrat în proporåie de 85%.
O turã este formatã din 46-47
oameni, cu trei ofiåeri pe turã: un
æef de turã, un æef de grupã la
frontiera verde æi un æef de grupã
la PPF Boræ. La frontiera verde æi
la punctul rutier îæi desfãæoarã
activitatea aproximativ 20 de
agenåi iar la punctul feroviar 3-
4 agenåi. În ultima perioadã,
efectivul a fost suplimentat cu
elevi de la Æcoala de Agenåi de
Poliåie de Frontierã Oradea, care
la momentul periplului nostru
reportericesc se aflau în ultima
sãptãmânã de practicã. Aceætia
efectuau misiuni fãrã armament la
frontiera verde æi, prin rotaåie, în
punct numai pe sensul de intrare.
Din punct de vedere al situaåiei
operative se constatã o presiune în
punct, referitor la trecerea frontierei
cu documente false sau falsificate,
în special cetãåeni din R. Moldova
cu cãråi de identitate false. De la
începutul anului au fost descoperiåi
49 de infractori la nivelul
sectorului, comparativ cu 87
faåã de aceeaæi perioadã a anului
trecut. Din punct de vedere al dotãrii,
sectorul dispune de o Dacia Logan, douã
microbuze Volkswagen, o autospecialã
cu termoviziune care este defectã æi care
û

a ieæit din garanåie, trei autoturisme Aro,
din care douã sunt funcåionale, o dacie
berlinã æi un microbuz Mercedes.
Efectivul sectorului face faåã situaåiei
operative dar sunt æi unele probleme
în ceea ce priveæte dotarea. Cele douã
microbuze VW care sunt folosite la turele
de serviciu æi cu care se deplaseazã
elementele în teren se mai stricã din
când în când, datoritã uzurii. Nu existã
maæini pentru misiunile de supraveghere
a frontierei, astfel cã este aproape
imposibil de intrat pe câmp, fiind necesare
autoturisme de teren. Aparatura de
vedere pe timp de noapte este deficitarã,
foarte multe aparate fiind defecte æi, de
activitatea lucrãtorilor. Am gãsit echipele
mixte de control æi elevi care erau în
practicã. Am stat de vorbã aici cu elevul
Ionuå Suntaæ, din Marghita, judeåul Bihor
care spera ca la absolvirea æcolii sã prindã
un loc pe frontiera de vest. Elevii executã
prin rotaåie douã ture la frontiera verde æi
apoi douã în punct.
Însoåiåi de æeful de sector, ne-am
deplasat apoi æi la frontiera verde, undeva
la 2-3 km de punct, unde îæi executau
misiunea agentul Florin Barbei æi elevul
Valentin Victor Vaida. Acesta locuia tot
în Oradea æi, la fel ca æi colegul lui, îæi
doreæte sã lucreze pe frontiera de vest.
Ne-am întors apoi la sediul sectorului,
asemenea, staåiile de emisie recepåie sunt
foarte vechi, iar durata de funcåionare a
acumulatorilor a scãzut atât de mult încât
te întrebi dacã mai meritã sã le poråi.
Clãdirile sectorului sunt suficiente,
unele dintre ele nefiind folosite. Odatã cu
plecarea lucrãtorilor vamali din punctele
de trecere a frontierei interne, clãdirile
acestora au fost preluate de cãtre Poliåia
de Frontierã.
În ceea ce priveæte traficul în punctul
de frontierã, acesta este asemãnãtor cu cel
de anul trecut, iar controlul în comun cu
partea maghiarã se desfãæoarã în condiåii
normale, doar sporadic mai apar unele
mici animozitãåi, rezolvabile. O problemã
ar fi totuæi la modul în care sunt controlaåi
cetãåenii români la intrarea în R. Ungarã
de cãtre vameæii maghiari. Aceætia fac
un control amãnunåit asupra acestora,
cu toate cã trebuie sã controleze numai
pentru accizele la alcool, cafea æi åigãri,
depãæindu-æi astfel atribuåiile. Din surse
neoficiale am auzit cã lor li s-a pus în
vedere cã, dacã pânã la 1 iunie a.c., nu îæi
justificã prezenåa la intrare, vor trebui sã
fie desfiinåaåi æi probabil cã încearcã prin
eforturi disperate sã gãseascã justificarea.
Ar fi trebuit sã fie douã benzi pentru
controlul automarfarelor UE æi non-
UE, dar a rãmas doar una. Fluidizarea
traficului la intrarea în R. Ungarã lasã de
dorit din cauza vãmii maghiare, astfel cã
uneori se fac cozi foarte mari.
Dupã ce am discutat aceste probleme
cu conducerea sectorului am mers pe
sensul de intrare pentru a surprinde
û
unde ne aætepta æeful de punct de la PPF
Episcopia Bihor, comisarul-æef Dan
Cristea, cu care ne-am deplasat la staåia
feroviarã din localitatea cu acelaæi nume,
deoarece trebuia sã soseascã un tren
internaåional din åara vecinã.
Gara este micã iar datoritã faptului cã
nu are linia electrificatã, traficul este foarte
redus. În 24 de ore trec frontiera
æase trenuri cu care cãlãtoresc în
medie 300 de cãlãtori. Controlul
garniturii se face începând de la
capete spre mijloc, un agent verificã
podurile iar altul supravegheazã.
De la începutul anului au fost
descoperite 250 pachete de
åigãri ascunse sub bancheta unui
compartiment, iar în cursul anului
trecut au avut descoperite cinci
tentative de ieæire ilegalã din åarã
precum æi douã infracåiuni de fals
æi uz de fals.
Record guinness în
raionul SPF Salonta
Urmãtoarea zi a fost dedicatã
SPF Salonta, situat la aproximativ
40 km de municipiul Oradea.
Cu sediul în municipiul Salonta,
sectorul are zona de responsabilitate
pe vechile structuri grãnicereæti
care au funcåionat, din 1954 pânã
în 1999, în Câmpia de Vest a
României. Sectorul este condus
de cãtre comisarul-æef Mihai Vârlan
iar adjunct al acestuia este comisarul-æef
Ioan Sima. Are în subordine PPF Salonta-
Rutier æi PPF Salonta-Feroviar.
În zona de competenåã se aflã 15
comune, cu peste 25 de localitãåi,
în care populaåia majoritarã este cea
românã, urmatã de maghiari æi slovaci. În
localitatea Mãdãraæ cetãåeanul Miroslav
Jabloncik este consul onorific al Slovaciei.
Datoritã acestuia, în Salonta (municipiu
cu o populaåie de aproape 30.000 de
locuitori, din care 60% sunt de etnie
maghiarã), s-a deschis un consulat al
Slovaciei. Anul trecut consulul respectiv
a intrat în cartea recordurilor, realizând
cel mai mare ceaun de „gulaæ”, din care
au mâncat 10.200 de persoane.
Sectorul este încadrat în proporåie
de 90%, din care o treime face naveta
de la Oradea. Nici aici nu s-a gãsit vreo
modalitate de transport, aæa cã oamenii se
9

deplaseazã fie cu maæini personale fie cu
mijloace de transport în comun.
Din punct de vedere operativ, sectorul
este destul de activ, de la începutul anului
fiind reåinute trei grupuri de câte patru
cetãåeni somalezi, la frontiera verde, în
tentativã de trecere ilegalã, iar la punct
au fost depistaåi doi minori români æi
cinci moldoveni ce încercau sã iasã din
åarã cu documente false sau falsificate.
Motivul pentru care foarte mulåi încearcã
sã treacã fraudulos frontiera este faptul cã
æoseaua se aflã foarte aproape de frontierã,
la aproximativ 800-1000 de metri, precum
æi existenåa unor drumuri pe câmp ce
faciliteazã accesul la frontierã. În urma
reåinerilor fãcute în ultimii ani s-a aflat æi
faptul cã în anumite pieåe din R. Moldova
se vând schiåe sau chiar hãråi artizanale
realizate pe baza propriei experienåe
de cãtre foæti migranåi la preåuri de 20-
30 euro. Chiar æi noi am vãzut o astfel
de schiåã, ce fusese reåinutã de cãtre
colegii salonteni, în care erau înscrise
æi instrucåiuni de genul unde sã aætepte
maæina, la ce orã, cum sã meargã pe
lângã un drum etc.
Cooperarea cu autoritãåile locale
se desfãæoarã foarte bine, inclusiv cu
grãnicerii din R. Ungarã, cu care se
10
o r g a n i z e a z ã
lunar æedinåe
comune sau
c o m p e t i å i i
sportive æi
participã în
comun la diferite
sãrbãtori, atât pe
teritoriul lor cât
æi al nostru.
PPF Salonta
Rutier a fost
înfiinåat în anul
1993 æi a fost
deschis traficului
internaåional
de cãlãtori trei
ani mai târziu.
Acesta se aflã la
13 km de sediul
sectorului, cea
mai apropiatã localitate fiind Mehkerek.
În PPF Salonta îæi desfãæoarã
activitatea opt-nouã lucrãtori din cadrul
turei de serviciu. Se lucreazã conform
normelor UE, pe douã artere, iar când
este mai aglomerat pe trei. Æi aici traficul
este asemãnãtor cu cel de anul trecut
(aproximativ 3000 de persoane intrareieæire
în 24 de ore), doar la camioanele
de marfã s-a redus cu aproximativ 10%.
Controlul în comun cu partea maghiarã
este foarte bine organizat æi nu au apãrut
probleme din acest punct de vedere.
Cãlãtorii se plâng æi aici de vameæii
maghiari, care îi opresc la ieæirea din
punct æi îi controleazã foarte drastic.
PPF Salonta Feroviar este un punct
deschis încã din 1920 regimului
internaåional de cãlãtori æi marfã. Traficul
este foarte redus, aici fiind un singur post
permanent în locaåia din interiorul gãrii.
Când soseæte trenul în staåie, æeful de grupã
de la „verde” vine æi executã observarea,
iar celãlalt face controlul. În 24 de ore
abia dacã trec 40 de persoane.
Problemele la nivelul sectorului sunt
cele legate de dotare –radiotelefoanele
memaiavând acumulatori æi lipsa aparaturii
de vedere pe timp de noapte. Comparativ
cu anul trecut, situaåia operativã este
în creætere, de la o singurã tentativã de
trecere ilegalã la 19 înregistrate numai de
la începutul anului.
Existã, totuæi, o autospecialã cu
termoviziune, care este folositã noaptea
de noapte, de a cãrei utilitate aveam sã
ne convingem personal mai târziu când,
însoåiåi de æeful de turã, subinspectorul
Andrei Olteanu æi agentul Mircea Bodea
am plecat pe câmp în cãutarea acesteia.
Echipajul format din operator, agentul
principal Cornel Buz æi æoferul agentul
Sandu Pop, aflaåi la datorie, ne-au
arãtat cât de utilã poate fi o asemenea
aparaturã, pe ale cãrei monitoare noaptea
se transformã în zi. De la începutul
anului fuseserã descoperite cu ajutorul
termoviziunii douã grupuri de migranåi,
de câte patru persoane, în tentativã de
trecere frauduloasã a frontierei de stat. Pe
monitoare agenåii au putut observa multe
de-a lungul timpului, de la furturi la cazuri
de zoofilie, în care un cioban surprins în
flagrant motiva lipsa unei relaåii stabile.
Singurul sector de tip II
din IJPF Bihor
SPF Giriæul de Criæ este singurul sector
de tip II din subordinea inspectoratului æi
se aflã la doar zece km de Oradea, în
localitatea cu acelaæi nume. Înainte de a
ajunge la sediu am trecut prin zona de
responsabilitate, unde i-am întâlnit pe
agenåii Petru Olaru, Vlad Flore æi Mircea
Mãrcuæ. Aceætia efectuau post control
pe comunicaåie æi supravegheau zona
aferentã acesteia.
Îndrumaåi de ei am ajuns la sediul
sectorului, unde am fost aæteptaåi de
înlocuitorul la comandã, comisarul Ioan
Toma.
Pânã în anul 1978, exista un pichet
de grãniceri, dar cazarma era situatã în
câmp. De atunci s-a mutat în locaåia în
care se gãseæte acum sectorul. Situaåia
operativã a cunoscut cel mai mare grad
de complexitate în anii 1986-1989, când
grupuri masive de cetãåeni români (în
special etnici rromi æi maghiari) acåionau
la frontierã cu vãdita intenåie de a ajunge
în Occident. Sectorul era considerat
un fel de „batalion disciplinar” datoritã
condiåiilor grele de lucru de aici. Æi acum
mai sunt mutaåi la acest sector poliåiætii de
frontierã din inspectorat „care mai calcã
pe bec”.
Sectorul este dispus în partea de
sud a localitãåii Giriæul de Criæ, având o
dezvoltare de front de 38,5 km. Relieful
este predominant de æes, cu altitudini de
pânã la 100 de metri. Râul Criæul Repede
este principala apã curgãtoare din raion,
pe lângã acesta existând câteva mai mici
precum æi patru izvoare termale.
Sunt trei comune, cu 10 localitãåi
în zona de responsabilitate, având o
populaåie în majoritate de etnie românã.
Încadrarea personalului, dupã ultima
restructurare este de aproape 100%,
majoritatea poliåiætilor locuind în zona de
competenåã. Cu toate acestea sunt æi câåiva
care locuiesc mai departe æi fac naveta pe
banii lor.
Din punct de vedere operativ, situaåia
û

este calmã, neînregistrându-se cazuri de
migraåie ilegalã, singura infracåiune de
anul acesta fiind de braconaj cinegetic.
Problemele sunt de ordin logistic la acest
sector: clãdirea ar necesita o reparaåie
capitalã, staåiile radio ar trebui înlocuite,
aparatele de vedere pe timp de noapte
sunt necesare datoritã faptului cã existã
destul de des ceaåã în aceastã zonã æi, de
asemenea, autoturisme de teren pentru
a putea ajunge mai uæor în zonele greu
accesibile din frontierã. Unii agenåi sunt
de pãrere cã ar fi utile, în lipsã de altceva,
æi niæte biciclete.
Datoritã numãrului restrâns de funcåii
nu prea se dau zile libere în lunile în care
se lucreazã câte 15 ture, iar agenåii care
au fost trecuåi din rândul sergenåilor în
timpul anului trecut nu au primit banii de
haine æi prima de instalare. De asemenea,
existã o oarecare nemulåumire referitoare
la primele trimestriale, care sunt cam
puåine, iar cei care lucreazã tot timpul în
frontierã nu prea au acces la ele.
Aeroportul internaåional al
curselor „indirecte”
Lãsând în urmã sectorul ne-am
îndreptat cãtre Aeroportul Internaåional
Oradea, unde ne aætepta æeful de turã,
inspectorul Rãzvan Pop.
Locaåia aeroportului este la æase km
sud de municipiu, pe æoseaua spre Arad
æi dispune de o pistã de aterizare de 1800
û
metri. Punctul s-a deschis acum doi ani.
Serviciul se desfãæoarã pe douã ture, ce
asigurã câte 24 de ore, fiecare cu câte
un ofiåer æi cinci agenåi. Datoritã faptului
cã noaptea nu sunt curse, rãmâne de
serviciu câte un singur agent, prin rotaåie.
Aeroportul se închide la ora 21, ziua este
un trafic de aproximativ 50 de cãlãtori în
cele douã curse regulate zilnice. Zborurile
internaåionale sunt „indirecte”, ceea ce
înseamnã cã avionul pleacã pânã la
Timiæoara, unde pasagerii sunt îmbarcaåi
spre zece oraæe din Europa, în special din
Italia æi Germania. La întoarcere, cãlãtorii
sosesc tot pe aeroportul din Timiæoara din
oraæele respective, unde se îmbarcã în
avionul cu destinaåia Oradea. Controlul
de frontierã se executã, atât la plecare
cât æi la întoarcere, în PPF Aeroport
Oradea.
Mai demult existau legãturi foarte
bune între diferite agenåii de turism din
strãinãtate æi cele din Bãile Felix. De anul
acesta se pare cã s-au reluat legãturile,
astfel cã vor începe sã aterizeze pe
aeroport æi avioane de capacitate mare
de peste 150 de locuri, gen Airbus.
Urmaæii lui Dumitru Lazea
La 40 km depãrtare de Oradea se
aflã SPF Diosig. S-a înfiinåat în august
2000 prin restructurarea detaæamentelor
PF Roæiori æi Diosig. Este un sector de
tip I, având în subordine PPF Sãcuieni-
Letavertes, punct ce se aflã pe teritoriul
maghiar. Zona de responsabilitate se
întinde pe 30,3 km la frontierã, æi cuprinde
opt localitãåi mari, cu satele aferente
acestora. În flancul stâng al zonei se aflã
Râul Barcãu, iar Râul Ier tranziteazã de
la Sãcuieni pânã la Diosig æi se varsã în
celãlalt, dar pe teritoriul maghiar. În zona
de responsabilitate locuiesc peste 50%
români, restul populaåiei fiind maghiarã
sau de alte etnii.
În faåa sediului sectorului s-a ridicat,
prin contribuåia cadrelor, o troiåã în
memoria eroului martir locotenent
Dumitru Lazea, care în 1940 s-a opus
împreunã cu alåi soldaåi intrãrii trupelor
hortiste în România.
Dupã Al II-lea Rãzboi Mondial au
fost colonizate câteva sate cu populaåie
maghiarã, astfel, de exemplu, satul Ianca
sau Cubulut sunt locuite în totalitate de
cãtre etnici maghiari. În zonã nu existã
conflicte interetnice, populaåia colaborând
chiar foarte bine cu poliåia de frontierã.
La sediul sectorului situat în comuna
Diosig, æeful de sector, comisarul-æef
Marcel Bratosin, tocmai avea un control
de sprijin æi îndrumare de la inspectorat,
în persoana adjunctului æefului de
inspectorat, comisarul Gheorghe Oævat
11

æi a unui ofiåer din cadrul Biroului de
Combaterea Traficului de Persoane,
comisarul Viorel Popa.
Dupã terminarea activitãåilor specifice
controlulului am discutat cu æeful de
sector, de la care am aflat cã sunt
încadraåi 5 din 11 ofiåeri, 96 din 124
de agenåi æi 3 din 6 personal civil. Se
pare, cã, oricum, funcåiile libere vor
fi radiate. Majoritatea angajaåilor fac
naveta din Oradea pe cont propriu,
nefiind posibilitãåi de decontare.
O turã dispune de pânã la 20 de
lucrãtori, aceætia fiind prin rotaåie atât
în punct cât æi la frontiera verde. Un
lucru ciudat este faptul cã, la douã
dintre ture, postul de æef de turã nu
a fost încadrat de un ofiåer æi a fost
radiat. Se pare însã cã la noile state va
fi reînfiinåat.
Anul acesta situaåia operativã a
fost foarte liniætitã, neexistând treceri
sau alte infracåiuni, comparativ cu
anii trecuåi, când existau tentative de
treceri ilegale, în special afro-asiatici
æi cetãåeni din R. Moldova. Au existat
douã cazuri, cu un refugiat nigerian ce
a fost prins de trei ori în aproape acelaæi
loc sau când un fost poliåist din aceeaæi
åarã a reuæit sã treacã frontiera æi a cerut
12
azil în R. Ungarã.
Din punct de vedere al logisticii, aici ar
mai fi nevoie de autoturisme de teren cu
care sã se poatã intra pe câmp. Nu au în
dotare decât un autoturism Nissan æi trei
microbuze Volkswagen, pentru turele de
serviciu. De asemenea, clãdirea necesitã
reparaåii æi dotarea acesteia este foarte
slabã.
Am mers apoi la PPF Sãcuieni-
Letaveres, singurul punct din România
care a fost æi este situat pe teritoriul
maghiar încã de la deschidere. Pe drum
am întâlnit o patrulã formatã din agentul
principal Ioan Derecichei æi agentul Horea
Cristian Maæca, care efectuau serviciul
de post control pe comunicaåie æi de
supravegherea frontierei timp de 12 ore.
În apropierea punctului, exact la ieæirea
de pe teritoriul României, sunt amenajate
douã gherete în care se opereazã
consemne. Aici, agentul Anca Lincar
era de serviciu la calculatoare. Noaptea,
punctul este închis de la ora 23 pânã la 7
dimineaåa, astfel cã aici rãmân doi poliåiæti
de frontierã care supravegheazã zona.
Traficul de aproximativ 300 de cetãåeni
pe zi este format în majoritate din localnici
care trec frontiera, dintr-o parte în alta, la
rude sau la cumpãrãturi.
În final am stat de vorbã cu
subinspectorul Pop Ionel æi cu agenåii
æef adjunct Cristian Meze æi Cornel
Pãtcaæ care ne-au spus cã se colaboreazã
foarte bine cu partea maghiarã æi cã nu
întâmpinã nici un fel de probleme. Colegii
maghiari au dorit sã fie fotografiaåi alãturi
de cei români, spunându-ne cã aæteaptã
cu nerãbdare sã vadã æi ei urmãtorul
numãr de revistã.
Soluåia cea mai ieftinã:
mersul pe jos
Ne-am îndreptat apoi spre ultima
destinaåie, SPF Valea lui Mihai, aflat la
65 de km de capitala judeåului Bihor.
Sediul se aflã în localitatea Valea lui
Mihai, zona de responsabilitate având
o dezvoltare de front de 32,3 km. Pe
drumul spre sector, am observat cã sunt
foarte multe despãduriri æi cã solul nisipos
este foarte vizibil.
û

În zonã existã cinci localitãåi mai
mari æi æase comune, cu satele aferente.
Populaåia majoritarã este în proporåie de
85-90% de etnie maghiarã, dupã cum nea
spus æeful sectorului, comisar-æef Emil
Nuna, care, în momentul sosirii noastre,
verifica niæte date de interes operativ
împreunã cu æeful poliåiei din localitate
pe baza unor informaåii, buna colaborare
dintre cei doi fiind surprinsã æi de camera
foto.
Personalul este încadrat conform
noilor state în procent de 98%, faåã de
luna martie când era de numai 56%.
tot aici mai existã un agent care
supravegheazã suprafaåa fostului
punct.
În punctul comun de control
lucreazã trei-patru agenåi din
tura de serviciu. Traficul este de
aproximativ 800-900 de persoane
pe zi, iar de sãrbãtori creæte cu
aproape 30%. Majoritatea sunt
oameni din zonã æi foarte mulåi
merg pe jos, pânã în prima
localitate din Ungaria, de unde
pot lua trenul. Este mai ieftin decât
dacã l-ar fi luat din România.
Peste 40% dintre lucrãtori face naveta din
Marghita sau Oradea, ceea ce este destul
de costisitor pentru poliåiæti.
Ca probleme existente la nivelul
sectorului ar fi transportul personalului
la æi de la serviciu, lipsa autoturismelor
de patrulare pe câmp, precum æi a
calculatoarelor de la sector. În puncte
existã calculatoare primite prin contractul
cu EADS.
Anul acesta poliåiætii de
frontierã de aici au descoperit un
cetãåean în tentativã de trecere
frauduloasã a frontierei de stat æi
au fost confiscate aproape 2000
de pachete de åigãri. Cuantumul
amenzilor a fost de 89.998 lei.
În subordinea sectorului
existã PPF Rutier Valea lui
Mihai-Nyirabrag æi PPF Valea lui
Mihai Feroviar. La PPF feroviar
Valea lui Mihai traficul este atât
de redus încât nu este nevoie
decât de un singur agent. Astfel,
lunar abia dacã se înregistreazã
300 de cãlãtori.
La cel rutier, situat la zece km
de sediul sectorului, controlul,
atât pe intrare cât æi pe ieæire,
se face în comun, pe teritoriul
maghiar, datoritã faptului cã
grãnicerii maghiari sunt mult
mai bine dotaåi din punct de
vedere logistic. Doar biroul
æefului de punct, comisarul-æef
Gheorghe Bandici, se aflã în
vechea clãdire a punctului, æi
û
Existã câte o arterã UE æi non-UE pe sens,
precum æi câte una pentru autocare æi
autocamioane de maxim 3,5 tone. Cea
pentru autocare non-UE este acoperitã,
deoarece pentru aceætia se efectueazã un
alt fel de control.
În punct au fost constatate 13 infracåiuni
la trecerea ilegalã a altor state.
Pe drumul de la punct la sector am
aflat cã locurile din zonã, pânã nu de
mult, erau împânzite de livezi. În ultimul
timp însã acestea au fost tãiate masiv.
Astfel, datoritã faptului cã solul este foarte
nisipos, au început sã se formeze dune de
nisip, iar de împãdurit la loc se pare cã pe
autoritãåi nu le intereseazã.
Acesta fiind ultimul obiectiv al
documentarului, ne-am luat la revedere
de la colegii noætri æi ne-am îndreptat cãtre
Oradea, gândindu-ne la viaåa colegilor
de pe frontierã æi sperând cã am reuæit sã
surprindem o micã parte din activitatea
acestora.
Gabriel CRÃCIUN
Ætefan ANDREESCU
13

24h/24 cu
Acåiuni desfãæurate pe linia
În vestul åãrii au fost reåinuåi æapte moldoveni
care încercau sã iasã ilegal din România
În decursul a doar 24 ore, poliåiætii
de frontierã din vestul åãrii au descoperit
æapte cetãåeni moldoveni care, la ieæirea
din åarã, au prezentat cãråi de identitate
româneæti false.
• În data de 2 aprilie a.c., în jurul
orei 22.00, la PTF Boræ - judeåul Bihor,
s-au prezentat pentru a ieæi din åarã
trei persoane, douã femei æi un bãrbat,
care s-au legitimat cu cãråi de identitate
româneæti.
Poliåiætii de frontierã au avut
suspiciuni în legãturã cu autenticitatea
cãråilor de identitate prezentate la
controlul de frontierã, iar în urma
verificãrilor efectuate cu aparatura
din dotare s-a constatat cã acestea
sunt false.
Din verificãri, poliåiætii de frontierã
au stabilit cã cei trei sunt cetãåeni
moldoveni, cu vârste cuprinse între
25 æi 57 de ani, care au intrat legal
în åarã la sfâræitul lunii martie prin
PTF Sculeni, în baza paæapoartelor
personale.
Cei trei moldoveni au declarat cã
au obåinut aceste documente false prin
intermediul unui conaåional, care i-a
pus în legãturã cu un bãrbat din Cluj
- Napoca, ale cãrui date de identitate
nu le cunosc. Acesta din urmã le-a dat
cãråile de identitate false, în schimbul
sumei de 2.500 euro, fiecare, ce
urmau sã fie plãtiåi când cei trei ajungeau
în Italia.
• A doua zi, în jurul orei 16.30, la
PTF Turnu - judeåul Arad, pe sensul de ieæire
din åarã, s-au prezentat douã persoane, un
bãrbat æi o femeie, care s-au legitimat cu
cãråi de identitate româneæti.
La controlul de frontierã, lucrãtorii
noætri au constatat cã documentele
prezentate de cei doi sunt false.
14
Din studiul paæapoartelor naåionale
gãsite asupra lor, în baza cãrora au intrat
legal în åarã prin PTF Albiåa, în sãptãmâna
anterioarã, a reieæit faptul cã cei doi sunt
cetãåeni moldoveni cu vârste de 28 respectiv
23 de ani. Aceætia au declarat cã au întâlnit,
în Timiæoara, respectiv Cluj-Napoca, douã
persoane ale cãror date de identitate nu le
cunosc, care le-au înmânat documentele
româneæti false. Cei doi intenåionau sã
meargã în Italia, urmând sã plãteascã 3.000
de euro, fiecare, pentru actele false, dupã
ce ajungeau la destinaåie.
• O orã mai târziu, în acelaæi punct de
trecere a frontierei-Turnu - s-a prezentat
pentru a ieæi din åarã un bãrbat care
s-a legitimat cu o carte de identitate
româneascã.
Æi de aceastã datã, poliåiætii de
frontierã au avut suspiciuni în legãturã cu
autenticitatea cãråii de identitate prezentate
la controlul de frontierã æi au fãcut verificãri
cu aparatura din dotare, constatând cã
documentul era fals.
Din verificãri æi din declaraåiile celui în
cauzã, poliåiætii de frontierã au constatat cã
persoana prezentã în punct se numeæte Ion
D., are de 23 de ani æi a intrat în România,
în urmã cu douã sãptãmâni, prin PTF
Albiåa, în baza paæaportului personal.
Bãrbatul a declarat cã a ajuns la Cluj-
Napoca, unde a întâlnit un bãrbat a cãrui
identitate nu o cunoaæte
æi care, în schimbul sumei
de 3.600 euro, i-a dat
documentul fals.
• Seara, în jurul orei
21.00, æi poliåiætii de
frontierã din cadrul PTF
Nãdlac au descoperit o
cetãåeanã din R. Moldova
care s-a legitimat cu o carte
de identitate româneascã
falsã.
În urma verificãrilor æi
declaraåiilor femeii, poliåiætii
de frontierã au constatat cã
aceasta se numeæte Zinaida
O., are 26 de ani, este din
R. Moldova æi a intrat în
åarã, în baza paæaportului
personal, în urmã cu douã
sãptãmâni.
Moldoveanca a declarat
cã a obåinut actul fals de la un cetãåean
român din Focæani, în schimbul sumei de
400 euro, æi intenåiona sã ajungã la soåul
sãu, în Italia.
Cei æapte moldoveni sunt cercetaåi sub
aspectul sãvâræirii infracåiunilor de fals
privind identitatea æi tentativã de trecere
ilegalã a frontierei de stat, la finalizarea
cercetãrilor urmând a fi prezentaåi
procurorilor, în vederea dispunerii
mãsurilor legale ce se impun.
û

Poliåia de Frontierã
combaterii fenomenului falsurilor
Spre Germania, folosind cãråi de identitate
româneæti false
Poliåiætii de frontierã arãdeni au depistat
trei cetãåeni moldoveni care intenåionau
sã iasã ilegal din România æi sã ajungã în
Germania, folosindu-se de documente false
de identitate româneæti.
În data de 14 aprilie, în jurul orei 21.00,
la PTF Vâræand, s-au prezentat la ieæirea din
åarã, cãlãtorind ca pasageri într-un autoturism,
trei persoane, douã femei æi un bãrbat, care
au prezentat la controlul de frontierã cãråi de
identitate româneæti, eliberate de autoritãåile
competente ale judeåului Bacãu.
Cu ocazia verificãrii documentelor
prezentate, poliåistul de frontierã a constatat
cã acestea sunt false total, neavând elementele
de siguranåã ale celor originale aflate în uz.
În urma cercetãrilor, s-a stabilit cã cele
trei persoane sunt cetãåeni din R. Moldova,
asupra acestora fiind descoperite paæapoartele
personale, în baza cãrora intraserã legal în
România cu o sãptãmânã înainte.
Conform propriilor declaraåii, cetãåenii
moldoveni intenåionau sã ajungã ilegal în
Germania, fiind în cãutarea unor locuri
de muncã. La Chiæinãu s-au întâlnit cu o
persoanã a cãrei identitate realã au declarat
cã nu o cunosc æi care, în schimbul unor
sume de peste 500 euro de persoanã, le-a
obåinut cãråile de identitate româneæti, false.
Persoanele în cauzã sunt cercetate pentru
sãvâræirea infracåiunilor de tentativã de ieæire
din åarã prin trecere ilegalã a frontierei de
stat, fals privind identitatea, uz de fals æi
complicitate la fals material în înscrisuri
oficiale. La finalizarea cercetãrilor, cei trei
vor fi prezentaåi în faåa parchetului, în vederea
dispunerii mãsurilor legale ce se impun.
Ucraineni cu cãråi false
Falsã identitate
Doi cetãåeni ucraineni sunt cercetaåi de
poliåiætii de frontierã sãtmãreni pentru cã au
vrut sã iasã din România legitimându-se cu
cãråi de identitate româneæti false.
În noaptea de joi spre vineri, 23 martie,
la PTF Urziceni s-au prezentat pe sensul
de ieæire din åarã douã persoane care, la
controlul de frontierã, au prezentat cãråi de
identitate româneæti: o carte de identitate
româneascã, pe numele Cristina I., în vârstã
de 23 ani, din Bucureæti, iar cea de-a doua
pe numele Ion Z., de 30 de ani, nãscut
în Republica Moldova, cu domiciliul în
municipiul Bucureæti æi un permis de
conducere românesc, cu aceleaæi date de
identificare.
Poliåistul de frontierã a avut unele
suspiciuni cu privire la autenticitatea
documentelor prezentate la control, motiv
pentru care a fãcut mai multe verificãri.
Ulterior s-a constatat cã, de fapt, cei doi
care au vrut sã iasã din åarã sunt cetãåeni
ucraineni. Tânãra se numeæte Olena B., are
23 de ani, iar bãrbatul Yuriy B., 30 de ani,
amândoi din R. Ucraina.
û
Dupã mai multe verificãri efectuate
de poliåiætii de frontierã sãtmãreni æi dupã
cum au declarat æi ucrainenii cei doi au
intrat pentru prima datã în România în
decembrie 2006. Atunci au luat legãtura
cu o persoanã care le-a promis cã, în
schimbul sumei de 2.000 euro, le poate
procura cãråi de identitate româneæti. În
februarie 2007, ucrainenii s-au întâlnit
din nou cu persoana respectivã, i-au dat
fotografiile lor, iar câteva zile mai târziu,
respectivul le-a înmânat celor doi cãråile de
identitate æi permisul de conducere cu care
s-au prezentat pentru a ieæi din România.
Ucrainenii au plecat acasã æi s-au întors în
România pe 22 martie, când au æi încercat
sã iasã din åarã prin PTF Urziceni.
Celor doi cetãåeni ucraineni le-au fost
întocmite acte premergãtoare începerii
urmãririi penale pentru sãvâræirea
infracåiunilor de tentativã la ieæirea din
åarã prin trecere ilegalã a frontierei de stat,
complicitate la fals material în înscrisuri
oficiale, fals privind identitatea æi uz de
fals.
În noaptea de 28/29 martie a.c.,
în jurul orei 02.30, la PTF Nãdlac, s-a
prezentat pentru a ieæi din åarã un bãrbat
care s-a legitimat cu o carte de identitate
româneascã.
Existând suspiciuni în legãturã cu
autenticitatea cãråii de identitate, au fost
efectuate verificãri în urma cãrora s-a
constatat cã documentul este fals.
Tânãrul se numeæte Ilie J., are 24 de ani
æi este din R.Moldova. Acesta a intrat legal
în åarã prin PTF Albiåa, în baza paæaportului
naåional, în care avea aplicatã viza românã,
cu o sãptãmânã înainte.
Moldoveanul a declarat cã a obåinut
cartea de identitate româneascã în Bucureæti
de la un conaåional, contra sumei de 1.000
euro æi intenåiona sã meargã în Italia, pentru
a-æi gãsi un loc de muncã.
Ilie J. este cercetat sub aspectul sãvâræirii
infracåiunii de fals privind identitatea, uz de
fals æi tentativã de trecere ilegalã a frontierei
de stat.
Pagini realizate de
Biroul de Presã, din cadrul IGPF
15

O grupare infracåionalã care a traficat,
în Cehia, peste 500 de români, a fost anihilatã
Dupã mai mult de doi ani de
investigaåii, poliåiætii de frontierã români
æi procurorii D.I.I.C.O.T. au reuæit sã
anihileze o grupare de traficanåi de
persoane ce a racolat æi transportat în
Cehia peste 500 de români, în vederea
exploatãrii prin muncã.
• În anul 2005, poliåiætii de frontierã
maramureæeni æi cei din cadrul IGPF au
obåinut date æi informaåii certe,
privind existenåa unui grup
infracåional organizat care se
ocupa cu traficul de persoane
pe relaåia România – Cehia.
• În urma cercetãrilor, s-a
constatat cã membrii filierei
recrutau æi transportau în
Cehia cetãåeni români, sub
pretextul oferirii unor locuri de
muncã legale æi bine plãtite.
• Ajunæi în Cehia,
românii erau vânduåi unor
cetãåeni cehi sau ucraineni,
în schimbul unor sume de
aproximativ 5.000 coroane
cehe (150 euro) æi obligaåi sã
munceascã.
• Persoanele traficate erau
cazate în condiåii precare æi
trimiæi la muncã fizicã foarte grea.
• Pentru a nu se întoarce în åarã,
românilor li se confiscau documentele
de cãlãtorie, în baza cãrora ieæiserã legal
din România.
La sfâræitul anului 2005, poliåiætii
de frontierã din cadrul I.J.P.F.
Maramureæ æi cei ai Serviciului de
Combatere a Traficului de Persoane
din cadrul I.G.P.F., sub coordonarea
procurorului D.I.I.C.O.T. - Biroul
Teritorial Maramureæ, au obåinut date æi
16
informaåii certe privind existenåa în zona
de competenåã a unui grup infracåional
organizat care se ocupa cu traficul de
persoane pe relaåia România – Cehia.
Poliåiætii de frontierã au stabilit cã
reåeaua era condusã de Gheorghe
H. (zis Iura), în vârsta de 50 ani, din
judeåul Maramureæ, care, împreunã
cu Sandu O. – racolator æi Vasile L.
– transportator, racolau persoane din
mediul rural prin intermediul anunåurilor
de micã publicitate din ziarele locale.
Aceætia promiteau obåinerea
unui loc de muncã în Cehia,
cu salariu de 700 de euro
lunar, iar cei interesaåi urmau
sã lucreze în domeniul
silvic, apiculturã æi în
construcåii.
În
urma
documentãrii cazului,
lucrãtorii noætri au
stabilit cã membrii
grupãrii au recrutat æi
transportat în Cehia
peste 500 de persoane
sub pretextul oferirii
unui loc de muncã
legal æi a obåinerii unor
salarii tentante.
De fiecare datã aceætia
stabileau cã persoanele
interesate sã se prezinte în gãrile
sau autogãrile din municipiul Baia Mare
sau Satu Mare, unde erau îmbarcate în
microbuze æi transportate în diferite
locaåii din Cehia, adesea în mici
fabrici sau gatere situate în apropierea
localitãåii Praga.
Odatã ajunse la destinaåie, victimele
erau fie vândute unor cetãåeni ucraineni
æi cehi, fie obligate sã presteze diferite
munci grele în condiåii inumane.
Cetãåenii români erau nevoiåi sã
lucreze pentru exploatatori, primind în
schimb sume modice de bani, care le
asigurau doar hrana de zi cu zi. Luând
în considerare tratamentul la care au
fost supuæi, mulåi dintre ei au hotãrât sã
evadeze din spaåiile unde munceau, unii
chiar reuæind acest lucru.
Neavând documente de cãlãtorie,
persoanele traficate se prezentau la
ambasada României din Praga, pentru
a obåine sprijinul necesar revenirii în
åarã.
În perioada 2005-2007 au fost
identificate æi audiate 62 persoane,
reuæindu-se documentarea æi probarea
faptelor ilegale sãvâræite de cei trei
membrii ai grupãrii.
Pe 29 martie a.c. poliåiætii de
frontierã i-au reåinut æi prezentat
la D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial
Maramureæ pe Gheorghe H., Vasile L.
æi Sandu O., pentru care procurorul a
emis ordonanåe de reåinere pentru 24 de
ore. Pe 30 martie cei trei învinuiåi au fost
prezentaåi Tribunalului Maramureæ, care
a emis mandate de arestare preventivã
pentru o perioadã de 29 de zile.
În luna aprilie a.c., în data de 15, a
fost arestatã o a patra persoanã implicatã
în acest caz, Vasile V., din Sighetu
Marmaåiei.
Cercetãrile continuã sub directa
supraveghere a procurorului D.I.I.C.O.T.
- Biroul Teritorial Maramureæ, în
vederea documentãrii întregii activitãåi
infracåionale æi depistarea eventualelor
persoane implicate.
Nelu DUNCA
û

Documentar
REPUBLICA UNGARÃ - CARTE DE IDENTITATE
CARE PERMITE TRECEREA FRONTIEREI
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A AVERSULUI
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A
UNEI ZONE MÃRITE DIN FOTOGRAFIA
TITULARULUI CARE EVIDENÅIAZÃ MODUL
DE IMPRIMARE – TEHNICÃ LASER
VIZUALIZARE
ÎN LUMINÃ
ALBÃ A UNEI
ZONE MÃRITE
DE AVERSUL
C.I. CARE
EVIDENÅIAZÃ
DESENUL DE
FOND REALIZAT
OFFSET
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI ZONE
MÃRITE DE PE AVERSUL C.I. CARE EVIDENÅIAZÃ
IMPRIMAREA LASER A UNEI PORÅIUNI DIN
FOTOGRAFIA TITULARULUI ÆI MICROTEXTUL
SITUAT ÎN JURUL FOTOGRAFIEI
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI ZONE MÃRITE
DE PE AVERSUL C.I. CARE EVIDENÅIAZÃ DESENUL DE FOND
ÆI KINEGRAMA
#
û
17

Documentar
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI ZONE MÃRITE DE PE
AVERSUL C.I. CARE EVIDENÅIAZÃ DESENUL DE FOND
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI
ZONE MÃRITE DE PE AVERSUL C.I. CARE
EVIDENÅIAZÃ DESENUL DE FOND ÆI O.V.I.
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A REVERSULUI C.I.
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI ZONE
MÃRITE DE PE REVERSUL C.I. CARE EVIDENÅIAZÃ
DESENUL DE FOND
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI
ZONE MÃRITE DE PE REVERSUL C.I. CARE
EVIDENÅIAZÃ NUMÃRUL CÃRÅII DE IDENTITATE
VIZUALIZARE
ÎN LUMINÃ
ALBÃ A UNEI
ZONE MÃRITE
DE PE REVERSUL
C.I. CARE
EVIDENÅIAZÃ
DESENUL DE
FOND
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ CU RAZE ULTRAVIOLETE A AVERSULUI ÆI REVERSULUI C.I.
û
18
û
#

REPUBLICA UNGARÃ - CARTE DE IDENTITATE
CARE NU PERMITE TRECEREA FRONTIEREI
- întrucât sunt emise persoanelor cu altã cetãåenie decât cea maghiarã
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A AVERSULUI
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI ZONE MÃRITE DE AVERSUL
C.I. CARE EVIDENÅIAZÃ DESENUL DE FOND REALIZAT OFFSET
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI ZONE
MÃRITE DIN FOTOGRAFIA TITULARULUI
CARE EVIDENÅIAZÃ MODUL DE IMPRIMARE
– TEHNICÃ LASER
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI ZONE MÃRITE DE
PE AVERSUL C.I. CARE EVIDENÅIAZÃ DESENUL DE FOND
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI ZONE
MÃRITE DE PE AVERSUL C.I. CARE EVIDENÅIAZÃ
DESENUL DE FOND, NUMÃRUL C.I. ÆI KINEGRAMA
û
19

Documentar
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A REVERSULUI C.I.
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI
ZONE MÃRITE DE PE AVERSUL C.I. CARE
EVIDENÅIAZÃ DESENUL DE FOND ÆI O.V.I.
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ CU RAZE
ULTRAVIOLETE A AVERSULUI C.I.
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ CU RAZE
ULTRAVIOLETE A REVERSULUI C.I.
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI ZONE MÃRITE DE
PE REVERSUL C.I. CARE EVIDENÅIAZÃ DESENUL DE FOND
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI
ZONE MÃRITE DE PE REVERSUL C.I. CARE
EVIDENÅIAZÃ DESENUL DE FOND ÆI
RUBRICA
“NATIONALITY: ROM”
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI ZONE MÃRITE
DE PE REVERSUL C.I. CARE EVIDENÅIAZÃ
NUMÃRUL CÃRÅII DE IDENTITATE
20
MATERIALE REALIZATE CU SPRIJINUL
SERVICIULUI CRIMINALISTIC
DIN CADRUL IGPF
û
#

Patru ucraineni s-au ales cu
Poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii vamali
maramureæeni au descoperit, ascunse în
locaæuri special amenajate din patru
autoturisme, 6.983 pachete åigãri marca
RONSON, având o valoare în vamã de
aproximativ 11.700 lei, pe care patru
cetãåeni ucraineni încercau sã le
introducã ilegal în åarã.
* În data de 2 aprilie, în jurul
orei 22.00, la PPF Sighet, judeåul
Maramures, s-a prezentat pentru a
intra în åarã, cu un autoturism marca
Daewoo, cetãåeana ucraineanã Maria
M., în vârstã de 54 de ani. Cu ocazia
controlului, poliåiætii de frontierã
æi lucrãtorii vamali au descoperit
ascunse, în spaåii special amenajate
din toatã maæina - portbagaj, podea,
sub cotierã æi între scaune - 4.580
pachete de åigãri marca RONSON,
pe care cea în cauzã intenåiona sã le
introducã ilegal în åarã.
* A doua zi, tot la PPF Sighet,
într-un interval de douã ore, au fost
descoperiåi trei cetãåeni ucraineni
care încercau sã introducã în
România åigãri care nu au fost declarate
æi care erau ascunse în locuri special
amenajate.
Vidanja-aspirator de peæte
O fãcurã din nou!
amenzi de 25.000 lei
Poliåiætii de frontierã olteni au
descoperit un bãrbat, care transporta, fãrã
acte de provenienåã, 1.300 kilograme de
peæte cu o autovidanjã.
Joi 5 aprilie, în jurul orei 18.00,
poliåiætii de frontierã din cadrul I.J.P.F.
Olt, acåionând în baza unei informaåii, au
desfãæurat o acåiune pe linia combaterii
braconajului piscicol.
Astfel, în apropierea localitãåii
Grojdibodu – judetul Olt, lângã un
În jurul orei 10.00, s-a prezentat pentru
a intra în åarã cetãåeanul ucrainean Robert
K., în vârstã de 31 de ani, la volanul unei
maæini marca Volkswagen.
Poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii
vamali au descoperit ascunse, în spaåii
special amenajate prin dublarea podelei,
a pereåilor laterali æi a plafonului - 1.760
pachete de åigãri marca RONSON, pe care
canal de desecare, poliåiætii de frontierã
au observat un autoturism de teren æi o
autovidanjã care nu îæi justificau prezenåa
în zonã.
Lucrãtorii noætri l-au legitimat pe
æoferul autovehiculului, Dan N., în
vârstã de 45 de ani, cu domiciliul în
Bucureæti, æi au efectuat un control
amãnunåit al acestuia.
În urma verificãrilor, au fost
descoperite, în autovidanjã, 1.300
kilograme de peæte viu, speciile caras æi
crap, pentru care bãrbatul nu poseda acte
ucraineanul intenåiona sã le introducã
ilegal în åarã.
În jurul orei 11.00, s-a prezentat pentru
a intra în åarã cetãåeanul ucrainean Andras
P., în vârstã de 61 de ani, la volanul unei
maæini marca BMW.
Cu ocazia controlului, poliåiætii de
frontierã æi lucrãtorii vamali, au descoperit
ascunse în spaåii special amenajate prin
dublarea spaåiului dintre banchetã æi
portbagaj - 253 pachete de åigãri marca
RONSON, pe care ucraineanul intenåiona
sã le introducã ilegal în åarã.
În jurul orei 12.00, poliåiætii de
frontierã æi lucrãtorii vamali
au descoperit ascunse, în
autoturismul cetãåeanului
ucrainean Ivan B., în vârstã de
24 de ani, 390 pachete de åigãri
marca RONSON, pe care acesta
intenåiona sã le introducã ilegal
în åarã.
Cei patru ucraineni au
declarat cã au cumpãrat åigãrile
din åara de origine æi intenåionau
sã le comercializeze în Sighet.
Bunurile nedeclarate, a cãror
valoare în vamã se ridica la
11.700 lei (aproximativ 3.500
euro), au fost reåinute în vederea
confiscãrii de cãtre autoritatea
vamalã, conform prevederilor
din Regulamentul de aplicare a
Codului vamal al României (H.G.
nr. 1114/2001), iar valoarea
totalã a amenzilor se ridicã la suma de
25.000 lei.
justificative de provenienåã.
Bucureæteanul a declarat cã a cumpãrat
peætele, în urmã cu câteva zile, de la niæte
pescari, l-a åinut într-un canal æi, cu o zi
în urmã, l-a încãrcat cu intenåia de a-l
transporta în zona Bucureætiului, pentru
a popula o baltã.
Peætele, în valoare de aproximativ
4.000 lei, a fost confiscat æi eliberat în
apele Dunãrii.
Poliåiætii de frontierã i-au întocmit
bãrbatului actele premergãtoare începerii
urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii
infracåiunii de transport de peæte fãrã
documente legale, urmând sã fie prezentat
procurorilor pentru luarea mãsurilor legale
ce se impun.
û
21

CONSIDERAÅII PRIVIND MODIFICÃRILE
ÆI COMPLETÃRILE ULTERIOARE ALE
O.U.G.105/2001 PRIVIND FRONTIERA DE
STAT A ROMÂNIEI, APROBATÃ PRIN
LEGEA NR.243/2002
Cunoaæterea legilor este o obligaåie
permanentã a poliåistului de frontierã,
constituind o garanåie a aplicãrii corecte
a prevederilor acestora, motiv pentru
care, în pregãtirea personalului Poliåiei
de Frontierã, acestui domeniu îi trebuie
acordatã o atenåie specialã.
Analizând retrospectiv O.U.G.105/
2001 privind frontiera de stat a României
observãm cã acest act normativ a suferit
modificãri æi completãri ulterioare, prin
articolul de faåã prezentând o sintezã a
acestor modificãri, dupã aprobarea sa
prin Legea nr.243/2002.
Importanåa îndeplinirii în termen a
angajamentelor asumate de România
în vederea integrãrii în U.E. a impus un
cadru legislativ armonizat cu legislaåia
europeanã, iar una dintre mãsuri a
fost adoptarea de cãtre Parlamentul
României a Legii nr.39/21.01.2003
privind prevenirea æi combaterea
criminalitãåii organizate, care prin
art.29 aducea o primã modificare æi
completare a O.U.G.105/2001, art.70
completându-se cu un nou alineat
(3) care prevedea pedeapsa în cazul
22
tentativei la infracåiunea de trecere
ilegalã a frontierei de stat, care pânã
în acel moment era prevãzutã aparte în
art.72, articol care a fost abrogat.
Tot prin Legea nr.39/2003, art.29,
pct.2 era modificat æi art.71, alin.1 din
O.U.G.105/2001, modificarea constând
în faptul cã „îndrumarea sau cãlãuzirea
uneia sau mai multor persoane în scopul
trecerii frauduloase a frontierei de stat”
a fost incriminatã ca fiind „Infracåiunea
de trafic de migranåi”.
Prin acelaæi articol 23 din Legea
nr.39/2003, acelaæi art.71 din
O.U.G.105/2001 s-a completat cu un
nou alineat (3), fiind prevãzutã o formã
agravantã a infracåiunii, respectiv
„Dacã fapta prevãzutã la alin.(2) a avut
ca urmare moartea sau sinuciderea
victimei, pedeapsa este închisoarea de
la 10 la 20 ani.”
Evoluåia modificãrilor æi completãrilor
O.U.G.105/2001 privind frontiera de
stat a României este continuatã prin
Legea nr.278 din 04.07.2006 pentru
modificarea æi completarea Codului
Penal, precum æi pentru modificarea
æi completarea altor legi în care, la art.
V, este prevãzutã o nouã completare a
art.70, dupã alineatul (3) introducânduse
un nou alineat (4), cu urmãtorul
cuprins:
„(4) Fapta prevãzutã la alin.(1)
sãvâræitã de o victimã a traficului de
persoane nu se pedepseæte”.
La sfâræitul anului 2006, Guvernul
României adoptã O.U.G nr.108/
13.12.2006 pentru modificarea æi
completarea O.U.G. nr.105/2001
privind frontiera de stat a României, de
aceastã datã modificãrile æi completãrile
sunt mai vaste æi impun o bunã însuæire
æi aplicare corectã a acestora.
Astfel, la art.1, în care sunt indicate
semnificaåiile expresiilor folosite în
ordonanåã, dupã litera c) se introduce o
nouã literã, c1), cu urmãtorul cuprins:
„c1) pãråi contractante – statele,
pãråi la Acordul dintre guvernele
statelor Uniunii Economice a Belgiei,
Olandei æi Luxemburgului, Republicii
Federale Germania æi Republicii
Franceze privind eliminarea treptatã a
controalelor la frontierele lor comune,
semnat la 14 iunie 1985, precum æi
la Convenåia de punere în aplicare a
Acordului Schengen din 14 iunie 1985
dintre guvernele statelor din Uniunea
Economicã Benelux, Republicii Federale
Germania æi Republicii Franceze privind
eliminarea treptatã a controalelor
la frontierele comune adoptatã la
Schengen la 19 iunie 1990”.
De asemenea, se dã un nou cuprins
æi urmãtorilor termeni:
a) frontiere interne – frontierele
comune terestre ale pãråilor contractante,
precum æi aeroporturile pentru zborurile
interne æi porturile pentru liniile regulate
de pasageri, care au ca punct de plecare
sau ca destinaåie exclusivã alte porturi
de pe teritoriile pãråilor contractante,
fãrã escale în porturi din afara acestor
teritorii.
c) frontiere externe – frontiera terestrã
æi pe apã, precum æi aeroporturile æi
porturile pãråilor contractante, dacã nu
sunt frontiere interne.
û

Modificãri au intervenit æi pentru
explicarea termenilor: zbor intern, stat
terå, strãin semnalat ca inadmisibil æi
punct de mic trafic.
Prin art.1, pct.3 din O.U.G.108/2006
sunt modificate prevederile alin.(4) al
art.3 din O.U.G.105/2001, respectiv
zonele de la frontiera României unde
nu se constituie fâæie de protecåie a
frontierei de stat „nu se constituie la
åãrmul Mãrii Negre, la Dunãre, pe cãile
de comunicaåie æi în zonele cu lucrãri
hidrotehnice situate la frontierã”,
nemaifiind menåionat termenul „la
frontiera internã”, deoarece România nu
are încã o „frontierã internã” având în
vedere prevederile art.1, lit. d, modificat
de O.U.G.108/2006.
Acelaæi art.1 pct.4 din O.U.G.108/
2006 modificã prevederile alin.(4) al
art.4 din O.U.G.105/2001 introducând
braåul Mãcin, în
întregime, în categoria
zonelor supuse regimului
de control al poliåiei
de frontierã, alãturi „de
fâæiile de teren, situate
pe o adâncime de 10
km de o parte æi de
cealaltã a malurilor
Dunãrii interioare,
deschisã navigaåiei
internaåionale”.
Modificãri de esenåã
întâlnim æi la art.14
alineatele (1) æi (4).
Exemplific prin
analiza alin.(4), care în
vechea reglementare
prevedea:
„Æeful punctului
de trecere poate
dispune efectuarea
supracontrolului dupã
încheierea controlului de
frontierã atât la intrarea
cât æi la ieæirea din åarã”,
iar dupã modificarea
prin O.U.G.108/2006
are urmãtorul cuprins:
„în cazul existenåei unor
suspiciuni întemeiate
sau al unor informaåii
referitoare la încãlcarea
reglementãrilor legale
la trecerea frontierei de stat, æeful
punctului de trecere poate solicita, în
scris, æefilor celorlalte autoritãåi din
punctul de trecere efectuarea unui
alt control, mai amãnunåit. Autoritãåile
solicitate au obligaåia efectuãrii acestui
control”.
Studiind comparativ cele douã
enunåuri observãm o schimbare de
procedurã, intervenind „solicitarea
în scris” dar æi înlocuirea termenului
„supracontrol” cu termenul „... control,
mai amãnunåit”.
O altã modificare care trebuie sã fie
cunoscutã a intervenit la art.17 alin.1
în care este menåionat „controlul pentru
trecerea frontierei de stat se efectueazã
û
în echipã constituitã ... Coordonarea
echipei de control se face de cãtre
poliåistul de frontierã”, în timp ce vechea
reglementare indica „æeful echipei de
control este poliåist de frontierã”.
Datoritã faptului cã termenul
„frontiere interne” este definit în
conformitate cu preluarea din legislaåia
SCHENGEN, urmarea fireascã era
modificarea conåinutului articolelor
care prevãd regulile de desfãæurare
a anumitor activitãåi în apropierea
frontierei de stat, O.U.G.108/2006
modificând astfel conåinutul articolelor
care reglementeazã pãæunatul (art.43)
æi vânãtoarea (art.44). De fapt, în
conåinutul articolelor indicate anterior
nu se mai face trimitere la „frontiera
externã æi culoarul de frontierã la
frontiera internã”, regulile rãmânând
aceleaæi.
Semnalãm modificãri æi în cuprinsul
art.75, literele e) æi f) în care sunt
prevãzute unele din faptele care
constituie contravenåie, recomandând
restudierea acestora. Este de remarcat
totuæi introducerea în text, la art.75 litera
e), a douã noi fapte contravenåionale
respectiv:
- „nerespectarea obligaåiilor
prevãzute în avizul eliberat de cãtre
æeful direcåiei teritoriale a poliåiei de
frontierã competente sau de æeful
structurii de coordonare a punctelor
de trecere aeroportuare, potrivit art. 45
alin. (1), care prevede „Orice activitate
în punctele de trecere a frontierei de
stat, alta decât efectuarea controlului
de frontierã, se poate desfãæura numai
dupã obåinerea prealabilã a avizului
din partea æefului direcåiei teritoriale
a poliåiei de frontierã competente sau
a æefului structurii de coordonare a
punctelor de trecere aeroportuare,
a autoritãåilor administraåiei publice
locale æi a altor autoritãåi prevãzute de
lege, dupã caz.
(11) Condiåiile de eliberare de
cãtre æeful direcåiei teritoriale a
poliåiei de frontierã competente sau
de æeful structurii de coordonare a
punctelor de trecere aeroportuare a
avizului prevãzut la alin. (1), precum
æi obligaåiile persoanelor avizate se
stabilesc prin normele de aplicare a
prezentei ordonanåe de urgenåã. În aviz
se vor menåiona obligaåiile persoanelor
avizate”.
- „neluarea de cãtre conducãtorii
autoritãåilor administraåiei
publice locale a mãsurilor
necesare în vederea
îndeplinirii obligaåiei
prevãzute la art.7 alin.(2)”,
adicã obligaåia administraåiei
publice locale de a asigura
„curãåarea æi întreåinerea
culoarului de frontierã,
întreåinerea æi repararea
semnelor de frontierã
sau, la nevoie, înlocuirea
acestora”.
Recomandãm æefilor
de sector sã facã cunoscut
despre existenåa acestor
prevederi agenåilor
economici æi conducãtorilor
autoritãåilor administraåiei
publice locale privind
obligaåiile æi rãspunderea
ce le revine conform legii.
Modificãri a suferit
æi art. 76, care prevede
sancåiunile aplicabile în
cazul constatãrii faptelor
contravenåionale prevãzute
la art. 75, unde observãm
cã sancåiunea prevãzutã
de legiuitor este numai
amenda contravenåionalã.
În esenåã, limitele amenzilor
contravenåionale au rãmas
aceleaæi, însã sunt indicate
în lei noi, iar la art.76 alin.(1) litera
a) nu mai este prevãzutã sancåiunea
închisorii contravenåionale (care aæa
cum se cunoaæte a fost desfiinåatã prin
O.U.G.108/2003 æi era înlocuitã prin
sancåiunea prestãrii unei activitãåi în
folosul comunitãåii).
În concluzie, pentru faptele
prevãzute la art.75 agentul constatator
are posibilitatea sã aplice numai
sancåiunea amenzii contravenåionale
sau avertismentul contravenåional.
Ionel HOTNOGA,
Æcoala de Pregãtire
a Agenåilor Poliåiei de Frontierã
„AVRAM IANCU” Oradea
23

Discurs... pentru cãsãtorie
Pe bunã dreptate, tinerii îæi pun
probleme: mã cãsãtoresc, îmi iubesc
soåia. Unde stau? Unde muncesc? Cu ce
mobilez casa? Facem un copil: unde-l
educãm? Æi când rãspunsuri nu existã sau
sunt imposibile, renunåã la cãsãtorie. Se
gândesc la o relaåie naturalã, care intervine,
æi preferã sã trãiascã în ceea ce numim,
juridic, concubinaj, în ideea cã atunci
când vor avea casã, când o vor mobila, vor
consimåi în drept aceastã stare de fapt.
Dar cum poate fi uæor atunci când vrei
sã construieæti ceva mãreå æi durabil?
Sfântul Ioan Gurã de Aur a spus: „Omul
întreg e bãrbat æi femeie.” Bãrbatul singur
nu e om întreg. Femeia singurã nu e om
întreg. Numai împreunã sunt omul întreg.
Nu mai socoteæti cã ãsta e al meu, ãsta e
al tãu… atunci toate sunt comune. Acelaæi
nume, toate lucrurile sunt comune, el are
grijã numai de ea, ea are grijã numai de
el… e imitaåia Sfintei Treimi într-un fel…
e o fiinåã în douã persoane.
În cãsãtoriile care funcåioneazã,
partenerii îæi combinã credinåa æi
comportamentul într-un mod sinergic.
Prin aceastã sinergie pãrerile celor din
cuplu creeazã o opåiune la care nici unul
nu s-a gândit.
Cãsãtoria nu impune sã renunåi la
ceva. Ideile personale, speranåele æi
valorile formate de relaåiile æi experienåele
anterioare se combinã cu ale partenerului.
Vom descoperi fãrã regret cã idei æi speranåe
din trecut nu mai sunt de actualitate. Totul
depinde de veridicitatea æi profunzimea
sentimentelor.
Cãsãtoria consfinåeæte o legitimare a
iubirii în faåa lui Dumnezeu æi a lumii.
Dacã iubirea este intensã æi profundã la
ambele pãråi, acest pas este firesc æi în
asentimentul amândurora.
Poate cã în vremurile de acum sunã
ca un idealism rãsuflat, dar, în ciuda
aparenåelor, omul nu s-a schimbat æi nu se
va schimba, pe fond, niciodatã.
Personal, apreciez cã cei care nu se
cãsãtoresc nu sunt suficient de luptãtori
æi se tem de eæecuri, fie de divorå, fie de
o rupturã sentimentalã care poate apãrea
cândva, æi alte temeri.
Poate, cei care nu se cãsãtoresc
sunt mai prevãzãtori ca ceilalåi sau cã
partea materialã primeazã dacã se tem
de un divorå? Mulåi tineri care ar urma
sã-æi întemeieze o familie vor sã trãiascã
o perioadã cu partenerul fãrã sã se
cãsãtoreascã.
Poate cã au dreptate, viaåa a devenit
o alergãturã continuã pentru bani, nu mai
avem timp prea mult æi pentru sentimente,
cei 7 ani de acasã lipsesc din ce în ce mai
mult æi implicit respectul pentru partener æi,
pânã la urmã de ce nu, e mai uæor sã trãieæti
un timp fãrã obligaåii æi responsabilitãåi iar
când apar greutãåile adevãrate æi reale sã
dai bir cu fugiåii, motivând cã a fost o
nepotrivire de caracter æi cã o sã o ia de la
început cu altcineva.
Însã, statistica din ultimii ani indicã
menåinerea unei linii ascendente, ceea
ce aratã o reconsiderare a instituåiei
cãsãtoriei, dupã o perioadã de regres.
Cauzele creæterii numãrului cãsãtoriilor,
conform aceloraæi statistici, ar fi teama de
singurãtate, influenåa prietenilor, pasiunile
în cadrul cuplului cât æi evoluåia femeii în
societate.
Mã voi opri asupra ultimei cauze.
Trebuie sã recunoaætem cã perspectivele
în carierã æi rolul din ce în ce mai activ pe
care îl deåine femeia determinã creæterea
numãrului cãsãtoriilor. În acest sens,
iniåiativa întemeierii unei familii poate
fi fãcutã æi de femeie, având în vedere
deschiderea æi depãæirea barierelor ce åin
de tradiåie.
Legalizarea relaåiei unui cuplu,
demonstreazã partenerilor æi celorlalåi
cã dragostea lor e chiar adevãratã æi nu
doar de probã. Crearea unei noi familii cu
partenerul de viaåã este cea mai frumoasã
provocare.
O cãsãtorie adevãratã apare în
momentul în care personalitatea individualã
a celor doi conlucreazã la realizarea unui
cuplu armonios. Pentru cei care s-au
înarmat cu abilitãåile potrivite, perioada în
care devin pãrinåi æi cresc copii poate fi
una fericitã æi pe deplin rãsplãtitã.
Dacã perioada de început a unei
cãsãtorii este marcatã de pasiune æi
sexualitate, mai târziu intervine respectul æi
actele de bunãvoinåã între parteneri. Numai
într-un astfel de mediu poåi avea parte de o
comunicare bunã, grijã reciprocã, susåinere,
încredere æi ... fericire deplinã.
Fundamental, omul este în cãutarea
iubirii æi, atunci când o gãseæte, nu mai
vede cãsãtoria ca pe o constrângere ci ca
pe o împlinire.
Vasilica TÃTARU
Agent Ramona Lavinia Hilliard
Data naæterii: 28.09.1981
Localitate: Iaæi
Studii: liceul teoretic “Mihai Eminescu”
– profil Filologie-Istorie, Iaæi; Universitatea
de Medicinã æi Farmacie „Gr. T. Popa”, Iaæi,
actual: Studentã în anul I la Facultatea de
drept din cadrul Universitãåii „Spiru Haret”
Bucureæti.
Limbi strãine cunoscute: englezã æi
francezã.
Loc de muncã: Punctul de Contact
„Frontex” din cadrul IGPF.
Pasiuni: pescuitul, înotul, fotografia,
lectura, muzica æi cãlãtoriile. Îæi doreæte sã
viziteze cândva Egiptul întrucât piramidele
o fascineazã încã din copilãrie.
Apreciazã: diplomaåia, loialitatea,
ordinea, respectul, sinceritatea, blândeåea
æi bunãtatea oamenilor.
Detestã: laæitatea, minciuna, violenåa,
dualitatea, mizeria de orice naturã æi
zgârcenia.
În anul 2000, imediat dupã bacalaureat,
a dat admitere la Academia de Poliåie „Al.
24
I. Cuza”. Despre acea perioadã æi ce a
urmat povesteæte: „Nu am luat examenul.
Dezamãgire imensã. Deæi, la 21 de ani
lucram deja în televiziune, ca reporter
corespondent, de doi ani æi jumãtate,
dragostea mea rãmãsese aceeaæi: munca
de poliåist. A urmat apoi æansa de a da
examen la æcoala de agenåi æi æansa de
a mã pregãti din nou pentru examen. De
aceastã datã l-am luat. Unul dintre cele
mai frumoase momente din viaåa mea.
Familia mea poate confirma bucuria pe
care am simåit-o. O lume nouã, oameni
cu adevãrat pregãtiåi. Æi mã refer aici mai
ales la colegii pe care i-am cunoscut aici,
în Bucureæti. Iar asta se întâmplã atunci
când existã o coordonare bunã din partea
æefilor. Eu nu spun asta pentru a flata pe
cineva. Munca lor cântãreæte mai mult
decât vorbele mele.”
Autocaracterizare: „sunt un cocktail de
perseverenåã, diplomaåie, comunicativitate,
curaj, foråã, blândeåe æi feminitate.”
„Dreptatea fãrã putere este
neputincioasã, puterea fãrã dreptate este
tiranicã.(Pascal)”
û

FORÅA GÂNDIRII POZITIVE
Ce-ar fi dacã, de mâine, am începe
sã zâmbim mai mult? Ce-ar fi dacã, în
loc sã asociem o zi ploioasã cu ceva
trist æi mohorât, am auzi în picãturile de
ploaie ce cad în geam una dintre cele
mai frumoase melodii ale naturii? Ce s-
ar întâmpla dacã ne-am trezi dimineaåa
cu gândul cã va fi o zi excelentã din
toate punctele de vedere, chiar dacã ne
simåim copleæiåi de problemele cotidiene
de acasã æi de la serviciu?
Toate trec, æi într-un fel sau altul, mai
devreme sau mai târziu, toate îæi gãsesc
o rezolvare. Æi de ce nu, o rezolvare
în bine, dacã aæa ne dorim æi credem
din toatã fiinåa. Chiar sã credem cã
suntem rezultatele gândurilor noastre.
Cã singuri ne facem norocul sau cum
spune o vorbã din popor ,,aæa cum
îåi aæterni, aæa dormi”. Pentru cã în
spatele acåiunilor noastre ca indivizi, stã
puterea incomensurabilã a gândurilor...
a gândurilor care ne determinã în fiecare
moment sã luãm o decizie æi nu alta. Pe
tot parcursul drumului cãtre atingerea
oricãrui obiectiv, trebuie sã existe
certitudinea cã lucrurile
vor lua întorsãtura
favorabilã nouã.
Despre legendara
poveste a Pandorei:
Cu toåii ne amintim
legendara poveste a
Pandorei, prinåesa din
Grecia Anticã. Ea a primit
în dar o cutie misterioasã
din partea zeilor æi i s-a
spus cã nu trebuie sã
deschidã niciodatã acest
dar. Într-o zi, copleæitã
de curiozitate, (caz
tipic feminin), Pandora
a deschis cutia æi astfel
a adus lumii marile
nenorociri: bolile, relele,
nebunia. Totuæi, un
zeu milos a lãsat-o sã
închidã cutia la timp,
astfel încât sã poatã
prinde unicul antidot
care face suportabilã
nefericirea pe lumea
asta: speranåa. Cine ætie,
poate cã de aici provine
æi zicala ,,speranåa moare
ultima”.
Ei æi ce? O sã spuneåi. De câte ori s-a
întâmplat ca, în ciuda speranåei, lucrurile
sã nu aibã un final fericit? Æi totuæi,
aæa cum subliniazã unii cercetãtori,
speranåa, în opinia lor, reprezintã
mai mult decât un leac. Aæ spune cã
SPERANÅA = credinåa cã existã voinåa
æi posibilitatea de a-åi atinge scopurile,
indiferent care ar fi ele.
û
,,Uæor de zis, greu de fãcut”,
veåi spune probabil mulåi dintre
dumneavoastrã. Sesizez aici o
dozã de pesimism? Nu... cred
cã nu v-am auzit prea bine. Mi
s-a pãrut, aæa cã voi trece mai
departe.
Trebuie sã credem cã ne
putem depãæi limitele, pe
care de altfel cred cã tot noi
le trasãm. Ætim cu toåii cât de
diferiåi suntem. Dar indiferent
de asemãnãrile æi deosebirile de
ordin cultural, de educaåie, de
mediu æ.a.m.d., gândirea pozitivã
este un factor cheie al reuæitei
în viaåa în orice domeniu. Un
optimist confruntat cu un eæec va
considera întotdeauna cã situaåia
poate fi schimbatã, astfel încât data
viitoare va reuæi, în vreme ce pesimiætii
se învinovãåesc pentru eæec, atribuindu-l
unor trãsãturi ce nu pot fi schimbate æi
se simt total neajutoraåi.
Optimismul æi speranåa pot fi
dobândite!
Când situaåia devine una frustrantã,
reuæita nu depinde doar de competenåele
profesionale æi de talent, ci de capacitatea
de a înfrunta eæecul æi de a învãåa din
el. La noi, filosofia de training este sã
învãåãm din propriile greæeli pentru ca
data viitoare sã avem mai mult succes
æi sã înfruntãm provocãrile cu mai mult
curaj în foråele proprii. Prin experienåa
acumulatã, spun psihologii, optimismul
æi speranåa, ca æi neputinåa æi disperarea
pot fi dobândite. În viziunea lor, cele
douã trãsãturi pozitive constituie ceea
ce se numeæte „eficacitate personalã”,
adicã certitudinea cã deåii controlul
asupra întâmplãrilor vieåii tale æi cã poåi
face faåã tuturor provocãrilor cu care te
confrunåi.
Convingerile
oamenilor despre
capacitãåile lor au un
efect profund asupra
acestor capacitãåi.
Capacitatea nu este o
proprietate fixã (…).
Cei care au aceastã
eficacitate personalã
se dau la o parte din
calea eæecului; ei
abordeazã lucrurile în
aæa fel încât sã le poatã
stãpâni æi fãrã sã se
îngrijoreze în privinåa
dezastrelor posibile.
Bineînåeles cã
„est modus in rebus”
(existã o mãsurã în
toate lucrurile). Dar
poate cã încercând
sã gândim pozitiv
astãzi mai mult decât
ieri æi mâine mai mult
decât azi, s-ar putea
sã fim plãcut surprinæi
de rezultate æi de noi
înæine. Nimic în viaåã
nu este întâmplãtor,
tot ceea ce ni se
întâmplã este o consecinåã a faptelor,
æi – mai înainte – a gândurilor, fãrã a
uita, bineînåeles de voinåa divinã, care,
de altfel, „îåi dã, dar nu-åi bagã æi-n
traistã”. Faceåi lucrurile sã se întâmple
prin puterea gândului! Oricum, nu avem
nimic de pierdut dacã încercãm, nu-i
aæa?
Gabriela RADU
25

TERORISMUL – de la „MAREA ENCICLOPEDIE A JIHADU
Constituirea unor structuri fiabile
de ripostã antiteroristã reprezintã,
din ce în ce mai mult, o preocupare
majorã pentru foråele speciale æi pentru
structurile de profil de tip ACVILA sau
Brigada Vlad Tepeæ, din MAI, precum
æi pentru cele din cadrul Serviciului de
Protecåie æi Pazã.
Necesitatea cunoaæterii în
detaliu a pregãtirii psihice, fizice
æi de specialitate a teroriætilor,
în contextul spãlãrii creierelor
viitorilor candidaåi la grupãrile
teroriste, al îndoctrinãrii religioase
æi nu numai, al instruirii pe baza
unor modele desprinse din Marea
Enciclopedie a Jihadului, Scrisoarea
de la un membru Al-Quaeda, „Cum
sã înfrunåi” æi sã reziæti în faåa
anchetatorilor serviciilor speciale”,
impune, mai mult decât oricând,
o atenåie aparte în înåelegerea
reconfigurãrii grupãrilor teroriste æi o
nouã viziune în selecåia æi pregãtirea
luptãtorilor antiteroriæti.
- prof. univ. dr. Anghel ANDREESCU,
secretar de stat,
æeful Departamentului Ordine
æi Siguranåã Publicã din MAI
- dr. Nicolae RADU,
æeful Centrului Expertizã
æi Asistenåã Psihologicã - SPP
26
- urmare din numãrul trecut -
7. Prognozã psihologicã
Urmând evoluåia fenomenului
terorist se poate anticipa cã: terorismul
va persista cu siguranåã æi în viitor;
crescând cantitativ æi calitativ, cu atât
mai mult cu cât unele state apeleazã
deja la terorism pentru a-æi atinge
anumite scopuri.
Toate acestea sunt posibile æi
ca urmare a faptului cã: transportul
aerian modern asigurã o mobilitate fãrã
precedent la scarã planetarã; radioul,
televiziunea, comunicaåiile digitale,
via satelit, magistralele informatice
tip internet permit un acces aproape
instantaneu la informaåii vitale pentru
teroriæti, precum æi la o audienåã
mondialã nemijlocitã; sistemele de
arme moderne, noile generaåii de
explozibili, de dispozitive de ghidare,
de comandã de la distanåã vor deveni
tot mai accesibile pe pieåele clandestine
de arme, societatea modernã oferind
noi vulnerabilitãåi,
respectiv åinte
t e r o r i æ t i l o r
(www.sri.ro).
Complexitatea, diversitatea
æi ingeniozitatea acåiunilor teroriste,
nivelul de pregãtire psihologicã æi de
luptã, dotarea æi mobilitatea structurilor
fac mai necesarã ca oricând adaptarea
unor foråe specifice de contracarare
a acestui tip de acåiune, selecåia,
evaluarea æi avizarea psihologicã
periodicã a luptãtorilor antiteroriæti
fiind un rãspuns æi în acest sens.
Analizând terorismul din perspectivã
psihologicã, se poate concluziona cã
demersul cognitiv æi acåional, în scopul
prevenirii æi combaterii terorismului,
trebuie îndreptat cu prioritate spre:
• definirea conceptului de
terorism, surprinderea elementelor
ce-l caracterizeazã æi diferenåiazã de alte
fenomene æi forme ale violenåei sociale,
reuæindu-se astfel sã se stabileascã cu
claritate obiectivul activitãåii de luptã
împotriva
acestui flagel
social;
• stabilirea
cauzelor generatoare æi factorilor
favorizanåi ai apariåiei æi proliferãrii
violenåei sociale, a relaåiilor de
interdependenåã dintre cauzele æi
efectele fenomenului terorist;
• identificarea æi pãtrunderea în
intimitatea dimensiunilor psihologice
pe care le ridicã factorul uman implicat,
organizaåiile æi acåiunile teroriste;
• desprinderea formelor de
manifestare ale terorismului, metodele
æi mijloacele prin care se realizeazã
acåiunea violentã.
Alãturi de toate acestea, un rol
important revine mass-media, ca
mijloc de informare æi de diminuare a
rãului psihologic, pe care organizaåiile
teroriste åintesc sã-l creeze prin
intermediul atacurilor teroriste.
Cu o mare semnificaåie în acåiunile
întreprinse de structurile specializate
û

LUI” la „TESTAMENTUL HAMAS” æi „AL - QUAEDA ALBÔ
pot fi amintite æi: avertizarea populaåiei
asupra situaåiilor de risc, schimbul de
informaåii, coordonarea situaåiilor
de crizã æi, nu în ultimul rând,
flexibilitatea telecomunicaåiilor, fie
cã ne gândim la telefonia publicã
sau la comunicaåiile subterane.
Înåeles æi ca un „rãzboi ascuns,
nedeclarat” sau „conflict de micã
intensitate, cu obiectiv limitat”, se
poate sesiza cã terorismul - flagel
al lumii contemporane a depãæit
stadiul improvizaåiilor, al unor
simple asasinate sau atentate cu
bombe.
Toate acestea fac deja obiectul
preocupãrilor noastre, asupra
cãrora vom reveni în relaåie directã
cu experienåa împãrtãæitã, urmare
a atentatului de la 7 iulie 2005,
de cãtre „London Resiliance”
(Parteneriatul Londonez de
Redresare).
Concluzii:
1. Fenomen social de facturã
deosebitã, terorismul a cãpãtat la
acest început de secol æi mileniu, prin
amploarea æi diversitatea formelor sale
de manifestare, un caracter complex,
extins la scara întregii planete.
2. In acest context, se poate aprecia
cã cele patru mari acåiuni teroriste - de
la 11 septembrie 2001 SUA, 11 martie
2004 Madrid, 7 iunie 2005 Londra, la
care se adaugã Beslanul, Moscova, au
demonstrat cã teroriætii moderni pot
lovi orice obiectiv, oriunde în lume,
încercând, prin teroare, modificarea
unor decizii, chiar politice.
3. Actele plãnuite de organizaåiile
teroriste sunt, de cele mai multe ori,
rodul otrãvit al unor frustrãri în lupta
pentru putere, pentru înlãturarea unor
stãri de lucruri neconvenabile pentru
un grup sau o pãturã socialã æi se
realizeazã de regulã prin mijloace
violente, în afara legii. Atentatele
teroriste se produc la capãtul unor
îndelungate æi migãloase acåiuni de
strângere de date privind potenåiala
victimã, programul acesteia, mijloacele
de protecåie de care dispune.
4. Mijloacele materiale æi sprijinul
logistic de care dispun grupãrile
teroriste în acest moment
sunt impresionante. Teroriætii
profesioniæti au reåele informative,
canale de transmitere a
informaåiilor, adevãrate arsenale
ce cuprind armament sofisticat,
dispozitive electronice de
detonare comandate de la
distanåã, explozibil de mare
putere etc.
5. Trupele speciale, implicate
nemijlocit în contracararea
terorismului, reprezintã, ultima
resursã la care se poate apela
pentru rezolvarea unei asemenea
situaåii, eæecul acestei ultime linii
de apãrare putând avea efecte
incalculabile.
6. Pe lângã nivelul înalt de
profesionalism necesar planificãrii
unor astfel de misiuni, important pentru
conducãtorul oricãrei formaåiuni
antiteroriste este sã-æi conceapã
strategia æi în funcåie de cunoaæterea
capacitãåii reale a colectivului pe
care îl conduce, a grupurilor tactice
componente. Copierea æablonatã a
unor acåiuni anterioare, neacordânduse
importanåã aspectelor mai susmenåionate,
poate duce la dezastre.
û
27

ACCIDENTUL DE CIRCULAÅIE
O PROBLEMÃ DE SÃNÃTATE PUBLICÃ - II
Cauze, consecinåe, mãsuri de prevenire
POLIÅISTUL DE FRONTIERÃ LA VOLAN
Spuneam în numãrul trecut cã Poliåia
de Frontierã a fãcut eforturi pentru a se
adapta cerinåelor Uniunii Europene, atât
din punctul de vedere al legislaåiei de
frontierã cât æi al dotãrii tehnice, dar
æi cã, în domeniul auto, încã existã
unele deficienåe privind dotarea sau
încadrarea cu specialiæti (mecanici auto),
cu profesioniæti (conducãtori auto), ceea
ce face ca grija faåã de tehnica auto
existentã sã fie mult mai mare. Orice
distrugere provocatã atât de utilizarea
defectuoasã, cât æi de un accident rutier,
indiferent de cauze, atrage repercusiuni
atât asupra utilizatorului, care trebuie
sã plãteascã pagubele într-un
timp foarte scurt, cât æi asupra
organizaåiei, îndeosebi asupra
eficienåei operative, o maæinã în
minus însemnând un echipaj în
plus care efectueazã misiunea
pe propriile picioare æi, automat,
obosealã mai multã.
La nivelul IJPF Mehedinåi a
fost efectuat un studiu, care a
urmãrit depistarea eventualelor
particularitãåi care determinã
poliåistul de frontierã sã adopte
o anumitã atitudine la volan, în
afara orelor de program æi o altã
atitudine în timpul programului, la
volanul maæinii inscripåionate cu
însemnele Poliåiei de Frontierã.
S-a pornit de la ipoteza cã fiabilitatea
sistemului om – maæinã – mediu
(în cazul nostru æofer – autovehicul
– mediu rutier), depinde de fiabilitatea
fiecãrui element component în parte, pe
primul loc situându-se totuæi omul de
la volan, cu defectele æi calitãåile sale,
precum æi de la ipoteza potrivit cãreia
un autovehicul cu parametri tehnici
ridicaåi dã rezultate diferite în funcåie de
persoana care-l foloseæte æi îl întreåine.
Obiectivul final al cercetãrii l-a
constituit eficientizarea activitãåii
operative a IJPF Mehedinåi, prin
utilizarea judicioasã a resurselor umane
ce foloseæte tehnica auto din dotarea
instituåiei.
A fost conceput un chestionar
nestandardizat, cu 15 itemi (întrebãri)
din care 14 au necesitat rãspunsuri
libere din partea subiecåilor, iar un
item a avut rãspunsuri la alegere. De
asemenea, a avut æi un item ce poate
28
fi considerat probã situaåionalã întrucât
a avut rolul de a transpune subiecåii
în situaåia unei intervenåii rapide, sub
presiunea timpului æi a æefului de turã.
Totodatã, au fost analizate accidentele
de circulaåie în care au fost implicaåi
poliåiæti de frontierã, în perioada 2005
– 2006.
Chestionarul a fost aplicat pe un
numãr de 109 subiecåi autorizaåi sã
conducã autovehiculele instituåiei în
perioada 2005 – 2006, proveniåi de
la toate sectoarele subordonate IJPF
Mehedinåi, cu vârste cuprinse între 21
– 65 ani (media = 43 – medie destul
de mare pentru cerinåele instituåiei,
care vizeazã condusul pe timp de
noapte, precum æi faptul cã atenåia este
influenåatã de criteriul vârstã – toate
indicând necesitatea stabilirii vârstei
ca un criteriu important de selecåie
în domeniu), cu o vechime în muncã
între câteva luni æi 39 ani (media = 20),
în MAI între câteva luni æi 31 ani, cu
o experienåã în condus autovehicule
între 1 an æi 39 ani (media = 20). Dupã
cum se observã, media vechimii în
muncã coincide cu media experienåei
de conducãtor auto, ceea ce înseamnã
cã majoritatea subiecåilor æi-au luat
carnet de conducere o datã cu intrarea
în câmpul muncii, iar la intrarea în
sistem majoritatea deåineau permis de
conducere.
Absolut toåi subiecåii (100%) sunt
posesori ai permisului de conducere
auto categoria „B”, 10,1% mai sunt
posesori ai categoriei „A”, 48,6% ai
categoriei „C”, 10,1% ai categoriei „D”,
iar 31,2% æi ai categoriei „E”.
78,9% din subiecåi nu au fost
implicaåi într-un accident rutier, iar
21,1% din subiecåi au fost implicaåi,
din care 16,5% cu autoturismul
proprietate personalã (cauze diverse:
1,8% nu descriu cauzele, 4,6% -
neadaptarea vitezei la condiåiile de
drum æi meteo, 5,5% nerespectarea
regulilor de circulaåie, neacordarea
prioritãåii, neatenåionarea la schimbarea
direcåiei, 4,5% neatenåia pietonilor
în trafic, nesupravegherea minorului,
biciclist bãut, defecåiuni tehnice), iar
4,6% cu autovehiculul unitãåii (cauze:
neatenåia participanåilor la trafic, graba
æi neatenåia conducãtorului auto).
Din analiza accidentelor pe ultimii
doi ani, reiese cã factorul obosealã,
în situaåia accidentelor produse cu
autovehiculele instituåiei ar putea
fi eliminat, având în vedere cã
aproape toate accidentele s-au
petrecut în plinã zi. Sigur cã
excepåie fac situaåiile în care
cei implicaåi au intrat obosiåi în
serviciu, însã acest lucru este
greu de controlat æi de aceea
åine de gradul de conætientizare
a riscurilor de cãtre fiecare
conducãtor auto. Neadaptarea
vitezei este cauza dominantã,
urmatã de nerespectarea regulilor
de circulaåie (nerespectarea
semnelor, neasigurarea la
schimbarea direcåiei) æi apoi de
vinovãåia celorlalåi participanåi la
trafic. Nu este de mirare cã viteza este
principala cauzã, având în vedere cã 6
din cele 9 autovehicule ale instituåiei
implicate în accidente rutiere erau
autospeciale (Mercedes Vito, Nissan,
VW). Din discuåiile purtate, dar æi din
aplicaåie rezultã cã un factor important
al producerii accidentelor cu maæinile
din dotare este graba în executarea
misiunilor. Nu este de neglijat numãrul
mare al accidentelor rutiere produse de
poliåiætii de frontierã în afara orelor de
program, analiza accidentelor reliefând
ca o cauzã predominantã nerespectarea
regulilor de circulaåie, urmatã de
neadaptarea vitezei la condiåiile de
drum æi climã. În aceastã situaåie
factorul obosealã intrã în discuåie,
având în vedere cã în procent de peste
80% din subiecåii implicaåi erau liberi
din serviciu. Cu alte cuvinte, în loc sã
se odihneascã dupã tura de noapte,
û

au preferat sã urce la volan pentru
rezolvarea unor probleme.
Având în vedere faptul cã, la
nivelul subunitãåilor nu existã funcåii
de conducãtori auto sau mecanici,
prevãzute în statul de organizare,
sarcina folosirii dar æi a întreåinerii
zilnice a autovehiculelor din dotare
revine personalului autorizat conform
metodologiei æi menåionat în DZ.
Aceætia, conform reglementãrilor
interne, pe lângã misiunea specificã
de supraveghere a frontierei, fiind
agenåi operativi, mai au æi urmãtoarele
atribuåii:
- verificarea tehnicã înaintea
plecãrii în cursã: controlul stãrii
tehnice, de întreåinere æi completare a
autovehiculului cu toate materialele,
sculele, piesele æi accesoriile prevãzute
în inventarul completului.
- La fiecare 150 – 200 km sau dupã
2-3 ore de circulaåie, precum æi cu
ocazia staåionãrii trebuie sã efectueze
o verificare tehnicã care constã în
verificarea stãrii anvelopelor, scurgerii
de carburanåi-lubrifianåi æi lichide
speciale, a temperaturii tamburilor
æi discurilor de frânare, a stãrii
dispozitivelor de împerechere cu
remorca æi a prelatei (în cazul
în care existã), a încãrcãturii
transportate æi remedierea
defecåiunilor constatate;
- Întreåinerea tehnicã a
autovehiculului la terminarea zilei
de lucru: alimentarea cu carburanåi,
curãåarea, spãlarea æi dezinfectarea,
dacã este cazul, executarea
operaåiunilor prevãzute la revizia
tehnicã pe parcurs æi remedierea
defecåiunilor constatate;
- În cazul în care constatã
defecåiuni tehnice pe care nu le
poate remedia trebuie sã raporteze
æefului de garaj sau persoanei care
rãspunde de activitatea din cadrul
garajului, iar în lipsa acestuia, persoanei
care executã serviciul pe parcul auto;
- La sfâræitul zilei va avea grijã
sã predea cheile, certificatul de
înmatriculare æi foaia de parcurs
completatã la zi celui care se ocupã
de parcul auto pentru ca acesta sã
consemneze în registrul de ieæireintrare
a autovehiculelor cu exactitate
data æi ora înapoierii din cursã, rulajul
la bord.
- Lunar sau bilunar, întregul personal
care are în primire autovehiculele,
precum æi cei care rãspund de acestea,
participã la verificarea tehnicii auto, la
instruire pe linie de specialitate.
Prin urmare, poliåiætii de frontierã
nominalizaåi, au un dublu statut
profesional: de conducãtor auto æi
de agent operativ, ceea ce poate
declanæa efectele stresului ocupaåional,
în condiåiile în care atribuåiile se
suprapun. Æi aceste efecte încep sã
le resimtã imediat ce urcã la volanul
autovehiculului, când realizeazã cã au
scãpat de câteva surse de stres (frigul,
mersul pe jos), dar au dat peste alte
zece, rezultate dintr-un statut râvnit de
ei dar care oficial nu existã, iar cerinåele
æi responsabilitãåile sunt foarte mari,
în condiåiile în care nu este un timp
destinat special pentru soluåionarea æi
asumarea lor.
În aceastã situaåie, este normal sã
ne întrebãm de ce ar dori cineva sã
conducã autovehiculul instituåiei din
moment ce înseamnã o grijã în plus æi
o rãspundere foarte mare?
La întrebarea: De ce doriåi sã
conduceåi un autovehicul din dotarea
instituåiei? 45,8% din subiecåi au
rãspuns cã autovehiculul, în misiune,
este o necesitate, în primul rând pentru
cã-i protejeazã de intemperii, iar în
al doilea rând de mersul pe jos. Cu
alte cuvinte, misiunea specificã de
supraveghere este mult mai uæoarã
pentru un echipaj ce se deplaseazã
cu un autovehicul decât pentru un
echipaj care se deplaseazã pe propriile
picioare æi, automat, este mai eficientã,
eliminând oboseala fizicã a lucrãtorului,
permiåându-i sã-æi menåinã energia fizicã
pentru evenimente de frontierã,
pentru urmãrirea infractorilor.
7,3% din subiecåi nu doresc
sã conducã autovehiculele
instituåiei, însã o fac la propunerea
superiorilor.
Întrebarea: Care sunt responsabilitãåile
pe care trebuie sã æi le
asume un conducãtor auto în PF?
evidenåiazã faptul cã doar 15,6%
din subiecåi ætiu clar cã trebuie
sã fie atenåi la luarea în primire
a maæinii, sã-i verifice starea
tehnicã, sã raporteze imediat
defecåiunile apãrute, sesizate
(„sã verifice plinul de apã, ulei,
û
29

combustibil, „sã exploateze maæina
conform instrucåiunilor æi instructajelor”,
„sã cunoascã performanåele
autovehiculului”, „sã aibã asigurate
în totalitate documentele necesare,
întocmite la timp æi de calitate”, „sã
verifice æi sã pãstreze permanent
starea de întreåinere æi funcåionare a
autovehiculului”, „sã respecte normele
de exploatare ale autovehiculelor”).
Pentru aproximativ 45,8% din
subiecåi singura motivaåie în întreåinerea
autovehiculului pe care-l utilizeazã
o reprezintã costurile prea mari (grija
faåã de autovehicul, având în vedere
costurile foarte mari).
25,7% considerã cã „rãspunde
de viaåa æi integritatea celor din
autovehicul”, „protecåia persoanelor
pe care le transportã”,
„de a asigura transportul
elementelor pe locul de
serviciu în cele mai bune
condiåii”, „grija faåã de
participanåii la trafic”.
59,6% din subiecåi
considerã cã responsabilitãåile
sunt aceleaæi pe care le are
orice conducãtor auto, doar
cu un plus de atenåie æi
conducere preventivã .
Sã fie vigilent, atenåie
deosebitã, sporitã – aceste
aptitudini sunt considerate
ca responsabilitãåi pentru
12,8% din subiecåi, iar
pentru alåi 11% din subiecåi
echilibrul comportamental
reprezintã, de asemenea,
o responsabilitate („sã nu
consume bãuturi alcoolice
în timpul programului”, „sã nu conducã
agresiv”, „sã nu fie obosit”, „sã nu fie
stresat la urcarea la volan”; „sã rãspundã
de faptele care se întâmplã din cauza
lui”, „simå ridicat al rãspunderii”).
Doar 9,2% din subiecåi evidenåiazã
atribuåiile conducãtorului auto implicat
în operativ: „sã se încadreze în timp”,
„responsabilitãåile sunt mai mari în
special atunci când participã la acåiuni
sau intervenåii rapide”, „asigurarea
unei intervenåii rapide æi oportune”,
„de a interveni la timp æi în siguranåã
la anumite evenimente”, „atribuåiile
din fiæa postului ca agent operativ”, „de
executarea la timp a misiunii specifice,
instrucåiunilor æi dispoziåiilor primite”.
1,8% din subiecåi nu au rãspuns la
acest item.
Autovehiculul instituåiei reprezintã
pentru subiecåi în primul rând o
modalitate de protecåie individualã
pe timpul misiunii specifice æi apoi
un mijloc de îndeplinire a sarcinilor
de serviciu – aspect întãrit æi de
procentul mare (45,8% din subiecåi)
care au privit autovehiculul instituåiei
ca un mijloc de a le facilita realizarea
misiunii. Rãspunsurile evidenåiazã
atât calitatea vicioasã a condiåiilor de
muncã ale poliåiætilor de frontierã, cât
30
æi individualismul subiecåilor, orientarea
lor mai mult spre satisfacerea nevoilor
personale æi mai puåin spre satisfacerea
nevoilor instituåiei.
Care sunt problemele reale,
dificultãåile pe care le-aåi întâmpinat
în calitate de conducãtor auto în PF?
40,3% din subiecåi considerã cã
problemele sunt legate de starea tehnicã
precarã a autovehiculelor (lipsa uneltelor
pentru o reparaåie minorã la maæinã,
maæini uzate din punct de vedere
fizic æi moral, neînlocuirea la timp a
pieselor uzate, defecåiuni la sistemul
de frânare, iluminare, „maæini vechi –
funcåionare jalnicã, lipsa carburanåilor æi
lubrifianåilor, lipsa celor mai elementare
mijloace de întreåinere, lipsa cãldurii în
maæinã pe timp de iarnã).
Lipsa asigurãrilor CASCO constituie
o problemã pentru 7,4% din subiecåi.
Drumurile grele, proaste, aglomerate
- constituie o problemã pentru 4,6% din
subiecåi (în special DN 57 – comunicaåia
Oræova - Sviniåa).
3,7% din subiecåi considerã o
problemã dublul statut profesional
(„stres acumulat datoritã orelor la care
se desfãæoarã misiunile”, stres rezultat
de factorul zi – noapte, de modul de
solicitare al superiorilor”, „oboseala
dupã tura de 12 ore noaptea”).
2,7% din subiecåi invocã probleme
de ordin administrativ („faptul cã un
autovehicul este condus de foarte
mulåi æoferi”, „lipsa timpului necesar
întreåinerii autovehiculului”, „lipsa
persoanelor cu experienåã”).1,8% din
subiecåi sunt dezamãgiåi de faptul
cã nu au acces la maæinile puternice
ale instituåiei ci doar la aro sau dacii
uzate („faptul cã cei care au categoria
necesarã de permis nu au dreptul sã
conducã toate maæinile instituåiei”)
– semn al imaturitãåii profesionale.
Itemii 7. Care consideraåi cã sunt
principalele cauze ale producerii
accidentelor de circulaåie pe drumurile
publice? æi 8. Care consideraåi cã sunt
principalele cauze ale producerii
accidentelor cu autovehiculele din
dotarea instituåiei PF? au urmãrit
eventualele diferenåe cauzale percepute
de subiecåi – ca oameni cu experienåã
în trafic æi realizarea unei clasificãri a
cauzelor accidentelor rutiere (Tabel
nr. 1).
Astfel, sunt evidenåiate cauze
comune majore (neatenåia, viteza,
oboseala, lipsa de experienåã etc),
evident în procente diferite, dar æi cauze
specifice PF majore, cum ar fi: rulajul
agenåilor pe maæini, ceea ce conduce
la uzura fizicã a maæinii înainte de
termen, dar æi la necunoaæterea maæinii,
a caracteristicilor tehnice ale acesteia
de cãtre utilizator, agresarea, foråarea
motorului prin utilizarea mai multor
stiluri, oboseala acumulatã pe timpul
misiunii (stare de vigilenåã
menåinutã pe duratã mare
de timp, ceea ce conduce la
obosealã psihicã æi la riscul
producerii microsomnului),
starea tehnicã precarã a
autovehiculelor, graba
æefilor de maæini, când
conducãtorul auto se aflã
în deplasare.
Condiåiile
pe
drumurile de frontierã dau
complexitate mediului rutier
æi necesitã multã rãbdare æi
atenåie sporitã din partea
conducãtorilor auto. Este
vorba desigur de faptul cã
o bunã parte din drumurile
mehedinåene sunt în
amenajare de peste un an,
circulaåia efectuându-se pe
o parte de carosabil (DE
70), iar altele sunt deja afectate grav de
alunecãrile de teren æi cãderile de piatrã
de pe munte (DN 57). Dacã ne referim
la drumurile de åarã, unde ruleazã
frecvent autovehiculele sectoarelor
Gîrla Mare æi PF II, atunci gradul de
risc æi complexitate creæte considerabil,
având în vedere faptul cã aceleaæi
autovehicule sunt utilizate atât pentru
transportul elementelor în frontierã cât æi
pentru activitatea operativã a sectorului.
Prin urmare, creæte responsabilitatea
conducãtorului auto, adãugând la
dublul lui statut o nouã sursã de stres.
Rãbdarea – care este o calitate
necesarã pentru fluidizarea æi
civilizarea traficul rutier din zonã, intrã
în contradicåie cu cerinåele situaåiei
operative, de deplasarea rapidã a
autovehiculului ce transportã echipajul
de intervenåie depinzând rezolvarea cu
succes a unui eveniment de frontierã.
Este posibil ca dificultatea sã aparã
tocmai în mintea conducãtorului
auto, în momentul în care trebuie sã
discearnã rapid între un eveniment de
frontierã, misiunea specificã æi tonul
æefului de turã atunci când îi transmite
o dispoziåie. Din discuåiile purtate cu o
parte din conducãtorii auto a rezultat cã
de multe ori, dispoziåia æefului de turã de
û

a se deplasa într-o anumitã zonã
este executatã de conducãtorii
auto ca æi când s-ar fi întâmplat un
eveniment grav de frontierã. Prin
urmare, dorinåa de a face pe plac
æefului æi de a se încadra în timp
æi spaåiu, conform dispoziåiei,
înseamnã de fapt vitezã.
Tabel nr. 1 – diferenåe cauzale
ale producerii accidentelor
rutiere pe drumurile publice în
general æi cu autovehiculele din
dotarea instituåiei, în percepåia
subiecåilor.
Dupã cum se observã, în
tabelul de mai sus, neatenåia
este principala cauzã în ambele
pãråi, urmatã de viteza excesivã
pe drumurile publice æi, la
specificul PF, lipsa de experienåã,
rulajul agenåilor pe maæini. Dacã
la rubrica „drumuri publice”, pe
locul 3 se situeazã oboseala, la
PF se situeazã viteza excesivã,
neadaptarea vitezei la condiåiile
meteo æi de drum.
Se remarcã referinåa unei
mari pãråi din subiecåi pentru
autovehiculele puternice, strãine,
din dotarea instituåiei, relevatã de
întrebarea: Ce tip de autovehicul,
din cele existente în dotarea PF
v-ar place sã conduceåi? unde
19,2% din subiecåi preferã sã
plece în misiune cu Opel Frontera,
Mercedes, VW, NISSAN întrucât
„corespund din punct de vedere
tehnic – funcåional”, „te poåi baza
pe ele la intervenåii”, „prezintã
siguranåã în orice anotimp”,
„dotare corespunzãtoare cu
mijloace de legãturã radio”,
„se manevreazã uæor”, „riscul
accidentelor este mai mic, iar
operativitatea este mai mare”;
„prezintã o mai mare siguranåã
în trafic, un confort adecvat”,
„dotãri suplimentare”, „sunt
silenåioase”.
66,9% din subiecåi nu au
preferinåe pentru un anumit tip,
atâta timp cât corespunde din
punct de vedere tehnic, precum
æi categoriei de permis auto
deåinutã, important este sã se
deplaseze cu un autovehicul æi
nu pe jos.
11% din subiecåi æi-au
manifestat preferinåa pentru
maæinile autohtone (Dacia, Dacia
Logan) pentru cã le cunosc, au
în proprietate personalã astfel
de autovehicule æi pentru
costurile mai scãzute în cazul
unui accident rutier, în timp ce
0,9% nu preferã sã conducã un
autovehicul al instituåiei, iar 1,8%
din subiecåi nu au rãspuns.
Mariana Cenea
– psiholog principal
IJPF Mehedinåi
û
Cauzele producerii
accidentelor pe drumurile
publice
1. Neatenåie în trafic, în
acordarea prioritãåii, la depãæiri
- 71,5%
2. Viteza excesivã (neadaptarea
vitezei la condiåiile de trafic)
– 58,7%
3. Obosealã – 31,2%
4. Consumul de alcool – 22%
5 . N e r e s p e c t a r e a
(necunoaæterea) regulilor de
circulaåie æi de trafic (în special
în ceea ce priveæte acordarea de
prioritate æi depãæirea) – 21,1%
6. Lipsa de experienåã -
18,3%
7. Graba – 6,4%
8. Stresul – 4,6%
9. Starea precarã a carosabilului,
drumurile proaste, înguste care
nu permit manevrele necesare
– 4,6%
10. Rutina în unele cazuri
– 1,8%
11. Circulaåia cãruåelor pe
drumurile publice - 1,8%
12. Starea tehnicã proastã a
autovehiculului – 1,8%
13. Nu se conduce preventiv
– 1,8%
14. Creæterea parcului naåional
de autovehicule, traficul intens
– 1,8%
15. Alte preocupãri efectuate
pe timpul condusului (fumatul,
vorbitul la telefon, montarea unei
casete pentru muzicã, atenåia la
cei care vorbesc în maæinã etc.)
– 1,8%
16. Supraestimarea foråelor
conducãtorilor auto, „etalarea”
puterii motoarelor – 1,8%
17. Uæurinåa dobândirii
permisului auto – 0,9%
18. Condiåiile meteo
nefavorabile – 0,9%
Cauzele producerii accidentelor
cu autovehiculele
din dotarea instituåiei
1. Neatenåia în trafic, la volan, superficialitatea unor
conducãtori auto în trafic æi în luarea deciziilor pe moment,
în funcåie de situaåie, de factorii existenåi – 61,4%
2. Lipsa de experienåã, rulajul agenåilor pe maæini
– 33%
3. Viteza excesivã (neadaptarea vitezei la condiåiile
meteo, la drum) – 31,2%
4. Oboseala, oboseala acumulatã pe timpul executãrii
misiunii, oboseala care intervine pe parcursul serviciului,
dupã tura de noapte, perioadã relativ mare în care se
conduc autovehiculele pe timpul executãrii serviciului
– 25,7%
5. Nerespectarea (necunoaæterea) regulilor de circulaåie,
a conduitei preventive, neglijenåa – 13,7%
6. Starea tehnicã proastã a maæinilor vechi – 12,8%
7. Vina altora care grãbesc atunci când te afli într-o
misiune, timp de deplasare scurt de la subunitate la locul
de serviciu æi invers, graba foarte mare pentru a interveni
la acåiunile specifice care nu suferã amânare, lipsa de
personalitate a conducãtorilor auto care se lasã influenåaåi
de cei care-i grãbesc, graba de a ajunge pe locurile de
serviciu æi la subunitate, graba datoratã operativitãåii
intervenåiilor, graba de a executa dispoziåiile æefilor
– 11,9%
8. Stresul – pe lângã orele de conducere se face æi
supravegherea frontierei – 9,2%
9. Marea majoritate a accidentelor nu s-au produs din
cauza conducãtorilor instituåiei, ceilalåi participanåi la
trafic - 1,8%
10. Æoferul nu cunoaæte perfect puterea maæinii cu
maæinile performante (W, Mercedes, Nissan), necunoaæterea
caracteristicilor tehnice ale autovehiculelor – 1,8%
11. Neefectuarea reviziilor – 0,9%
12. Excesul de zel– 0,9%
13. Consumul de alcool– 0,9%
14. Traficul intens– 0,9%
15. Ghinionul– 0,9%
16. Condiåiile meteo– 0,9%
17. Dificultatea raioanelor, a drumurilor din raion–
0,9%
18. Rutina (parcurgerea aceloraæi trasee aproape
zilnic automatizeazã deprinderea condusului la volan
æi scade capacitatea de concentrare a conducãtorului
auto) – 0,9%
2,7% din subiecåi nu au rãspuns
31

ÎNSEMNÃTATEA
APARIÅIEI - NATO
Materiale realizate de
prof. univ. dr. Radu Ætefan Vergatti
În ziua de 4 aprilie 1949 la
Washington, capitala SUA, s-a semnat
Tratatul Organizaåiei Atlanticului de
Nord (NATO). Practic, el a însemnat
o extindere a unui alt tratat, semnat
la 17 martie 1948, la Bruxelles, de
Marea Britanie, Franåa, Olanda, Belgia
æi Luxemburg.
Tratatul semnat la Washington a fost
consecinåa amplificãrii æi aprofundãrii
rãzboiului rece de cãtre Uniunea
Sovieticã. Åãrile din Europa Occidentalã
s-au temut de un eventual atac ordonat
de Iosif Visarionovici Djugaævili-Stalin
împotriva Europei Occidentale. Dupã
blocada Berlinului, conducãtorii politici
ai Europei Occidentale au
socotit cã dictatorul de la
Kremlin este imprevizibil.
Ca urmare, trebuia sã-i fie
stãvilite toate tentativele
agresive de extindere a
mareei sovietice asupra
întregului continent
european. Singura formã pe care
conducãtorii din Europa Occidentalã
æi din SUA au considerat-o utilã în acel
moment a fost o alianåã militarã. Ei erau
convinæi cã Stalin ar fi ascultat numai
de foråã.
Statutul NATO a precizat însã de
la început cã alianåa trebuia sã aibã
un caracter pur defensiv. Ea trebuia sã
rãspundã, militar, exclusiv în cazul în
care un membru al ei ar fi fost atacat
de un terå. Din aceastã alianåã au fãcut
parte la început douãsprezece state:
SUA, Marea Britanie, Canada, Franåa,
Belgia, Olanda, Luxemburg, Islanda,
Italia, Norvegia, Danemarca, Portugalia.
În anul 1952 au mai fost primite în
NATO Grecia æi Turcia, iar în anul 1955
a fost admisã æi Germania Federalã. De
la 2 aprilie 2004 æi România a devenit
membrã NATO, cu drepturi depline.
SUA au avut rolul principal în
crearea NATO.
32
Luna aprilie 2007
PILULE ISTORICE
• 1 aprilie, 1939 – generalul Franco
a anunåat încetarea Rãzboiului Civil
din Spania; ultimele foråe republicane
spaniole s-au predat.
• 1 aprilie, 1948 – a început blocada
Berlinului Occidental de cãtre Armata
Roæie, ca urmare a ordinului dat de Iosif
Visarionovici Djugaævili-Stalin.
• 1 aprilie, 2001 – Slobodan
Miloæevici s-a predat foråelor speciale
de poliåie pentru a fi judecat de
Tribunalul Penal Internaåional pentru
Fosta Iugoslavie.
• 2 aprilie, 2004 – România a fost
primitã în NATO ca membru cu drepturi
depline.
• 2 aprilie, 2005 – a murit pontiful
Ioan Paul al II-lea (foto).
• 4 aprilie, 1949 - a luat fiinåã alianåa
militarã defensivã NATO (Organizaåia
Tratatului Atlanticului de Nord)
• 14 aprilie, 1457 – pe Câmpia
Direptate din marginea oraæului Suceava,
Ætefan cel Mare a fost proclamat domn
al Moldovei.
• 15 aprilie, 1944 – al doilea mare
bombardament anglo-american asupra
Bucureætiului. Universitatea a fost paråial
distrusã.
• 15 aprilie, 1957 – s-a încheiat un
acord româno-sovietic având ca obiect
statutul juridic al trupelor sovietice de
ocupaåie din România; trupele sovietice se
gãseau în România din anul 1944; atunci
s-au precizat etapele retragerii lor.
• 16 aprilie, 1930 – a început
rãzboiul civil în China între foråele
comuniste conduse de Mao-Tzedun æi
cele ale Kuomintan-ului, în frunte cu
generalul Cian-kai-Æek.
• 16 aprilie, 1938 – au fost arestaåi
æi deferiåi justiåiei mai mulåi conducãtori
legionari, în frunte cu Corneliu Zelea
Codreanu.
• 16 aprilie, 1954 – a fost executat
la Jilava fostul conducãtor comunist,
avocatul Lucreåiu Pãtrãæcanu.
• 17 aprilie, 1975 – Khmerii roæii
conduæi de Pol Pot au preluat puterea în
Cambodgia, la Pnom Penh; regimul lor s-
a caracterizat printr-o cruzime inumanã:
au ucis 2 milioane de oameni.
• 20 aprilie, 1841 – a fost tipãrit
primul roman poliåist din lume, „Crimele
din Rue Morgue” de Edgar Allan Poe.
• 22 aprilie, 1990 – Bucureæti, a
început fenomenul „Piaåa Universitãåii”,
supranumit æi „Golaniada” – o formã de
opoziåie faåã de comuniæti; s-a încheiat
la data de 13 iunie 1990.
• 25 aprilie, 2005 – Luxemburg,
România a semnat tratatul de aderare la
Uniunea Europeanã.
• 28 aprilie, 1945 – Benito Mussolini
æi Clara Petacci au fost prinæi, judecaåi
æi executaåi de brigãzile partizanilor
comuniæti.
• 28 aprilie, 1990 – Consiliul
European, forul politic suprem al Uniunii
Europene, a adoptat o declaraåie comunã
prin care a hotãrât extinderea relaåiilor cu
åãrile Europei Centrale æi de Est. A fost
o decizie istoricã de lãrgire a Uniunii
Europene.
• 30 aprilie, 1945 – dictatorul nazist
al Germaniei s-a sinucis în bunkerul sãu
de la Berlin. I-au împãrtãæit soarta soåii
Joseph æi Magda Goebbels; înainte de a
muri, ei æi-au ucis copiii, otrãvindu-i.
û

Statutul NATO a fost alcãtuit de
o serie de oameni politici americani,
secondaåi de diplomatul æi politicianul
canadian Lester Bowles Pearson. Toate
posturile din comandamentul NATO,
aflat la Bruxellex, au fost încredinåate
ofiåerilor proveniåi din SUA sau celor
care urmaserã cursuri la academiile
militare americane. Dotarea cu
armament æi muniåie s-a fãcut dupã cea
mai înaltã tehnologie din Statele Unite,
Marea Britanie æi Europa Occidentalã.
Teoretic, NATO reprezenta o foråã
tehnico-militarã impresionantã.
Cu toate acestea, æi-a menåinut
caracterul defensiv, statutar, pânã la
conflictul din fosta Iugoslavie.
Între anii 1996 (luna decembrie)
æi 2004 (luna decembrie), NATO a
intervenit cu foråe speciale (SFOR) în
Bosnia. Cu multã dificultate a reuæit sã
opreascã fenomenul de purificare etnicã
înfãptuit sub diverse motive, puåin
credibile. Sfâræitul a fost lãudabil, cãci
a impus ordinea æi pacea în Bosnia.
În anul 1999, dupã ce se desfãæurase
cea mai mare parte a rãzboiului civil
din fosta Iugoslavie, NATO a intervenit
pentru rezolvarea problemei Kossovo.
În vederea menåinerii ordinii în regiune,
pentru oprirea violenåelor inter-etnice,
a trimis în zonã foråele KFOR (unitãåi
de poliåie militarã). Cu ajutorul lor, a
reuæit sã menåinã pacea æi stabilitatea
în regiune. Trebuie menåionat cã
între foråele NATO care acåioneazã în
Kossovo sunt æi detaæamente româneæti
– jandarmerie æi poliåie – care pânã în
prezent s-au achitat cu onoare de toate
misiunile pe care le-au avut.
NATO s-a implicat æi într-o
colaborare cu foråele ONU pentru a
lupta împotriva terorismului. Astfel,
dupã data de 11 septembrie 2001, când
teroriætii din gruparea Al Quaeda au lovit
Statele Unite, unitãåi militare NATO au
plecat sã lupte în Afghanistan pentru
lichidarea bazelor teroriste de instrucåie
din acea åarã. Æi de data aceasta au avut
succes. Luptele nu s-au sfâræit încã. Ele
continuã, deoarece teroriætii din Al
Quaeda æi talibanii sunt foarte greu
de adus la un numitor comun. Aceste
grupãri de esenåã teroristã au ca aliat
terenul muntos, ajutoarele venite din
Pakistan, de la åãrile musulmane din
întreaga lume æi, ceea ce este foarte
ciudat, de pe teritoriul fostei URSS,
de la uzbeci. Se poate spera cã, æi în
acest caz, foråele NATO vor reuæi dupã
un timp oarecare sã impunã un regim
democratic.
Aæadar, se poate spune cã pânã în
prezent, NATO æi-a îndeplinit misiunea
istoricã pentru care a fost creat. Se sperã
cã æi în momentul de faåã, prin misiunile
unitãåilor sale, va reuæi sã contribuie la
eradicarea terorismului internaåional, o
ameninåare iminentã pentru toåi membrii
semnatari ai acestui tratat, dar nu numai
pentru ei.
SÃ CÃLÃTORIM CU IPA
ÎN EUROPA ÆI ÎN LUME!
Un concediu în apropierea oceanului
Atlantic înconjurat de atracåiile turistice
ale Lisabonei este un proiect ce poate
deveni realitate prin intermediul ofertei
IPA HOUSES. Secåia IPA Portugalia oferã
poliåiætilor de frontierã membrii IPA,
pentru concediu æi nu numai, cazare prin
intermediul IPA HOUSES LISABONA.
Casa IPA este situatã în apropierea
centrului Lisabonei, la aproximativ cinci
km de aeroport. Alte mijloace de transport
disponibile sunt metroul, la 500 de m æi
staåia de autobuz, în apropiere. Centrele
comerciale æi atracåiile turistice ale oraæului
sunt uæor accesibile, iar în apropierea casei
se aflã un parc ce oferã turiætilor posibilitatea
de a face jogging, plimbãri în aer liber pe jos
sau pe bicicletã. Turistul are la dispoziåie,
pentru a închiria, o clãdire cu patru etaje, ce
dispune de 5 camere duble, 15 camere cu
pat dublu æi 4 camere cu câte cinci paturi,
cu capacitatea totalã de a gãzdui 60 de
persoane. De asemenea, clãdirea dispune
de sãli de conferinåã, de recreare æi bar.
Adresa: Rua Sebastião e Silva, n.º 1,
1500-500 Lisboa
Pentru mai multe informaåii vã stau la
dispoziåie site-ul IPA Houses Lisabona http:
//ipa.home.sapo.pt/index.htm, adresa de
e-mail: ipa.portuguesa@iol.pt, telefon:
(+351) 217157206 æi fax: (+351) 217157205.
Nu uitaåi cã, pentru a beneficia de
aceastã ofertã, este necesarã o rezervare ce
se face prin completarea unui formular - IPA
Form - 08 disponibil la secretariatul Regiunii
IPA din care face parte poliåistul de frontierã,
iar ca o recomandare, rezervarea trebuie sã
se facã cu 3 luni înainte (site-ul IPA HOUSES
LISABONA recomandã un termen de 45 de
zile), iar pentru grupuri cu 6 luni înainte.
Alexandru BARBU
û
33

Un individ cu un câine intrã într-un
bar, comandã o bere æi zice:
- Am un câine foarte deætept!
Dupã câteva minute:
- Câinele meu este cel mai inteligent!
Lumea din jur se uita deja urât la el.
Paharul s-a umplut de tot când a afirmat:
- Câinele meu vorbeæte!
- Dar, bine, omule, ne crezi tâmpiåi?!
Cum sã vorbeascã un animal?
- Hai sã facem pariu! Voi îi puneåi o
întrebare æi dacã nu rãspunde mã scoateåi
de aici în æuturi, dar dacã rãspunde, faceåi
cinste!
- Bine, mã! Ia sã vedem! Mã animalule,
cum se cheamã chestia aia din piele cu
care åii calul?! Câinele se uitã în ochii lor
æi spuse:
- Ham!
- Ãsta a fost un lãtrat! æi-l scot în æuturi
pe individ afarã. Câinele se duce docil
dupã el æi-l întreabã:
- Trebuia sã spun cãpãstru?
Anunå la grãdina zoologicã: „Vã
rugãm nu speriaåi struåul!... Podeaua
este cimentatã.”
Se întâlnesc: un urs, un leu æi o
gãinã. Ursul: - Când eu urlu, se teme
toatã pãdurea! Leul: - Când eu rãcnesc,
se teme toatã jungla! Gãina: - Când eu
tuæesc, se teme toatã planeta!
Doi uræi stau de vorbã, înainte de
hibernare æi privesc cum frunzele cad
din copaci. Unul dintre ei zice: - Odatã
æi odatã, tot mã trezesc eu mai din timp
sã vãd cine lipeæte frunzele la loc!
Un câine se rãtãceæte prin junglã.
Plimbându-se el liniætit vede un tigru
îndreptându-se în goanã spre el, cu
intenåia clarã sã-l mãnânce. Câinele se
gândeæte: „Mamã, am încurcat-o! Ãsta mã
haleæte!” Dar imediat vede niæte oase pe
jos. Se aæeazã pe burtã æi începe sã roadã
oasele, cu spatele la tigru.
Chiar înainte ca tigrul sã sarã, câinele
exclamã satisfãcut, frecându-se pe burtã:
5 3 6 8 9 2 4 1 7
1 7 8 4 5 6 3 2 9
4 9 2 7 3 1 5 6 8
3 1 7 6 8 4 9 5 2
6 2 5 3 1 9 7 8 4
8 4 9 2 7 5 1 3 6
2 8 3 5 4 7 6 9 1
9 6 4 1 2 3 8 7 5
7 5 1 9 6 8 2 4 3
34
rezolvare
U M O R
„Mmmm, delicios tigru! Oare or mai fi æi
alåii pe-aici?”
Auzind, tigrul se opreæte din salt
æi, înfricoæat, se prelinge pe lângã
copaci, luând distanåã: „A fost cât
pe-aci! Câinele aproape ca m-a dat
gata!”
O maimuåã care a urmãrit scena dintr-un
copac, sperând sã se punã bine cu tigrul,
fuge dupã acesta ca sã-i povesteascã
înæelãtoria. Câinele nostru o vede.
Tigrul, înecat de furie zice: „Urcã în
spinarea mea æi vei vedea ce îi voi face
nemernicului de câine!”
Acum câinele vede tigrul cu maimuåa
în cârcã æi se gândeæte „Ei, cum o mai
scot la capãt de data asta?” Dar, în loc sã
fugã, se întoarce cu spatele la atacatori
prefãcându-se cã nu i-a vãzut. Æi... când
aceætia au fost destul de aproape zice:
“Unde oare e maimuåa aia?! De juma' de
orã am trimis-o sã-mi aducã un tigru æi nici
acu' nu s-a întors!”
Un tip bate la poarta unei case. Un
câine se ridicã în douã picioare æi-i spune:
Stãpânul nu e acasã!
Tipul leæinã de spaimã. Când îæi revine,
îl întreabã pe câine: - Pãi, dacã eæti câine,
de ce nu latri? - N-am vrut sã vã sperii!
5 6 1
6 9
3 4 9 5 2
9 4 3
6 8 5 7
2 3 6
9 5 2 6 7
2 5
7 6 1 9
De ce cârâie cioara când
zboarã? Schimbã viteza!...
Un om cãrat pe targã îi întreabã pe
infirmieri:
- Unde mã duceåi ?
- La morgã.
- Dar, încã n-am murit.
- Pai, încã n-am ajuns...
Douã blonde cãlãtoresc cu trenul. În
compartiment cu ele cãlãtoreæte un bãrbat
în vârstã æi cu barbã.
Una dintre ele îi æopteæte celeilalte:
- Uitã-te! Ãsta-i Mircea cel Bãtrân...
- Eæti proastã. E mort de vreo 5 - 600 de ani.
În acel moment un alt bãrbat intrã în
compartiment, æi-l salutã pe bãrbos:
- Salut Mircea, ce faci, bãtrâne! nu team
mai vãzut de sute de ani.
Prima blondã: - Na, uite, cine-i proasta?
Niæte reporteri de la TV merg într-un
sat pentru a face un reportaj despre cum
îæi petrece ziua baciu’ Ion. Îl roagã sã
povesteascã ce face în cursul zilei.
- Pãi, dimineaåa mã scol, æi trag un
pahar de palincã...
- Stai, bacie Ion. Nu va fi bine sã afle
toatã åara cã deja la prima orã bei. Spune
cã citeæti ziarul...
- Na, atuncea... dimineaåa mã scol,
citesc ziarul. Dupã aia dau la porc sã
mânce, dupã care mai citesc înc-un ziar.
Pânã la prânz lucrez în atelier, în care
timp citesc vreo douã-trei cãråi. La masã
mai citesc vreo douã reviste, iar seara adun
iosagul de pe câmp, dupã care urmeazã
presa de searã. Dupã cinã mã duc la
biblioteca satului, cu prietenii, iar la 10 când
închide biblioteca merem cu toatã trupa la
Costel, cã el are tipografie.
3 2 7
1 9
8 6 9 4
5 7 4 2 8
1 5
4 5 3 2 1
1 6 5 2
6 4
3 7
Regula cifrei unice: presupune completarea careului de 81 cãsuåe dupã O SINGURÃ REGULÃ: orice rând, orice
coloanã de 9 cãsuåe æi oricare pãtrat de 3x3 cãsuåe sã conåinã o singurã datã fiecare cifrã cuprinsã între 1 æi 9.
û

Galeria cu zâmbete
P E Æ T I
:-)
Adevãruri
În momentele dificile ale vieåii
trebuie sã ridici capul, sã bombezi
pieptul æi sã spui cu hotãrâre:
„Acum chiar cã-s în hazna
pânã-n gât!”
Dacã într-o zi viaåa îåi întoarce
spatele... prinde-o de cot !!!
Psihiatrii afirmã cã una din patru
persoane are o deficienåã mintalã.
Dacã eæti cu încã trei prieteni æi
nu ai observat nimic ciudat la ei,
atunci... ai o problemã!
Dacã eæti în stare sã zâmbeæti
când ceva merge rãu..... este
pentru cã ai gãsit un tâmpit pe
care sã arunci vina.
Ca sã-åi atingi obiectivele trebuie
sã fii capabil sã visezi ... Aæa cã
nu mai pierde vremea, trimite
totul la dracu’ æi du-te sã te culci !
Dacã încã n-ai gãsit persoana
idealã ...distreazã-te cu cea pe
care o ai la îndemânã !
Dacã într-o zi simåi un mare vid,
mãnâncã, sigur åi-e foame.
Dacã ai voinåã, poåi sã muåi æi
munåii din loc. Dacã ai creier, îi
laæi acolo, cã nu te deranjeazã.
O dietã echilibratã înseamnã câte
o prãjiturã în fiecare mânã.
SEC!
PEÆTE
CEPE!
PEÆTE
PEÆTE
RÂURI
IAZ
LUNÃ!
DÂRZ!
SEMN
MUZICAL
PEÆTE
PIESÃ LA
FORFAC
ATUURI
PEÆTE
CONCAVI
ZAPCII
CROITOR
PE LAC
COÆ GOL!
PEÆTE
RÃPITOR
CAP DE
ÆTIUCÃ!
PEÆTE
SUSÅIN
LANSETE
LISTE
DOUÃ
OVINE!
12 NISETRI!
BANI
VECHI
Integramã: Dumitru MOCANU
PEÆTE
BÃTUT
ÎN CAP
PEÆTE CU
ICRE NEGRE
Nu lua niciodatã un somnifer æi
un laxativ în aceeaæi searã.
Judecata bunã vine în urma
experienåelor rele, iar acestea vin
în urma judecãåii rele.
Nu te îngrijora de ceea ce
gândesc oamenii: nu li se
întâmplã prea des.
Este mai uæor sã obåii iertarea
decât permisiunea.
Conætiinåa este cea care suferã
atunci când restul pãråilor fiinåei
tale se simt atât de bine.
PEÆTE
PEÆTI
CALMI
NADÃ
RÃCO-
RITOARE
Dacã trebuie sã alegi între douã
rele - alege-l pe cel pe care nu l-ai
mai încercat pânã atunci.
LA TEST!
REFREN
LA GORJ
ANSAMBLU
VOCAL
CLAR
Nu testa niciodatã adâncimea
apei cu ambele picioare.
PEÆTI
ZBURÃTORI
CÃSÃTORII
SPÃRGÃTOR
Experienåa este un lucru minunat:
îåi permite sã recunoæti o greæealã
atunci când o repeåi.
SINGURÃ
CURELUÆÃ
VESTE
CÂRLIG LA
UNDIÅÃ
NOROI
ÎN SAT
VECHIUL
DO
Dã-i unui om un peæte æi el va
avea ce mânca o zi; învaåã-l
sã pescuiascã æi el va sta pe
marginea lacului æi va bea tãrie
toatã ziua.
û
Responsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Alexandru BARBU
35

LEGIS
REGULAMENT (EC) Nr. 562/2006 AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN ÆI AL
CONSILIULUI din 15 martie 2006
privind crearea unui Cod Comunitar asupra regulilor ce stau la
baza liberei circulaåii a persoanelor peste frontiere
(Codul Frontierelor Schengen)
Urmare din suplimentul trecut
Articolul 25 - Procedura pentru
cazurile care necesitã o acåiune
urgentã
1. Acolo unde consideraåii care åin
de securitatea internã æi de ordinea
publicã într-un stat membru necesitã
adoptarea unei acåiuni urgente, statul
membru respectiv poate reintroduce în
mod excepåional æi imediat controlul la
frontierele interne.
2. Statul membru care a reintrodus
controlul la frontierele interne va
notifica acest lucru celorlalte state
membre æi Comisiei, fãrã întârziere æi va
oferi informaåiile la care se face referire
la art. 24 (1), precum æi motivele care
justificã folosirea acestei proceduri.
Articolul 26 - Procedura pentru
prelungirea controalelor la frontierele
interne
1. Statele membre pot prelungi
controalele la frontierele interne doar
conform prevederilor art. 23(2), dupã
notificarea celorlalte state membre æi
Comisiei.
2. Statul membru care intenåioneazã
sã prelungeascã controlul la frontierã va
oferi celorlalte state membre æi Comisiei
toate informaåiile relevante cu privire la
motivele pentru prelungirea controalelor
la frontiera internã. Prevederile art. 24(2)
se vor aplica.
Articolul 27 - Informarea
Parlamentului European
Statul membru respectiv sau, acolo
unde nevoie, Consiliul, va informa
Parlamentul European, cât de curând
posibil, cu privire la mãsurile adoptate
conform art. 24, 25 æi 26. În ceea ce
priveæte a treia prelungire consecutivã în
conformitate cu art. 26, statul membru
respectiv va informa Parlamentul
European, dacã i se solicitã acest lucru,
cu privire la necesitatea introducerii
controalelor la frontierele interne.
Articolul 28 - Prevederi ce vor
fi aplicate în cazul reintroducerii
controlului la frontiera internã
În cazul în care controlul este
introdus la frontierele interne,
prevederile relevante ale Titlului II se
vor aplica mutatis mutandis.
Articolul 29 - Informare cu privire la
reintroducerea controlului la frontiera
internã
Statul membru care a reintrodus
controlul la frontiera internã, conform
art. 23, va confirma data la care controlul
a fost ridicat æi în acelaæi timp sau
imediat dupã, va prezenta o informare
Parlamentului European, Consiliului æi
Comisiei cu privire la reintroducerea
controlului la frontierele interne,
subliniind, în special, funcåionarea
controalelor æi eficienåa reintroducerii
controlului la frontierã.
Articolul 30 - Informarea publicului
Decizia de a reintroduce controlul la
frontierele interne va fi luatã într-o manierã
transparentã iar publicul va fi informat în
totalitate în legãturã cu aceastã decizie,
doar dacã, pentru motive legate de
securitate, se decide contrariul.
Articolul 31 - Confidenåialitate
La cererea statatului membru
respectiv, celelalte state membre vor
respecta confidenåialitatea informaåiilor
oferite în legãturã cu reintroducerea æi
prelungirea controlului la frontiere æi
informarea specificatã de art. 29.
TITLUL IV - PREVEDERI FINALE
Articolul 32 - Amendamente la anexe
Anexele III, IV æi VIII vor fi amendate
în conformitate cu procedura la care se
face referire la art. 33(2).
Articolul 33 - Comitetul
1. Comisia va fi asistatã de un Comitet,
denumit în continuare “Comitetul”.
2. Acolo unde se face referire
la acest paragraf, art. 5 æi 7 din
Decizia 1999/468/CE se vor aplica, în
conformitate cu art. 8 æi cu condiåia ca
mãsurile de implementare adoptate în
conformitate cu aceastã procedurã sã
nu modifice prevederile esenåiale ale
acestui Regulament.
Perioada prevãzutã în art. 5(6) din
Decizia 1999/468/CE va fi stabilitã la
3 luni.
3. Comitetul va adopta propriile
norme de funcåionare.
4. Fãrã a prejudicia implementarea
mãsurilor deja adoptate, aplicarea
prevederilor Regulamentului privind
adoptarea regulilor tehnice æi ale
deciziilor conform procedurii la care
se face referire în paragraful 2 va
fi suspendatã timp de 4 ani de la
intrarea în vigoare a acestui Regulament.
La propunerea Comisiei, Parlamentul
European æi Consiliul pot reînnoi
prevederile în discuåie în conformitate cu
procedura stipulatã de art. 251 din Tratat
æi, în acest scop, le vor reexamina înainte
de expirarea perioadei de 4 ani.
Articolul 34 - Notificãrile
1. Statele Membre vor notifica
Comisia cu privire la:
(a) lista permiselor de rezidenåã,
(b) lista punctelor lor de trecere a
frontierei,
(c) sumele de referinåã necesare
pentru trecerea frontierelor lor externe,
stabilite anual de cãtre autoritãåile
naåionale,
(d) lista serviciilor naåionale
responsabile de controlul frontierelor ,
(e) specimenul cardurilor-model
emise de Ministerele de externe.
2. Comisia va face notificarea în
conformitate cu alin. 1, disponibil
Statelor Membre æi publicului prin
publicarea în Monitorul Oficial al
UE, Seria C, æi prin orice alte mijloace
corespunzãtoare.
Supliment Frontiera - nr. 4/2007
Articolul 35 - Micul trafic de frontierã
Acest Regulament nu trebuie sã
1

prejudicieze normele comunitare æi
acordurile bilaterale existente privind
micul trafic de frontierã.
Articolul 36 - Ceuta æi Melilla
Prevederile acestui Regulament nu
vor afecta reglementãrile speciale care
se aplicã oraæelor Ceuta æi Melilla,
conform Declaraåiei Regatului Spaniei
privind oraæele Ceuta æi Melilla din
Actul final la Acordul de Aderare
al Regatului Spaniei la Convenåia de
Implementare a Acordului Schengen din
14 iunie 1985.1
Articolul 37 - Notificarea efectuatã
de Statele Membre
Pânã la 26 octombrie 2006, Statele
Membre trebuie sã notifice Comisia cu
privire la: prevederile naåionale la care
se face referire în art. 21 lit. (c) æi (d),
pedepsele menåionate în art. 4(3) æi
acordurile bilaterale încheiate conform
art. 17(1). Modificãrile ulterioare aduse
acestor prevederi vor fi notificate în
termen de 5 zile lucrãtoare.
Notificãrile efectuate de cãtre Statele
Membre vor fi publicate în Monitorul
Oficial al UE, Seria C.
Articolul 38 - Raport privind
implementarea Titlului III
Pânã la 13 octombrie 2009, Comisia
trebuie sã prezinte Parlamentului
European æi Consiliului un raport
privind implementarea Titlului III.
Comisia trebuie sã acorde atenåie
oricãror dificultãåi ce pot apãrea în
contextul reintroducerii controlului la
frontierele interne. Dacã este cazul, va
prezenta propuneri pentru soluåionarea
unor astfel de dificultãåi.
Articolul 39 - Abrogãri
1. Art. 2 - 8 din Convenåia de
Implementare a Acordului Schengen din
14 iunie 1985 vor fi abrogate începând
cu data de 13 octombrie 2006
2. Urmãtoarele documente vor fi
abrogate începând cu data menåionatã
la alin. 1:
(a) Manualul Comun, inclusiv
anexele acestuia;
(b) deciziile Comitetului Executiv
Schengen din 26 aprilie 1994 (SCH/
Com-ex (94) 1, rev 2), 22 decembrie
1994 (SCH/Com-ex (94)17, rev. 4) æi
20 decembrie 1995 (SCH/Com-ex (95)
20, rev. 2);
(c) Anexa 7 la Instrucåiunile
Consulare Comune;
(d) Regulamentul Consiliului (EC)
Nr. 790/2001 din 24 aprilie 2001
care atribuie Consiliului atribuåii de
implementare în ceea ce priveæte
anumite prevederi detaliate æi proceduri
practice pentru efectuarea controalelor
æi supravegherii la frontierã2;
(e) Decizia Consiliului 2004/581/
EC din 29 aprilie 2004 care stabileæte
indicaåiile minime ce vor fi utilizate
pe indicatoarele aflate în punctele de
trecere a frontierelor externe3;
(f) Decizia Consiliului 2004/574/EC
din 29 aprilie 2004 de modificare a
Manualului Comun4;
(g) Regulamentul Consiliului (EC)
Nr. 2133/2004 din 13 decembrie 2004
privind obligaåia autoritãåilor competente
din Statele Membre de a ætampila în
mod sistematic documentele cetãåenilor
statelor teråe la trecerea frontierelor
externe ale Statelor Membre æi pentru
modificarea prevederilor Convenåiei de
Implementare a Acordului Schengen æi
a Manualului Comun în acest sens5.
3. Orice referire la articolele
eliminate æi la instrumentele juridice
abrogate va fi interpretatã conform
prezentului Regulament.
Articolul 40 - Intrarea în vigoare
Prezentul Regulament va intra în
vigoare la 13 octombrie 2006. Cu
toate acestea, art. 34 va intra în vigoare
la data urmãtoare zilei publicãrii în
Monitorul Oficial al UE.
Acest Regulament este obligatoriu
în integralitatea lui æi direct aplicabil
în Statele Membre în conformitate cu
Tratatul de înfiinåare a Comunitãåii
Europene.
ANEXA I - Documente justificative
pentru verificarea îndeplinirii
condiåiilor de intrare
Dovezile documentare la care
se face referire în articolul 5(2) pot
include:
(a) pentru cãlãtorii de afaceri:
(i) o invitaåie din partea unei firme
sau a unei autoritãåi de a participa la o
întâlnire, conferinåã sau alte evenimente
având legãturã cu comeråul, industria
sau alte activitãåi;
(ii) alte documente care prezintã
existenåa unor legãturi comerciale sau
alte relaåii de muncã;
(iii) bilete de intrare la târguri sau la
congrese, dacã se invocã un asemenea
motiv;
(b) pentru cãlãtorii în scop de studii
sau alte tipuri de pregãtire:
(i) un certificat de înscriere la un
institut de pregãtire pentru cursuri
teoretice sau de pregãtire profesionalã
în cadrul pregãtirii de bazã sau
subsecvente;
(ii) legitimaåii de student sau
certificate de la cursurile absolvite;
(c) pentru cãlãtoriile în scop de
turism sau alte motive personale:
(i) documente justificative privind
cazarea:
– O invitaåie din partea gazdei dacã
va locui la cineva pe timpul vizitei;
- Un document justificativ eliberat
de stabilimentul care oferã cazare sau
orice alt document corespunzãtor care
sã indice asigurarea cazãrii;
(ii) Documente justificative în ceea
ce priveæte itinerarul:
- confirmarea rezervãrii locului
pentru o cãlãtorie organizatã sau orice
alt document corespunzãtor indicând
planurile cãlãtoriei ce va fi întreprinse;
(iii) documente justificative în ceea
ce priveæte cãlãtoria de întoarcere:
- biletul de întoarcere sau de
circuit.
(d) pentru cãlãtoriile întreprinse în
scopuri politice, ætiinåifice, culturale,
sportive, evenimente religioase sau alte
motive:
- invitaåii, bilete de intrare, programe
în care sã fie înscris, acolo unde este
posibil, numele organizaåiei gazde æi
durata vizitei sau orice alt document
corespunzãtor care sã indice scopul
vizitei.
ANEXA II - Înregistrarea informaåiilor
În toate punctele de trecere a
frontierelor, toate informaåiile de
serviciu æi orice alte informaåii de
interes trebuie sã fie înregistrate manual
sau electronic. Informaåia înregistratã va
conåine în special:
(a) numele poliåistului de frontierã
responsabil local pentru controlul
trecerii frontierei æi a celorlalåi poliåiæti
din fiecare echipã;
(b) relaxarea controlului persoanelor
în conformitate cu prevederile art. 8;
(c) eliberarea, la frontierã, a
documentelor ce înlocuiesc paæapoartele
æi vizele;
(d) persoanele ce au sãvâræit infracåiuni
sau contravenåii æi plângerile;
(e) persoanele cãrora le-a fost
refuzatã intrarea în conformitate cu
prevederile art. 13 (motivul refuzului æi
naåionalitatea);
(f) numãrul de securitate al
ætampilelor de intrare æi ieæire,
identitatea poliåistului de frontierã cãruia
i-a fost încredinåatã ætampila, indiferent
de momentul încredinåãrii sau schimb,
æi informaåiile privind ætampilele furate
sau pierdute ;
(g) plângerile persoanelor care au
fãcut obiectul controalelor amãnunåite;
(h) alte mãsuri speciale poliåieneæti
sau judiciare;
(i) evenimente;
ANEXA III - Indicatoare pentru
culoare în punctele de trecere a
frontierei
Partea A
2 Supliment Frontiera - nr. 4/2007

Partea B6
Partea C
Nu este necesar nici un logo pentru
Norvegia æi Islanda.
Nu este necesar nici un logo pentru
Norvegia æi Islanda.
ANEXA IV - Aplicarea ætampilelor
1. Documentele de cãlãtorie ale
cetãåenilor statelor teråe vor fi ætampilate
sistematic la intrare æi ieæire, în
conformitate cu prevederile articolului
10. Caracteristicile acestor ætampile
sunt stabilite în Decizia Comitetului
Executiv Schengen SCH/COM-EX (94)
16 rev æi SCH/Gem-Handb (93) 15
(CONFIDENTIAL).
2. Codurile de securitate ale
acestor ætampile vor trebui schimbate
la intervale regulate, nu mai mari de
o lunã.
3. La intrarea æi ieæirea cetãåenilor
statelor teråe supuæi cerinåelor vizei,
ætampila va fi aplicatã, pe cât posibil,
astfel încât sã acopere marginea vizei
fãrã sã fie afectate indicaåiile din
vizã sau elementele de securitate ale
colantului de vizã. În cazul în care vor
trebui aplicate mai multe ætampile (de
ex. în cazul vizei cu cãlãtorii multiple),
acestea vor trebui aplicate pe pagina
alãturatã celei în care a fost aplicatã
viza.
Dacã aceastã paginã nu va putea
fi folositã, ætampilele vor fi aplicate pe
pagina urmãtoare. Zona care poate
fi cititã optic nu va fi în nici un caz
ætampilatã.
4. Statele membre vor desemna
puncte naåionale de contact responsabile
pentru schimbul de informaåii privind
codurile de securitate ale ætampilelor
de intrare æi de ieæire folosite la
punctele de trecere a frontierei æi vor
informa în acest sens celelelate state
membre, Secretariatul General al
Consiliului æi Comisia. Aceste puncte
de contact trebuie sã aibã acces fãrã
nici o întârziere la informaåiile privind
ætampilele de intrare æi ieæire comune
folosite la frontierele externe ale statelor
membre, în special la urmãtoarele
informaåii:
(a) punctul de trecere a frontierei
cãruia îi este desemnatã o anumitã
ætampilã;
(b) identitatea poliåistului de frontierã
cãruia i-a fost încredinåatã o anumitã
ætampilã, în orice moment;
(c) codul de securitate al unei
anumite ætampile, în orice moment;
Orice solicitare privind ætampilele de
intrare æi ieæire comunã trebuie fãcutã prin
punctele de contact menåionate mai sus.
Punctele de contact naåionale vor
trebui sã transmitã imediat celorlalte
puncte de contact, Secretariatului
General al Consiliului æi Comisiei
informaåii privind schimbarea punctelor
de contact sau privind pierderea sau
furtul ætampilelor.
ANEXA V - Partea A - Proceduri
privind refuzul intrãrii la frontierã
1. În situaåia refuzului intrãrii,
ofiåerul de poliåie competent trebuie:
(a) sã completeze formularul standard
pentru refuzul intrãrii, menåionat la
partea B. Cetãåenii statelor teråe vor
trebui sã semneze formularul æi vor
primi o copie dupã formularul semnat.
În situaåia în care cetãåeanul statului terå
refuzã sã semneze, poliåistul de frontierã
va trebui sã indice refuzul în formular la
secåiunea „comentarii”;
(b) sã aplice ætampila de intrare
în paæaport, anulatã printr-o cruce
cu cernealã neagrã care sã nu poatã
fi ætearsã, æi sã scrie lângã aceasta, în
partea dreaptã, de asemenea cu vopsea
care sã nu poatã fi ætearsã, litera/literele
corespunzãtoare motivului/motivelor
pentru refuzul intrãrii, lista acestora fiind
prezentatã în formularul pentru refuzul
intrãrii menåionat mai sus;
(c) sã anuleze viza prin aplicarea
ætampilei „ANULAT” în cazurile
prevãzute în paragraful 2. Într-un
asemenea caz, elementele optice ale
colantului de vizã, respectiv „efectul
de imagine latentã” æi termenul „viza”
vor fi marcate cu o cruce astfel încât sã
împiedice folosirea ulterioarã în scopuri
ilegale. Poliåistul de frontierã va informa
autoritãåile sale centrale despre aceastã
decizie;
(d) sã înregistreze orice refuz al
intrãrii într-un registru sau într-o listã
unde sã fie înscrise identitatea æi
naåionalitatea cetãåeanului statului terå
respectiv, referinåe la documentul ce
autorizeazã cetãåeanul statului terå sã
treacã frontiera, motivul æi data refuzului
intrãrii;
2. Viza va fi anulatã în urmãtoarele
situaåii:
(a) dacã deåinãtorul vizei este
subiectul unei alerte în SIS pentru a-i
fi refuzatã intrarea în afara situaåiei în
care acesta/aceasta deåine o vizã sau
o vizã de re-intrare eliberatã de unul
dintre statele membre æi doreæte sã intre
pe teritoriu în scop de tranzit, pentru
a ajunge pe terioriul statului membru
care a eliberat documentul;
(b) dacã existã motive serioase sã se
creadã cã viza a fost obåinutã în mod
fraudulos.
Cu toate acestea, în situaåia în care
cetãåeanul statului terå nu prezintã la
frontierã unul sau mai multe documente
dintre cele prezentate în articolul 5(2),
aceasta nu va conduce în mod automat
la o decizie de anulare a vizei;
3. Dacã cetãåeanul unui stat
terå cãruia i-a fost refuzatã intrarea
a fost adus în frontierã de cãtre un
transportator, autoritatea responsabilã:
(a) va solicita transportatorului sã
preia responsabilitatea cetãåeanului
statului terå æi sã-l/o transporte fãrã nici
o întârziere cãtre statul terå de unde
acesta/aceasta a fost adus/ã, cãtre statul
terå care a eliberat documentul ce îl/o
autorizeazã sã treacã frontiera, sau cãtre
orice alt stat terå unde i se garanteazã
intrarea sau sã gãseascã mijloace de
transport în continuare, în conformitate
cu prevederile Articolului 26 al
Supliment Frontiera - nr. 4/2007
3

Convenåiei Schengen æi Directiva
Consiliului /CE din 28 iunie 2001 de
amendare a prevederilor articolului
26 al Convenåiei de Implementare
a Acordului Schengen din 14 iunie
19857;
(b) în perioada pânã la plecare, sã
ia mãsurile necesare, în conformitate
cu legislaåia naåionalã æi åinând cont
de circumstanåele locale, sã împiedice
cetãåeanul statului terå, cãruia i-a fost
refuzatã intrarea, de a intra ilegal pe
teritoriu;
4. Dacã existã motive, atât pentru
a-i refuza intrarea cetãåeanului statului
terå dar æi pentru a-l/o aresta, poliåistul
de frontierã va contacta autoritãåile
responsabile, pentru a decide cu privire
la mãsura ce va fi luatã, în conformitate
cu prevederile legii naåionale.
Partea B - Formular pentru refuzul
intrãrii la frontierã
Numele Statului
LOGO-UL STATULUI (Numele Oficiului)
__________________
ANEXA VI - Regulile specifice
pentru diferitele tipuri de frontierã æi
diferitele mijloace de transport folosite
pentru trecerea frontierei de cãtre
Statele Membre
1. Frontierele terestre
1.1. Controlul traficului rutier
1.1.1. În vederea unor controale
eficiente asupra persoanelor, pentru
asigurarea siguranåei æi fluiditãåii
traficului rutier, fluxurile în punctele de
trecere a frontierei vor fi reglementate
de o manierã adecvatã. Dacã este
necesar, Statele Membre pot încheia
acorduri bilaterale pentru direcåionarea
æi blocarea traficului. Ele vor informa
Comisia în aceastã privinåã, conform
art.37.
1.1.2. La frontierele externe, Statele
Membre pot, acolo unde considerã de
cuviinåã æi dacã circumstanåele permit acest
lucru, sã instaleze sau sã opereze pe culoare
_____________________________________________________________________________ 1
REFUZUL INTRÃRII LA FRONTIERÃ
În ____________ ora _______ în Punctul de Trecere a Frontierei ________________
Noi, subsemnatul, ________________________________________ având înaintea noastrã:
Nume __________________________________ Prenume ____________________________
Data naæterii _________________________ Locul naæterii __________________ Sex: _____
Naåionalitate___________________ Rezident în _____________________________________
Tipul documentului de identitate ______________________ numãr____________________
Eliberat în _____________________________ de ____________________________________
Numãrul vizei ________tip ______ eliberatã de _____________________________________
Valabilã de la____ la ____
Pentru o perioadã de ____ zile pentru urmãtoarele motive: ___________________________
______________________________________________________________
Venind din__________ cu ________ (va fi indicat mijlocul de transport utilizat, ex numãrul
zborului), el/ea este informat prin prezenta cã îi este refuzatã intrarea în åarã în baza (va fi fãcutã
o referinåã la legislaåia naåionalã în vigoare), pentru urmãtoarele motive:
............................................................................................................................................
o (A) nu posedã document(e) de cãlãtorie valabil(e)
o (B) posedã un document de cãlãtorie fals/contrafãcut/falsificat
o (C) nu posedã o vizã valabilã sau un permis de æedere
o (D) posedã o vizã sau un permis de æedere fals/contrafãcut/falsificat
o (E) nu posedã documentaåia necesarã pentru a justifica scopul æi condiåiile de æedere.
Nu au fost prezentate urmãtoarele documente: ….
o (F) a rãmas deja trei luni pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene în timpul
unei perioade de 6 luni
o (G) nu are mijloace suficiente de subzistenåã privind perioada æi forma de æedere, sau
mijloace pentru întoarcere în åara de origine sau de tranzit
o(H) este o persoanã care a fost datã în consemn în scopul refuzului intrãrii
o în SIS
o în sistemul naåional
o (I) este considerat o ameninåare pentru ordinea publicã, siguranåa naåionalã, sãnãtatea
publicã sau relaåiile internaåionale ale unuia sau mai multor state membre ale Uniunii Europene
(fiecare stat trebuie sã facã referiri la prevederile din legislaåia naåionalã referitoare la astfel de
situaåii de nepermitere a intrãrii).
Comentarii
Persoana respectivã poate face apel împotriva deciziei de a refuza intrarea aæa cum este
prevãzutã în legislaåia naåionalã. Persoana respectivã primeæte o copie dupã acest document
(fiecare stat trebuie sã facã referiri la legislaåia naåionalã æi la procedura privind dreptul de
apel).
Persoana în cauzã
1 Nu este necesar nici un logo pentru Norvegia æi Islanda.
Poliåistul de frontierã
responsabil de control
separate în anumite puncte de trecere a
frontierei, în conformitate cu art.9.
Culoarele separate pot fi aranjate
în orice moment de cãtre autoritãåile
competente ale Statelor Membre, în
circumstanåe excepåionale æi acolo
unde condiåiile de trafic æi infrastructurã
impun acest lucru.
Statele Membre pot coopera cu
åãrile vecine în vederea instalãrii de
culoare separate în punctele de trecere
a frontierei externe.
1.1.3. Ca regulã generalã,
persoanele ce cãlãtoresc în autoturisme
pot rãmâne în interiorul lor pe timpul
controalelor. Cu toate acestea, în funcåie
de circumstanåe, persoanelor li se poate
cere sã coboare din autoturismele lor.
Controalele vor fi efectuate, dacã
circumstanåele locale o permit, în
zone special amenajate în acest sens.
Având în vedere siguranåa personalului,
controalele vor fi efectuate, acolo unde
este posibil, de cãtre doi poliåiæti de
frontierã.
1.2. Controlul traficului feroviar
1.2.1. Controlul se va face atât
asupra pasagerilor din tren cât æi asupra
personalului feroviar din trenurile ce
trec frontierele externe, inclusiv din
trenurile de marfã sau trenurile goale.
Aceste controale vor fi efectuate în unul
din urmãtoarele douã moduri:
– pe platformã, în prima staåie de
sosire sau plecare de pe teritoriul unui
Stat Membru,
– în tren, pe parcursul tranzitului.
Statele Membre pot sã încheie
acorduri bilaterale privind modalitatea
de desfãæurare a acestor controale. Ele
vor informa Comisia în acest sens,
conform art.37.
1.2.2. Prin derogare de la punctul
1.2.1 æi în vederea facilitãrii fluxurilor de
trafic feroviar ale trenurilor de pasageri
de mare vitezã, Statele Membre de pe
itinerariul acestor trenuri ce vin din åãri
teråe pot decide, prin acord comun
cu åara teråã în cauzã, sã efectueze
controale la intrarea cetãåenilor statelor
teråe în tren, în unul din urmãtoarele
moduri:
– în staåiile din åara teråã unde
persoanele urcã în tren,
– în staåiile unde persoanele coboarã
din tren, pe teritoriul Statelor Membre,
– în tren, pe parcursul tranzitului
dintre staåiile de pe teritoriul Statelor
Membre, cu condiåia ca persoanele
sã rãmânã în tren în staåia/staåiile
anterioare.
1.2.3. Referitor la trenurile de mare
vitezã din statele teråe ce au mai multe
opriri pe teritoriul Statelor Membre, în
cazul în care transportatorul feroviar se
aflã în situaåia de a îmbarca pasageri
exclusiv pentru partea de cãlãtorie
rãmasã pe teritoriul Statelor Membre,
aceæti pasageri vor trebui verificaåi
4 Supliment Frontiera - nr. 4/2007

de intrare fie în tren, fie la staåia de
destinaåie, cu excepåia cazurilor în
care aceste controale au fost efectuate
conform procedurilor menåionate la pct.
1.2.1 sau 1.2.2 prima liniuåã.
Persoanele care doresc sã ia trenul
exclusiv pentru partea rãmasã din
cãlãtorie pe teritoriul Statelor Membre
vor fi informaåi foarte clar, înainte de
plecarea trenului, cã vor fi verificaåi de
intrare pe timpul cãlãtoriei sau la staåia
de destinaåie.
1.2.4. La cãlãtoria în direcåia
opusã, persoanele îmbarcate în tren
vor fi verificare de ieæire, urmându-se o
procedurã similarã.
1.2.5. Poliåistul de frontierã poate
ordona, dacã este necesar, inspectarea
interiorului trenului, cu asistenåa
inspectorului de tren, pentru a se asigura
cã persoanele sau obiectele ce trebuie
supuse verificãrilor nu sunt ascunse în
aceste locuri.
1.2.6. Atunci când existã motive sã
se considere cã persoane despre care se
spune sau sunt suspectate de a fi comis
o infracåiune sau cetãåeni ai unui stat
terå care intenåioneazã sã intre ilegal,
se ascund într-un tren, poliåistul de
frontierã, dacã el/ea nu poate acåiona
în conformitate cu prevederile sale
naåionale, acesta va notifica statele
membre spre care sau pe teritoriul
cãrora se îndreaptã trenul.
2. Frontierele aeriene
2.1. Procedurile pentru controale în
aeroporturile internaåionale
2.1.1. Autoritãåile competente ale
statelor membre se vor asigura cã
operatorul aerian ia mãsurile cerute
pentru a separa în mod fizic fluxurile
de pasageri de la zborurile interne
de fluxurile de pasageri de la alte
zboruri. În acest scop, se va stabili
o infrastructurã adecvatã în toate
aeroporturile internaåionale.
2.1.2. Locul unde se efectueazã
controalele la frontierã vor fi stabilite
în conformitate cu urmãtoarea
procedurã:
(a) pasagerii unui zbor dintr-un stat
terå care se îmbarcã pentru un zbor
intern vor face obiectul unui control
la intrare pe aeroportul de sosire al
zborului dintr-un stat terå. Pasagerii
unui zbor intern care se îmbarcã pentru
un zbor cãtre un stat terå (pasageri de
transfer) vor face obiectul unui control
de ieæire pe aeroportul de plecare al
ultimului zbor,
(b) pentru zborurile dinspre sau cãtre
un stat terå fãrã pasageri de transfer æi
zborurile care fac mai mult de o escalã
pe aeroporturile statelor membre unde
nu se schimbã aeronava:
(i) pasagerii zborurilor dinspre
sau cãtre state teråe unde nu existã
un transfer preliminar sau ulterior pe
teritoriul statelor membre vor face
obiectul unui control de intrare pe
aeroportul de intrare æi unui control de
ieæire pe aeroportul de ieæire;
(ii) pasagerii zborurilor dinspre sau
cãtre state teråe cu mai mult de o escalã
pe teritoriul statelor membre unde nu se
schimbã aeronava (pasagerii de tranzit)
æi cu condiåia cã pasagerii nu se pot
îmbarca în aeronavã pentru distanåa
situatã pe teritoriul statelor membre vor
face obiectul unui control de intrare pe
aeroportul de sosire æi unui control de
ieæire pe aeroportul de plecare;
(iii) acolo unde companiile aeriene,
pentru zborurile dinspre state teråe
cu mai mult de o escalã pe teritoriul
statelor membre, pot îmbarca pasageri
doar pentru distanåa rãmasã pe acel
teritoriu, pasagerii vor face obiectul
unui control de ieæire pe aeroportul
de plecare æi unui control de intrare pe
aeroportul de sosire.
Controlul pasagerilor care, pe
timpul acestor escale, se aflã la bordul
aeronavei æi nu s-au îmbarcat pe
teritoriul statelor membre se va efectua
în conformitate cu punctul (b)(ii).
Procedura inversã se va aplica acelei
categorii de zboruri a cãror åarã de
destinaåie este un stat terå.
2.1.3. Controlul trecerii frontierei nu
va fi efectuat în mod normal în aeronavã
sau la poarta de îmbarcare, numai dacã
este justificat pe baza unei evaluãri a
riscurilor legate de securitatea internã æi
migraåia ilegalã. Pentru a se asigura cã,
la aeroporturile desemnate ca puncte
de trecere a frontierei, persoanele sunt
controlate în conformitate cu regulile
stabilite în articolele 6-13, statele
membre se vor asigura cã autoritãåile
aeroportuare adoptã mãsurile necesare
pentru a direcåiona traficul de pasageri
spre facilitãåile rezervate pentru
control. Statele membre se vor asigura
cã operatorul aeroportuar adoptã
mãsurile necesare pentru a preveni
intrarea persoanelor neautorizate æi
ieæirea acestora din zonele rezervate,
de exemplu zona de tranzit. În mod
normal, controalele nu vor fi efectuate
în zona de tranzit, cu excepåia cazurilor
când acest lucru se justificã pe baza
unei evaluãri a riscurilor legatã de
securitatea internã æi migraåia ilegalã;
controale speciale în aceastã zonã pot
fi efectuate asupra persoanelor care fac
obiectul unei vize de tranzit aeroportuar
pentru a verifica dacã acestea se aflã în
posesia unei asemenea vize.
2.1.4. Acolo unde, în cazuri de
foråã majorã sau pericol iminent sau la
instrucåiunile autoritãåilor, o aeronavã
care efectueazã un zbor dinspre un
stat terå trebuie sã aterizeze pe un teren
de aterizare care nu este un punct de
trecere a frontierei, acea aeronavã
poate sã îæi continue zborul numai
dupã autorizarea din partea poliåiætilor
de frontierã æi din partea vãmii. Acelaæi
lucru se va aplica în cazurile în care o
navã care efectueazã un zbor dinspre
un stat terå aterizeazã fãrã permisiune. În
orice eventualitate, articolele 6-13 se vor
aplica controalelor asupra persoanelor
de la bordul acelei aeronave.
2.2. Procedurile pentru controale pe
aerodromuri
2.2.1. Se vor lua mãsuri ca
persoanele sã fie controlate æi în
conformitate cu articolele 6-13, pe
aeroporturile care nu au statutul de
aeroport internaåional, potrivit legislaåiei
naåionale („aerodromuri”), dar prin care
sunt autorizate zborurile dinspre sau
cãtre state teråe.
2.2.2. Prin derogare de la
prevederile punctului 2.1.1, nu va
fi necesar sã se facã aranjamente
adecvate în aerodromuri pentru a
se asigura cã fluxurile de intrare de
pasageri din zboruri interne æi din
alte zboruri sunt separate fizic, fãrã a
aduce atingere Regulamentului (EC) Nr.
2320/2002 al Parlamentului European æi
al Consiliului din 16 decembrie 2002
privind stabilirea unor reguli comune
în domeniul securitãåii aviaåiei civile.8
În plus, când volumul traficului este
scãzut, poliåiætii de frontierã nu trebuie
sã fie prezenåi tot timpul, cu condiåia
sã existe o garanåie cã poate fi strâns
personalul necesar în timp util.
2.2.3. Când nu este asiguratã
prezenåa poliåiætilor de frontierã tot
timpul pe aerodrom, managerul
aerodromului va notifica în mod
adecvat poliåiætii de frontierã în legãturã
cu sosirea æi plecarea aeronavelor în
zboruri dinspre sau cãtre state teråe.
2.3. Controlul persoanelor pe
zboruri private
2.3.1. În cazul unor zboruri private
dinspre sau cãtre state teråe, cãpitanul
va transmite poliåiætilor de frontierã din
statele membre de destinaåie æi, acolo
unde este cazul, ai statului membru
pe care se intrã prima datã, înaintea
decolãrii, o declaraåie generalã
constând inter alia (printre altele) într-un
plan de zbor în conformitate cu Anexa
2 a Convenåiei Internaåionale a Aviaåiei
Civile æi informaåii privind identitatea
pasagerilor.
2.3.2. În cazul în care zborurile
private dinspre un stat terå æi având ca
destinaåie un stat membru fac escalã
pe teritoriul unui alt stat membru,
autoritãåile competente ale statului
membru de intrare vor efectua controlul
frontierelor æi vor aplica o ætampilã de
intrare pe declaraåia generalã la care se
face referire în punctul 2.3.1.
2.3.3. Acolo unde existã incertitudini
dacã un zbor vine exclusiv dinspre
sau are ca destinaåie numai teritoriile
statelor membre fãrã escalã pe teritoriul
unui stat terå, autoritãåile competente vor
efectua controale asupra persoanelor
în aeroporturi æi aerodromuri în
conformitate cu punctele 2.1 - 2.2.
2.3.4. Aranjamentele pentru intrarea
æi ieæirea planoarelor, aeronavelor ultrauæoare,
a elicopterelor, a aeronavelor
Supliment Frontiera - nr. 4/2007
5

mici capabile sã zboare pe distanåe
scurte æi a aeronavelor vor fi detaliate
de legislaåia naåionalã æi, acolo unde
este cazul, de acorduri bilaterale.
3. Frontierele pe mare
3.1. Procedurile generale de control
al traficului maritim
3.1.1. Controlul navelor va fi
efectuat în portul de destinaåie sau
de plecare, la bordul navei sau într-o
zonã stabilitã separat pentru acest scop,
aflatã în imediata vecinãtate a vasului.
Totuæi, în conformitate cu aranjamentele
convenite în domeniu, controalele pot
fi efectuate æi pe timpul cãlãtoriei sau la
sosirea sau plecarea navei, pe teritoriul
unui stat terå.
Scopul controalelor este de a
se asigura cã atât echipajul, cât æi
pasagerii îndeplinesc condiåiile detaliate
în articolul 5, fãrã a aduce atingere
articolului 19(1)(c).
3.1.2. Cãpitanul vasului sau, în
cazul în care acest lucru nu este
posibil, persoana sau corporaåia
care îl reprezintã pe proprietarul
vasului în toate chestiunile legate de
îndatoririle proprietarului în ceea ce
priveæte întreåinerea vasului („agentul
proprietarului vasului”) va redacta în
dublu exemplar o listã a echipajului æi
a pasagerilor. Cel mai târziu, la sosirea
în port, el/ea va preda lista (listele) la
poliåiætii de frontierã. Dacã, din motive
de foråã majorã, lista sau listele nu pot
fi trimise poliåiætilor de frontierã, o copie
va fi trimisã la postul de frontierã potrivit
sau la autoritatea de transport maritimã,
care o va înainta imediat poliåiætilor de
frontierã.
3.1.3. O copie a celor douã liste
semnatã de poliåistul de frontierã
împuternicit va fi înapoiatã cãpitanului
vasului care o va prezenta la cerere, în
port.
3.1.4. Cãpitanul vasului sau, în
cazul în care nu este posibil, agentul
proprietarului vasului va raporta
autoritãåilor competente cât mai prompt
despre orice schimbãri în componenåa
echipajului sau numãrul de pasageri.
În plus, cãpitanul va notifica
prompt autoritãåile competente æi, dacã
este posibil, chiar înainte de intrarea
vasului în port, în legãturã cu prezenåa
la bord a cãlãtorilor clandestini. Totuæi,
cãlãtorii clandestini vor rãmâne sub
responsabilitatea cãpitanului vasului.
3.1.5. Cãpitanul vasului va notifica
poliåiætii de frontierã despre plecarea
navei la timp æi în conformitate cu
regulile în vigoare în respectivul port;
dacã el/ea nu poate sã îi notifice,
el/ea va informa autoritatea maritimã
adecvatã. A doua copie a listei sau
listelor completate æi semnate va fi
predatã înapoi poliåiætilor de frontierã
sau autoritãåilor maritime.
3.2. Proceduri specifice de control
pentru diverse tipuri de transport
maritim
Vase de croazierã
3.2.1. Cãpitanul vasului de croazierã
sau, dacã acest lucru nu este posibil,
agentul proprietarului navei va transmite
poliåiætilor de frontierã respectivi
itinerarul æi programul croazierei, cu cel
puåin 24 de ore înainte de a pãrãsi portul
de plecare æi înainte de sosirea în fiecare
port pe teritoriul statelor membre.
3.2.2. Dacã itinerarul unui vas de
croazierã include doar porturi situate pe
teritoriul statelor membre, prin derogare
de la articolele 4-7, nu se vor efectua
controale la frontierã æi vasul va putea
acosta în porturi care nu reprezintã
puncte de trecere a frontierei.
Totuæi, pe baza unei evaluãri a
riscurilor legate de securitatea internã æi
migraåia ilegalã, se pot efectua controale
asupra echipajului æi pasagerilor acelor
nave.
3.2.3. Dacã itinerarul unui vas de
croazierã include atât porturi situate
pe teritoriul statelor membre æi porturi
situate în state teråe, prin derogare de
la prevederile articolului 7, se vor
efectua controale la frontierã dupã
cum urmeazã:
(a) în cazul în care o navã de
croazierã vine dintr-un port situat întrun
stat terå æi soseæte pentru prima datã
într-un port situat pe teritoriul unui stat
membru, echipajul æi pasagerii vor face
obiectul unor controale de intrare pe
baza listelor nominale ale echipajului
æi pasagerilor, aæa cum este menåionat
la punctul 3.2.4.
Pasagerii care coboarã pe uscat vor
face obiectul unor controale de intrare în
conformitate cu articolul 7, cu excepåia
cazului în care existã o evaluare a
riscurilor legate de securitatea internã
æi migraåia ilegalã potrivit cãreia nu este
necesarã efectuarea unor asemenea
controale;
(b) în cazul în care nava de croazierã
vine dintr-un port situat într-un stat terå
æi soseæte din nou într-un port situat pe
teritoriul unui stat membru, echipajul
æi pasagerii vor face obiectul unor
controale de intrare pe baza listelor
nominale ale echipajului æi pasagerilor,
aæa cum se menåioneazã la punctul
3.2.4 în mãsura în care acele liste au
fost modificate de la data la care nava
de croazierã a sosit la precedentul port
situat pe teritoriul unui stat membru.
Pasagerii care debarcã pe uscat vor
face obiectul unor controale de intrare în
conformitate cu articolul 7, cu excepåia
cazului în care existã o evaluare a
riscurilor legate de securitatea internã
æi migraåia ilegalã, care aratã cã nu
este necesar sã se efectueze asemenea
controale.
(c) în cazul în care o navã de
croazierã vine dintr-un port situat întrun
stat membru æi soseæte într-un port
de acest tip, pasagerii care debarcã pe
uscat vor face obiectul unor controale
de intrare în conformitate cu articolul
7, dacã acest lucru este solicitat de o
evaluare a riscurilor legate de securitatea
internã æi migraåia ilegalã.
(d) în cazul în care un vas de
croazierã pãrãseæte un port situat într-un
stat membru, echipajul æi pasagerii vor
face obiectul unor controale de ieæire pe
baza listelor nominale ale echipajului æi
pasagerilor;
Dacã o evaluare a riscurilor legate
de securitatea internã æi migraåia ilegalã
cere acest lucru, pasagerii care se
îmbarcã vor face obiectul unor controale
de ieæire potrivit articolului 7;
(e) în cazul în care un vas de
croazierã pleacã dintr-un port situat
într-un port dintr-un stat membru, cãtre
un port de acest tip, nu se vor efectua
controale de ieæire;
Totuæi, pe baza unei evaluãri a
riscurilor legate de securitatea internã æi
migraåia ilegalã, se pot efectua controale
asupra echipajului æi pasagerilor acelor
nave.
3.2.4. Listele nominale ale
echipajelor æi pasagerilor vor include:
(a) nume æi prenume
(b) data naæterii
(c) naåionalitatea
(d) numãrul æi tipul documentului
de cãlãtorie æi, acolo unde se aplicã,
numãrul vizei.
Cãpitanul vasului de croazierã sau,
dacã acest lucru nu este posibil, agentul
proprietarului vasului va transmite
poliåiætilor de frontierã respectivi liste
nominale cu cel puåin 24 de ore
înainte de sosirea în fiecare port de pe
teritoriul statelor membre sau, acolo
unde cãlãtoria spre acest port dureazã
mai puåin de 24 de ore, imediat dupã
ce îmbarcarea s-a încheiat în portul
precedent.
Lista nominalã va fi ætampilatã
în primul port de intrare pe teritoriul
statelor membre æi în toate urmãtoarele
cazuri, dacã lista este modificatã. Lista
nominalã va fi luatã în considerare
pentru evaluarea riscurilor, aæa cum se
menåioneazã la punctul 3.2.3.
Navigaåie de agrement
3.2.5. Prin derogare de la Articolele
4 æi 7, persoanele aflate la bordul unui
vas de agrement venind sau plecând
spre un port situat într-un stat membru
nu vor face obiectul unui control la
frontierã æi vor putea intra în portul ce
nu este considerat punct de trecere a
frontierei.
Totuæi, având în vedere evaluarea
riscurilor de imigraåie ilegalã, æi în
special atunci când linia de coastã
a unei åãri teråe se aflã în imediata
apropiere a teritoriului statului membru
implicat, vor fi efectuate controale
asupra persoanelor, precum æi un
control fizic al ambarcaåiunii.
3.2.6. Prin derogare de la Articolul
4, un vas de agrement venind dintr-o
åarã teråã poate, în mod excepåional, sã
6 Supliment Frontiera - nr. 4/2007

intre într-un port care nu este un punct
de trecere a frontierei. În acest caz,
persoanele aflate la bord ar trebui sã
notifice autoritãåile portuare pentru a fi
autorizate sã intre în port. Autoritãåile
portuare vor trebui sã contacteze
autoritãåile din cel mai apropiat port
considerat punct de trecere a frontierei
pentru a raporta sosirea vasului.
Declaraåia cu privire la pasageri va
trebui fãcutã prin compararea listei de
persoane la bord de cãtre autoritãåile
portuare. Lista trebuie sã parvinã Poliåiei
de Frontierã cel mai târziu în momentul
sosirii.
De asemenea, dacã în caz de foråã
majorã, un vas provenit dintr-o åarã teråã
trebuie sã acosteze într-un port care
nu este punct de trecere a frontierei,
autoritãåile portuare vor contacta
autoritãåile din cel mai apropiat port
considerat punct de trecere a frontierei
pentru a raporta prezenåa vasului.
3.2.7. În timpul acestor controale, va
trebui predat un document conåinând
caracteristicile vasului æi numele
pasagerilor la bord. O copie a acestui
document trebuie predatã autoritãåilor
din portul de sosire æi plecare. Atât timp
cât vasul rãmâne în apele teritoriale ale
statelor membre, o copie a acestui
document trebuie inclusã în actele
vasului.
Pescuitul de coastã
3.2.8. Prin derogare la Articolul 4
æi 7, echipajele vaselor de pescuit de
coastã care se întorc în fiecare zi sau
în decurs de 36 de ore la portul unde
sunt înregistrate sau în oricare port situat
pe teritoriul statelor membre, fãrã sã fi
staåionat într-un port aflat pe teritoriul
unui stat terå, nu vor trebui verificate
sistematic. Totuæi, evaluarea riscului de
imigraåie ilegalã, mai ales în cazul când
coasta unui stat terå se aflã în imediata
apropiere a teritoriului statului membru
implicat, va trebui luatã în calcul pentru
a determina frecvenåa cu care trebuie
efectuate controale. În funcåie de acest
risc, controlul persoanelor æi controlul
fizic al vasului trebuie efectuate.
3.2.9. Echipajele vaselor de pescuit
de coastã neînregistrate într-un port
situat pe teritoriul unui Stat Membru vor
trebui controlate respectând prevederile
referitoare la marinari.
Cãpitanul vasului trebuie sã anunåe
autoritãåile competente orice modificare
a listei echipajului æi prezenåa oricãrui
pasager.
Legãturi navale (feribot)
3.2.10. Trebuie efectuate controale
asupra persoanelor la bordul feriboturilor
care fac legãturi cu porturi din åãri teråe.
Se vor aplica urmãtoarele reguli:
(a) unde este posibil, Statele
Membre vor asigura culoare separate,
în conformitate cu articolul 9;
(b) controlul pasagerilor pietoni vor
fi efectuate individual;
(c) controlul persoanelor din
vehicule va fi efectuat în timp ce se
aflã lângã vehicul;
(d) pasagerii feribotului ce cãlãtoresc
cu autocarul vor fi consideraåi ca
pietoni. Aceætia trebuie sã coboare din
autocar pentru control.
(e) controlul æoferilor de vehicule
grele æi orice persoane însoåitoare va fi
efectuat cât timp persoanele se aflã la
maæinã. În principiu, aceste controale
vor fi organizate separat de controlul
asupra celorlalåi pasageri.
(f) pentru a asigura rapiditatea
controalelor, trebuie asigurat un numãr
adecvat de poråi;
(g) pentru a detecta imigranåii ilegali,
vor fi efectuate controale aleatorii ale
mijloacelor de transport folosite de
pasageri, æi atunci când este posibil,
ale încãrcãturii æi altor bunuri aflate în
mijloacele de transport.
(h) echipajele feriboturilor vor fi
tratate în acelaæi mod ca æi echipajele
vaselor comerciale
4. Transportul pe cãi navale interne
4.1. “Transportul pe cãi navale
interne ce implicã trecerea unei
frontiere externe” acoperã folosirea,
pentru scopuri de afaceri sau personale,
tuturor tipurilor de vase sau nave pe
râuri, canale æi lacuri.
4.2. În ceea ce priveæte vasele
folosite în scop de afaceri, cãpitanul
æi persoanele ce lucreazã pe vas care
apar pe lista echipajului æi membrii
familiilor persoanelor ce trãiesc la bord
vor fi considerate membrii ai echipajului
sau echivalent
4.3. Prevederile relevante ale
punctelor 3.1 pânã la 3.2 se vor aplica
mutatis mutandis controlului cãilor
interne navale.
ANEXA VII - Reguli speciale pentru
anumite categorii de persoane
1. Conducãtori de stat æi de guvern
Prin derogare de la prevederile art.
5 æi art. 7-13, conducãtorii de state
æi de guvern æi membrii delegaåiei
acestora, a cãror sosire æi plecare au fost
anunåate oficial prin canale diplomatice
poliåiætilor de frontierã, pot sã nu facã
obiectul controalelor la frontierã.
2. Piloåii aeronavelor æi alåi membri
al echipajului
2.1. Prin derogare de la prevederile
art. 5, posesorii unei licenåe de zbor sau
a unui certificat care atestã calitatea
de membru al echipajului, conform
prevederilor Anexei 9 din Convenåia
de Aviaåie Civilã din 7 decembrie
1944, în exercitarea atribuåiilor æi pe
baza documentelor menåionate mai
sus, pot:
(a) sã se îmbarce æi sã debarce în
aeroportul de escalã sau aeroportul
de sosire situat pe teritoriul unui stat
membru;
(b) sã intre pe teritoriul aeroportului
de escalã sau aeroportului de sosire
situat pe teritoriul unui stat membru;
(c) sã se deplaseze, prin orice mijloc
de transport, cãtre un aeroport situat pe
teritoriul unui stat membru, pentru a se
îmbarca pe o aeronavã care urmeazã sã
plece de pe acelaæi aeroport.
În orice altã situaåie, prevederile art.
5 (1) vor fi îndeplinite.
2.2. Art. 6-13 se vor aplica
controalelor efectuate membrilor
echipajelor aeronavelor. Atunci când
este posibil, se va acorda prioritate
echipajelor aeronavelor. În mod
specific, aceætia vor fi controlaåi fie
înaintea pasagerilor sau în locaåii
special amenajate pentru acest scop.
Prin derogare de la art. 7, echipajele
cunoscute personalului responsabil
pentru controlul la frontierã pot fi supuæi
doar unor controale aleatorii.
3. Marinari
3.1. Prin derogare de la prevederile
art. 4 æi 7, statele membre pot autoriza
marinarii care deåin un carnet de
marinar elaborat în conformitate cu
Convenåia de la Geneva din 19 iunie
2003 (nr. 185), Convenåia de la Londra
din 9 aprilie 1965 æi cu prevederile
legislaåiei naåionale, sã intre pe teritoriul
statelor membre æi sã meargã la åãrm în
zona portului în care a acostat vaporul
acestora sau în zone adiacente, fãrã
sã se prezinte la punctul de trecere
a frontierei, cu condiåia ca aceætia sã
aparã pe lista membrilor echipajului
vaporului cãruia îi aparåin, care a fost
în prealabil prezentatã pentru control
autoritãåilor competente.
Totuæi, conform analizei riscurilor
legate de securitatea internã æi de
imigraåia ilegalã, marinarii vor face
obiectul unui control din partea
poliåiætilor de frontierã, înainte de a
ajunge la åãrm, în conformitate cu art.
7.
Dacã un marinar constituie un
pericol la adresa securitãåii æi sãnãtãåii
interne æi publice, acestuia i se poate
refuza permisiunea de a ajunge la
åãrm.
3.2. Marinarii care intenåioneazã
sã rãmânã în afara zonelor situate în
vecinãtatea porturilor se vor supune
condiåiilor de intrare pe teritoriul statelor
membre, conform art. 5 (1).
4. Deåinãtorii paæapoartelor
diplomatice, oficiale sau de serviciu æi
membri organizaåiilor internaåionale.
4.1. În lumina privilegiilor sau
imunitãåilor speciale de care se bucurã,
deåinãtorilor paæapoartelor diplomatice,
oficiale sau de serviciu eliberate de
state teråe sau de guvernele acestora,
recunoscute de statele membre, precum
æi posesorilor documentelor eliberate de
organizaåiile internaåionale prevãzute la
pct. 4.4, care cãlãtoresc în interes de
serviciu, li se poate acorda prioritate
faåã de ceilalåi cãlãtori, la punctele
Supliment Frontiera - nr. 4/2007
7

de trecere a frontierei, chiar dacã pot
face obiectul, acolo unde este cazul,
necesitãåii de a obåine o vizã.
Prin derogare de la art. 5 (1)(c),
persoanelor care deåin aceste documente
nu li se va solicita sã dovedeascã cã au
suficiente mijloace de întreåinere.
4.2. Dacã o persoanã care se
prezintã la frontiera externã invocã
privilegii, imunitãåi æi excepåii,
poliåiætii de frontierã îi pot solicita sã
prezinte dovezi ale statutului pe care
îl invocã-documente necesare, în
special certificate eliberate de statele
acreditante, paæaport diplomatic sau
alte documente. Dacã existã suspiciuni,
poliåistul de frontierã, în cazuri urgente,
poate apela direct la Ministerul
Afacerilor Externe.
4.3. Membri acreditaåi ai misiunilor
diplomatice æi reprezentanåelor
consulare æi familiile acestora pot intra
pe teritoriul statelor membre prezentând
un document la care se face referire la
art. 19(2) æi un document care le permite
sã treacã frontiera. Mai mult decât atât,
prin derogare de la art. 13, poliåiætii de
frontierã nu pot sã refuze deåinãtorilor
paæapoartelor diplomatice, oficiale sau
de serviciu, intrarea pe teritoriul statelor
membre fãrã sã consulte în prealabil
autoritãåile naåionale. Aceastã mãsurã
se aplicã æi în momentul în care o alertã
a fost introdusã în SIS pentru asemenea
persoane.
4.4. Documentele eliberate de
organizaåiile internaåionale în scopurile
specificate la pct. . 4.1 sunt în principal
urmãtoarele:
– laissez-passer ONU eliberat
personalului ONU æi agenåiilor
subordonate, conform Convenåiei
cu privire la privilegii æi imunitãåi
ale agenåiilor specializate, adoptatã
de Adunarea Generalã a ONU la 21
noiembrie 1947, la New York;
– laissez-passer UE;
– laissez-passer Euratom;
– certificat de legitimitate elaborat
de secretarul general al Consiliului
Europei;
– documente elaborate în
conformitate cu paragraful 2 al art. III
al Acordului încheiat între pãråile la
Tratatul Atlanticului de Nord, referitor
la statutul armei lor (certificate de
identitate militare, împreunã cu un
ordin de serviciu, mandat de deplasare
sau ordin de deplasare individual sau
colectiv) precum æi documente eliberate
în cadrul Parteneriatului pentru Pace.
5. Muncitorii transfrontalieri
5.1. Procedurile pentru controlul
muncitorilor transfrontalieri sunt în
conformitate cu regulile generale cu
privire la controlul frontierei, în special
art. 7 æi 13.
5.2. Prin derogare de la prevederile
art. 7, muncitorii transfrontalieri care
sunt cunoscuåi de cãtre poliåiætii de
frontierã datoritã frecventelor treceri ale
frontierei, pe la acelaæi punct de trecere
a frontierei æi care nu fac obiectul unei
alerte în SIS sau într-un sistem naåional,
vor putea face obiectul unui control
aleatoriu, pentru a se asigura cã deåin
un document care oferã permisiunea de
a trece frontiera æi îndeplinesc condiåiile
necesare de trecere a frontierei. Un
control amãnunåit al trecerii frontierei
va fi efectuat faåã de aceste persoane
din când în când, fãrã a se anunåa în
prealabil æi la intervale neregulate.
5.3. Prevederile pct. 5.2 pot fi extinse
æi altor categorii de persoane care
traverseazã în mod regulat frontiera.
Numele Statului
LOGO-UL STATULUI …………. (Numele Biroului)
__________________
6. Minori
6.1. Poliåiætii de frontierã vor acorda
o atenåie specialã minorilor, însoåiåi sau
care circulã neînsoåiåi. Minorii care trec
frontiera vor face obiectul aceluiaæi tip
de controale la intrare æi ieæire ca æi
adulåii, conform celor stabilite de acest
Regulament.
6.2. În cazul minorilor neînsoåiåi,
poliåistul de frontierã va controla cã
persoanele care însoåesc minorii au
drepturi pãrinteæti asupra acestuia, în
special în cazurile în care minorii sunt
însoåiåi doar de un adult æi existã motive
serioase de suspiciune cã aceætia ar fi
putut fi luaåi din custodia persoanei/
persoanelor care exercitã în mod legal
drepturile pãrinteæti asupra lor. În
ultima situaåie, poliåistul de frontierã va
continua investigaåiile pentru a detecta
orice inconsistenåã sau contradicåie cu
informaåiile oferite.
6.3. În cazul minorilor care
cãlãtoresc neînsoåiåi, poliåiætii de
frontierã se vor asigura cã, prin
intermediul unor controale amãnunåite
asupra documentelor de cãlãtorie æi
documentelor justificative, minorii nu
pãrãsesc teritoriul împotriva voinåei
persoanei/persoanelor care exercitã în
mod legal drepturile pãrinteæti asupra
lor.
ANEXA VIII
____________________________________________________________________________ 1
APROBAREA DOVEZII PRIVIND RESPECTAREA CONDIÅIILOR PRIVIND DURATA ÆEDERII
PE TERMEN SCURT, ÎN CAZUL ÎN CARE PE DOCUMENTUL DE CÃLÃTORIE NU SE POATE
APLICA O ÆTAMPILÃ DE INTRARE
Data ____________ Ora _______ Locul________________
Noi, autoritãåile semnatare, __________________________________________ în prezenåa:
Nume __________________________________ Prenume _____________________________
Data naæterii _____________________ Locul naæterii _____________________ Sex: ______
Naåionalitate ____________________ Rezident în ___________________________________
Document de cãlãtorie ________________________ numãr __________________________
Eliberat de _______________________________ la data ______________________________
Numãrul vizei_______________ (dacã este necesar) eliberat de _______________________
Pentru ____ zile pentru urmãtoarele motive: _______________________________________
________________________________________________
Având în vedere dovada privind durata æederii pe teritoriul statelor membre pe care persoana
a prezentat-o, se considerã cã el/ea a intrat pe teritoriul statului ______________ la data de
___________________ prin punctul de trecere a frontierei ________
Detalii de contact pentru autoritatea semnatarã:
Tel:__________________
Fax:_________________
e-mail:_______________
Persoana implicatã va primi o copie a acestui document.
Persoana implicatã
1 Pentru Norvegia æi Islanda nu este necesarã emblema
Ofiåer responsabil
+ ætampilã
1 OJ L 239, 22.9.2000, p. 73.
2 OJ L 116, 26.4.2001, p. 5.
Regulament modificat prin Decizia
2004/927/EC (OJ L 396, 31.12.2004,
p. 45).
3 OJ L 261, 6.8.2004, p. 119.
4 OJ L 261, 6.8.2004, p. 36.
5 OJ L 369, 16.12.2004, p. 5.
6 Nu este necesar nici un logo pentru
Norvegia æi Islanda.
7 OJ L 187, 10.7.2001, p. 45.
8 OJ L 355, 30.12.2002, p.1.
Regulament modificat de
Regulamentul (EC) Nr 849/2004
(OJ L 158, 30.4.2004, p. 1).
- mutatis mutandis = schimbând ceea
ce este de schimbat.
8 Supliment Frontiera - nr. 4/2007

LEGIS
REGULAMENT (EC) Nr. 562/2006 AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN ÆI AL
CONSILIULUI din 15 martie 2006
privind crearea unui Cod Comunitar asupra regulilor ce stau la
baza liberei circulaåii a persoanelor peste frontiere
(Codul Frontierelor Schengen)
Urmare din suplimentul trecut
Articolul 25 - Procedura pentru
cazurile care necesitã o acåiune
urgentã
1. Acolo unde consideraåii care åin
de securitatea internã æi de ordinea
publicã într-un stat membru necesitã
adoptarea unei acåiuni urgente, statul
membru respectiv poate reintroduce în
mod excepåional æi imediat controlul la
frontierele interne.
2. Statul membru care a reintrodus
controlul la frontierele interne va
notifica acest lucru celorlalte state
membre æi Comisiei, fãrã întârziere æi va
oferi informaåiile la care se face referire
la art. 24 (1), precum æi motivele care
justificã folosirea acestei proceduri.
Articolul 26 - Procedura pentru
prelungirea controalelor la frontierele
interne
1. Statele membre pot prelungi
controalele la frontierele interne doar
conform prevederilor art. 23(2), dupã
notificarea celorlalte state membre æi
Comisiei.
2. Statul membru care intenåioneazã
sã prelungeascã controlul la frontierã va
oferi celorlalte state membre æi Comisiei
toate informaåiile relevante cu privire la
motivele pentru prelungirea controalelor
la frontiera internã. Prevederile art. 24(2)
se vor aplica.
Articolul 27 - Informarea
Parlamentului European
Statul membru respectiv sau, acolo
unde nevoie, Consiliul, va informa
Parlamentul European, cât de curând
posibil, cu privire la mãsurile adoptate
conform art. 24, 25 æi 26. În ceea ce
priveæte a treia prelungire consecutivã în
conformitate cu art. 26, statul membru
respectiv va informa Parlamentul
European, dacã i se solicitã acest lucru,
cu privire la necesitatea introducerii
controalelor la frontierele interne.
Articolul 28 - Prevederi ce vor
fi aplicate în cazul reintroducerii
controlului la frontiera internã
În cazul în care controlul este
introdus la frontierele interne,
prevederile relevante ale Titlului II se
vor aplica mutatis mutandis.
Articolul 29 - Informare cu privire la
reintroducerea controlului la frontiera
internã
Statul membru care a reintrodus
controlul la frontiera internã, conform
art. 23, va confirma data la care controlul
a fost ridicat æi în acelaæi timp sau
imediat dupã, va prezenta o informare
Parlamentului European, Consiliului æi
Comisiei cu privire la reintroducerea
controlului la frontierele interne,
subliniind, în special, funcåionarea
controalelor æi eficienåa reintroducerii
controlului la frontierã.
Articolul 30 - Informarea publicului
Decizia de a reintroduce controlul la
frontierele interne va fi luatã într-o manierã
transparentã iar publicul va fi informat în
totalitate în legãturã cu aceastã decizie,
doar dacã, pentru motive legate de
securitate, se decide contrariul.
Articolul 31 - Confidenåialitate
La cererea statatului membru
respectiv, celelalte state membre vor
respecta confidenåialitatea informaåiilor
oferite în legãturã cu reintroducerea æi
prelungirea controlului la frontiere æi
informarea specificatã de art. 29.
TITLUL IV - PREVEDERI FINALE
Articolul 32 - Amendamente la anexe
Anexele III, IV æi VIII vor fi amendate
în conformitate cu procedura la care se
face referire la art. 33(2).
Articolul 33 - Comitetul
1. Comisia va fi asistatã de un Comitet,
denumit în continuare “Comitetul”.
2. Acolo unde se face referire
la acest paragraf, art. 5 æi 7 din
Decizia 1999/468/CE se vor aplica, în
conformitate cu art. 8 æi cu condiåia ca
mãsurile de implementare adoptate în
conformitate cu aceastã procedurã sã
nu modifice prevederile esenåiale ale
acestui Regulament.
Perioada prevãzutã în art. 5(6) din
Decizia 1999/468/CE va fi stabilitã la
3 luni.
3. Comitetul va adopta propriile
norme de funcåionare.
4. Fãrã a prejudicia implementarea
mãsurilor deja adoptate, aplicarea
prevederilor Regulamentului privind
adoptarea regulilor tehnice æi ale
deciziilor conform procedurii la care
se face referire în paragraful 2 va
fi suspendatã timp de 4 ani de la
intrarea în vigoare a acestui Regulament.
La propunerea Comisiei, Parlamentul
European æi Consiliul pot reînnoi
prevederile în discuåie în conformitate cu
procedura stipulatã de art. 251 din Tratat
æi, în acest scop, le vor reexamina înainte
de expirarea perioadei de 4 ani.
Articolul 34 - Notificãrile
1. Statele Membre vor notifica
Comisia cu privire la:
(a) lista permiselor de rezidenåã,
(b) lista punctelor lor de trecere a
frontierei,
(c) sumele de referinåã necesare
pentru trecerea frontierelor lor externe,
stabilite anual de cãtre autoritãåile
naåionale,
(d) lista serviciilor naåionale
responsabile de controlul frontierelor ,
(e) specimenul cardurilor-model
emise de Ministerele de externe.
2. Comisia va face notificarea în
conformitate cu alin. 1, disponibil
Statelor Membre æi publicului prin
publicarea în Monitorul Oficial al
UE, Seria C, æi prin orice alte mijloace
corespunzãtoare.
Supliment Frontiera - nr. 4/2007
Articolul 35 - Micul trafic de frontierã
Acest Regulament nu trebuie sã
1

prejudicieze normele comunitare æi
acordurile bilaterale existente privind
micul trafic de frontierã.
Articolul 36 - Ceuta æi Melilla
Prevederile acestui Regulament nu
vor afecta reglementãrile speciale care
se aplicã oraæelor Ceuta æi Melilla,
conform Declaraåiei Regatului Spaniei
privind oraæele Ceuta æi Melilla din
Actul final la Acordul de Aderare
al Regatului Spaniei la Convenåia de
Implementare a Acordului Schengen din
14 iunie 1985.1
Articolul 37 - Notificarea efectuatã
de Statele Membre
Pânã la 26 octombrie 2006, Statele
Membre trebuie sã notifice Comisia cu
privire la: prevederile naåionale la care
se face referire în art. 21 lit. (c) æi (d),
pedepsele menåionate în art. 4(3) æi
acordurile bilaterale încheiate conform
art. 17(1). Modificãrile ulterioare aduse
acestor prevederi vor fi notificate în
termen de 5 zile lucrãtoare.
Notificãrile efectuate de cãtre Statele
Membre vor fi publicate în Monitorul
Oficial al UE, Seria C.
Articolul 38 - Raport privind
implementarea Titlului III
Pânã la 13 octombrie 2009, Comisia
trebuie sã prezinte Parlamentului
European æi Consiliului un raport
privind implementarea Titlului III.
Comisia trebuie sã acorde atenåie
oricãror dificultãåi ce pot apãrea în
contextul reintroducerii controlului la
frontierele interne. Dacã este cazul, va
prezenta propuneri pentru soluåionarea
unor astfel de dificultãåi.
Articolul 39 - Abrogãri
1. Art. 2 - 8 din Convenåia de
Implementare a Acordului Schengen din
14 iunie 1985 vor fi abrogate începând
cu data de 13 octombrie 2006
2. Urmãtoarele documente vor fi
abrogate începând cu data menåionatã
la alin. 1:
(a) Manualul Comun, inclusiv
anexele acestuia;
(b) deciziile Comitetului Executiv
Schengen din 26 aprilie 1994 (SCH/
Com-ex (94) 1, rev 2), 22 decembrie
1994 (SCH/Com-ex (94)17, rev. 4) æi
20 decembrie 1995 (SCH/Com-ex (95)
20, rev. 2);
(c) Anexa 7 la Instrucåiunile
Consulare Comune;
(d) Regulamentul Consiliului (EC)
Nr. 790/2001 din 24 aprilie 2001
care atribuie Consiliului atribuåii de
implementare în ceea ce priveæte
anumite prevederi detaliate æi proceduri
practice pentru efectuarea controalelor
æi supravegherii la frontierã2;
(e) Decizia Consiliului 2004/581/
EC din 29 aprilie 2004 care stabileæte
indicaåiile minime ce vor fi utilizate
pe indicatoarele aflate în punctele de
trecere a frontierelor externe3;
(f) Decizia Consiliului 2004/574/EC
din 29 aprilie 2004 de modificare a
Manualului Comun4;
(g) Regulamentul Consiliului (EC)
Nr. 2133/2004 din 13 decembrie 2004
privind obligaåia autoritãåilor competente
din Statele Membre de a ætampila în
mod sistematic documentele cetãåenilor
statelor teråe la trecerea frontierelor
externe ale Statelor Membre æi pentru
modificarea prevederilor Convenåiei de
Implementare a Acordului Schengen æi
a Manualului Comun în acest sens5.
3. Orice referire la articolele
eliminate æi la instrumentele juridice
abrogate va fi interpretatã conform
prezentului Regulament.
Articolul 40 - Intrarea în vigoare
Prezentul Regulament va intra în
vigoare la 13 octombrie 2006. Cu
toate acestea, art. 34 va intra în vigoare
la data urmãtoare zilei publicãrii în
Monitorul Oficial al UE.
Acest Regulament este obligatoriu
în integralitatea lui æi direct aplicabil
în Statele Membre în conformitate cu
Tratatul de înfiinåare a Comunitãåii
Europene.
ANEXA I - Documente justificative
pentru verificarea îndeplinirii
condiåiilor de intrare
Dovezile documentare la care
se face referire în articolul 5(2) pot
include:
(a) pentru cãlãtorii de afaceri:
(i) o invitaåie din partea unei firme
sau a unei autoritãåi de a participa la o
întâlnire, conferinåã sau alte evenimente
având legãturã cu comeråul, industria
sau alte activitãåi;
(ii) alte documente care prezintã
existenåa unor legãturi comerciale sau
alte relaåii de muncã;
(iii) bilete de intrare la târguri sau la
congrese, dacã se invocã un asemenea
motiv;
(b) pentru cãlãtorii în scop de studii
sau alte tipuri de pregãtire:
(i) un certificat de înscriere la un
institut de pregãtire pentru cursuri
teoretice sau de pregãtire profesionalã
în cadrul pregãtirii de bazã sau
subsecvente;
(ii) legitimaåii de student sau
certificate de la cursurile absolvite;
(c) pentru cãlãtoriile în scop de
turism sau alte motive personale:
(i) documente justificative privind
cazarea:
– O invitaåie din partea gazdei dacã
va locui la cineva pe timpul vizitei;
- Un document justificativ eliberat
de stabilimentul care oferã cazare sau
orice alt document corespunzãtor care
sã indice asigurarea cazãrii;
(ii) Documente justificative în ceea
ce priveæte itinerarul:
- confirmarea rezervãrii locului
pentru o cãlãtorie organizatã sau orice
alt document corespunzãtor indicând
planurile cãlãtoriei ce va fi întreprinse;
(iii) documente justificative în ceea
ce priveæte cãlãtoria de întoarcere:
- biletul de întoarcere sau de
circuit.
(d) pentru cãlãtoriile întreprinse în
scopuri politice, ætiinåifice, culturale,
sportive, evenimente religioase sau alte
motive:
- invitaåii, bilete de intrare, programe
în care sã fie înscris, acolo unde este
posibil, numele organizaåiei gazde æi
durata vizitei sau orice alt document
corespunzãtor care sã indice scopul
vizitei.
ANEXA II - Înregistrarea informaåiilor
În toate punctele de trecere a
frontierelor, toate informaåiile de
serviciu æi orice alte informaåii de
interes trebuie sã fie înregistrate manual
sau electronic. Informaåia înregistratã va
conåine în special:
(a) numele poliåistului de frontierã
responsabil local pentru controlul
trecerii frontierei æi a celorlalåi poliåiæti
din fiecare echipã;
(b) relaxarea controlului persoanelor
în conformitate cu prevederile art. 8;
(c) eliberarea, la frontierã, a
documentelor ce înlocuiesc paæapoartele
æi vizele;
(d) persoanele ce au sãvâræit infracåiuni
sau contravenåii æi plângerile;
(e) persoanele cãrora le-a fost
refuzatã intrarea în conformitate cu
prevederile art. 13 (motivul refuzului æi
naåionalitatea);
(f) numãrul de securitate al
ætampilelor de intrare æi ieæire,
identitatea poliåistului de frontierã cãruia
i-a fost încredinåatã ætampila, indiferent
de momentul încredinåãrii sau schimb,
æi informaåiile privind ætampilele furate
sau pierdute ;
(g) plângerile persoanelor care au
fãcut obiectul controalelor amãnunåite;
(h) alte mãsuri speciale poliåieneæti
sau judiciare;
(i) evenimente;
ANEXA III - Indicatoare pentru
culoare în punctele de trecere a
frontierei
Partea A
2 Supliment Frontiera - nr. 4/2007

Partea B6
Partea C
Nu este necesar nici un logo pentru
Norvegia æi Islanda.
Nu este necesar nici un logo pentru
Norvegia æi Islanda.
ANEXA IV - Aplicarea ætampilelor
1. Documentele de cãlãtorie ale
cetãåenilor statelor teråe vor fi ætampilate
sistematic la intrare æi ieæire, în
conformitate cu prevederile articolului
10. Caracteristicile acestor ætampile
sunt stabilite în Decizia Comitetului
Executiv Schengen SCH/COM-EX (94)
16 rev æi SCH/Gem-Handb (93) 15
(CONFIDENTIAL).
2. Codurile de securitate ale
acestor ætampile vor trebui schimbate
la intervale regulate, nu mai mari de
o lunã.
3. La intrarea æi ieæirea cetãåenilor
statelor teråe supuæi cerinåelor vizei,
ætampila va fi aplicatã, pe cât posibil,
astfel încât sã acopere marginea vizei
fãrã sã fie afectate indicaåiile din
vizã sau elementele de securitate ale
colantului de vizã. În cazul în care vor
trebui aplicate mai multe ætampile (de
ex. în cazul vizei cu cãlãtorii multiple),
acestea vor trebui aplicate pe pagina
alãturatã celei în care a fost aplicatã
viza.
Dacã aceastã paginã nu va putea
fi folositã, ætampilele vor fi aplicate pe
pagina urmãtoare. Zona care poate
fi cititã optic nu va fi în nici un caz
ætampilatã.
4. Statele membre vor desemna
puncte naåionale de contact responsabile
pentru schimbul de informaåii privind
codurile de securitate ale ætampilelor
de intrare æi de ieæire folosite la
punctele de trecere a frontierei æi vor
informa în acest sens celelelate state
membre, Secretariatul General al
Consiliului æi Comisia. Aceste puncte
de contact trebuie sã aibã acces fãrã
nici o întârziere la informaåiile privind
ætampilele de intrare æi ieæire comune
folosite la frontierele externe ale statelor
membre, în special la urmãtoarele
informaåii:
(a) punctul de trecere a frontierei
cãruia îi este desemnatã o anumitã
ætampilã;
(b) identitatea poliåistului de frontierã
cãruia i-a fost încredinåatã o anumitã
ætampilã, în orice moment;
(c) codul de securitate al unei
anumite ætampile, în orice moment;
Orice solicitare privind ætampilele de
intrare æi ieæire comunã trebuie fãcutã prin
punctele de contact menåionate mai sus.
Punctele de contact naåionale vor
trebui sã transmitã imediat celorlalte
puncte de contact, Secretariatului
General al Consiliului æi Comisiei
informaåii privind schimbarea punctelor
de contact sau privind pierderea sau
furtul ætampilelor.
ANEXA V - Partea A - Proceduri
privind refuzul intrãrii la frontierã
1. În situaåia refuzului intrãrii,
ofiåerul de poliåie competent trebuie:
(a) sã completeze formularul standard
pentru refuzul intrãrii, menåionat la
partea B. Cetãåenii statelor teråe vor
trebui sã semneze formularul æi vor
primi o copie dupã formularul semnat.
În situaåia în care cetãåeanul statului terå
refuzã sã semneze, poliåistul de frontierã
va trebui sã indice refuzul în formular la
secåiunea „comentarii”;
(b) sã aplice ætampila de intrare
în paæaport, anulatã printr-o cruce
cu cernealã neagrã care sã nu poatã
fi ætearsã, æi sã scrie lângã aceasta, în
partea dreaptã, de asemenea cu vopsea
care sã nu poatã fi ætearsã, litera/literele
corespunzãtoare motivului/motivelor
pentru refuzul intrãrii, lista acestora fiind
prezentatã în formularul pentru refuzul
intrãrii menåionat mai sus;
(c) sã anuleze viza prin aplicarea
ætampilei „ANULAT” în cazurile
prevãzute în paragraful 2. Într-un
asemenea caz, elementele optice ale
colantului de vizã, respectiv „efectul
de imagine latentã” æi termenul „viza”
vor fi marcate cu o cruce astfel încât sã
împiedice folosirea ulterioarã în scopuri
ilegale. Poliåistul de frontierã va informa
autoritãåile sale centrale despre aceastã
decizie;
(d) sã înregistreze orice refuz al
intrãrii într-un registru sau într-o listã
unde sã fie înscrise identitatea æi
naåionalitatea cetãåeanului statului terå
respectiv, referinåe la documentul ce
autorizeazã cetãåeanul statului terå sã
treacã frontiera, motivul æi data refuzului
intrãrii;
2. Viza va fi anulatã în urmãtoarele
situaåii:
(a) dacã deåinãtorul vizei este
subiectul unei alerte în SIS pentru a-i
fi refuzatã intrarea în afara situaåiei în
care acesta/aceasta deåine o vizã sau
o vizã de re-intrare eliberatã de unul
dintre statele membre æi doreæte sã intre
pe teritoriu în scop de tranzit, pentru
a ajunge pe terioriul statului membru
care a eliberat documentul;
(b) dacã existã motive serioase sã se
creadã cã viza a fost obåinutã în mod
fraudulos.
Cu toate acestea, în situaåia în care
cetãåeanul statului terå nu prezintã la
frontierã unul sau mai multe documente
dintre cele prezentate în articolul 5(2),
aceasta nu va conduce în mod automat
la o decizie de anulare a vizei;
3. Dacã cetãåeanul unui stat
terå cãruia i-a fost refuzatã intrarea
a fost adus în frontierã de cãtre un
transportator, autoritatea responsabilã:
(a) va solicita transportatorului sã
preia responsabilitatea cetãåeanului
statului terå æi sã-l/o transporte fãrã nici
o întârziere cãtre statul terå de unde
acesta/aceasta a fost adus/ã, cãtre statul
terå care a eliberat documentul ce îl/o
autorizeazã sã treacã frontiera, sau cãtre
orice alt stat terå unde i se garanteazã
intrarea sau sã gãseascã mijloace de
transport în continuare, în conformitate
cu prevederile Articolului 26 al
Supliment Frontiera - nr. 4/2007
3

Convenåiei Schengen æi Directiva
Consiliului /CE din 28 iunie 2001 de
amendare a prevederilor articolului
26 al Convenåiei de Implementare
a Acordului Schengen din 14 iunie
19857;
(b) în perioada pânã la plecare, sã
ia mãsurile necesare, în conformitate
cu legislaåia naåionalã æi åinând cont
de circumstanåele locale, sã împiedice
cetãåeanul statului terå, cãruia i-a fost
refuzatã intrarea, de a intra ilegal pe
teritoriu;
4. Dacã existã motive, atât pentru
a-i refuza intrarea cetãåeanului statului
terå dar æi pentru a-l/o aresta, poliåistul
de frontierã va contacta autoritãåile
responsabile, pentru a decide cu privire
la mãsura ce va fi luatã, în conformitate
cu prevederile legii naåionale.
Partea B - Formular pentru refuzul
intrãrii la frontierã
Numele Statului
LOGO-UL STATULUI (Numele Oficiului)
__________________
ANEXA VI - Regulile specifice
pentru diferitele tipuri de frontierã æi
diferitele mijloace de transport folosite
pentru trecerea frontierei de cãtre
Statele Membre
1. Frontierele terestre
1.1. Controlul traficului rutier
1.1.1. În vederea unor controale
eficiente asupra persoanelor, pentru
asigurarea siguranåei æi fluiditãåii
traficului rutier, fluxurile în punctele de
trecere a frontierei vor fi reglementate
de o manierã adecvatã. Dacã este
necesar, Statele Membre pot încheia
acorduri bilaterale pentru direcåionarea
æi blocarea traficului. Ele vor informa
Comisia în aceastã privinåã, conform
art.37.
1.1.2. La frontierele externe, Statele
Membre pot, acolo unde considerã de
cuviinåã æi dacã circumstanåele permit acest
lucru, sã instaleze sau sã opereze pe culoare
_____________________________________________________________________________ 1
REFUZUL INTRÃRII LA FRONTIERÃ
În ____________ ora _______ în Punctul de Trecere a Frontierei ________________
Noi, subsemnatul, ________________________________________ având înaintea noastrã:
Nume __________________________________ Prenume ____________________________
Data naæterii _________________________ Locul naæterii __________________ Sex: _____
Naåionalitate___________________ Rezident în _____________________________________
Tipul documentului de identitate ______________________ numãr____________________
Eliberat în _____________________________ de ____________________________________
Numãrul vizei ________tip ______ eliberatã de _____________________________________
Valabilã de la____ la ____
Pentru o perioadã de ____ zile pentru urmãtoarele motive: ___________________________
______________________________________________________________
Venind din__________ cu ________ (va fi indicat mijlocul de transport utilizat, ex numãrul
zborului), el/ea este informat prin prezenta cã îi este refuzatã intrarea în åarã în baza (va fi fãcutã
o referinåã la legislaåia naåionalã în vigoare), pentru urmãtoarele motive:
............................................................................................................................................
o (A) nu posedã document(e) de cãlãtorie valabil(e)
o (B) posedã un document de cãlãtorie fals/contrafãcut/falsificat
o (C) nu posedã o vizã valabilã sau un permis de æedere
o (D) posedã o vizã sau un permis de æedere fals/contrafãcut/falsificat
o (E) nu posedã documentaåia necesarã pentru a justifica scopul æi condiåiile de æedere.
Nu au fost prezentate urmãtoarele documente: ….
o (F) a rãmas deja trei luni pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene în timpul
unei perioade de 6 luni
o (G) nu are mijloace suficiente de subzistenåã privind perioada æi forma de æedere, sau
mijloace pentru întoarcere în åara de origine sau de tranzit
o(H) este o persoanã care a fost datã în consemn în scopul refuzului intrãrii
o în SIS
o în sistemul naåional
o (I) este considerat o ameninåare pentru ordinea publicã, siguranåa naåionalã, sãnãtatea
publicã sau relaåiile internaåionale ale unuia sau mai multor state membre ale Uniunii Europene
(fiecare stat trebuie sã facã referiri la prevederile din legislaåia naåionalã referitoare la astfel de
situaåii de nepermitere a intrãrii).
Comentarii
Persoana respectivã poate face apel împotriva deciziei de a refuza intrarea aæa cum este
prevãzutã în legislaåia naåionalã. Persoana respectivã primeæte o copie dupã acest document
(fiecare stat trebuie sã facã referiri la legislaåia naåionalã æi la procedura privind dreptul de
apel).
Persoana în cauzã
1 Nu este necesar nici un logo pentru Norvegia æi Islanda.
Poliåistul de frontierã
responsabil de control
separate în anumite puncte de trecere a
frontierei, în conformitate cu art.9.
Culoarele separate pot fi aranjate
în orice moment de cãtre autoritãåile
competente ale Statelor Membre, în
circumstanåe excepåionale æi acolo
unde condiåiile de trafic æi infrastructurã
impun acest lucru.
Statele Membre pot coopera cu
åãrile vecine în vederea instalãrii de
culoare separate în punctele de trecere
a frontierei externe.
1.1.3. Ca regulã generalã,
persoanele ce cãlãtoresc în autoturisme
pot rãmâne în interiorul lor pe timpul
controalelor. Cu toate acestea, în funcåie
de circumstanåe, persoanelor li se poate
cere sã coboare din autoturismele lor.
Controalele vor fi efectuate, dacã
circumstanåele locale o permit, în
zone special amenajate în acest sens.
Având în vedere siguranåa personalului,
controalele vor fi efectuate, acolo unde
este posibil, de cãtre doi poliåiæti de
frontierã.
1.2. Controlul traficului feroviar
1.2.1. Controlul se va face atât
asupra pasagerilor din tren cât æi asupra
personalului feroviar din trenurile ce
trec frontierele externe, inclusiv din
trenurile de marfã sau trenurile goale.
Aceste controale vor fi efectuate în unul
din urmãtoarele douã moduri:
– pe platformã, în prima staåie de
sosire sau plecare de pe teritoriul unui
Stat Membru,
– în tren, pe parcursul tranzitului.
Statele Membre pot sã încheie
acorduri bilaterale privind modalitatea
de desfãæurare a acestor controale. Ele
vor informa Comisia în acest sens,
conform art.37.
1.2.2. Prin derogare de la punctul
1.2.1 æi în vederea facilitãrii fluxurilor de
trafic feroviar ale trenurilor de pasageri
de mare vitezã, Statele Membre de pe
itinerariul acestor trenuri ce vin din åãri
teråe pot decide, prin acord comun
cu åara teråã în cauzã, sã efectueze
controale la intrarea cetãåenilor statelor
teråe în tren, în unul din urmãtoarele
moduri:
– în staåiile din åara teråã unde
persoanele urcã în tren,
– în staåiile unde persoanele coboarã
din tren, pe teritoriul Statelor Membre,
– în tren, pe parcursul tranzitului
dintre staåiile de pe teritoriul Statelor
Membre, cu condiåia ca persoanele
sã rãmânã în tren în staåia/staåiile
anterioare.
1.2.3. Referitor la trenurile de mare
vitezã din statele teråe ce au mai multe
opriri pe teritoriul Statelor Membre, în
cazul în care transportatorul feroviar se
aflã în situaåia de a îmbarca pasageri
exclusiv pentru partea de cãlãtorie
rãmasã pe teritoriul Statelor Membre,
aceæti pasageri vor trebui verificaåi
4 Supliment Frontiera - nr. 4/2007

de intrare fie în tren, fie la staåia de
destinaåie, cu excepåia cazurilor în
care aceste controale au fost efectuate
conform procedurilor menåionate la pct.
1.2.1 sau 1.2.2 prima liniuåã.
Persoanele care doresc sã ia trenul
exclusiv pentru partea rãmasã din
cãlãtorie pe teritoriul Statelor Membre
vor fi informaåi foarte clar, înainte de
plecarea trenului, cã vor fi verificaåi de
intrare pe timpul cãlãtoriei sau la staåia
de destinaåie.
1.2.4. La cãlãtoria în direcåia
opusã, persoanele îmbarcate în tren
vor fi verificare de ieæire, urmându-se o
procedurã similarã.
1.2.5. Poliåistul de frontierã poate
ordona, dacã este necesar, inspectarea
interiorului trenului, cu asistenåa
inspectorului de tren, pentru a se asigura
cã persoanele sau obiectele ce trebuie
supuse verificãrilor nu sunt ascunse în
aceste locuri.
1.2.6. Atunci când existã motive sã
se considere cã persoane despre care se
spune sau sunt suspectate de a fi comis
o infracåiune sau cetãåeni ai unui stat
terå care intenåioneazã sã intre ilegal,
se ascund într-un tren, poliåistul de
frontierã, dacã el/ea nu poate acåiona
în conformitate cu prevederile sale
naåionale, acesta va notifica statele
membre spre care sau pe teritoriul
cãrora se îndreaptã trenul.
2. Frontierele aeriene
2.1. Procedurile pentru controale în
aeroporturile internaåionale
2.1.1. Autoritãåile competente ale
statelor membre se vor asigura cã
operatorul aerian ia mãsurile cerute
pentru a separa în mod fizic fluxurile
de pasageri de la zborurile interne
de fluxurile de pasageri de la alte
zboruri. În acest scop, se va stabili
o infrastructurã adecvatã în toate
aeroporturile internaåionale.
2.1.2. Locul unde se efectueazã
controalele la frontierã vor fi stabilite
în conformitate cu urmãtoarea
procedurã:
(a) pasagerii unui zbor dintr-un stat
terå care se îmbarcã pentru un zbor
intern vor face obiectul unui control
la intrare pe aeroportul de sosire al
zborului dintr-un stat terå. Pasagerii
unui zbor intern care se îmbarcã pentru
un zbor cãtre un stat terå (pasageri de
transfer) vor face obiectul unui control
de ieæire pe aeroportul de plecare al
ultimului zbor,
(b) pentru zborurile dinspre sau cãtre
un stat terå fãrã pasageri de transfer æi
zborurile care fac mai mult de o escalã
pe aeroporturile statelor membre unde
nu se schimbã aeronava:
(i) pasagerii zborurilor dinspre
sau cãtre state teråe unde nu existã
un transfer preliminar sau ulterior pe
teritoriul statelor membre vor face
obiectul unui control de intrare pe
aeroportul de intrare æi unui control de
ieæire pe aeroportul de ieæire;
(ii) pasagerii zborurilor dinspre sau
cãtre state teråe cu mai mult de o escalã
pe teritoriul statelor membre unde nu se
schimbã aeronava (pasagerii de tranzit)
æi cu condiåia cã pasagerii nu se pot
îmbarca în aeronavã pentru distanåa
situatã pe teritoriul statelor membre vor
face obiectul unui control de intrare pe
aeroportul de sosire æi unui control de
ieæire pe aeroportul de plecare;
(iii) acolo unde companiile aeriene,
pentru zborurile dinspre state teråe
cu mai mult de o escalã pe teritoriul
statelor membre, pot îmbarca pasageri
doar pentru distanåa rãmasã pe acel
teritoriu, pasagerii vor face obiectul
unui control de ieæire pe aeroportul
de plecare æi unui control de intrare pe
aeroportul de sosire.
Controlul pasagerilor care, pe
timpul acestor escale, se aflã la bordul
aeronavei æi nu s-au îmbarcat pe
teritoriul statelor membre se va efectua
în conformitate cu punctul (b)(ii).
Procedura inversã se va aplica acelei
categorii de zboruri a cãror åarã de
destinaåie este un stat terå.
2.1.3. Controlul trecerii frontierei nu
va fi efectuat în mod normal în aeronavã
sau la poarta de îmbarcare, numai dacã
este justificat pe baza unei evaluãri a
riscurilor legate de securitatea internã æi
migraåia ilegalã. Pentru a se asigura cã,
la aeroporturile desemnate ca puncte
de trecere a frontierei, persoanele sunt
controlate în conformitate cu regulile
stabilite în articolele 6-13, statele
membre se vor asigura cã autoritãåile
aeroportuare adoptã mãsurile necesare
pentru a direcåiona traficul de pasageri
spre facilitãåile rezervate pentru
control. Statele membre se vor asigura
cã operatorul aeroportuar adoptã
mãsurile necesare pentru a preveni
intrarea persoanelor neautorizate æi
ieæirea acestora din zonele rezervate,
de exemplu zona de tranzit. În mod
normal, controalele nu vor fi efectuate
în zona de tranzit, cu excepåia cazurilor
când acest lucru se justificã pe baza
unei evaluãri a riscurilor legatã de
securitatea internã æi migraåia ilegalã;
controale speciale în aceastã zonã pot
fi efectuate asupra persoanelor care fac
obiectul unei vize de tranzit aeroportuar
pentru a verifica dacã acestea se aflã în
posesia unei asemenea vize.
2.1.4. Acolo unde, în cazuri de
foråã majorã sau pericol iminent sau la
instrucåiunile autoritãåilor, o aeronavã
care efectueazã un zbor dinspre un
stat terå trebuie sã aterizeze pe un teren
de aterizare care nu este un punct de
trecere a frontierei, acea aeronavã
poate sã îæi continue zborul numai
dupã autorizarea din partea poliåiætilor
de frontierã æi din partea vãmii. Acelaæi
lucru se va aplica în cazurile în care o
navã care efectueazã un zbor dinspre
un stat terå aterizeazã fãrã permisiune. În
orice eventualitate, articolele 6-13 se vor
aplica controalelor asupra persoanelor
de la bordul acelei aeronave.
2.2. Procedurile pentru controale pe
aerodromuri
2.2.1. Se vor lua mãsuri ca
persoanele sã fie controlate æi în
conformitate cu articolele 6-13, pe
aeroporturile care nu au statutul de
aeroport internaåional, potrivit legislaåiei
naåionale („aerodromuri”), dar prin care
sunt autorizate zborurile dinspre sau
cãtre state teråe.
2.2.2. Prin derogare de la
prevederile punctului 2.1.1, nu va
fi necesar sã se facã aranjamente
adecvate în aerodromuri pentru a
se asigura cã fluxurile de intrare de
pasageri din zboruri interne æi din
alte zboruri sunt separate fizic, fãrã a
aduce atingere Regulamentului (EC) Nr.
2320/2002 al Parlamentului European æi
al Consiliului din 16 decembrie 2002
privind stabilirea unor reguli comune
în domeniul securitãåii aviaåiei civile.8
În plus, când volumul traficului este
scãzut, poliåiætii de frontierã nu trebuie
sã fie prezenåi tot timpul, cu condiåia
sã existe o garanåie cã poate fi strâns
personalul necesar în timp util.
2.2.3. Când nu este asiguratã
prezenåa poliåiætilor de frontierã tot
timpul pe aerodrom, managerul
aerodromului va notifica în mod
adecvat poliåiætii de frontierã în legãturã
cu sosirea æi plecarea aeronavelor în
zboruri dinspre sau cãtre state teråe.
2.3. Controlul persoanelor pe
zboruri private
2.3.1. În cazul unor zboruri private
dinspre sau cãtre state teråe, cãpitanul
va transmite poliåiætilor de frontierã din
statele membre de destinaåie æi, acolo
unde este cazul, ai statului membru
pe care se intrã prima datã, înaintea
decolãrii, o declaraåie generalã
constând inter alia (printre altele) într-un
plan de zbor în conformitate cu Anexa
2 a Convenåiei Internaåionale a Aviaåiei
Civile æi informaåii privind identitatea
pasagerilor.
2.3.2. În cazul în care zborurile
private dinspre un stat terå æi având ca
destinaåie un stat membru fac escalã
pe teritoriul unui alt stat membru,
autoritãåile competente ale statului
membru de intrare vor efectua controlul
frontierelor æi vor aplica o ætampilã de
intrare pe declaraåia generalã la care se
face referire în punctul 2.3.1.
2.3.3. Acolo unde existã incertitudini
dacã un zbor vine exclusiv dinspre
sau are ca destinaåie numai teritoriile
statelor membre fãrã escalã pe teritoriul
unui stat terå, autoritãåile competente vor
efectua controale asupra persoanelor
în aeroporturi æi aerodromuri în
conformitate cu punctele 2.1 - 2.2.
2.3.4. Aranjamentele pentru intrarea
æi ieæirea planoarelor, aeronavelor ultrauæoare,
a elicopterelor, a aeronavelor
Supliment Frontiera - nr. 4/2007
5

mici capabile sã zboare pe distanåe
scurte æi a aeronavelor vor fi detaliate
de legislaåia naåionalã æi, acolo unde
este cazul, de acorduri bilaterale.
3. Frontierele pe mare
3.1. Procedurile generale de control
al traficului maritim
3.1.1. Controlul navelor va fi
efectuat în portul de destinaåie sau
de plecare, la bordul navei sau într-o
zonã stabilitã separat pentru acest scop,
aflatã în imediata vecinãtate a vasului.
Totuæi, în conformitate cu aranjamentele
convenite în domeniu, controalele pot
fi efectuate æi pe timpul cãlãtoriei sau la
sosirea sau plecarea navei, pe teritoriul
unui stat terå.
Scopul controalelor este de a
se asigura cã atât echipajul, cât æi
pasagerii îndeplinesc condiåiile detaliate
în articolul 5, fãrã a aduce atingere
articolului 19(1)(c).
3.1.2. Cãpitanul vasului sau, în
cazul în care acest lucru nu este
posibil, persoana sau corporaåia
care îl reprezintã pe proprietarul
vasului în toate chestiunile legate de
îndatoririle proprietarului în ceea ce
priveæte întreåinerea vasului („agentul
proprietarului vasului”) va redacta în
dublu exemplar o listã a echipajului æi
a pasagerilor. Cel mai târziu, la sosirea
în port, el/ea va preda lista (listele) la
poliåiætii de frontierã. Dacã, din motive
de foråã majorã, lista sau listele nu pot
fi trimise poliåiætilor de frontierã, o copie
va fi trimisã la postul de frontierã potrivit
sau la autoritatea de transport maritimã,
care o va înainta imediat poliåiætilor de
frontierã.
3.1.3. O copie a celor douã liste
semnatã de poliåistul de frontierã
împuternicit va fi înapoiatã cãpitanului
vasului care o va prezenta la cerere, în
port.
3.1.4. Cãpitanul vasului sau, în
cazul în care nu este posibil, agentul
proprietarului vasului va raporta
autoritãåilor competente cât mai prompt
despre orice schimbãri în componenåa
echipajului sau numãrul de pasageri.
În plus, cãpitanul va notifica
prompt autoritãåile competente æi, dacã
este posibil, chiar înainte de intrarea
vasului în port, în legãturã cu prezenåa
la bord a cãlãtorilor clandestini. Totuæi,
cãlãtorii clandestini vor rãmâne sub
responsabilitatea cãpitanului vasului.
3.1.5. Cãpitanul vasului va notifica
poliåiætii de frontierã despre plecarea
navei la timp æi în conformitate cu
regulile în vigoare în respectivul port;
dacã el/ea nu poate sã îi notifice,
el/ea va informa autoritatea maritimã
adecvatã. A doua copie a listei sau
listelor completate æi semnate va fi
predatã înapoi poliåiætilor de frontierã
sau autoritãåilor maritime.
3.2. Proceduri specifice de control
pentru diverse tipuri de transport
maritim
Vase de croazierã
3.2.1. Cãpitanul vasului de croazierã
sau, dacã acest lucru nu este posibil,
agentul proprietarului navei va transmite
poliåiætilor de frontierã respectivi
itinerarul æi programul croazierei, cu cel
puåin 24 de ore înainte de a pãrãsi portul
de plecare æi înainte de sosirea în fiecare
port pe teritoriul statelor membre.
3.2.2. Dacã itinerarul unui vas de
croazierã include doar porturi situate pe
teritoriul statelor membre, prin derogare
de la articolele 4-7, nu se vor efectua
controale la frontierã æi vasul va putea
acosta în porturi care nu reprezintã
puncte de trecere a frontierei.
Totuæi, pe baza unei evaluãri a
riscurilor legate de securitatea internã æi
migraåia ilegalã, se pot efectua controale
asupra echipajului æi pasagerilor acelor
nave.
3.2.3. Dacã itinerarul unui vas de
croazierã include atât porturi situate
pe teritoriul statelor membre æi porturi
situate în state teråe, prin derogare de
la prevederile articolului 7, se vor
efectua controale la frontierã dupã
cum urmeazã:
(a) în cazul în care o navã de
croazierã vine dintr-un port situat întrun
stat terå æi soseæte pentru prima datã
într-un port situat pe teritoriul unui stat
membru, echipajul æi pasagerii vor face
obiectul unor controale de intrare pe
baza listelor nominale ale echipajului
æi pasagerilor, aæa cum este menåionat
la punctul 3.2.4.
Pasagerii care coboarã pe uscat vor
face obiectul unor controale de intrare în
conformitate cu articolul 7, cu excepåia
cazului în care existã o evaluare a
riscurilor legate de securitatea internã
æi migraåia ilegalã potrivit cãreia nu este
necesarã efectuarea unor asemenea
controale;
(b) în cazul în care nava de croazierã
vine dintr-un port situat într-un stat terå
æi soseæte din nou într-un port situat pe
teritoriul unui stat membru, echipajul
æi pasagerii vor face obiectul unor
controale de intrare pe baza listelor
nominale ale echipajului æi pasagerilor,
aæa cum se menåioneazã la punctul
3.2.4 în mãsura în care acele liste au
fost modificate de la data la care nava
de croazierã a sosit la precedentul port
situat pe teritoriul unui stat membru.
Pasagerii care debarcã pe uscat vor
face obiectul unor controale de intrare în
conformitate cu articolul 7, cu excepåia
cazului în care existã o evaluare a
riscurilor legate de securitatea internã
æi migraåia ilegalã, care aratã cã nu
este necesar sã se efectueze asemenea
controale.
(c) în cazul în care o navã de
croazierã vine dintr-un port situat întrun
stat membru æi soseæte într-un port
de acest tip, pasagerii care debarcã pe
uscat vor face obiectul unor controale
de intrare în conformitate cu articolul
7, dacã acest lucru este solicitat de o
evaluare a riscurilor legate de securitatea
internã æi migraåia ilegalã.
(d) în cazul în care un vas de
croazierã pãrãseæte un port situat într-un
stat membru, echipajul æi pasagerii vor
face obiectul unor controale de ieæire pe
baza listelor nominale ale echipajului æi
pasagerilor;
Dacã o evaluare a riscurilor legate
de securitatea internã æi migraåia ilegalã
cere acest lucru, pasagerii care se
îmbarcã vor face obiectul unor controale
de ieæire potrivit articolului 7;
(e) în cazul în care un vas de
croazierã pleacã dintr-un port situat
într-un port dintr-un stat membru, cãtre
un port de acest tip, nu se vor efectua
controale de ieæire;
Totuæi, pe baza unei evaluãri a
riscurilor legate de securitatea internã æi
migraåia ilegalã, se pot efectua controale
asupra echipajului æi pasagerilor acelor
nave.
3.2.4. Listele nominale ale
echipajelor æi pasagerilor vor include:
(a) nume æi prenume
(b) data naæterii
(c) naåionalitatea
(d) numãrul æi tipul documentului
de cãlãtorie æi, acolo unde se aplicã,
numãrul vizei.
Cãpitanul vasului de croazierã sau,
dacã acest lucru nu este posibil, agentul
proprietarului vasului va transmite
poliåiætilor de frontierã respectivi liste
nominale cu cel puåin 24 de ore
înainte de sosirea în fiecare port de pe
teritoriul statelor membre sau, acolo
unde cãlãtoria spre acest port dureazã
mai puåin de 24 de ore, imediat dupã
ce îmbarcarea s-a încheiat în portul
precedent.
Lista nominalã va fi ætampilatã
în primul port de intrare pe teritoriul
statelor membre æi în toate urmãtoarele
cazuri, dacã lista este modificatã. Lista
nominalã va fi luatã în considerare
pentru evaluarea riscurilor, aæa cum se
menåioneazã la punctul 3.2.3.
Navigaåie de agrement
3.2.5. Prin derogare de la Articolele
4 æi 7, persoanele aflate la bordul unui
vas de agrement venind sau plecând
spre un port situat într-un stat membru
nu vor face obiectul unui control la
frontierã æi vor putea intra în portul ce
nu este considerat punct de trecere a
frontierei.
Totuæi, având în vedere evaluarea
riscurilor de imigraåie ilegalã, æi în
special atunci când linia de coastã
a unei åãri teråe se aflã în imediata
apropiere a teritoriului statului membru
implicat, vor fi efectuate controale
asupra persoanelor, precum æi un
control fizic al ambarcaåiunii.
3.2.6. Prin derogare de la Articolul
4, un vas de agrement venind dintr-o
åarã teråã poate, în mod excepåional, sã
6 Supliment Frontiera - nr. 4/2007

intre într-un port care nu este un punct
de trecere a frontierei. În acest caz,
persoanele aflate la bord ar trebui sã
notifice autoritãåile portuare pentru a fi
autorizate sã intre în port. Autoritãåile
portuare vor trebui sã contacteze
autoritãåile din cel mai apropiat port
considerat punct de trecere a frontierei
pentru a raporta sosirea vasului.
Declaraåia cu privire la pasageri va
trebui fãcutã prin compararea listei de
persoane la bord de cãtre autoritãåile
portuare. Lista trebuie sã parvinã Poliåiei
de Frontierã cel mai târziu în momentul
sosirii.
De asemenea, dacã în caz de foråã
majorã, un vas provenit dintr-o åarã teråã
trebuie sã acosteze într-un port care
nu este punct de trecere a frontierei,
autoritãåile portuare vor contacta
autoritãåile din cel mai apropiat port
considerat punct de trecere a frontierei
pentru a raporta prezenåa vasului.
3.2.7. În timpul acestor controale, va
trebui predat un document conåinând
caracteristicile vasului æi numele
pasagerilor la bord. O copie a acestui
document trebuie predatã autoritãåilor
din portul de sosire æi plecare. Atât timp
cât vasul rãmâne în apele teritoriale ale
statelor membre, o copie a acestui
document trebuie inclusã în actele
vasului.
Pescuitul de coastã
3.2.8. Prin derogare la Articolul 4
æi 7, echipajele vaselor de pescuit de
coastã care se întorc în fiecare zi sau
în decurs de 36 de ore la portul unde
sunt înregistrate sau în oricare port situat
pe teritoriul statelor membre, fãrã sã fi
staåionat într-un port aflat pe teritoriul
unui stat terå, nu vor trebui verificate
sistematic. Totuæi, evaluarea riscului de
imigraåie ilegalã, mai ales în cazul când
coasta unui stat terå se aflã în imediata
apropiere a teritoriului statului membru
implicat, va trebui luatã în calcul pentru
a determina frecvenåa cu care trebuie
efectuate controale. În funcåie de acest
risc, controlul persoanelor æi controlul
fizic al vasului trebuie efectuate.
3.2.9. Echipajele vaselor de pescuit
de coastã neînregistrate într-un port
situat pe teritoriul unui Stat Membru vor
trebui controlate respectând prevederile
referitoare la marinari.
Cãpitanul vasului trebuie sã anunåe
autoritãåile competente orice modificare
a listei echipajului æi prezenåa oricãrui
pasager.
Legãturi navale (feribot)
3.2.10. Trebuie efectuate controale
asupra persoanelor la bordul feriboturilor
care fac legãturi cu porturi din åãri teråe.
Se vor aplica urmãtoarele reguli:
(a) unde este posibil, Statele
Membre vor asigura culoare separate,
în conformitate cu articolul 9;
(b) controlul pasagerilor pietoni vor
fi efectuate individual;
(c) controlul persoanelor din
vehicule va fi efectuat în timp ce se
aflã lângã vehicul;
(d) pasagerii feribotului ce cãlãtoresc
cu autocarul vor fi consideraåi ca
pietoni. Aceætia trebuie sã coboare din
autocar pentru control.
(e) controlul æoferilor de vehicule
grele æi orice persoane însoåitoare va fi
efectuat cât timp persoanele se aflã la
maæinã. În principiu, aceste controale
vor fi organizate separat de controlul
asupra celorlalåi pasageri.
(f) pentru a asigura rapiditatea
controalelor, trebuie asigurat un numãr
adecvat de poråi;
(g) pentru a detecta imigranåii ilegali,
vor fi efectuate controale aleatorii ale
mijloacelor de transport folosite de
pasageri, æi atunci când este posibil,
ale încãrcãturii æi altor bunuri aflate în
mijloacele de transport.
(h) echipajele feriboturilor vor fi
tratate în acelaæi mod ca æi echipajele
vaselor comerciale
4. Transportul pe cãi navale interne
4.1. “Transportul pe cãi navale
interne ce implicã trecerea unei
frontiere externe” acoperã folosirea,
pentru scopuri de afaceri sau personale,
tuturor tipurilor de vase sau nave pe
râuri, canale æi lacuri.
4.2. În ceea ce priveæte vasele
folosite în scop de afaceri, cãpitanul
æi persoanele ce lucreazã pe vas care
apar pe lista echipajului æi membrii
familiilor persoanelor ce trãiesc la bord
vor fi considerate membrii ai echipajului
sau echivalent
4.3. Prevederile relevante ale
punctelor 3.1 pânã la 3.2 se vor aplica
mutatis mutandis controlului cãilor
interne navale.
ANEXA VII - Reguli speciale pentru
anumite categorii de persoane
1. Conducãtori de stat æi de guvern
Prin derogare de la prevederile art.
5 æi art. 7-13, conducãtorii de state
æi de guvern æi membrii delegaåiei
acestora, a cãror sosire æi plecare au fost
anunåate oficial prin canale diplomatice
poliåiætilor de frontierã, pot sã nu facã
obiectul controalelor la frontierã.
2. Piloåii aeronavelor æi alåi membri
al echipajului
2.1. Prin derogare de la prevederile
art. 5, posesorii unei licenåe de zbor sau
a unui certificat care atestã calitatea
de membru al echipajului, conform
prevederilor Anexei 9 din Convenåia
de Aviaåie Civilã din 7 decembrie
1944, în exercitarea atribuåiilor æi pe
baza documentelor menåionate mai
sus, pot:
(a) sã se îmbarce æi sã debarce în
aeroportul de escalã sau aeroportul
de sosire situat pe teritoriul unui stat
membru;
(b) sã intre pe teritoriul aeroportului
de escalã sau aeroportului de sosire
situat pe teritoriul unui stat membru;
(c) sã se deplaseze, prin orice mijloc
de transport, cãtre un aeroport situat pe
teritoriul unui stat membru, pentru a se
îmbarca pe o aeronavã care urmeazã sã
plece de pe acelaæi aeroport.
În orice altã situaåie, prevederile art.
5 (1) vor fi îndeplinite.
2.2. Art. 6-13 se vor aplica
controalelor efectuate membrilor
echipajelor aeronavelor. Atunci când
este posibil, se va acorda prioritate
echipajelor aeronavelor. În mod
specific, aceætia vor fi controlaåi fie
înaintea pasagerilor sau în locaåii
special amenajate pentru acest scop.
Prin derogare de la art. 7, echipajele
cunoscute personalului responsabil
pentru controlul la frontierã pot fi supuæi
doar unor controale aleatorii.
3. Marinari
3.1. Prin derogare de la prevederile
art. 4 æi 7, statele membre pot autoriza
marinarii care deåin un carnet de
marinar elaborat în conformitate cu
Convenåia de la Geneva din 19 iunie
2003 (nr. 185), Convenåia de la Londra
din 9 aprilie 1965 æi cu prevederile
legislaåiei naåionale, sã intre pe teritoriul
statelor membre æi sã meargã la åãrm în
zona portului în care a acostat vaporul
acestora sau în zone adiacente, fãrã
sã se prezinte la punctul de trecere
a frontierei, cu condiåia ca aceætia sã
aparã pe lista membrilor echipajului
vaporului cãruia îi aparåin, care a fost
în prealabil prezentatã pentru control
autoritãåilor competente.
Totuæi, conform analizei riscurilor
legate de securitatea internã æi de
imigraåia ilegalã, marinarii vor face
obiectul unui control din partea
poliåiætilor de frontierã, înainte de a
ajunge la åãrm, în conformitate cu art.
7.
Dacã un marinar constituie un
pericol la adresa securitãåii æi sãnãtãåii
interne æi publice, acestuia i se poate
refuza permisiunea de a ajunge la
åãrm.
3.2. Marinarii care intenåioneazã
sã rãmânã în afara zonelor situate în
vecinãtatea porturilor se vor supune
condiåiilor de intrare pe teritoriul statelor
membre, conform art. 5 (1).
4. Deåinãtorii paæapoartelor
diplomatice, oficiale sau de serviciu æi
membri organizaåiilor internaåionale.
4.1. În lumina privilegiilor sau
imunitãåilor speciale de care se bucurã,
deåinãtorilor paæapoartelor diplomatice,
oficiale sau de serviciu eliberate de
state teråe sau de guvernele acestora,
recunoscute de statele membre, precum
æi posesorilor documentelor eliberate de
organizaåiile internaåionale prevãzute la
pct. 4.4, care cãlãtoresc în interes de
serviciu, li se poate acorda prioritate
faåã de ceilalåi cãlãtori, la punctele
Supliment Frontiera - nr. 4/2007
7

de trecere a frontierei, chiar dacã pot
face obiectul, acolo unde este cazul,
necesitãåii de a obåine o vizã.
Prin derogare de la art. 5 (1)(c),
persoanelor care deåin aceste documente
nu li se va solicita sã dovedeascã cã au
suficiente mijloace de întreåinere.
4.2. Dacã o persoanã care se
prezintã la frontiera externã invocã
privilegii, imunitãåi æi excepåii,
poliåiætii de frontierã îi pot solicita sã
prezinte dovezi ale statutului pe care
îl invocã-documente necesare, în
special certificate eliberate de statele
acreditante, paæaport diplomatic sau
alte documente. Dacã existã suspiciuni,
poliåistul de frontierã, în cazuri urgente,
poate apela direct la Ministerul
Afacerilor Externe.
4.3. Membri acreditaåi ai misiunilor
diplomatice æi reprezentanåelor
consulare æi familiile acestora pot intra
pe teritoriul statelor membre prezentând
un document la care se face referire la
art. 19(2) æi un document care le permite
sã treacã frontiera. Mai mult decât atât,
prin derogare de la art. 13, poliåiætii de
frontierã nu pot sã refuze deåinãtorilor
paæapoartelor diplomatice, oficiale sau
de serviciu, intrarea pe teritoriul statelor
membre fãrã sã consulte în prealabil
autoritãåile naåionale. Aceastã mãsurã
se aplicã æi în momentul în care o alertã
a fost introdusã în SIS pentru asemenea
persoane.
4.4. Documentele eliberate de
organizaåiile internaåionale în scopurile
specificate la pct. . 4.1 sunt în principal
urmãtoarele:
– laissez-passer ONU eliberat
personalului ONU æi agenåiilor
subordonate, conform Convenåiei
cu privire la privilegii æi imunitãåi
ale agenåiilor specializate, adoptatã
de Adunarea Generalã a ONU la 21
noiembrie 1947, la New York;
– laissez-passer UE;
– laissez-passer Euratom;
– certificat de legitimitate elaborat
de secretarul general al Consiliului
Europei;
– documente elaborate în
conformitate cu paragraful 2 al art. III
al Acordului încheiat între pãråile la
Tratatul Atlanticului de Nord, referitor
la statutul armei lor (certificate de
identitate militare, împreunã cu un
ordin de serviciu, mandat de deplasare
sau ordin de deplasare individual sau
colectiv) precum æi documente eliberate
în cadrul Parteneriatului pentru Pace.
5. Muncitorii transfrontalieri
5.1. Procedurile pentru controlul
muncitorilor transfrontalieri sunt în
conformitate cu regulile generale cu
privire la controlul frontierei, în special
art. 7 æi 13.
5.2. Prin derogare de la prevederile
art. 7, muncitorii transfrontalieri care
sunt cunoscuåi de cãtre poliåiætii de
frontierã datoritã frecventelor treceri ale
frontierei, pe la acelaæi punct de trecere
a frontierei æi care nu fac obiectul unei
alerte în SIS sau într-un sistem naåional,
vor putea face obiectul unui control
aleatoriu, pentru a se asigura cã deåin
un document care oferã permisiunea de
a trece frontiera æi îndeplinesc condiåiile
necesare de trecere a frontierei. Un
control amãnunåit al trecerii frontierei
va fi efectuat faåã de aceste persoane
din când în când, fãrã a se anunåa în
prealabil æi la intervale neregulate.
5.3. Prevederile pct. 5.2 pot fi extinse
æi altor categorii de persoane care
traverseazã în mod regulat frontiera.
Numele Statului
LOGO-UL STATULUI …………. (Numele Biroului)
__________________
6. Minori
6.1. Poliåiætii de frontierã vor acorda
o atenåie specialã minorilor, însoåiåi sau
care circulã neînsoåiåi. Minorii care trec
frontiera vor face obiectul aceluiaæi tip
de controale la intrare æi ieæire ca æi
adulåii, conform celor stabilite de acest
Regulament.
6.2. În cazul minorilor neînsoåiåi,
poliåistul de frontierã va controla cã
persoanele care însoåesc minorii au
drepturi pãrinteæti asupra acestuia, în
special în cazurile în care minorii sunt
însoåiåi doar de un adult æi existã motive
serioase de suspiciune cã aceætia ar fi
putut fi luaåi din custodia persoanei/
persoanelor care exercitã în mod legal
drepturile pãrinteæti asupra lor. În
ultima situaåie, poliåistul de frontierã va
continua investigaåiile pentru a detecta
orice inconsistenåã sau contradicåie cu
informaåiile oferite.
6.3. În cazul minorilor care
cãlãtoresc neînsoåiåi, poliåiætii de
frontierã se vor asigura cã, prin
intermediul unor controale amãnunåite
asupra documentelor de cãlãtorie æi
documentelor justificative, minorii nu
pãrãsesc teritoriul împotriva voinåei
persoanei/persoanelor care exercitã în
mod legal drepturile pãrinteæti asupra
lor.
ANEXA VIII
____________________________________________________________________________ 1
APROBAREA DOVEZII PRIVIND RESPECTAREA CONDIÅIILOR PRIVIND DURATA ÆEDERII
PE TERMEN SCURT, ÎN CAZUL ÎN CARE PE DOCUMENTUL DE CÃLÃTORIE NU SE POATE
APLICA O ÆTAMPILÃ DE INTRARE
Data ____________ Ora _______ Locul________________
Noi, autoritãåile semnatare, __________________________________________ în prezenåa:
Nume __________________________________ Prenume _____________________________
Data naæterii _____________________ Locul naæterii _____________________ Sex: ______
Naåionalitate ____________________ Rezident în ___________________________________
Document de cãlãtorie ________________________ numãr __________________________
Eliberat de _______________________________ la data ______________________________
Numãrul vizei_______________ (dacã este necesar) eliberat de _______________________
Pentru ____ zile pentru urmãtoarele motive: _______________________________________
________________________________________________
Având în vedere dovada privind durata æederii pe teritoriul statelor membre pe care persoana
a prezentat-o, se considerã cã el/ea a intrat pe teritoriul statului ______________ la data de
___________________ prin punctul de trecere a frontierei ________
Detalii de contact pentru autoritatea semnatarã:
Tel:__________________
Fax:_________________
e-mail:_______________
Persoana implicatã va primi o copie a acestui document.
Persoana implicatã
1 Pentru Norvegia æi Islanda nu este necesarã emblema
Ofiåer responsabil
+ ætampilã
1 OJ L 239, 22.9.2000, p. 73.
2 OJ L 116, 26.4.2001, p. 5.
Regulament modificat prin Decizia
2004/927/EC (OJ L 396, 31.12.2004,
p. 45).
3 OJ L 261, 6.8.2004, p. 119.
4 OJ L 261, 6.8.2004, p. 36.
5 OJ L 369, 16.12.2004, p. 5.
6 Nu este necesar nici un logo pentru
Norvegia æi Islanda.
7 OJ L 187, 10.7.2001, p. 45.
8 OJ L 355, 30.12.2002, p.1.
Regulament modificat de
Regulamentul (EC) Nr 849/2004
(OJ L 158, 30.4.2004, p. 1).
- mutatis mutandis = schimbând ceea
ce este de schimbat.
8 Supliment Frontiera - nr. 4/2007