Nr. 4/2007 - Politia de Frontiera

politiadefrontiera.ro

Nr. 4/2007 - Politia de Frontiera

Revistã editatã de

Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã

• NR. 4/2007 • 36 PAGINI

Echipe mixte,

la frontierele

interne UE

pag. 8-13


• PE SCURT • PE SCURT• PE SCURT• PE SCURT

Din 2007, Academia de Poliåie – 3 ani

La data de 21 martie a.c. a fost aprobat noul

act normativ care reglementeazã organizarea æi

funcåionarea Academiei de Poliåie „Alexandru

Ioan Cuza” – HG 294/ 2007, prin care se

abrogã HG nr.137/ 1991.

Conform noilor norme, Academia

formeazã ofiåeri æi arhiviæti pentru

asigurarea nevoilor de personal ale

M.I.R.A., asigurându-se identitatea

profesiilor de poliåist, poliåist de frontierã,

jandarm, pompier æi arhivist. Principalele

atribuåii formative ale Academiei de Poliåie

se referã la formarea ofiåerilor æi arhiviætilor

prin studii universitare de licenåã,

specializarea personalului M.I.R.A. prin

studii universitare de masterat æi doctorat

în domeniile æi specializãrile de interes ale

ministerului.

Structura organizatoricã a Academiei

va cuprinde, începând cu anul

universitar 2007-2008: Facultatea de

Poliåie - constituitã prin reorganizarea

actualei Facultãåi de Drept, Facultatea

de Arhivisticã, Facultatea de Pompieri

æi Departamentul studii de masterat,

doctorat æi pregãtire psihopedagogicã,

cu statut de facultate. Formarea ofiåerilor

de poliåie, poliåie de frontierã æi jandarmi

se realizeazã prin studii universitare de

licenåã cu durata de 3 ani (180 de credite

Miercuri, 4 aprilie a.c., ora 10.00, la

Grupul Æcolar Industrial „Mecanicã Finã”

din Bucureæti a avut loc o activitate de

informare æi concursuri cu premii pentru

elevii din clasa a XII-a pe tema traficului

de persoane. Activitãåile fac parte din

Campania de prevenire a traficului de

persoane „Ai grijã, TU plãteæti!”, lansatã în

luna decembrie 2006 de Agenåia Naåionalã

Împotriva Traficului de Persoane, prin

care se urmãreæte conætientizarea de cãtre

Guvernul a aprobat în æedinåa din

11 aprilie a.c. proiectul de Lege pentru

ratificarea Acordului între Guvernul

României æi Guvernul Republicii Bulgaria

privind controlul comun al trecerii

frontierei, semnat la Bucureæti la 21

decembrie 2006.

Prin încheierea documentului bilateral

de cooperare s-a urmãrit fluidizarea

traficului, eficientizarea utilizãrii resurselor

pentru ambele pãråi, îmbunãtãåirea din

punct de vedere calitativ al controlului la

trecerea frontierei pentru cetãåenii celor

douã state, în special prin reducerea

timpilor de aæteptare. Actul normativ

reglementeazã procedurile de control

2

de studii transferabile) la cursuri de zi, cu

domeniul fundamental „ætiinåe juridice”,

domeniul studiilor universitare de licenåã

„drept”, specializarea „ordine æi siguranåã

publicã”.

Un element de noutate introdus de

acest act normativ este faptul cã, pentru

motivarea agenåilor de poliåie/subofiåerilor

cu rezultate profesionale foarte bune, se

instituie modalitatea admiterii în Academie

la ciclul studiilor universitare de licenåã

prin metoda „la alegere”, în conformitate

cu criteriile de selecåie stabilite de M.I.R.A.,

pe locuri distincte faåã de candidaåii pentru

forma de învãåãmânt la zi (dar care nu pot

depãæi 10% din numãrul acestor locuri).

Candidaåii admiæi sunt înmatriculaåi în anul

I, cursuri cu frecvenåã redusã. La absolvirea

Academiei, cei care promoveazã examenul

de licenåã, primesc primul grad de ofiåer

odatã cu promoåia care finalizeazã studiile

la forma de învãåãmânt la zi.

Un alt aspect de noutate îl constituie

frecventarea în regim fãrã platã a cursurilor

studiilor universitare de masterat de cãtre

personalul din M.I.R.A. declarat admis la

concursul de admitere

Prevederile actualului act normativ se

aplicã numai studenåilor care vor fi admiæi

începând cu anul universitar 2007-2008.

Campanie anti-trafic

populaåie a riscurilor fenomenului traficului

de persoane æi conætientizarea victimelor

acestui fenomen de necesitatea beneficierii

de asistenåã specializatã. Publicul åintã

cãtre care se adreseazã campania sunt

tinerii cu vârste cuprinse între 16 æi 25 de

ani, care pot deveni victime ale traficului

de persoane sau în situaåia în care au

devenit victime ale acestui fenomen, ezitã

sã cearã asistenåã specializatã.

Control comun - ratificat

la frontiera bulgaro-românã potrivit

principiului „one stop control”. Acesta

prevede controlul într-un singur punct, fie

acesta pe diagonalã, respectiv numai pe

fluxul de intrare în cele douã state, fie într-o

singurã locaåie, prevãzutã pe teritoriul unui

stat sau altul.

Controlul în comun cu Bulgaria se

efectueazã în urmãtoarele locaåii: Giurgiu

- control pe diagonalã, Vama Veche - pe

teritoriul român, Ostrov - pe teritoriul

bulgar, Negru Vodã - pe teritoriul bulgar.

Actul normativ stabileæte modalitãåile

de efectuare a controlului la trecerea

persoanelor æi mijloacelor de transport

peste frontierã.

ÎN ATENÅIA RESPONSABILILOR CU ABONAMENTELE

Contul de virament s-a schimbat:

RO09TREZ7005032XXX000301

• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920

• Serie nouã - nr. 664

www.politiadefrontiera.ro

REDACÅIA

(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,

Intranet: frontiera@igpf.net)

Redactor-æef

Subcomisar Marius IONESCU

(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)

Secretar de redacåie

inspector Gabriel CRÃCIUN

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)

Editor coordonator:

Diana Maria PROTOPOPESCU

Redactori:

inspector Alexandru BARBU

subinspector Ætefan ANDREESCU

subinspector Iulian PUICÃ

Fotoreporter

agent Mihai BEJENARU

Abonamente, difuzare

Elena URSACHI

Coperta I æi coperta IV,

foto - Gabriel CRÃCIUN

ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2, sector

6, Bucureæti, cod 050507;

TEL./FAX: 021-316.84.32;

021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;

Cont virament-abonamente IGPF

Bucureæti, deschis sub nr.

RO09TREZ7005032XXX000301,

la Direcåia de Trezorerie æi

Contabilitate Publicã a Municipiului

Bucureæti.

Cod fiscal: 4193222

Responsabil de numãr

Inspector Gabriel CRÃCIUN

Layout: Alexandru BARBU

Tipar

S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti

Tel./fax: 021 - 344 10 74

e-mail: office@ammaprint.ro

Ediåia s-a încheiat la

22 aprilie 2007

Preå: 3 lei

Reproducerea materialelor din cuprins

este permisã numai cu menåionarea

sursei

(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).

Materialele primite spre publicare nu

se înapoiazã.

Responsabilitatea juridicã pentru

conåinutul articolului æi informaåiile

cuprinse aparåine, potrivit art. 225 din

Codul penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711X

Imprimat în România

û


• DIN SUMAR •

v Interviu cu adjunctul

inspectorului general al

Poliåiei de Frontierã Române,

comisar-æef Remus Æpan

pag. 4-5

v Inspectorul general al

PFR la conferinåa FRONTEX

din Germania

pag. 7

v

Ætiri

v Criminalisticã ........ pag. 17

v Consideraåii privind OUG 105/

2001, modificatã .......... pag. 22

v Discurs pentru cãsãtorie...pag. 24

v Terorismul ................ pag. 26

v Accidentul de

pag. 14-15

circulaåie ....................... pag. 28

v Repere istorice ........... pag. 32

v Divertisment ............ pag. 34

û

Cristian David

- ministrul Internelor

æi Reformei Administrative

Vineri 6 aprilie a.c. a avut

loc ceremonia de preluare a

mandatului de ministru al Internelor

æi Reformei Administrative de

cãtre domnul Cristian David. Cu

aceastã ocazie, domnia sa a fãcut

urmãtoarea declaraåie cu privire la

nivelul de siguranåã al cetãåeanului

æi al încrederii comunitãåilor în

foråele care asigurã ordinea publicã

æi continuarea reformei:

“Perspectiva pe care eu

vreau sã o aduc în noul Minister

al Internelor æi Reformei Administrative åine, în primul rând, de

continuarea reformelor începute, fie cã vorbim de pachetul de legi

care fundamenteazã procesul lung, complex æi complicat, aæa cum l-a

prezentat æi domnul Blaga, al reformei administrative, fie cã vorbim de

creæterea nivelului de siguranåã a cetãåeanului, care înseamnã un amplu

proces de profesionalizare a foråelor care asigurã ordinea publicã. În

amândouã situaåiile, nu vreau decât sã vã asigur cã voi continua æi voi

intensifica mãsurile care trebuie luate pentru a finaliza cu succes procesul

de descentralizare, de modernizare a administraåiei publice æi, în acelaæi

timp, de a pune în practicã mãsuri energice, efective æi eficace pentru

combaterea corupåiei, pentru eliminarea corupåiei din structurile atât

interne, cât æi din structurile administraåiei publice, în aæa fel încât la

sfâræitul acestui mandat sã fim mândri cã avem o administraåie liberã de

corupåie, dar în acelaæi timp, sã avem conætiinåa cã administraåia publicã

din România este una care serveæte exclusiv interesul cetãåeanului. (…)

Este absolut necesar aici sã oferim cetãåenilor confortul, siguranåa æi

încrederea cã foråele care asigurã ordinea publicã sunt în slujba lor. Aici

avem nu doar de fãcut reforma în ceea ce priveæte instituåiile, resursele

æi capabilitãåile, avem de lucrat în planul conætiinåei; ceea ce astãzi

înseamnã în percepåia publicã poliåia, trebuie sã fie mult modificat în

sensul în care oamenii devin conætienåi cã foråele de ordine publicã,

poliåia sau jandarmeria slujesc interesul cetãåeanului, sunt în slujba

securitãåii sale æi în consecinåã susåin activitatea foråelor de ordine. Îmi

doresc ca România, în virtutea noului statut de stat membru al Uniunii

Europene, sã contribuie efectiv æi eficace la spaåiul de libertate, securitate

æi justiåie europeanã. Reformele începute - æi aici mã refer la securizarea

frontierelor, integrarea în spaåiul Schengen, cooperarea poliåieneascã

æi combaterea migraåiei - trebuie sã reflecte contribuåia României la

siguranåa spaåiul comunitar, atât operativã, cât æi politicã, pentru crearea

unui spaåiu de securitate, justiåie æi libertate europeanã.”

Cu acelaæi prilej, domnul Vasile Blaga a mulåumit colegilor din

echipa managerialã a M.A.I., dar æi celor aproximativ 135.000 de

lucrãtori ai acestui minister, pentru realizãrile din timpul celor doi

ani de mandat, reamintind cu aceastã ocazie circulaåia liberã în U.E.,

renegocierea contractului cu E.A.D.S., folosirea cu eficienåã a fondurilor

Phare, adoptarea pachetului de legi ale descentralizãrii administraåiei,

depolitizarea funcåiei de Prefect æi adoptarea Legii asigurãrii obligatorii

a locuinåelor în caz de calamitãåi.

3


„Sã ne eliberãm de

complexele formale

printr-un mai mare

angajament personal”

Interviu cu adjunctul inspectorului

general al Poliåiei de Frontierã Române,

comisar-æef dr. Remus Æpan

- Domnule comisar-æef, aåi deåinut

anterior funcåii de conducere în

alte structuri. Ce pãrere aveåi despre

atmosfera de lucru pe care aåi gãsit-o

la Poliåia de Frontierã?

- Investirea în aceastã funcåie

reprezintã o provocare pentru mine æi,

totodatã, presupune o responsabilitate

mult mai mare.

La Poliåia de Frontierã Românã

am gãsit o structurã modernã, chiar

“vesticã” aæ putea spune, organizatã

dupã modelul instituåiilor similare din

statele Uniunii Europene, care are un

management modern, adaptat cerinåelor

actuale.

- Ce stil de lucru veåi adopta cu

subordonaåii dumneavoastrã ? Cum vã

veåi motiva lucrãtorii pentru creæterea

eficienåei activitãåii?

- Personal sunt adeptul muncii

în echipã, fapt pentru care doresc sã

promovez munca în echipã, eliberarea

de complexele formale, inutile, printrun

mai mare angajament personal.

Totodatã, cer colegilor mei disciplinã

æi îndeplinirea cu simå de rãspundere

a sarcinilor care le revin, fapt ce poate

duce la rezultate remarcabile.

- De la 1 ianuarie 2007, România

este stat membru al Uniunii Europene,

iar graniåele de nord æi est ale României

reprezintã o parte importantã din

frontiera externã a Uniunii Europene.

Care consideraåi cã vor fi “mutaåiile” în

planul problematicii specifice migraåiei

ilegale æi ce mãsuri se vor impune în

acest sens?

- Problematica migraåiei ilegale

nu poate fi analizatã separat de

4

celelalte componente

ale infracåionalitãåii

transfrontaliere. De aceea, insist, în mod

special, numai o bunã cooperare, atât

internã, cu toate structurile cu atribuåii

în aplicarea legii, cât æi internaåionalã,

cu autoritãåile din åãrile vecine sau

instituåiile similare din Uniunea

Europeanã, poate duce la contracararea

eficientã a acestui fenomen.

În perioada urmãtoare, vom avea în

vedere identificarea æi aplicarea celor mai

eficiente mãsuri pentru contracararea

acestui nou flagel de criminalitate

transnaåionalã, migraåia ilegalã æi

traficul de persoane, caracterizat prin

diversificarea, specializarea æi înmulåirea

cazurilor æi persoanelor implicate, atât

în calitate de membri ai reåelelor, cât

æi de victime. Aæa încât, menåionez

ca obiective prioritare crearea unei

frontiere interne sigure (româno-ungare

æi româno-bulgare), care sã nu permitã

înaintarea grupurilor de migranåi spre

Occident. Acest fapt este posibil printro

colaborare intensã desfãæuratã între

instituåiile de frontierã din România,

Ungaria æi Bulgaria, bazatã pe un

schimb operativ de date æi informaåii

æi acåiuni comune de depistare a

elementelor infractoare, precum æi

prin întreprinderea de mãsuri ferme

- de ambele pãråi - pe linia securizãrii

frontierei comune. De asemenea,

identificarea de noi forme æi metode

de acåiune pentru combaterea eficientã

a infracåionalitãåii transfrontaliere æi

menåinerea unei legãturi directe cu

reprezentanåi ai instituåiilor similare

din åarã æi strãinãtate, în vederea

realizãrii unui schimb operativ de

date æi informaåii, precum æi a unui

schimb de experienåã bilateral, scopul

fiind alinierea activitãåilor specifice

la standardele internaåionale æi

contracararea eficientã a criminalitãåii

organizate transnaåionale. Trebuie,

totodatã, sã utilizãm în maniera

maximã posibilã punctele, birourile æi

centrele de contact care au fost create,

dupã model european, tocmai pentru

a eficientiza activitatea informativã,

asigurând rapiditatea æi soluåionarea

concretã a cazurilor de acest gen.

- Cum comentaåi reflectarea stilului

de management asupra corectitudinii

comportamentului poliåistului de

frontierã în relaåia cu cetãåeanul ?

- Din punctul meu de vedere,

pentru fiecare manager din cadrul

PFR, comportamentul poliåistului, care

denotã, de fapt, atitudinea faåã de

cetãåean, este foarte important întrucât

orice devianåã în modul de relaåionare

al unui coleg în societate influenåeazã

atât imaginea Ministerului de Interne æi

al Reformei Administrative, a instituåiei

în care ne desfãæurãm activitatea cât

æi a noastrã, a fiecãrui poliåist. Pentru

cã mass-media, aæa cum este în

orice societate democraticã, acordã

importanåã senzaåionalului, picanteriei,

scandalului æi este normal sã fie aæa æi

în ceea ce ne priveæte pe noi, oamenii

legii. Æi în cazul nostru se vãd cu

precãdere faptele negative, apar în presã

faptele de corupåie, accidentele rutiere

în care sunt implicaåi poliåiæti, atitudinile

ireverenåioase sau lipsa de solicititudine

ale unor colegi de-ai noætri, fapte

negative care sunt cu mult mai puåine

numeric decât cele pozitive, în care

poliåiætii sãvâræesc fapte de eroism,

intervenind la calamitãåi, la dezastre,

sau de umanitate în campaniile de

întrajutorare a sinistraåilor, a copiilor

û


din centrele de plasament sau bãtrânilor

din cãminele aflate în responsabilitatea

structurilor ministerului nostru æi care

sunt tratate de presã ca unele fireæti,

normale æi care rar vãd lumina tiparului

sau apar la ætiri, pe posturile tv.

În ceea ce priveæte corectitudinea

comportamentului poliåistului în relaåia

cu cetãåeanul, vã pot spune cã în toate

structurile ministerului în care mi-am

desfãæurat activitatea nu au fost tolerate

asemenea atitudini, chiar dacã, repet au

existat æi excepåii de la aceastã regulã

æi, din pãcate, chiar cazuri în care unii

poliåiæti au fost victime ale colegilor lor.

Aæadar, æi la nivelul PFR fiecare

poliåist de frontierã sper cã a conætientizat

faptul cã suntem o instituåie în folosul

comunitãåii. Acest lucru înseamnã cã,

începând cu managementul instituåiei,

s-a insuflat aceastã educaåie civicã.

- Care sunt obiectivele æi proiectele

pe care le aveåi în vedere pe termen

scurt æi mediu?

- Prin numirea mea în funcåia

de adjunct al inspectorului general

al Poliåiei de Frontierã s-a urmãrit

impulsionarea activitãåilor de combatere

a migraåiei ilegale. La nivelul PFR au

fost descoperite în ultimii ani reåele

de migraåie ilegalã care se formau

sau tranzitau åara noastrã, iar la

destructurarea acestora s-a colaborat din

ce în ce mai bine cu celelalte structuri

ale ministerului nostru, în special cu SIPI

æi Poliåia Naåionalã, cu Parchetele, SIE,

SRI dar æi cu autoritãåile altor state. Acest

lucru demonstreazã faptul cã autoritãåile

au înåeles importanåa activitãåilor pe care

le desfãæoarã, atât în interesul nostru,

al României cât æi al åãrilor din vestul

Europei. Spre exemplu, modul în care

Poliåia de Frontierã Românã reuæeæte,

prin mãsurile luate, sã limiteze migraåia

ilegalã, sã combatã prin colaborarea

cu celelalte instituåii abilitate traficul

cu droguri, contrabanda etc. este

deosebit de important întrucât efectele

unor asemenea fenomene infracåionale

periculoase afecteazã întreaga Europã.

Aderarea României la Uniunea

Europeanã æi stabilirea noilor frontiere

ale acesteia reprezintã un pas important

în cadrul procesului de securitate

æi dezvoltare socio-economicã, în

special a åãrilor din partea esticã a

continentului, iar Poliåiei de Frontierã

îi revine rolul extrem de important

de a asigura securitatea graniåelor

externe ale acesteia. Conceptul de

securitate a frontierelor cuprinde lupta

împotriva crimei organizate iar controlul

frontierelor, în condiåiile globalizãrii

economiei æi dispariåiei teoretice a

graniåelor, deci ale unei libertãåi totale

de miæcare, este o componentã extrem

de importantã a luptei împotriva

crimei organizate, care este la rându-i

beneficiara acestui drept de circulaåie

neîngrãditã.

û

Dupã aderare, România tinde

devinã o åarã „åintã” pentru migraåia

ilegalã, traficul de stupefiante, maæini

furate, arme, muniåii, materiale

explozive, dar æi pentru unele forme

de manifestare a infracåionalitãåii

internaåionale organizate (traficul de

fiinåe umane, proliferarea consumului

æi comercializãrii pe piaåa internã a

stupefiantelor), care æi-au gãsit un teren

fertil în mediile infractoare autohtone,

reprezentând noi provocãri la adresa

liniætii æi securitãåii publice. Din aceste

motive, acåiunile de combatere a acestor

manifestãri au un profund impact

pozitiv în rândul opiniei publice.

Evoluåia securitãåii globale în ultimul

deceniu a confirmat cã succesul

acåiunilor æi stabilitatea pot fi numai

rezultatul cooperãrii multidimensionale

a comunitãåii internaåionale – în

primul rând prin punerea în valoare a

dialogului în cadru instituåionalizat æi

prin activarea rolului decisiv pe care

marile organizaåii internaåionale îl au

în definirea stãrii de securitate a lumii.

Provocãrilor generatoare de instabilitate

trebuia sã li se rãspundã prin forme noi

de solidaritate, capabile sã gestioneze

un spectru larg de tensiuni æi riscuri æi o

gamã variatã de manifestare a acestora

cum ar fi: tensiunile etnice, traficul de

droguri, substanåe radioactive æi de

fiinåe umane, criminalitatea organizatã,

instabilitatea politicã a unor zone,

reîmpãråirea unor zone de influenåã

etc.

În plus, vreau sã merg æi eu, în

continuarea celor care s-au ocupat

sau se ocupã aici de managementul

instituåional, pe linia pregãtirii

profesionale, creæterea motivaåiei

subordonaåilor, cultivarea spiritului

competitiv în toate structurile æi la toate

nivelurile, dar æi schimbarea mentalitãåii

învechite.

-Doriåi sã transmiteåi vreun mesaj

poliåiætilor de frontierã, în rândul cãrora

aåi intrat ?

- Pentru a îndeplini ceea ce ne-am

propus, pentru a ne pãstra respectul

instituåiilor de colaborare, a dezvolta

aceastã singurã formã de luptã împotriva

fenomenului infracåional æi a ne

îmbunãtãåi imaginea în cadrul societãåii

româneæti, solicit tuturor poliåiætilor de

frontierã sã aibã o conduitã de onoare æi

respect, sã dea dovadã de profesionalism

în îndeplinirea misiunilor ce le revin.

Poliåia de Frontierã Românã este o

instituåie aflatã în slujba cetãåeanului,

a comunitãåii, iar felul în care fiecare

dintre noi îæi îndeplineæte atribuåiile va

decide aprecierea noastrã din partea

societãåii.

A consemnat

Diana PROTOPOPESCU

Instantanee

personale

Data naæterii: 04.09.1969.

Locul naæterii: localitatea

Ardusat, judeåul Maramureæ.

Experienåã profesionalã:

05.04.2007 - prezent: adjunct al

inspectorului general al PFR;

2006 - 04.04.2007: consilier

- Ministerul Administraåiei æi

Internelor;

2005 – 2006: director general

adjunct în cadrul Direcåiei Generale

Anticorupåie - MAI;

2003 – 2005: æef Brigada Poliåie

Judiciarã - Parchetul Naåional

Anticorupåie;

1999 – 2001: æef Serviciu

Informaåii æi Protecåie Internã

Maramureæ - MAI;

1997: æef Poliåie Baia Sprie din

cadrul IPJ Maramureæ;

1996: locåiitor æef al Serviciului

Ordine Publicã din cadrul IPJ

Maramureæ;

1994: Poliåia Municipiului Baia

Mare din cadrul IPJ Maramureæ.

Educaåie æi formare:

2007: doctor, specializarea

Drept Penal, Universitatea de Drept

Timiæoara;

2004 – 2005: masterat, Academia

Diplomaticã Bucureæti;

1999 – 2001: masterat,

specializarea „Administrarea

Comunitarã a Justiåiei”, Universitatea

“TFFIN” - Universitatea Bucureæti;

1996: Curs F.B.I., specializarea

„Aplicarea Legii în Comunitate”,

Budapesta

1994: Curs postuniversitar de

Drept Penal, Facultatea de Drept,

Universitatea Bucureæti;

1990 – 1994: Diploma de licenåã,

studii juridice, Academia de Poliåie

„Alexandru I. Cuza”;

1983 – 1987: Diploma de

bacalaureat, Liceul Industrial nr. 5

Baia Mare.

Aptitudini æi competenåe

personale:

Limbi strãine cunoscute:

ENGLEZÃ.

Cunoætinåe de utilizare a

calculatorului, operare PC.

5


Colaborare poliåieneascã

româno-germanã

O filierã transnaåionalã de trafic de

persoane care acåiona pe relaåia România

- Germania a fost dezmembratã de

poliåiætii de frontierã români æi procurorii

D.I.I.C.O.T., dupã aproape un an de

investigaåii efectuate în colaborare cu

autoritãåile germane.

Totul a început în data de 25 mai

2006, când o tânãrã a sesizat poliåiætii

de frontierã din cadrul P.T.F. Aeroport

Timiæoara cu privire la faptul cã, în judeåul

Caraæ Severin existã un grup infracåional

organizat care se ocupã cu traficul de

persoane pe relaåia România – Germania

æi cu spãlarea de bani æi poate oferi

informaåii despre aceasta.

Plecând de la plângerea femeii,

lucrãtorii noætri, sub coordonarea

procurorului D.I.I.C.O.T.- Biroul Teritorial

Timiæ, au contactat imediat autoritãåile

germane începând, astfel, o monitorizare

atentã a celor implicaåi.

Poliåiætii germani au arestat cinci

membrii ai reåelei, continuând verificãrile

pentru prinderea capilor filierei.

Reåeaua

Reåeaua, formatã din æase membri,

era condusã, în România, de Marius C.,

domiciliat în judeåul Caraæ Severin. Acesta

a iniåiat æi organizat filiera infracåionalã

care avea ca scop recrutarea de tinere

6

æi transportul acestora

în oraæele Stuttgard

æi Ludswisburg din

Germania. Acolo,

fetele erau vândute

unor cetãåeni turci, în

schimbul unor sume de

aproximativ 5.000 de

euro, pentru fiecare.

Modus operandi

Membrii grupãrii racolau tinere din

discotecile de pe raza comunei Berzovia

– judeåul Caraæ Severin æi din localitãåile

din jur, cu promisiunea cã le vor duce în

åãrile din spaåiul Schengen, unde le vor

gãsi locuri de muncã bine plãtite.

Dupã ce erau scoase legal din

România, prin punctele de trecere

a frontierei din vestul åãrii, în baza

documentelor româneæti valabile,

româncele erau transportate pânã întrunul

din oraæele germane amintite. Aici,

tinerele erau vândute unor cetãåeni turci,

în schimbul sumei de 5.000 euro, fiecare,

în vederea exploatãrii sexuale a acestora,

în diferite cluburi de noapte.

La audieri, fetele au declarat cã erau

reåinute împotriva voinåei lor, cetãåenii

turci obåinând, în urma exploatãrii lor,

sume cuprinse între 50 æi 300 euro pe

zi. În perioada în care au fost sechestrate,

tinerele aduceau celor care le-au

cumpãrat un profit de aproximativ 6.000

euro, fiecare.

Documentarea sistematicã æi

schimbul de informaåii permanent dintre

autoritãåile române æi cele germane au

dus la realizarea unui plan de acåiune

comun, pentru dezmembrarea filierei de

traficanåi.

În acest sens, dupã ce s-a stabilit cã

æeful reåelei se afla pe teritoriul României,

în data de 17 ianuarie a.c., poliåiætii de

frontierã din cadrul I.J.P.F. -urilor Timiæ æi

Caraæ Severin, cu sprijinul lucrãtorilor din

cadrul postului de poliåie din localitatea

Berzovia, sub coordonarea procurorului

DIICOT – Biroul Teritorial Timiæ, au

descins într-o locaåie unde l-au reåinut

pe cel care era cunoscut ca fiind capul

reåelei - Marius C.

Dupã reåinere, severineanul a fost

prezentat procurorului DIICOT, în

prezenåa unui avocat din oficiu, emiåânduse

pe numele lui mandat de arestare

preventivã pe o perioadã de 29

de zile.

La audieri, organele de anchetã

au stabilit cã banii obåinuåi din

vânzarea fetelor în strãinãtate

erau „investiåi” în achiziåionarea

de noi imobile sau depozitaåi la

diferite bãnci din România, fapt

pentru care poliåiætii de frontierã

din cadrul Compartimentului

Infracåionalitãåii Transfrontaliere

al P.T.F. Aeroport Timiæoara au

demarat cercetãrile æi pentru

infracåiunea de spãlare de bani.

În data de 14 martie a.c.,

în urma informaåiilor æi a

probatoriului existent, în prezenåa

apãrãtorului ales, inculpatul a fost

prezentat instanåei, dispunându-se

prelungirea mandatului de arestare

cu încã 29 de zile æi începerea

urmãririi penale sub aspectul

sãvâræirii infracåiunii de spãlare

de bani.

În acest caz investigaåiile æi

cercetãrile continuã conform

delegãrii DIICOT.

Viorel ALEXE

û


Inspectorul general al PFR, la conferinåa

FRONTEX din Germania

Inspectorul General al Poliåiei de Frontierã Române,

alãturi de omologii statelor europene, la Conferinåa

organizatã de Agenåia FRONTEX, în Germania

În perioada 15-17 aprilie a.c., la

Boppad (Republica Federalã Germania),

s-a desfãæurat Conferinåa Internaåionalã

„Perspectivele cooperãrii operaåionale

pentru securizarea frontierelor

europene”, eveniment organizat de

Agenåia FRONTEX, la care au participat

æefii poliåiilor de frontierã æi agenåiilor de

protecåie a graniåelor din toate statele

membre U.E.

Începând cu data de 1 ianuarie a.c.,

Germania a preluat, de la Finlanda,

Preæedinåia Consiliului European.

Programul de Lucru al Ministerului

Federal de Interne German pentru

Preæedinåia Consiliului UE, denumit

„Europa în siguranåã”, are ca principale

scopuri întãrirea æi îmbunãtãåirea

protecåiei frontierelor externe ale

Uniunii Europene æi, pe viitor,

dezvoltarea cooperãrii dintre autoritãåile

de frontierã.

Drept urmare, Poliåia Federalã

û

Germanã, împreunã cu Agenåia

Europeanã pentru Managementul

Cooperãrii Operaåionale la Frontierele

Externe ale Statelor Membre ale Uniunii

Europene (FRONTEX) a organizat, la

Bappard, Conferinåa Internaåionalã

„Perspectivele cooperãrii operaåionale

pentru securizarea frontierelor

europene”.

La aceastã reuniune a participat o

delegaåie a Poliåiei de Frontierã Române,

condusã de inspectorul general, chestor

principal de poliåie dr. Nelu Pop. Scopul

principal al reuniunii l-a reprezentat

cooperarea operativã între statele

membre în domeniul supravegherii

æi controlului la graniåele externe,

prin dezvoltarea calitãåilor Agenåiei

FRONTEX.

Cu aceastã ocazie, delegaåia Poliåiei

de Frontierã Române a avut în vedere

identificarea unor cãi directe de

comunicare între Agenåie æi Poliåia de

Frontierã Românã, în scopul optimizãrii

cooperãrii dintre cele douã instituåii.

Participarea la aceastã reuniune

reprezintã o oportunitate pentru

a întãri relaåiile cu autoritãåile æi

organizaåiile altor åãri implicate în

lupta împotriva migraåiei ilegale, în

vederea realizãrii unui schimb operativ

de date æi informaåii, scopul acestora

fiind alinierea activitãåilor specifice la

standardele internaåionale în domeniu æi

contracararea eficientã a infracåionalitãåii

transfrontaliere.

Agenåia FRONTEX se implicã în

securizarea frontierelor prin asigurarea

coordonãrii acåiunilor Statelor Membre

în implementarea mãsurilor comunitare

privind managementul frontierelor

externe.

Operaåiunile FRONTEX sunt bazate

pe analiza de risc pentru combaterea

migraåiei ilegale, fapt ce atrage

încrederea, suportul æi participarea

activã a Statelor Membre, iar spiritul

FRONTEX de a coordona mãsurile

comune va completa sistemele naåionale

de securizare a frontierelor.

Biroul de presã al IGPF

7


Echipe mixte, la frontierele interne UE

Sectorul cu cel mai

mare trafic prin

punctul de trecere

Judeåul Bihor este situat în partea de

nord-vest a României, fiind strãbãtut de

râurile Barcãu, Criæul Repede æi Criæul

Negru, ce îl strãbat de la est spre vest.

Suprafaåa judeåului, de 7.535 km2, este

destul de întinsã în comparaåie cu a

celorlalte judeåe, iar populaåia, de 634.

854 de locuitori, reprezintã 3% din

populaåia întregii åãri.

IJPF Bihor se aflã la frontiera de vest

a României fiind subordonat Direcåiei

Poliåiei de Frontierã Oradea. La nord se

învecineazã cu IJPF Satu Mare iar la sud

cu IJPF Arad.

Sediul inspectoratului se aflã în aceeaæi

locaåie cu sediul DPF Oradea æi cu Æcoala

de Agenåi de Poliåie de Frontierã „Avram

Iancu” Oradea.

De la comisarul Dumitru Luncan,

æeful de inspectorat, care a fost æi

prima persoanã care ne-a fãcut o scurtã

prezentare a zonei de competenåã, am

putut afla cã în subordinea inspectoratului

se aflã cinci sectoare, dupã cum urmeazã,

de la nord la sud, Valea lui Mihai, Diosig,

Boræ, Giriæu de Criæ æi Salonta, precum æi

un punct de trecere a frontierei aeroportuar

situat în imediata vecinãtate a oraæului, la

aproximativ 3 km.

8

Prima oprire a fost

la sediul SPF Boræ, situat

chiar în punctul de

trecere a frontierei cu

acelaæi nume, la 12 km

de oraæ. Acesta are în

subordine PPF Boræ Rutier

æi PPF Feroviar Episcopia

Bihor.

La sediul sectorului

i-am avut drept

interlocutori pe æeful

acestuia, comisarul

Nicolae Iancu æi pe

adjunctul sãu, comisarul

Marian Bondar, care

ne-au prezentat situaåia

operativã din cadrul

sectorului.

Structura, în forma

actualã, a fost înfiinåatã

la data de 15 noiembrie

2003 æi are o dezvoltare

de front de 24,7 km la

frontiera cu R. Ungarã. Se

învecineazã cu SPF Giriæu

de Criæ æi cu SPF Diosig.

Serviciul se desfãæoarã

în ture de 12 cu

24 h, 12 cu 48 h.

Personalul este

încadrat în proporåie de 85%.

O turã este formatã din 46-47

oameni, cu trei ofiåeri pe turã: un

æef de turã, un æef de grupã la

frontiera verde æi un æef de grupã

la PPF Boræ. La frontiera verde æi

la punctul rutier îæi desfãæoarã

activitatea aproximativ 20 de

agenåi iar la punctul feroviar 3-

4 agenåi. În ultima perioadã,

efectivul a fost suplimentat cu

elevi de la Æcoala de Agenåi de

Poliåie de Frontierã Oradea, care

la momentul periplului nostru

reportericesc se aflau în ultima

sãptãmânã de practicã. Aceætia

efectuau misiuni fãrã armament la

frontiera verde æi, prin rotaåie, în

punct numai pe sensul de intrare.

Din punct de vedere al situaåiei

operative se constatã o presiune în

punct, referitor la trecerea frontierei

cu documente false sau falsificate,

în special cetãåeni din R. Moldova

cu cãråi de identitate false. De la

începutul anului au fost descoperiåi

49 de infractori la nivelul

sectorului, comparativ cu 87

faåã de aceeaæi perioadã a anului

trecut. Din punct de vedere al dotãrii,

sectorul dispune de o Dacia Logan, douã

microbuze Volkswagen, o autospecialã

cu termoviziune care este defectã æi care

û


a ieæit din garanåie, trei autoturisme Aro,

din care douã sunt funcåionale, o dacie

berlinã æi un microbuz Mercedes.

Efectivul sectorului face faåã situaåiei

operative dar sunt æi unele probleme

în ceea ce priveæte dotarea. Cele douã

microbuze VW care sunt folosite la turele

de serviciu æi cu care se deplaseazã

elementele în teren se mai stricã din

când în când, datoritã uzurii. Nu existã

maæini pentru misiunile de supraveghere

a frontierei, astfel cã este aproape

imposibil de intrat pe câmp, fiind necesare

autoturisme de teren. Aparatura de

vedere pe timp de noapte este deficitarã,

foarte multe aparate fiind defecte æi, de

activitatea lucrãtorilor. Am gãsit echipele

mixte de control æi elevi care erau în

practicã. Am stat de vorbã aici cu elevul

Ionuå Suntaæ, din Marghita, judeåul Bihor

care spera ca la absolvirea æcolii sã prindã

un loc pe frontiera de vest. Elevii executã

prin rotaåie douã ture la frontiera verde æi

apoi douã în punct.

Însoåiåi de æeful de sector, ne-am

deplasat apoi æi la frontiera verde, undeva

la 2-3 km de punct, unde îæi executau

misiunea agentul Florin Barbei æi elevul

Valentin Victor Vaida. Acesta locuia tot

în Oradea æi, la fel ca æi colegul lui, îæi

doreæte sã lucreze pe frontiera de vest.

Ne-am întors apoi la sediul sectorului,

asemenea, staåiile de emisie recepåie sunt

foarte vechi, iar durata de funcåionare a

acumulatorilor a scãzut atât de mult încât

te întrebi dacã mai meritã sã le poråi.

Clãdirile sectorului sunt suficiente,

unele dintre ele nefiind folosite. Odatã cu

plecarea lucrãtorilor vamali din punctele

de trecere a frontierei interne, clãdirile

acestora au fost preluate de cãtre Poliåia

de Frontierã.

În ceea ce priveæte traficul în punctul

de frontierã, acesta este asemãnãtor cu cel

de anul trecut, iar controlul în comun cu

partea maghiarã se desfãæoarã în condiåii

normale, doar sporadic mai apar unele

mici animozitãåi, rezolvabile. O problemã

ar fi totuæi la modul în care sunt controlaåi

cetãåenii români la intrarea în R. Ungarã

de cãtre vameæii maghiari. Aceætia fac

un control amãnunåit asupra acestora,

cu toate cã trebuie sã controleze numai

pentru accizele la alcool, cafea æi åigãri,

depãæindu-æi astfel atribuåiile. Din surse

neoficiale am auzit cã lor li s-a pus în

vedere cã, dacã pânã la 1 iunie a.c., nu îæi

justificã prezenåa la intrare, vor trebui sã

fie desfiinåaåi æi probabil cã încearcã prin

eforturi disperate sã gãseascã justificarea.

Ar fi trebuit sã fie douã benzi pentru

controlul automarfarelor UE æi non-

UE, dar a rãmas doar una. Fluidizarea

traficului la intrarea în R. Ungarã lasã de

dorit din cauza vãmii maghiare, astfel cã

uneori se fac cozi foarte mari.

Dupã ce am discutat aceste probleme

cu conducerea sectorului am mers pe

sensul de intrare pentru a surprinde

û

unde ne aætepta æeful de punct de la PPF

Episcopia Bihor, comisarul-æef Dan

Cristea, cu care ne-am deplasat la staåia

feroviarã din localitatea cu acelaæi nume,

deoarece trebuia sã soseascã un tren

internaåional din åara vecinã.

Gara este micã iar datoritã faptului cã

nu are linia electrificatã, traficul este foarte

redus. În 24 de ore trec frontiera

æase trenuri cu care cãlãtoresc în

medie 300 de cãlãtori. Controlul

garniturii se face începând de la

capete spre mijloc, un agent verificã

podurile iar altul supravegheazã.

De la începutul anului au fost

descoperite 250 pachete de

åigãri ascunse sub bancheta unui

compartiment, iar în cursul anului

trecut au avut descoperite cinci

tentative de ieæire ilegalã din åarã

precum æi douã infracåiuni de fals

æi uz de fals.

Record guinness în

raionul SPF Salonta

Urmãtoarea zi a fost dedicatã

SPF Salonta, situat la aproximativ

40 km de municipiul Oradea.

Cu sediul în municipiul Salonta,

sectorul are zona de responsabilitate

pe vechile structuri grãnicereæti

care au funcåionat, din 1954 pânã

în 1999, în Câmpia de Vest a

României. Sectorul este condus

de cãtre comisarul-æef Mihai Vârlan

iar adjunct al acestuia este comisarul-æef

Ioan Sima. Are în subordine PPF Salonta-

Rutier æi PPF Salonta-Feroviar.

În zona de competenåã se aflã 15

comune, cu peste 25 de localitãåi,

în care populaåia majoritarã este cea

românã, urmatã de maghiari æi slovaci. În

localitatea Mãdãraæ cetãåeanul Miroslav

Jabloncik este consul onorific al Slovaciei.

Datoritã acestuia, în Salonta (municipiu

cu o populaåie de aproape 30.000 de

locuitori, din care 60% sunt de etnie

maghiarã), s-a deschis un consulat al

Slovaciei. Anul trecut consulul respectiv

a intrat în cartea recordurilor, realizând

cel mai mare ceaun de „gulaæ”, din care

au mâncat 10.200 de persoane.

Sectorul este încadrat în proporåie

de 90%, din care o treime face naveta

de la Oradea. Nici aici nu s-a gãsit vreo

modalitate de transport, aæa cã oamenii se

9


deplaseazã fie cu maæini personale fie cu

mijloace de transport în comun.

Din punct de vedere operativ, sectorul

este destul de activ, de la începutul anului

fiind reåinute trei grupuri de câte patru

cetãåeni somalezi, la frontiera verde, în

tentativã de trecere ilegalã, iar la punct

au fost depistaåi doi minori români æi

cinci moldoveni ce încercau sã iasã din

åarã cu documente false sau falsificate.

Motivul pentru care foarte mulåi încearcã

sã treacã fraudulos frontiera este faptul cã

æoseaua se aflã foarte aproape de frontierã,

la aproximativ 800-1000 de metri, precum

æi existenåa unor drumuri pe câmp ce

faciliteazã accesul la frontierã. În urma

reåinerilor fãcute în ultimii ani s-a aflat æi

faptul cã în anumite pieåe din R. Moldova

se vând schiåe sau chiar hãråi artizanale

realizate pe baza propriei experienåe

de cãtre foæti migranåi la preåuri de 20-

30 euro. Chiar æi noi am vãzut o astfel

de schiåã, ce fusese reåinutã de cãtre

colegii salonteni, în care erau înscrise

æi instrucåiuni de genul unde sã aætepte

maæina, la ce orã, cum sã meargã pe

lângã un drum etc.

Cooperarea cu autoritãåile locale

se desfãæoarã foarte bine, inclusiv cu

grãnicerii din R. Ungarã, cu care se

10

o r g a n i z e a z ã

lunar æedinåe

comune sau

c o m p e t i å i i

sportive æi

participã în

comun la diferite

sãrbãtori, atât pe

teritoriul lor cât

æi al nostru.

PPF Salonta

Rutier a fost

înfiinåat în anul

1993 æi a fost

deschis traficului

internaåional

de cãlãtori trei

ani mai târziu.

Acesta se aflã la

13 km de sediul

sectorului, cea

mai apropiatã localitate fiind Mehkerek.

În PPF Salonta îæi desfãæoarã

activitatea opt-nouã lucrãtori din cadrul

turei de serviciu. Se lucreazã conform

normelor UE, pe douã artere, iar când

este mai aglomerat pe trei. Æi aici traficul

este asemãnãtor cu cel de anul trecut

(aproximativ 3000 de persoane intrareieæire

în 24 de ore), doar la camioanele

de marfã s-a redus cu aproximativ 10%.

Controlul în comun cu partea maghiarã

este foarte bine organizat æi nu au apãrut

probleme din acest punct de vedere.

Cãlãtorii se plâng æi aici de vameæii

maghiari, care îi opresc la ieæirea din

punct æi îi controleazã foarte drastic.

PPF Salonta Feroviar este un punct

deschis încã din 1920 regimului

internaåional de cãlãtori æi marfã. Traficul

este foarte redus, aici fiind un singur post

permanent în locaåia din interiorul gãrii.

Când soseæte trenul în staåie, æeful de grupã

de la „verde” vine æi executã observarea,

iar celãlalt face controlul. În 24 de ore

abia dacã trec 40 de persoane.

Problemele la nivelul sectorului sunt

cele legate de dotare –radiotelefoanele

memaiavând acumulatori æi lipsa aparaturii

de vedere pe timp de noapte. Comparativ

cu anul trecut, situaåia operativã este

în creætere, de la o singurã tentativã de

trecere ilegalã la 19 înregistrate numai de

la începutul anului.

Existã, totuæi, o autospecialã cu

termoviziune, care este folositã noaptea

de noapte, de a cãrei utilitate aveam sã

ne convingem personal mai târziu când,

însoåiåi de æeful de turã, subinspectorul

Andrei Olteanu æi agentul Mircea Bodea

am plecat pe câmp în cãutarea acesteia.

Echipajul format din operator, agentul

principal Cornel Buz æi æoferul agentul

Sandu Pop, aflaåi la datorie, ne-au

arãtat cât de utilã poate fi o asemenea

aparaturã, pe ale cãrei monitoare noaptea

se transformã în zi. De la începutul

anului fuseserã descoperite cu ajutorul

termoviziunii douã grupuri de migranåi,

de câte patru persoane, în tentativã de

trecere frauduloasã a frontierei de stat. Pe

monitoare agenåii au putut observa multe

de-a lungul timpului, de la furturi la cazuri

de zoofilie, în care un cioban surprins în

flagrant motiva lipsa unei relaåii stabile.

Singurul sector de tip II

din IJPF Bihor

SPF Giriæul de Criæ este singurul sector

de tip II din subordinea inspectoratului æi

se aflã la doar zece km de Oradea, în

localitatea cu acelaæi nume. Înainte de a

ajunge la sediu am trecut prin zona de

responsabilitate, unde i-am întâlnit pe

agenåii Petru Olaru, Vlad Flore æi Mircea

Mãrcuæ. Aceætia efectuau post control

pe comunicaåie æi supravegheau zona

aferentã acesteia.

Îndrumaåi de ei am ajuns la sediul

sectorului, unde am fost aæteptaåi de

înlocuitorul la comandã, comisarul Ioan

Toma.

Pânã în anul 1978, exista un pichet

de grãniceri, dar cazarma era situatã în

câmp. De atunci s-a mutat în locaåia în

care se gãseæte acum sectorul. Situaåia

operativã a cunoscut cel mai mare grad

de complexitate în anii 1986-1989, când

grupuri masive de cetãåeni români (în

special etnici rromi æi maghiari) acåionau

la frontierã cu vãdita intenåie de a ajunge

în Occident. Sectorul era considerat

un fel de „batalion disciplinar” datoritã

condiåiilor grele de lucru de aici. Æi acum

mai sunt mutaåi la acest sector poliåiætii de

frontierã din inspectorat „care mai calcã

pe bec”.

Sectorul este dispus în partea de

sud a localitãåii Giriæul de Criæ, având o

dezvoltare de front de 38,5 km. Relieful

este predominant de æes, cu altitudini de

pânã la 100 de metri. Râul Criæul Repede

este principala apã curgãtoare din raion,

pe lângã acesta existând câteva mai mici

precum æi patru izvoare termale.

Sunt trei comune, cu 10 localitãåi

în zona de responsabilitate, având o

populaåie în majoritate de etnie românã.

Încadrarea personalului, dupã ultima

restructurare este de aproape 100%,

majoritatea poliåiætilor locuind în zona de

competenåã. Cu toate acestea sunt æi câåiva

care locuiesc mai departe æi fac naveta pe

banii lor.

Din punct de vedere operativ, situaåia

û


este calmã, neînregistrându-se cazuri de

migraåie ilegalã, singura infracåiune de

anul acesta fiind de braconaj cinegetic.

Problemele sunt de ordin logistic la acest

sector: clãdirea ar necesita o reparaåie

capitalã, staåiile radio ar trebui înlocuite,

aparatele de vedere pe timp de noapte

sunt necesare datoritã faptului cã existã

destul de des ceaåã în aceastã zonã æi, de

asemenea, autoturisme de teren pentru

a putea ajunge mai uæor în zonele greu

accesibile din frontierã. Unii agenåi sunt

de pãrere cã ar fi utile, în lipsã de altceva,

æi niæte biciclete.

Datoritã numãrului restrâns de funcåii

nu prea se dau zile libere în lunile în care

se lucreazã câte 15 ture, iar agenåii care

au fost trecuåi din rândul sergenåilor în

timpul anului trecut nu au primit banii de

haine æi prima de instalare. De asemenea,

existã o oarecare nemulåumire referitoare

la primele trimestriale, care sunt cam

puåine, iar cei care lucreazã tot timpul în

frontierã nu prea au acces la ele.

Aeroportul internaåional al

curselor „indirecte”

Lãsând în urmã sectorul ne-am

îndreptat cãtre Aeroportul Internaåional

Oradea, unde ne aætepta æeful de turã,

inspectorul Rãzvan Pop.

Locaåia aeroportului este la æase km

sud de municipiu, pe æoseaua spre Arad

æi dispune de o pistã de aterizare de 1800

û

metri. Punctul s-a deschis acum doi ani.

Serviciul se desfãæoarã pe douã ture, ce

asigurã câte 24 de ore, fiecare cu câte

un ofiåer æi cinci agenåi. Datoritã faptului

cã noaptea nu sunt curse, rãmâne de

serviciu câte un singur agent, prin rotaåie.

Aeroportul se închide la ora 21, ziua este

un trafic de aproximativ 50 de cãlãtori în

cele douã curse regulate zilnice. Zborurile

internaåionale sunt „indirecte”, ceea ce

înseamnã cã avionul pleacã pânã la

Timiæoara, unde pasagerii sunt îmbarcaåi

spre zece oraæe din Europa, în special din

Italia æi Germania. La întoarcere, cãlãtorii

sosesc tot pe aeroportul din Timiæoara din

oraæele respective, unde se îmbarcã în

avionul cu destinaåia Oradea. Controlul

de frontierã se executã, atât la plecare

cât æi la întoarcere, în PPF Aeroport

Oradea.

Mai demult existau legãturi foarte

bune între diferite agenåii de turism din

strãinãtate æi cele din Bãile Felix. De anul

acesta se pare cã s-au reluat legãturile,

astfel cã vor începe sã aterizeze pe

aeroport æi avioane de capacitate mare

de peste 150 de locuri, gen Airbus.

Urmaæii lui Dumitru Lazea

La 40 km depãrtare de Oradea se

aflã SPF Diosig. S-a înfiinåat în august

2000 prin restructurarea detaæamentelor

PF Roæiori æi Diosig. Este un sector de

tip I, având în subordine PPF Sãcuieni-

Letavertes, punct ce se aflã pe teritoriul

maghiar. Zona de responsabilitate se

întinde pe 30,3 km la frontierã, æi cuprinde

opt localitãåi mari, cu satele aferente

acestora. În flancul stâng al zonei se aflã

Râul Barcãu, iar Râul Ier tranziteazã de

la Sãcuieni pânã la Diosig æi se varsã în

celãlalt, dar pe teritoriul maghiar. În zona

de responsabilitate locuiesc peste 50%

români, restul populaåiei fiind maghiarã

sau de alte etnii.

În faåa sediului sectorului s-a ridicat,

prin contribuåia cadrelor, o troiåã în

memoria eroului martir locotenent

Dumitru Lazea, care în 1940 s-a opus

împreunã cu alåi soldaåi intrãrii trupelor

hortiste în România.

Dupã Al II-lea Rãzboi Mondial au

fost colonizate câteva sate cu populaåie

maghiarã, astfel, de exemplu, satul Ianca

sau Cubulut sunt locuite în totalitate de

cãtre etnici maghiari. În zonã nu existã

conflicte interetnice, populaåia colaborând

chiar foarte bine cu poliåia de frontierã.

La sediul sectorului situat în comuna

Diosig, æeful de sector, comisarul-æef

Marcel Bratosin, tocmai avea un control

de sprijin æi îndrumare de la inspectorat,

în persoana adjunctului æefului de

inspectorat, comisarul Gheorghe Oævat

11


æi a unui ofiåer din cadrul Biroului de

Combaterea Traficului de Persoane,

comisarul Viorel Popa.

Dupã terminarea activitãåilor specifice

controlulului am discutat cu æeful de

sector, de la care am aflat cã sunt

încadraåi 5 din 11 ofiåeri, 96 din 124

de agenåi æi 3 din 6 personal civil. Se

pare, cã, oricum, funcåiile libere vor

fi radiate. Majoritatea angajaåilor fac

naveta din Oradea pe cont propriu,

nefiind posibilitãåi de decontare.

O turã dispune de pânã la 20 de

lucrãtori, aceætia fiind prin rotaåie atât

în punct cât æi la frontiera verde. Un

lucru ciudat este faptul cã, la douã

dintre ture, postul de æef de turã nu

a fost încadrat de un ofiåer æi a fost

radiat. Se pare însã cã la noile state va

fi reînfiinåat.

Anul acesta situaåia operativã a

fost foarte liniætitã, neexistând treceri

sau alte infracåiuni, comparativ cu

anii trecuåi, când existau tentative de

treceri ilegale, în special afro-asiatici

æi cetãåeni din R. Moldova. Au existat

douã cazuri, cu un refugiat nigerian ce

a fost prins de trei ori în aproape acelaæi

loc sau când un fost poliåist din aceeaæi

åarã a reuæit sã treacã frontiera æi a cerut

12

azil în R. Ungarã.

Din punct de vedere al logisticii, aici ar

mai fi nevoie de autoturisme de teren cu

care sã se poatã intra pe câmp. Nu au în

dotare decât un autoturism Nissan æi trei

microbuze Volkswagen, pentru turele de

serviciu. De asemenea, clãdirea necesitã

reparaåii æi dotarea acesteia este foarte

slabã.

Am mers apoi la PPF Sãcuieni-

Letaveres, singurul punct din România

care a fost æi este situat pe teritoriul

maghiar încã de la deschidere. Pe drum

am întâlnit o patrulã formatã din agentul

principal Ioan Derecichei æi agentul Horea

Cristian Maæca, care efectuau serviciul

de post control pe comunicaåie æi de

supravegherea frontierei timp de 12 ore.

În apropierea punctului, exact la ieæirea

de pe teritoriul României, sunt amenajate

douã gherete în care se opereazã

consemne. Aici, agentul Anca Lincar

era de serviciu la calculatoare. Noaptea,

punctul este închis de la ora 23 pânã la 7

dimineaåa, astfel cã aici rãmân doi poliåiæti

de frontierã care supravegheazã zona.

Traficul de aproximativ 300 de cetãåeni

pe zi este format în majoritate din localnici

care trec frontiera, dintr-o parte în alta, la

rude sau la cumpãrãturi.

În final am stat de vorbã cu

subinspectorul Pop Ionel æi cu agenåii

æef adjunct Cristian Meze æi Cornel

Pãtcaæ care ne-au spus cã se colaboreazã

foarte bine cu partea maghiarã æi cã nu

întâmpinã nici un fel de probleme. Colegii

maghiari au dorit sã fie fotografiaåi alãturi

de cei români, spunându-ne cã aæteaptã

cu nerãbdare sã vadã æi ei urmãtorul

numãr de revistã.

Soluåia cea mai ieftinã:

mersul pe jos

Ne-am îndreptat apoi spre ultima

destinaåie, SPF Valea lui Mihai, aflat la

65 de km de capitala judeåului Bihor.

Sediul se aflã în localitatea Valea lui

Mihai, zona de responsabilitate având

o dezvoltare de front de 32,3 km. Pe

drumul spre sector, am observat cã sunt

foarte multe despãduriri æi cã solul nisipos

este foarte vizibil.

û


În zonã existã cinci localitãåi mai

mari æi æase comune, cu satele aferente.

Populaåia majoritarã este în proporåie de

85-90% de etnie maghiarã, dupã cum nea

spus æeful sectorului, comisar-æef Emil

Nuna, care, în momentul sosirii noastre,

verifica niæte date de interes operativ

împreunã cu æeful poliåiei din localitate

pe baza unor informaåii, buna colaborare

dintre cei doi fiind surprinsã æi de camera

foto.

Personalul este încadrat conform

noilor state în procent de 98%, faåã de

luna martie când era de numai 56%.

tot aici mai existã un agent care

supravegheazã suprafaåa fostului

punct.

În punctul comun de control

lucreazã trei-patru agenåi din

tura de serviciu. Traficul este de

aproximativ 800-900 de persoane

pe zi, iar de sãrbãtori creæte cu

aproape 30%. Majoritatea sunt

oameni din zonã æi foarte mulåi

merg pe jos, pânã în prima

localitate din Ungaria, de unde

pot lua trenul. Este mai ieftin decât

dacã l-ar fi luat din România.

Peste 40% dintre lucrãtori face naveta din

Marghita sau Oradea, ceea ce este destul

de costisitor pentru poliåiæti.

Ca probleme existente la nivelul

sectorului ar fi transportul personalului

la æi de la serviciu, lipsa autoturismelor

de patrulare pe câmp, precum æi a

calculatoarelor de la sector. În puncte

existã calculatoare primite prin contractul

cu EADS.

Anul acesta poliåiætii de

frontierã de aici au descoperit un

cetãåean în tentativã de trecere

frauduloasã a frontierei de stat æi

au fost confiscate aproape 2000

de pachete de åigãri. Cuantumul

amenzilor a fost de 89.998 lei.

În subordinea sectorului

existã PPF Rutier Valea lui

Mihai-Nyirabrag æi PPF Valea lui

Mihai Feroviar. La PPF feroviar

Valea lui Mihai traficul este atât

de redus încât nu este nevoie

decât de un singur agent. Astfel,

lunar abia dacã se înregistreazã

300 de cãlãtori.

La cel rutier, situat la zece km

de sediul sectorului, controlul,

atât pe intrare cât æi pe ieæire,

se face în comun, pe teritoriul

maghiar, datoritã faptului cã

grãnicerii maghiari sunt mult

mai bine dotaåi din punct de

vedere logistic. Doar biroul

æefului de punct, comisarul-æef

Gheorghe Bandici, se aflã în

vechea clãdire a punctului, æi

û

Existã câte o arterã UE æi non-UE pe sens,

precum æi câte una pentru autocare æi

autocamioane de maxim 3,5 tone. Cea

pentru autocare non-UE este acoperitã,

deoarece pentru aceætia se efectueazã un

alt fel de control.

În punct au fost constatate 13 infracåiuni

la trecerea ilegalã a altor state.

Pe drumul de la punct la sector am

aflat cã locurile din zonã, pânã nu de

mult, erau împânzite de livezi. În ultimul

timp însã acestea au fost tãiate masiv.

Astfel, datoritã faptului cã solul este foarte

nisipos, au început sã se formeze dune de

nisip, iar de împãdurit la loc se pare cã pe

autoritãåi nu le intereseazã.

Acesta fiind ultimul obiectiv al

documentarului, ne-am luat la revedere

de la colegii noætri æi ne-am îndreptat cãtre

Oradea, gândindu-ne la viaåa colegilor

de pe frontierã æi sperând cã am reuæit sã

surprindem o micã parte din activitatea

acestora.

Gabriel CRÃCIUN

Ætefan ANDREESCU

13


24h/24 cu

Acåiuni desfãæurate pe linia

În vestul åãrii au fost reåinuåi æapte moldoveni

care încercau sã iasã ilegal din România

În decursul a doar 24 ore, poliåiætii

de frontierã din vestul åãrii au descoperit

æapte cetãåeni moldoveni care, la ieæirea

din åarã, au prezentat cãråi de identitate

româneæti false.

• În data de 2 aprilie a.c., în jurul

orei 22.00, la PTF Boræ - judeåul Bihor,

s-au prezentat pentru a ieæi din åarã

trei persoane, douã femei æi un bãrbat,

care s-au legitimat cu cãråi de identitate

româneæti.

Poliåiætii de frontierã au avut

suspiciuni în legãturã cu autenticitatea

cãråilor de identitate prezentate la

controlul de frontierã, iar în urma

verificãrilor efectuate cu aparatura

din dotare s-a constatat cã acestea

sunt false.

Din verificãri, poliåiætii de frontierã

au stabilit cã cei trei sunt cetãåeni

moldoveni, cu vârste cuprinse între

25 æi 57 de ani, care au intrat legal

în åarã la sfâræitul lunii martie prin

PTF Sculeni, în baza paæapoartelor

personale.

Cei trei moldoveni au declarat cã

au obåinut aceste documente false prin

intermediul unui conaåional, care i-a

pus în legãturã cu un bãrbat din Cluj

- Napoca, ale cãrui date de identitate

nu le cunosc. Acesta din urmã le-a dat

cãråile de identitate false, în schimbul

sumei de 2.500 euro, fiecare, ce

urmau sã fie plãtiåi când cei trei ajungeau

în Italia.

• A doua zi, în jurul orei 16.30, la

PTF Turnu - judeåul Arad, pe sensul de ieæire

din åarã, s-au prezentat douã persoane, un

bãrbat æi o femeie, care s-au legitimat cu

cãråi de identitate româneæti.

La controlul de frontierã, lucrãtorii

noætri au constatat cã documentele

prezentate de cei doi sunt false.

14

Din studiul paæapoartelor naåionale

gãsite asupra lor, în baza cãrora au intrat

legal în åarã prin PTF Albiåa, în sãptãmâna

anterioarã, a reieæit faptul cã cei doi sunt

cetãåeni moldoveni cu vârste de 28 respectiv

23 de ani. Aceætia au declarat cã au întâlnit,

în Timiæoara, respectiv Cluj-Napoca, douã

persoane ale cãror date de identitate nu le

cunosc, care le-au înmânat documentele

româneæti false. Cei doi intenåionau sã

meargã în Italia, urmând sã plãteascã 3.000

de euro, fiecare, pentru actele false, dupã

ce ajungeau la destinaåie.

• O orã mai târziu, în acelaæi punct de

trecere a frontierei-Turnu - s-a prezentat

pentru a ieæi din åarã un bãrbat care

s-a legitimat cu o carte de identitate

româneascã.

Æi de aceastã datã, poliåiætii de

frontierã au avut suspiciuni în legãturã cu

autenticitatea cãråii de identitate prezentate

la controlul de frontierã æi au fãcut verificãri

cu aparatura din dotare, constatând cã

documentul era fals.

Din verificãri æi din declaraåiile celui în

cauzã, poliåiætii de frontierã au constatat cã

persoana prezentã în punct se numeæte Ion

D., are de 23 de ani æi a intrat în România,

în urmã cu douã sãptãmâni, prin PTF

Albiåa, în baza paæaportului personal.

Bãrbatul a declarat cã a ajuns la Cluj-

Napoca, unde a întâlnit un bãrbat a cãrui

identitate nu o cunoaæte

æi care, în schimbul sumei

de 3.600 euro, i-a dat

documentul fals.

• Seara, în jurul orei

21.00, æi poliåiætii de

frontierã din cadrul PTF

Nãdlac au descoperit o

cetãåeanã din R. Moldova

care s-a legitimat cu o carte

de identitate româneascã

falsã.

În urma verificãrilor æi

declaraåiilor femeii, poliåiætii

de frontierã au constatat cã

aceasta se numeæte Zinaida

O., are 26 de ani, este din

R. Moldova æi a intrat în

åarã, în baza paæaportului

personal, în urmã cu douã

sãptãmâni.

Moldoveanca a declarat

cã a obåinut actul fals de la un cetãåean

român din Focæani, în schimbul sumei de

400 euro, æi intenåiona sã ajungã la soåul

sãu, în Italia.

Cei æapte moldoveni sunt cercetaåi sub

aspectul sãvâræirii infracåiunilor de fals

privind identitatea æi tentativã de trecere

ilegalã a frontierei de stat, la finalizarea

cercetãrilor urmând a fi prezentaåi

procurorilor, în vederea dispunerii

mãsurilor legale ce se impun.

û


Poliåia de Frontierã

combaterii fenomenului falsurilor

Spre Germania, folosind cãråi de identitate

româneæti false

Poliåiætii de frontierã arãdeni au depistat

trei cetãåeni moldoveni care intenåionau

sã iasã ilegal din România æi sã ajungã în

Germania, folosindu-se de documente false

de identitate româneæti.

În data de 14 aprilie, în jurul orei 21.00,

la PTF Vâræand, s-au prezentat la ieæirea din

åarã, cãlãtorind ca pasageri într-un autoturism,

trei persoane, douã femei æi un bãrbat, care

au prezentat la controlul de frontierã cãråi de

identitate româneæti, eliberate de autoritãåile

competente ale judeåului Bacãu.

Cu ocazia verificãrii documentelor

prezentate, poliåistul de frontierã a constatat

cã acestea sunt false total, neavând elementele

de siguranåã ale celor originale aflate în uz.

În urma cercetãrilor, s-a stabilit cã cele

trei persoane sunt cetãåeni din R. Moldova,

asupra acestora fiind descoperite paæapoartele

personale, în baza cãrora intraserã legal în

România cu o sãptãmânã înainte.

Conform propriilor declaraåii, cetãåenii

moldoveni intenåionau sã ajungã ilegal în

Germania, fiind în cãutarea unor locuri

de muncã. La Chiæinãu s-au întâlnit cu o

persoanã a cãrei identitate realã au declarat

cã nu o cunosc æi care, în schimbul unor

sume de peste 500 euro de persoanã, le-a

obåinut cãråile de identitate româneæti, false.

Persoanele în cauzã sunt cercetate pentru

sãvâræirea infracåiunilor de tentativã de ieæire

din åarã prin trecere ilegalã a frontierei de

stat, fals privind identitatea, uz de fals æi

complicitate la fals material în înscrisuri

oficiale. La finalizarea cercetãrilor, cei trei

vor fi prezentaåi în faåa parchetului, în vederea

dispunerii mãsurilor legale ce se impun.

Ucraineni cu cãråi false

Falsã identitate

Doi cetãåeni ucraineni sunt cercetaåi de

poliåiætii de frontierã sãtmãreni pentru cã au

vrut sã iasã din România legitimându-se cu

cãråi de identitate româneæti false.

În noaptea de joi spre vineri, 23 martie,

la PTF Urziceni s-au prezentat pe sensul

de ieæire din åarã douã persoane care, la

controlul de frontierã, au prezentat cãråi de

identitate româneæti: o carte de identitate

româneascã, pe numele Cristina I., în vârstã

de 23 ani, din Bucureæti, iar cea de-a doua

pe numele Ion Z., de 30 de ani, nãscut

în Republica Moldova, cu domiciliul în

municipiul Bucureæti æi un permis de

conducere românesc, cu aceleaæi date de

identificare.

Poliåistul de frontierã a avut unele

suspiciuni cu privire la autenticitatea

documentelor prezentate la control, motiv

pentru care a fãcut mai multe verificãri.

Ulterior s-a constatat cã, de fapt, cei doi

care au vrut sã iasã din åarã sunt cetãåeni

ucraineni. Tânãra se numeæte Olena B., are

23 de ani, iar bãrbatul Yuriy B., 30 de ani,

amândoi din R. Ucraina.

û

Dupã mai multe verificãri efectuate

de poliåiætii de frontierã sãtmãreni æi dupã

cum au declarat æi ucrainenii cei doi au

intrat pentru prima datã în România în

decembrie 2006. Atunci au luat legãtura

cu o persoanã care le-a promis cã, în

schimbul sumei de 2.000 euro, le poate

procura cãråi de identitate româneæti. În

februarie 2007, ucrainenii s-au întâlnit

din nou cu persoana respectivã, i-au dat

fotografiile lor, iar câteva zile mai târziu,

respectivul le-a înmânat celor doi cãråile de

identitate æi permisul de conducere cu care

s-au prezentat pentru a ieæi din România.

Ucrainenii au plecat acasã æi s-au întors în

România pe 22 martie, când au æi încercat

sã iasã din åarã prin PTF Urziceni.

Celor doi cetãåeni ucraineni le-au fost

întocmite acte premergãtoare începerii

urmãririi penale pentru sãvâræirea

infracåiunilor de tentativã la ieæirea din

åarã prin trecere ilegalã a frontierei de stat,

complicitate la fals material în înscrisuri

oficiale, fals privind identitatea æi uz de

fals.

În noaptea de 28/29 martie a.c.,

în jurul orei 02.30, la PTF Nãdlac, s-a

prezentat pentru a ieæi din åarã un bãrbat

care s-a legitimat cu o carte de identitate

româneascã.

Existând suspiciuni în legãturã cu

autenticitatea cãråii de identitate, au fost

efectuate verificãri în urma cãrora s-a

constatat cã documentul este fals.

Tânãrul se numeæte Ilie J., are 24 de ani

æi este din R.Moldova. Acesta a intrat legal

în åarã prin PTF Albiåa, în baza paæaportului

naåional, în care avea aplicatã viza românã,

cu o sãptãmânã înainte.

Moldoveanul a declarat cã a obåinut

cartea de identitate româneascã în Bucureæti

de la un conaåional, contra sumei de 1.000

euro æi intenåiona sã meargã în Italia, pentru

a-æi gãsi un loc de muncã.

Ilie J. este cercetat sub aspectul sãvâræirii

infracåiunii de fals privind identitatea, uz de

fals æi tentativã de trecere ilegalã a frontierei

de stat.

Pagini realizate de

Biroul de Presã, din cadrul IGPF

15


O grupare infracåionalã care a traficat,

în Cehia, peste 500 de români, a fost anihilatã

Dupã mai mult de doi ani de

investigaåii, poliåiætii de frontierã români

æi procurorii D.I.I.C.O.T. au reuæit sã

anihileze o grupare de traficanåi de

persoane ce a racolat æi transportat în

Cehia peste 500 de români, în vederea

exploatãrii prin muncã.

• În anul 2005, poliåiætii de frontierã

maramureæeni æi cei din cadrul IGPF au

obåinut date æi informaåii certe,

privind existenåa unui grup

infracåional organizat care se

ocupa cu traficul de persoane

pe relaåia România – Cehia.

• În urma cercetãrilor, s-a

constatat cã membrii filierei

recrutau æi transportau în

Cehia cetãåeni români, sub

pretextul oferirii unor locuri de

muncã legale æi bine plãtite.

• Ajunæi în Cehia,

românii erau vânduåi unor

cetãåeni cehi sau ucraineni,

în schimbul unor sume de

aproximativ 5.000 coroane

cehe (150 euro) æi obligaåi sã

munceascã.

• Persoanele traficate erau

cazate în condiåii precare æi

trimiæi la muncã fizicã foarte grea.

• Pentru a nu se întoarce în åarã,

românilor li se confiscau documentele

de cãlãtorie, în baza cãrora ieæiserã legal

din România.

La sfâræitul anului 2005, poliåiætii

de frontierã din cadrul I.J.P.F.

Maramureæ æi cei ai Serviciului de

Combatere a Traficului de Persoane

din cadrul I.G.P.F., sub coordonarea

procurorului D.I.I.C.O.T. - Biroul

Teritorial Maramureæ, au obåinut date æi

16

informaåii certe privind existenåa în zona

de competenåã a unui grup infracåional

organizat care se ocupa cu traficul de

persoane pe relaåia România – Cehia.

Poliåiætii de frontierã au stabilit cã

reåeaua era condusã de Gheorghe

H. (zis Iura), în vârsta de 50 ani, din

judeåul Maramureæ, care, împreunã

cu Sandu O. – racolator æi Vasile L.

– transportator, racolau persoane din

mediul rural prin intermediul anunåurilor

de micã publicitate din ziarele locale.

Aceætia promiteau obåinerea

unui loc de muncã în Cehia,

cu salariu de 700 de euro

lunar, iar cei interesaåi urmau

sã lucreze în domeniul

silvic, apiculturã æi în

construcåii.

În

urma

documentãrii cazului,

lucrãtorii noætri au

stabilit cã membrii

grupãrii au recrutat æi

transportat în Cehia

peste 500 de persoane

sub pretextul oferirii

unui loc de muncã

legal æi a obåinerii unor

salarii tentante.

De fiecare datã aceætia

stabileau cã persoanele

interesate sã se prezinte în gãrile

sau autogãrile din municipiul Baia Mare

sau Satu Mare, unde erau îmbarcate în

microbuze æi transportate în diferite

locaåii din Cehia, adesea în mici

fabrici sau gatere situate în apropierea

localitãåii Praga.

Odatã ajunse la destinaåie, victimele

erau fie vândute unor cetãåeni ucraineni

æi cehi, fie obligate sã presteze diferite

munci grele în condiåii inumane.

Cetãåenii români erau nevoiåi sã

lucreze pentru exploatatori, primind în

schimb sume modice de bani, care le

asigurau doar hrana de zi cu zi. Luând

în considerare tratamentul la care au

fost supuæi, mulåi dintre ei au hotãrât sã

evadeze din spaåiile unde munceau, unii

chiar reuæind acest lucru.

Neavând documente de cãlãtorie,

persoanele traficate se prezentau la

ambasada României din Praga, pentru

a obåine sprijinul necesar revenirii în

åarã.

În perioada 2005-2007 au fost

identificate æi audiate 62 persoane,

reuæindu-se documentarea æi probarea

faptelor ilegale sãvâræite de cei trei

membrii ai grupãrii.

Pe 29 martie a.c. poliåiætii de

frontierã i-au reåinut æi prezentat

la D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial

Maramureæ pe Gheorghe H., Vasile L.

æi Sandu O., pentru care procurorul a

emis ordonanåe de reåinere pentru 24 de

ore. Pe 30 martie cei trei învinuiåi au fost

prezentaåi Tribunalului Maramureæ, care

a emis mandate de arestare preventivã

pentru o perioadã de 29 de zile.

În luna aprilie a.c., în data de 15, a

fost arestatã o a patra persoanã implicatã

în acest caz, Vasile V., din Sighetu

Marmaåiei.

Cercetãrile continuã sub directa

supraveghere a procurorului D.I.I.C.O.T.

- Biroul Teritorial Maramureæ, în

vederea documentãrii întregii activitãåi

infracåionale æi depistarea eventualelor

persoane implicate.

Nelu DUNCA

û


Documentar

REPUBLICA UNGARÃ - CARTE DE IDENTITATE

CARE PERMITE TRECEREA FRONTIEREI

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A AVERSULUI

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A

UNEI ZONE MÃRITE DIN FOTOGRAFIA

TITULARULUI CARE EVIDENÅIAZÃ MODUL

DE IMPRIMARE – TEHNICÃ LASER

VIZUALIZARE

ÎN LUMINÃ

ALBÃ A UNEI

ZONE MÃRITE

DE AVERSUL

C.I. CARE

EVIDENÅIAZÃ

DESENUL DE

FOND REALIZAT

OFFSET

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI ZONE

MÃRITE DE PE AVERSUL C.I. CARE EVIDENÅIAZÃ

IMPRIMAREA LASER A UNEI PORÅIUNI DIN

FOTOGRAFIA TITULARULUI ÆI MICROTEXTUL

SITUAT ÎN JURUL FOTOGRAFIEI

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI ZONE MÃRITE

DE PE AVERSUL C.I. CARE EVIDENÅIAZÃ DESENUL DE FOND

ÆI KINEGRAMA

#

û

17


Documentar

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI ZONE MÃRITE DE PE

AVERSUL C.I. CARE EVIDENÅIAZÃ DESENUL DE FOND

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI

ZONE MÃRITE DE PE AVERSUL C.I. CARE

EVIDENÅIAZÃ DESENUL DE FOND ÆI O.V.I.

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A REVERSULUI C.I.

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI ZONE

MÃRITE DE PE REVERSUL C.I. CARE EVIDENÅIAZÃ

DESENUL DE FOND

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI

ZONE MÃRITE DE PE REVERSUL C.I. CARE

EVIDENÅIAZÃ NUMÃRUL CÃRÅII DE IDENTITATE

VIZUALIZARE

ÎN LUMINÃ

ALBÃ A UNEI

ZONE MÃRITE

DE PE REVERSUL

C.I. CARE

EVIDENÅIAZÃ

DESENUL DE

FOND

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ CU RAZE ULTRAVIOLETE A AVERSULUI ÆI REVERSULUI C.I.

û

18

û

#


REPUBLICA UNGARÃ - CARTE DE IDENTITATE

CARE NU PERMITE TRECEREA FRONTIEREI

- întrucât sunt emise persoanelor cu altã cetãåenie decât cea maghiarã

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A AVERSULUI

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI ZONE MÃRITE DE AVERSUL

C.I. CARE EVIDENÅIAZÃ DESENUL DE FOND REALIZAT OFFSET

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI ZONE

MÃRITE DIN FOTOGRAFIA TITULARULUI

CARE EVIDENÅIAZÃ MODUL DE IMPRIMARE

– TEHNICÃ LASER

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI ZONE MÃRITE DE

PE AVERSUL C.I. CARE EVIDENÅIAZÃ DESENUL DE FOND

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI ZONE

MÃRITE DE PE AVERSUL C.I. CARE EVIDENÅIAZÃ

DESENUL DE FOND, NUMÃRUL C.I. ÆI KINEGRAMA

û

19


Documentar

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A REVERSULUI C.I.

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI

ZONE MÃRITE DE PE AVERSUL C.I. CARE

EVIDENÅIAZÃ DESENUL DE FOND ÆI O.V.I.

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ CU RAZE

ULTRAVIOLETE A AVERSULUI C.I.

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ CU RAZE

ULTRAVIOLETE A REVERSULUI C.I.

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI ZONE MÃRITE DE

PE REVERSUL C.I. CARE EVIDENÅIAZÃ DESENUL DE FOND

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI

ZONE MÃRITE DE PE REVERSUL C.I. CARE

EVIDENÅIAZÃ DESENUL DE FOND ÆI

RUBRICA

“NATIONALITY: ROM”

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI ZONE MÃRITE

DE PE REVERSUL C.I. CARE EVIDENÅIAZÃ

NUMÃRUL CÃRÅII DE IDENTITATE

20

MATERIALE REALIZATE CU SPRIJINUL

SERVICIULUI CRIMINALISTIC

DIN CADRUL IGPF

û

#


Patru ucraineni s-au ales cu

Poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii vamali

maramureæeni au descoperit, ascunse în

locaæuri special amenajate din patru

autoturisme, 6.983 pachete åigãri marca

RONSON, având o valoare în vamã de

aproximativ 11.700 lei, pe care patru

cetãåeni ucraineni încercau sã le

introducã ilegal în åarã.

* În data de 2 aprilie, în jurul

orei 22.00, la PPF Sighet, judeåul

Maramures, s-a prezentat pentru a

intra în åarã, cu un autoturism marca

Daewoo, cetãåeana ucraineanã Maria

M., în vârstã de 54 de ani. Cu ocazia

controlului, poliåiætii de frontierã

æi lucrãtorii vamali au descoperit

ascunse, în spaåii special amenajate

din toatã maæina - portbagaj, podea,

sub cotierã æi între scaune - 4.580

pachete de åigãri marca RONSON,

pe care cea în cauzã intenåiona sã le

introducã ilegal în åarã.

* A doua zi, tot la PPF Sighet,

într-un interval de douã ore, au fost

descoperiåi trei cetãåeni ucraineni

care încercau sã introducã în

România åigãri care nu au fost declarate

æi care erau ascunse în locuri special

amenajate.

Vidanja-aspirator de peæte

O fãcurã din nou!

amenzi de 25.000 lei

Poliåiætii de frontierã olteni au

descoperit un bãrbat, care transporta, fãrã

acte de provenienåã, 1.300 kilograme de

peæte cu o autovidanjã.

Joi 5 aprilie, în jurul orei 18.00,

poliåiætii de frontierã din cadrul I.J.P.F.

Olt, acåionând în baza unei informaåii, au

desfãæurat o acåiune pe linia combaterii

braconajului piscicol.

Astfel, în apropierea localitãåii

Grojdibodu – judetul Olt, lângã un

În jurul orei 10.00, s-a prezentat pentru

a intra în åarã cetãåeanul ucrainean Robert

K., în vârstã de 31 de ani, la volanul unei

maæini marca Volkswagen.

Poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii

vamali au descoperit ascunse, în spaåii

special amenajate prin dublarea podelei,

a pereåilor laterali æi a plafonului - 1.760

pachete de åigãri marca RONSON, pe care

canal de desecare, poliåiætii de frontierã

au observat un autoturism de teren æi o

autovidanjã care nu îæi justificau prezenåa

în zonã.

Lucrãtorii noætri l-au legitimat pe

æoferul autovehiculului, Dan N., în

vârstã de 45 de ani, cu domiciliul în

Bucureæti, æi au efectuat un control

amãnunåit al acestuia.

În urma verificãrilor, au fost

descoperite, în autovidanjã, 1.300

kilograme de peæte viu, speciile caras æi

crap, pentru care bãrbatul nu poseda acte

ucraineanul intenåiona sã le introducã

ilegal în åarã.

În jurul orei 11.00, s-a prezentat pentru

a intra în åarã cetãåeanul ucrainean Andras

P., în vârstã de 61 de ani, la volanul unei

maæini marca BMW.

Cu ocazia controlului, poliåiætii de

frontierã æi lucrãtorii vamali, au descoperit

ascunse în spaåii special amenajate prin

dublarea spaåiului dintre banchetã æi

portbagaj - 253 pachete de åigãri marca

RONSON, pe care ucraineanul intenåiona

sã le introducã ilegal în åarã.

În jurul orei 12.00, poliåiætii de

frontierã æi lucrãtorii vamali

au descoperit ascunse, în

autoturismul cetãåeanului

ucrainean Ivan B., în vârstã de

24 de ani, 390 pachete de åigãri

marca RONSON, pe care acesta

intenåiona sã le introducã ilegal

în åarã.

Cei patru ucraineni au

declarat cã au cumpãrat åigãrile

din åara de origine æi intenåionau

sã le comercializeze în Sighet.

Bunurile nedeclarate, a cãror

valoare în vamã se ridica la

11.700 lei (aproximativ 3.500

euro), au fost reåinute în vederea

confiscãrii de cãtre autoritatea

vamalã, conform prevederilor

din Regulamentul de aplicare a

Codului vamal al României (H.G.

nr. 1114/2001), iar valoarea

totalã a amenzilor se ridicã la suma de

25.000 lei.

justificative de provenienåã.

Bucureæteanul a declarat cã a cumpãrat

peætele, în urmã cu câteva zile, de la niæte

pescari, l-a åinut într-un canal æi, cu o zi

în urmã, l-a încãrcat cu intenåia de a-l

transporta în zona Bucureætiului, pentru

a popula o baltã.

Peætele, în valoare de aproximativ

4.000 lei, a fost confiscat æi eliberat în

apele Dunãrii.

Poliåiætii de frontierã i-au întocmit

bãrbatului actele premergãtoare începerii

urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii

infracåiunii de transport de peæte fãrã

documente legale, urmând sã fie prezentat

procurorilor pentru luarea mãsurilor legale

ce se impun.

û

21


CONSIDERAÅII PRIVIND MODIFICÃRILE

ÆI COMPLETÃRILE ULTERIOARE ALE

O.U.G.105/2001 PRIVIND FRONTIERA DE

STAT A ROMÂNIEI, APROBATÃ PRIN

LEGEA NR.243/2002

Cunoaæterea legilor este o obligaåie

permanentã a poliåistului de frontierã,

constituind o garanåie a aplicãrii corecte

a prevederilor acestora, motiv pentru

care, în pregãtirea personalului Poliåiei

de Frontierã, acestui domeniu îi trebuie

acordatã o atenåie specialã.

Analizând retrospectiv O.U.G.105/

2001 privind frontiera de stat a României

observãm cã acest act normativ a suferit

modificãri æi completãri ulterioare, prin

articolul de faåã prezentând o sintezã a

acestor modificãri, dupã aprobarea sa

prin Legea nr.243/2002.

Importanåa îndeplinirii în termen a

angajamentelor asumate de România

în vederea integrãrii în U.E. a impus un

cadru legislativ armonizat cu legislaåia

europeanã, iar una dintre mãsuri a

fost adoptarea de cãtre Parlamentul

României a Legii nr.39/21.01.2003

privind prevenirea æi combaterea

criminalitãåii organizate, care prin

art.29 aducea o primã modificare æi

completare a O.U.G.105/2001, art.70

completându-se cu un nou alineat

(3) care prevedea pedeapsa în cazul

22

tentativei la infracåiunea de trecere

ilegalã a frontierei de stat, care pânã

în acel moment era prevãzutã aparte în

art.72, articol care a fost abrogat.

Tot prin Legea nr.39/2003, art.29,

pct.2 era modificat æi art.71, alin.1 din

O.U.G.105/2001, modificarea constând

în faptul cã „îndrumarea sau cãlãuzirea

uneia sau mai multor persoane în scopul

trecerii frauduloase a frontierei de stat”

a fost incriminatã ca fiind „Infracåiunea

de trafic de migranåi”.

Prin acelaæi articol 23 din Legea

nr.39/2003, acelaæi art.71 din

O.U.G.105/2001 s-a completat cu un

nou alineat (3), fiind prevãzutã o formã

agravantã a infracåiunii, respectiv

„Dacã fapta prevãzutã la alin.(2) a avut

ca urmare moartea sau sinuciderea

victimei, pedeapsa este închisoarea de

la 10 la 20 ani.”

Evoluåia modificãrilor æi completãrilor

O.U.G.105/2001 privind frontiera de

stat a României este continuatã prin

Legea nr.278 din 04.07.2006 pentru

modificarea æi completarea Codului

Penal, precum æi pentru modificarea

æi completarea altor legi în care, la art.

V, este prevãzutã o nouã completare a

art.70, dupã alineatul (3) introducânduse

un nou alineat (4), cu urmãtorul

cuprins:

„(4) Fapta prevãzutã la alin.(1)

sãvâræitã de o victimã a traficului de

persoane nu se pedepseæte”.

La sfâræitul anului 2006, Guvernul

României adoptã O.U.G nr.108/

13.12.2006 pentru modificarea æi

completarea O.U.G. nr.105/2001

privind frontiera de stat a României, de

aceastã datã modificãrile æi completãrile

sunt mai vaste æi impun o bunã însuæire

æi aplicare corectã a acestora.

Astfel, la art.1, în care sunt indicate

semnificaåiile expresiilor folosite în

ordonanåã, dupã litera c) se introduce o

nouã literã, c1), cu urmãtorul cuprins:

„c1) pãråi contractante – statele,

pãråi la Acordul dintre guvernele

statelor Uniunii Economice a Belgiei,

Olandei æi Luxemburgului, Republicii

Federale Germania æi Republicii

Franceze privind eliminarea treptatã a

controalelor la frontierele lor comune,

semnat la 14 iunie 1985, precum æi

la Convenåia de punere în aplicare a

Acordului Schengen din 14 iunie 1985

dintre guvernele statelor din Uniunea

Economicã Benelux, Republicii Federale

Germania æi Republicii Franceze privind

eliminarea treptatã a controalelor

la frontierele comune adoptatã la

Schengen la 19 iunie 1990”.

De asemenea, se dã un nou cuprins

æi urmãtorilor termeni:

a) frontiere interne – frontierele

comune terestre ale pãråilor contractante,

precum æi aeroporturile pentru zborurile

interne æi porturile pentru liniile regulate

de pasageri, care au ca punct de plecare

sau ca destinaåie exclusivã alte porturi

de pe teritoriile pãråilor contractante,

fãrã escale în porturi din afara acestor

teritorii.

c) frontiere externe – frontiera terestrã

æi pe apã, precum æi aeroporturile æi

porturile pãråilor contractante, dacã nu

sunt frontiere interne.

û


Modificãri au intervenit æi pentru

explicarea termenilor: zbor intern, stat

terå, strãin semnalat ca inadmisibil æi

punct de mic trafic.

Prin art.1, pct.3 din O.U.G.108/2006

sunt modificate prevederile alin.(4) al

art.3 din O.U.G.105/2001, respectiv

zonele de la frontiera României unde

nu se constituie fâæie de protecåie a

frontierei de stat „nu se constituie la

åãrmul Mãrii Negre, la Dunãre, pe cãile

de comunicaåie æi în zonele cu lucrãri

hidrotehnice situate la frontierã”,

nemaifiind menåionat termenul „la

frontiera internã”, deoarece România nu

are încã o „frontierã internã” având în

vedere prevederile art.1, lit. d, modificat

de O.U.G.108/2006.

Acelaæi art.1 pct.4 din O.U.G.108/

2006 modificã prevederile alin.(4) al

art.4 din O.U.G.105/2001 introducând

braåul Mãcin, în

întregime, în categoria

zonelor supuse regimului

de control al poliåiei

de frontierã, alãturi „de

fâæiile de teren, situate

pe o adâncime de 10

km de o parte æi de

cealaltã a malurilor

Dunãrii interioare,

deschisã navigaåiei

internaåionale”.

Modificãri de esenåã

întâlnim æi la art.14

alineatele (1) æi (4).

Exemplific prin

analiza alin.(4), care în

vechea reglementare

prevedea:

„Æeful punctului

de trecere poate

dispune efectuarea

supracontrolului dupã

încheierea controlului de

frontierã atât la intrarea

cât æi la ieæirea din åarã”,

iar dupã modificarea

prin O.U.G.108/2006

are urmãtorul cuprins:

„în cazul existenåei unor

suspiciuni întemeiate

sau al unor informaåii

referitoare la încãlcarea

reglementãrilor legale

la trecerea frontierei de stat, æeful

punctului de trecere poate solicita, în

scris, æefilor celorlalte autoritãåi din

punctul de trecere efectuarea unui

alt control, mai amãnunåit. Autoritãåile

solicitate au obligaåia efectuãrii acestui

control”.

Studiind comparativ cele douã

enunåuri observãm o schimbare de

procedurã, intervenind „solicitarea

în scris” dar æi înlocuirea termenului

„supracontrol” cu termenul „... control,

mai amãnunåit”.

O altã modificare care trebuie sã fie

cunoscutã a intervenit la art.17 alin.1

în care este menåionat „controlul pentru

trecerea frontierei de stat se efectueazã

û

în echipã constituitã ... Coordonarea

echipei de control se face de cãtre

poliåistul de frontierã”, în timp ce vechea

reglementare indica „æeful echipei de

control este poliåist de frontierã”.

Datoritã faptului cã termenul

„frontiere interne” este definit în

conformitate cu preluarea din legislaåia

SCHENGEN, urmarea fireascã era

modificarea conåinutului articolelor

care prevãd regulile de desfãæurare

a anumitor activitãåi în apropierea

frontierei de stat, O.U.G.108/2006

modificând astfel conåinutul articolelor

care reglementeazã pãæunatul (art.43)

æi vânãtoarea (art.44). De fapt, în

conåinutul articolelor indicate anterior

nu se mai face trimitere la „frontiera

externã æi culoarul de frontierã la

frontiera internã”, regulile rãmânând

aceleaæi.

Semnalãm modificãri æi în cuprinsul

art.75, literele e) æi f) în care sunt

prevãzute unele din faptele care

constituie contravenåie, recomandând

restudierea acestora. Este de remarcat

totuæi introducerea în text, la art.75 litera

e), a douã noi fapte contravenåionale

respectiv:

- „nerespectarea obligaåiilor

prevãzute în avizul eliberat de cãtre

æeful direcåiei teritoriale a poliåiei de

frontierã competente sau de æeful

structurii de coordonare a punctelor

de trecere aeroportuare, potrivit art. 45

alin. (1), care prevede „Orice activitate

în punctele de trecere a frontierei de

stat, alta decât efectuarea controlului

de frontierã, se poate desfãæura numai

dupã obåinerea prealabilã a avizului

din partea æefului direcåiei teritoriale

a poliåiei de frontierã competente sau

a æefului structurii de coordonare a

punctelor de trecere aeroportuare,

a autoritãåilor administraåiei publice

locale æi a altor autoritãåi prevãzute de

lege, dupã caz.

(11) Condiåiile de eliberare de

cãtre æeful direcåiei teritoriale a

poliåiei de frontierã competente sau

de æeful structurii de coordonare a

punctelor de trecere aeroportuare a

avizului prevãzut la alin. (1), precum

æi obligaåiile persoanelor avizate se

stabilesc prin normele de aplicare a

prezentei ordonanåe de urgenåã. În aviz

se vor menåiona obligaåiile persoanelor

avizate”.

- „neluarea de cãtre conducãtorii

autoritãåilor administraåiei

publice locale a mãsurilor

necesare în vederea

îndeplinirii obligaåiei

prevãzute la art.7 alin.(2)”,

adicã obligaåia administraåiei

publice locale de a asigura

„curãåarea æi întreåinerea

culoarului de frontierã,

întreåinerea æi repararea

semnelor de frontierã

sau, la nevoie, înlocuirea

acestora”.

Recomandãm æefilor

de sector sã facã cunoscut

despre existenåa acestor

prevederi agenåilor

economici æi conducãtorilor

autoritãåilor administraåiei

publice locale privind

obligaåiile æi rãspunderea

ce le revine conform legii.

Modificãri a suferit

æi art. 76, care prevede

sancåiunile aplicabile în

cazul constatãrii faptelor

contravenåionale prevãzute

la art. 75, unde observãm

cã sancåiunea prevãzutã

de legiuitor este numai

amenda contravenåionalã.

În esenåã, limitele amenzilor

contravenåionale au rãmas

aceleaæi, însã sunt indicate

în lei noi, iar la art.76 alin.(1) litera

a) nu mai este prevãzutã sancåiunea

închisorii contravenåionale (care aæa

cum se cunoaæte a fost desfiinåatã prin

O.U.G.108/2003 æi era înlocuitã prin

sancåiunea prestãrii unei activitãåi în

folosul comunitãåii).

În concluzie, pentru faptele

prevãzute la art.75 agentul constatator

are posibilitatea sã aplice numai

sancåiunea amenzii contravenåionale

sau avertismentul contravenåional.

Ionel HOTNOGA,

Æcoala de Pregãtire

a Agenåilor Poliåiei de Frontierã

„AVRAM IANCU” Oradea

23


Discurs... pentru cãsãtorie

Pe bunã dreptate, tinerii îæi pun

probleme: mã cãsãtoresc, îmi iubesc

soåia. Unde stau? Unde muncesc? Cu ce

mobilez casa? Facem un copil: unde-l

educãm? Æi când rãspunsuri nu existã sau

sunt imposibile, renunåã la cãsãtorie. Se

gândesc la o relaåie naturalã, care intervine,

æi preferã sã trãiascã în ceea ce numim,

juridic, concubinaj, în ideea cã atunci

când vor avea casã, când o vor mobila, vor

consimåi în drept aceastã stare de fapt.

Dar cum poate fi uæor atunci când vrei

sã construieæti ceva mãreå æi durabil?

Sfântul Ioan Gurã de Aur a spus: „Omul

întreg e bãrbat æi femeie.” Bãrbatul singur

nu e om întreg. Femeia singurã nu e om

întreg. Numai împreunã sunt omul întreg.

Nu mai socoteæti cã ãsta e al meu, ãsta e

al tãu… atunci toate sunt comune. Acelaæi

nume, toate lucrurile sunt comune, el are

grijã numai de ea, ea are grijã numai de

el… e imitaåia Sfintei Treimi într-un fel…

e o fiinåã în douã persoane.

În cãsãtoriile care funcåioneazã,

partenerii îæi combinã credinåa æi

comportamentul într-un mod sinergic.

Prin aceastã sinergie pãrerile celor din

cuplu creeazã o opåiune la care nici unul

nu s-a gândit.

Cãsãtoria nu impune sã renunåi la

ceva. Ideile personale, speranåele æi

valorile formate de relaåiile æi experienåele

anterioare se combinã cu ale partenerului.

Vom descoperi fãrã regret cã idei æi speranåe

din trecut nu mai sunt de actualitate. Totul

depinde de veridicitatea æi profunzimea

sentimentelor.

Cãsãtoria consfinåeæte o legitimare a

iubirii în faåa lui Dumnezeu æi a lumii.

Dacã iubirea este intensã æi profundã la

ambele pãråi, acest pas este firesc æi în

asentimentul amândurora.

Poate cã în vremurile de acum sunã

ca un idealism rãsuflat, dar, în ciuda

aparenåelor, omul nu s-a schimbat æi nu se

va schimba, pe fond, niciodatã.

Personal, apreciez cã cei care nu se

cãsãtoresc nu sunt suficient de luptãtori

æi se tem de eæecuri, fie de divorå, fie de

o rupturã sentimentalã care poate apãrea

cândva, æi alte temeri.

Poate, cei care nu se cãsãtoresc

sunt mai prevãzãtori ca ceilalåi sau cã

partea materialã primeazã dacã se tem

de un divorå? Mulåi tineri care ar urma

sã-æi întemeieze o familie vor sã trãiascã

o perioadã cu partenerul fãrã sã se

cãsãtoreascã.

Poate cã au dreptate, viaåa a devenit

o alergãturã continuã pentru bani, nu mai

avem timp prea mult æi pentru sentimente,

cei 7 ani de acasã lipsesc din ce în ce mai

mult æi implicit respectul pentru partener æi,

pânã la urmã de ce nu, e mai uæor sã trãieæti

un timp fãrã obligaåii æi responsabilitãåi iar

când apar greutãåile adevãrate æi reale sã

dai bir cu fugiåii, motivând cã a fost o

nepotrivire de caracter æi cã o sã o ia de la

început cu altcineva.

Însã, statistica din ultimii ani indicã

menåinerea unei linii ascendente, ceea

ce aratã o reconsiderare a instituåiei

cãsãtoriei, dupã o perioadã de regres.

Cauzele creæterii numãrului cãsãtoriilor,

conform aceloraæi statistici, ar fi teama de

singurãtate, influenåa prietenilor, pasiunile

în cadrul cuplului cât æi evoluåia femeii în

societate.

Mã voi opri asupra ultimei cauze.

Trebuie sã recunoaætem cã perspectivele

în carierã æi rolul din ce în ce mai activ pe

care îl deåine femeia determinã creæterea

numãrului cãsãtoriilor. În acest sens,

iniåiativa întemeierii unei familii poate

fi fãcutã æi de femeie, având în vedere

deschiderea æi depãæirea barierelor ce åin

de tradiåie.

Legalizarea relaåiei unui cuplu,

demonstreazã partenerilor æi celorlalåi

cã dragostea lor e chiar adevãratã æi nu

doar de probã. Crearea unei noi familii cu

partenerul de viaåã este cea mai frumoasã

provocare.

O cãsãtorie adevãratã apare în

momentul în care personalitatea individualã

a celor doi conlucreazã la realizarea unui

cuplu armonios. Pentru cei care s-au

înarmat cu abilitãåile potrivite, perioada în

care devin pãrinåi æi cresc copii poate fi

una fericitã æi pe deplin rãsplãtitã.

Dacã perioada de început a unei

cãsãtorii este marcatã de pasiune æi

sexualitate, mai târziu intervine respectul æi

actele de bunãvoinåã între parteneri. Numai

într-un astfel de mediu poåi avea parte de o

comunicare bunã, grijã reciprocã, susåinere,

încredere æi ... fericire deplinã.

Fundamental, omul este în cãutarea

iubirii æi, atunci când o gãseæte, nu mai

vede cãsãtoria ca pe o constrângere ci ca

pe o împlinire.

Vasilica TÃTARU

Agent Ramona Lavinia Hilliard

Data naæterii: 28.09.1981

Localitate: Iaæi

Studii: liceul teoretic “Mihai Eminescu”

– profil Filologie-Istorie, Iaæi; Universitatea

de Medicinã æi Farmacie „Gr. T. Popa”, Iaæi,

actual: Studentã în anul I la Facultatea de

drept din cadrul Universitãåii „Spiru Haret”

Bucureæti.

Limbi strãine cunoscute: englezã æi

francezã.

Loc de muncã: Punctul de Contact

„Frontex” din cadrul IGPF.

Pasiuni: pescuitul, înotul, fotografia,

lectura, muzica æi cãlãtoriile. Îæi doreæte sã

viziteze cândva Egiptul întrucât piramidele

o fascineazã încã din copilãrie.

Apreciazã: diplomaåia, loialitatea,

ordinea, respectul, sinceritatea, blândeåea

æi bunãtatea oamenilor.

Detestã: laæitatea, minciuna, violenåa,

dualitatea, mizeria de orice naturã æi

zgârcenia.

În anul 2000, imediat dupã bacalaureat,

a dat admitere la Academia de Poliåie „Al.

24

I. Cuza”. Despre acea perioadã æi ce a

urmat povesteæte: „Nu am luat examenul.

Dezamãgire imensã. Deæi, la 21 de ani

lucram deja în televiziune, ca reporter

corespondent, de doi ani æi jumãtate,

dragostea mea rãmãsese aceeaæi: munca

de poliåist. A urmat apoi æansa de a da

examen la æcoala de agenåi æi æansa de

a mã pregãti din nou pentru examen. De

aceastã datã l-am luat. Unul dintre cele

mai frumoase momente din viaåa mea.

Familia mea poate confirma bucuria pe

care am simåit-o. O lume nouã, oameni

cu adevãrat pregãtiåi. Æi mã refer aici mai

ales la colegii pe care i-am cunoscut aici,

în Bucureæti. Iar asta se întâmplã atunci

când existã o coordonare bunã din partea

æefilor. Eu nu spun asta pentru a flata pe

cineva. Munca lor cântãreæte mai mult

decât vorbele mele.”

Autocaracterizare: „sunt un cocktail de

perseverenåã, diplomaåie, comunicativitate,

curaj, foråã, blândeåe æi feminitate.”

„Dreptatea fãrã putere este

neputincioasã, puterea fãrã dreptate este

tiranicã.(Pascal)”

û


FORÅA GÂNDIRII POZITIVE

Ce-ar fi dacã, de mâine, am începe

sã zâmbim mai mult? Ce-ar fi dacã, în

loc sã asociem o zi ploioasã cu ceva

trist æi mohorât, am auzi în picãturile de

ploaie ce cad în geam una dintre cele

mai frumoase melodii ale naturii? Ce s-

ar întâmpla dacã ne-am trezi dimineaåa

cu gândul cã va fi o zi excelentã din

toate punctele de vedere, chiar dacã ne

simåim copleæiåi de problemele cotidiene

de acasã æi de la serviciu?

Toate trec, æi într-un fel sau altul, mai

devreme sau mai târziu, toate îæi gãsesc

o rezolvare. Æi de ce nu, o rezolvare

în bine, dacã aæa ne dorim æi credem

din toatã fiinåa. Chiar sã credem cã

suntem rezultatele gândurilor noastre.

Cã singuri ne facem norocul sau cum

spune o vorbã din popor ,,aæa cum

îåi aæterni, aæa dormi”. Pentru cã în

spatele acåiunilor noastre ca indivizi, stã

puterea incomensurabilã a gândurilor...

a gândurilor care ne determinã în fiecare

moment sã luãm o decizie æi nu alta. Pe

tot parcursul drumului cãtre atingerea

oricãrui obiectiv, trebuie sã existe

certitudinea cã lucrurile

vor lua întorsãtura

favorabilã nouã.

Despre legendara

poveste a Pandorei:

Cu toåii ne amintim

legendara poveste a

Pandorei, prinåesa din

Grecia Anticã. Ea a primit

în dar o cutie misterioasã

din partea zeilor æi i s-a

spus cã nu trebuie sã

deschidã niciodatã acest

dar. Într-o zi, copleæitã

de curiozitate, (caz

tipic feminin), Pandora

a deschis cutia æi astfel

a adus lumii marile

nenorociri: bolile, relele,

nebunia. Totuæi, un

zeu milos a lãsat-o sã

închidã cutia la timp,

astfel încât sã poatã

prinde unicul antidot

care face suportabilã

nefericirea pe lumea

asta: speranåa. Cine ætie,

poate cã de aici provine

æi zicala ,,speranåa moare

ultima”.

Ei æi ce? O sã spuneåi. De câte ori s-a

întâmplat ca, în ciuda speranåei, lucrurile

sã nu aibã un final fericit? Æi totuæi,

aæa cum subliniazã unii cercetãtori,

speranåa, în opinia lor, reprezintã

mai mult decât un leac. Aæ spune cã

SPERANÅA = credinåa cã existã voinåa

æi posibilitatea de a-åi atinge scopurile,

indiferent care ar fi ele.

û

,,Uæor de zis, greu de fãcut”,

veåi spune probabil mulåi dintre

dumneavoastrã. Sesizez aici o

dozã de pesimism? Nu... cred

cã nu v-am auzit prea bine. Mi

s-a pãrut, aæa cã voi trece mai

departe.

Trebuie sã credem cã ne

putem depãæi limitele, pe

care de altfel cred cã tot noi

le trasãm. Ætim cu toåii cât de

diferiåi suntem. Dar indiferent

de asemãnãrile æi deosebirile de

ordin cultural, de educaåie, de

mediu æ.a.m.d., gândirea pozitivã

este un factor cheie al reuæitei

în viaåa în orice domeniu. Un

optimist confruntat cu un eæec va

considera întotdeauna cã situaåia

poate fi schimbatã, astfel încât data

viitoare va reuæi, în vreme ce pesimiætii

se învinovãåesc pentru eæec, atribuindu-l

unor trãsãturi ce nu pot fi schimbate æi

se simt total neajutoraåi.

Optimismul æi speranåa pot fi

dobândite!

Când situaåia devine una frustrantã,

reuæita nu depinde doar de competenåele

profesionale æi de talent, ci de capacitatea

de a înfrunta eæecul æi de a învãåa din

el. La noi, filosofia de training este sã

învãåãm din propriile greæeli pentru ca

data viitoare sã avem mai mult succes

æi sã înfruntãm provocãrile cu mai mult

curaj în foråele proprii. Prin experienåa

acumulatã, spun psihologii, optimismul

æi speranåa, ca æi neputinåa æi disperarea

pot fi dobândite. În viziunea lor, cele

douã trãsãturi pozitive constituie ceea

ce se numeæte „eficacitate personalã”,

adicã certitudinea cã deåii controlul

asupra întâmplãrilor vieåii tale æi cã poåi

face faåã tuturor provocãrilor cu care te

confrunåi.

Convingerile

oamenilor despre

capacitãåile lor au un

efect profund asupra

acestor capacitãåi.

Capacitatea nu este o

proprietate fixã (…).

Cei care au aceastã

eficacitate personalã

se dau la o parte din

calea eæecului; ei

abordeazã lucrurile în

aæa fel încât sã le poatã

stãpâni æi fãrã sã se

îngrijoreze în privinåa

dezastrelor posibile.

Bineînåeles cã

„est modus in rebus”

(existã o mãsurã în

toate lucrurile). Dar

poate cã încercând

sã gândim pozitiv

astãzi mai mult decât

ieri æi mâine mai mult

decât azi, s-ar putea

sã fim plãcut surprinæi

de rezultate æi de noi

înæine. Nimic în viaåã

nu este întâmplãtor,

tot ceea ce ni se

întâmplã este o consecinåã a faptelor,

æi – mai înainte – a gândurilor, fãrã a

uita, bineînåeles de voinåa divinã, care,

de altfel, „îåi dã, dar nu-åi bagã æi-n

traistã”. Faceåi lucrurile sã se întâmple

prin puterea gândului! Oricum, nu avem

nimic de pierdut dacã încercãm, nu-i

aæa?

Gabriela RADU

25


TERORISMUL – de la „MAREA ENCICLOPEDIE A JIHADU

Constituirea unor structuri fiabile

de ripostã antiteroristã reprezintã,

din ce în ce mai mult, o preocupare

majorã pentru foråele speciale æi pentru

structurile de profil de tip ACVILA sau

Brigada Vlad Tepeæ, din MAI, precum

æi pentru cele din cadrul Serviciului de

Protecåie æi Pazã.

Necesitatea cunoaæterii în

detaliu a pregãtirii psihice, fizice

æi de specialitate a teroriætilor,

în contextul spãlãrii creierelor

viitorilor candidaåi la grupãrile

teroriste, al îndoctrinãrii religioase

æi nu numai, al instruirii pe baza

unor modele desprinse din Marea

Enciclopedie a Jihadului, Scrisoarea

de la un membru Al-Quaeda, „Cum

sã înfrunåi” æi sã reziæti în faåa

anchetatorilor serviciilor speciale”,

impune, mai mult decât oricând,

o atenåie aparte în înåelegerea

reconfigurãrii grupãrilor teroriste æi o

nouã viziune în selecåia æi pregãtirea

luptãtorilor antiteroriæti.

- prof. univ. dr. Anghel ANDREESCU,

secretar de stat,

æeful Departamentului Ordine

æi Siguranåã Publicã din MAI

- dr. Nicolae RADU,

æeful Centrului Expertizã

æi Asistenåã Psihologicã - SPP

26

- urmare din numãrul trecut -

7. Prognozã psihologicã

Urmând evoluåia fenomenului

terorist se poate anticipa cã: terorismul

va persista cu siguranåã æi în viitor;

crescând cantitativ æi calitativ, cu atât

mai mult cu cât unele state apeleazã

deja la terorism pentru a-æi atinge

anumite scopuri.

Toate acestea sunt posibile æi

ca urmare a faptului cã: transportul

aerian modern asigurã o mobilitate fãrã

precedent la scarã planetarã; radioul,

televiziunea, comunicaåiile digitale,

via satelit, magistralele informatice

tip internet permit un acces aproape

instantaneu la informaåii vitale pentru

teroriæti, precum æi la o audienåã

mondialã nemijlocitã; sistemele de

arme moderne, noile generaåii de

explozibili, de dispozitive de ghidare,

de comandã de la distanåã vor deveni

tot mai accesibile pe pieåele clandestine

de arme, societatea modernã oferind

noi vulnerabilitãåi,

respectiv åinte

t e r o r i æ t i l o r

(www.sri.ro).

Complexitatea, diversitatea

æi ingeniozitatea acåiunilor teroriste,

nivelul de pregãtire psihologicã æi de

luptã, dotarea æi mobilitatea structurilor

fac mai necesarã ca oricând adaptarea

unor foråe specifice de contracarare

a acestui tip de acåiune, selecåia,

evaluarea æi avizarea psihologicã

periodicã a luptãtorilor antiteroriæti

fiind un rãspuns æi în acest sens.

Analizând terorismul din perspectivã

psihologicã, se poate concluziona cã

demersul cognitiv æi acåional, în scopul

prevenirii æi combaterii terorismului,

trebuie îndreptat cu prioritate spre:

definirea conceptului de

terorism, surprinderea elementelor

ce-l caracterizeazã æi diferenåiazã de alte

fenomene æi forme ale violenåei sociale,

reuæindu-se astfel sã se stabileascã cu

claritate obiectivul activitãåii de luptã

împotriva

acestui flagel

social;

• stabilirea

cauzelor generatoare æi factorilor

favorizanåi ai apariåiei æi proliferãrii

violenåei sociale, a relaåiilor de

interdependenåã dintre cauzele æi

efectele fenomenului terorist;

• identificarea æi pãtrunderea în

intimitatea dimensiunilor psihologice

pe care le ridicã factorul uman implicat,

organizaåiile æi acåiunile teroriste;

desprinderea formelor de

manifestare ale terorismului, metodele

æi mijloacele prin care se realizeazã

acåiunea violentã.

Alãturi de toate acestea, un rol

important revine mass-media, ca

mijloc de informare æi de diminuare a

rãului psihologic, pe care organizaåiile

teroriste åintesc sã-l creeze prin

intermediul atacurilor teroriste.

Cu o mare semnificaåie în acåiunile

întreprinse de structurile specializate

û


LUI” la „TESTAMENTUL HAMAS” æi „AL - QUAEDA ALBÔ

pot fi amintite æi: avertizarea populaåiei

asupra situaåiilor de risc, schimbul de

informaåii, coordonarea situaåiilor

de crizã æi, nu în ultimul rând,

flexibilitatea telecomunicaåiilor, fie

cã ne gândim la telefonia publicã

sau la comunicaåiile subterane.

Înåeles æi ca un „rãzboi ascuns,

nedeclarat” sau „conflict de micã

intensitate, cu obiectiv limitat”, se

poate sesiza cã terorismul - flagel

al lumii contemporane a depãæit

stadiul improvizaåiilor, al unor

simple asasinate sau atentate cu

bombe.

Toate acestea fac deja obiectul

preocupãrilor noastre, asupra

cãrora vom reveni în relaåie directã

cu experienåa împãrtãæitã, urmare

a atentatului de la 7 iulie 2005,

de cãtre „London Resiliance”

(Parteneriatul Londonez de

Redresare).

Concluzii:

1. Fenomen social de facturã

deosebitã, terorismul a cãpãtat la

acest început de secol æi mileniu, prin

amploarea æi diversitatea formelor sale

de manifestare, un caracter complex,

extins la scara întregii planete.

2. In acest context, se poate aprecia

cã cele patru mari acåiuni teroriste - de

la 11 septembrie 2001 SUA, 11 martie

2004 Madrid, 7 iunie 2005 Londra, la

care se adaugã Beslanul, Moscova, au

demonstrat cã teroriætii moderni pot

lovi orice obiectiv, oriunde în lume,

încercând, prin teroare, modificarea

unor decizii, chiar politice.

3. Actele plãnuite de organizaåiile

teroriste sunt, de cele mai multe ori,

rodul otrãvit al unor frustrãri în lupta

pentru putere, pentru înlãturarea unor

stãri de lucruri neconvenabile pentru

un grup sau o pãturã socialã æi se

realizeazã de regulã prin mijloace

violente, în afara legii. Atentatele

teroriste se produc la capãtul unor

îndelungate æi migãloase acåiuni de

strângere de date privind potenåiala

victimã, programul acesteia, mijloacele

de protecåie de care dispune.

4. Mijloacele materiale æi sprijinul

logistic de care dispun grupãrile

teroriste în acest moment

sunt impresionante. Teroriætii

profesioniæti au reåele informative,

canale de transmitere a

informaåiilor, adevãrate arsenale

ce cuprind armament sofisticat,

dispozitive electronice de

detonare comandate de la

distanåã, explozibil de mare

putere etc.

5. Trupele speciale, implicate

nemijlocit în contracararea

terorismului, reprezintã, ultima

resursã la care se poate apela

pentru rezolvarea unei asemenea

situaåii, eæecul acestei ultime linii

de apãrare putând avea efecte

incalculabile.

6. Pe lângã nivelul înalt de

profesionalism necesar planificãrii

unor astfel de misiuni, important pentru

conducãtorul oricãrei formaåiuni

antiteroriste este sã-æi conceapã

strategia æi în funcåie de cunoaæterea

capacitãåii reale a colectivului pe

care îl conduce, a grupurilor tactice

componente. Copierea æablonatã a

unor acåiuni anterioare, neacordânduse

importanåã aspectelor mai susmenåionate,

poate duce la dezastre.

û

27


ACCIDENTUL DE CIRCULAÅIE

O PROBLEMÃ DE SÃNÃTATE PUBLICÃ - II

Cauze, consecinåe, mãsuri de prevenire

POLIÅISTUL DE FRONTIERÃ LA VOLAN

Spuneam în numãrul trecut cã Poliåia

de Frontierã a fãcut eforturi pentru a se

adapta cerinåelor Uniunii Europene, atât

din punctul de vedere al legislaåiei de

frontierã cât æi al dotãrii tehnice, dar

æi cã, în domeniul auto, încã existã

unele deficienåe privind dotarea sau

încadrarea cu specialiæti (mecanici auto),

cu profesioniæti (conducãtori auto), ceea

ce face ca grija faåã de tehnica auto

existentã sã fie mult mai mare. Orice

distrugere provocatã atât de utilizarea

defectuoasã, cât æi de un accident rutier,

indiferent de cauze, atrage repercusiuni

atât asupra utilizatorului, care trebuie

sã plãteascã pagubele într-un

timp foarte scurt, cât æi asupra

organizaåiei, îndeosebi asupra

eficienåei operative, o maæinã în

minus însemnând un echipaj în

plus care efectueazã misiunea

pe propriile picioare æi, automat,

obosealã mai multã.

La nivelul IJPF Mehedinåi a

fost efectuat un studiu, care a

urmãrit depistarea eventualelor

particularitãåi care determinã

poliåistul de frontierã sã adopte

o anumitã atitudine la volan, în

afara orelor de program æi o altã

atitudine în timpul programului, la

volanul maæinii inscripåionate cu

însemnele Poliåiei de Frontierã.

S-a pornit de la ipoteza cã fiabilitatea

sistemului om – maæinã – mediu

(în cazul nostru æofer – autovehicul

– mediu rutier), depinde de fiabilitatea

fiecãrui element component în parte, pe

primul loc situându-se totuæi omul de

la volan, cu defectele æi calitãåile sale,

precum æi de la ipoteza potrivit cãreia

un autovehicul cu parametri tehnici

ridicaåi dã rezultate diferite în funcåie de

persoana care-l foloseæte æi îl întreåine.

Obiectivul final al cercetãrii l-a

constituit eficientizarea activitãåii

operative a IJPF Mehedinåi, prin

utilizarea judicioasã a resurselor umane

ce foloseæte tehnica auto din dotarea

instituåiei.

A fost conceput un chestionar

nestandardizat, cu 15 itemi (întrebãri)

din care 14 au necesitat rãspunsuri

libere din partea subiecåilor, iar un

item a avut rãspunsuri la alegere. De

asemenea, a avut æi un item ce poate

28

fi considerat probã situaåionalã întrucât

a avut rolul de a transpune subiecåii

în situaåia unei intervenåii rapide, sub

presiunea timpului æi a æefului de turã.

Totodatã, au fost analizate accidentele

de circulaåie în care au fost implicaåi

poliåiæti de frontierã, în perioada 2005

– 2006.

Chestionarul a fost aplicat pe un

numãr de 109 subiecåi autorizaåi sã

conducã autovehiculele instituåiei în

perioada 2005 – 2006, proveniåi de

la toate sectoarele subordonate IJPF

Mehedinåi, cu vârste cuprinse între 21

– 65 ani (media = 43 – medie destul

de mare pentru cerinåele instituåiei,

care vizeazã condusul pe timp de

noapte, precum æi faptul cã atenåia este

influenåatã de criteriul vârstã – toate

indicând necesitatea stabilirii vârstei

ca un criteriu important de selecåie

în domeniu), cu o vechime în muncã

între câteva luni æi 39 ani (media = 20),

în MAI între câteva luni æi 31 ani, cu

o experienåã în condus autovehicule

între 1 an æi 39 ani (media = 20). Dupã

cum se observã, media vechimii în

muncã coincide cu media experienåei

de conducãtor auto, ceea ce înseamnã

cã majoritatea subiecåilor æi-au luat

carnet de conducere o datã cu intrarea

în câmpul muncii, iar la intrarea în

sistem majoritatea deåineau permis de

conducere.

Absolut toåi subiecåii (100%) sunt

posesori ai permisului de conducere

auto categoria „B”, 10,1% mai sunt

posesori ai categoriei „A”, 48,6% ai

categoriei „C”, 10,1% ai categoriei „D”,

iar 31,2% æi ai categoriei „E”.

78,9% din subiecåi nu au fost

implicaåi într-un accident rutier, iar

21,1% din subiecåi au fost implicaåi,

din care 16,5% cu autoturismul

proprietate personalã (cauze diverse:

1,8% nu descriu cauzele, 4,6% -

neadaptarea vitezei la condiåiile de

drum æi meteo, 5,5% nerespectarea

regulilor de circulaåie, neacordarea

prioritãåii, neatenåionarea la schimbarea

direcåiei, 4,5% neatenåia pietonilor

în trafic, nesupravegherea minorului,

biciclist bãut, defecåiuni tehnice), iar

4,6% cu autovehiculul unitãåii (cauze:

neatenåia participanåilor la trafic, graba

æi neatenåia conducãtorului auto).

Din analiza accidentelor pe ultimii

doi ani, reiese cã factorul obosealã,

în situaåia accidentelor produse cu

autovehiculele instituåiei ar putea

fi eliminat, având în vedere cã

aproape toate accidentele s-au

petrecut în plinã zi. Sigur cã

excepåie fac situaåiile în care

cei implicaåi au intrat obosiåi în

serviciu, însã acest lucru este

greu de controlat æi de aceea

åine de gradul de conætientizare

a riscurilor de cãtre fiecare

conducãtor auto. Neadaptarea

vitezei este cauza dominantã,

urmatã de nerespectarea regulilor

de circulaåie (nerespectarea

semnelor, neasigurarea la

schimbarea direcåiei) æi apoi de

vinovãåia celorlalåi participanåi la

trafic. Nu este de mirare cã viteza este

principala cauzã, având în vedere cã 6

din cele 9 autovehicule ale instituåiei

implicate în accidente rutiere erau

autospeciale (Mercedes Vito, Nissan,

VW). Din discuåiile purtate, dar æi din

aplicaåie rezultã cã un factor important

al producerii accidentelor cu maæinile

din dotare este graba în executarea

misiunilor. Nu este de neglijat numãrul

mare al accidentelor rutiere produse de

poliåiætii de frontierã în afara orelor de

program, analiza accidentelor reliefând

ca o cauzã predominantã nerespectarea

regulilor de circulaåie, urmatã de

neadaptarea vitezei la condiåiile de

drum æi climã. În aceastã situaåie

factorul obosealã intrã în discuåie,

având în vedere cã în procent de peste

80% din subiecåii implicaåi erau liberi

din serviciu. Cu alte cuvinte, în loc sã

se odihneascã dupã tura de noapte,

û


au preferat sã urce la volan pentru

rezolvarea unor probleme.

Având în vedere faptul cã, la

nivelul subunitãåilor nu existã funcåii

de conducãtori auto sau mecanici,

prevãzute în statul de organizare,

sarcina folosirii dar æi a întreåinerii

zilnice a autovehiculelor din dotare

revine personalului autorizat conform

metodologiei æi menåionat în DZ.

Aceætia, conform reglementãrilor

interne, pe lângã misiunea specificã

de supraveghere a frontierei, fiind

agenåi operativi, mai au æi urmãtoarele

atribuåii:

- verificarea tehnicã înaintea

plecãrii în cursã: controlul stãrii

tehnice, de întreåinere æi completare a

autovehiculului cu toate materialele,

sculele, piesele æi accesoriile prevãzute

în inventarul completului.

- La fiecare 150 – 200 km sau dupã

2-3 ore de circulaåie, precum æi cu

ocazia staåionãrii trebuie sã efectueze

o verificare tehnicã care constã în

verificarea stãrii anvelopelor, scurgerii

de carburanåi-lubrifianåi æi lichide

speciale, a temperaturii tamburilor

æi discurilor de frânare, a stãrii

dispozitivelor de împerechere cu

remorca æi a prelatei (în cazul

în care existã), a încãrcãturii

transportate æi remedierea

defecåiunilor constatate;

- Întreåinerea tehnicã a

autovehiculului la terminarea zilei

de lucru: alimentarea cu carburanåi,

curãåarea, spãlarea æi dezinfectarea,

dacã este cazul, executarea

operaåiunilor prevãzute la revizia

tehnicã pe parcurs æi remedierea

defecåiunilor constatate;

- În cazul în care constatã

defecåiuni tehnice pe care nu le

poate remedia trebuie sã raporteze

æefului de garaj sau persoanei care

rãspunde de activitatea din cadrul

garajului, iar în lipsa acestuia, persoanei

care executã serviciul pe parcul auto;

- La sfâræitul zilei va avea grijã

sã predea cheile, certificatul de

înmatriculare æi foaia de parcurs

completatã la zi celui care se ocupã

de parcul auto pentru ca acesta sã

consemneze în registrul de ieæireintrare

a autovehiculelor cu exactitate

data æi ora înapoierii din cursã, rulajul

la bord.

- Lunar sau bilunar, întregul personal

care are în primire autovehiculele,

precum æi cei care rãspund de acestea,

participã la verificarea tehnicii auto, la

instruire pe linie de specialitate.

Prin urmare, poliåiætii de frontierã

nominalizaåi, au un dublu statut

profesional: de conducãtor auto æi

de agent operativ, ceea ce poate

declanæa efectele stresului ocupaåional,

în condiåiile în care atribuåiile se

suprapun. Æi aceste efecte încep sã

le resimtã imediat ce urcã la volanul

autovehiculului, când realizeazã cã au

scãpat de câteva surse de stres (frigul,

mersul pe jos), dar au dat peste alte

zece, rezultate dintr-un statut râvnit de

ei dar care oficial nu existã, iar cerinåele

æi responsabilitãåile sunt foarte mari,

în condiåiile în care nu este un timp

destinat special pentru soluåionarea æi

asumarea lor.

În aceastã situaåie, este normal sã

ne întrebãm de ce ar dori cineva sã

conducã autovehiculul instituåiei din

moment ce înseamnã o grijã în plus æi

o rãspundere foarte mare?

La întrebarea: De ce doriåi sã

conduceåi un autovehicul din dotarea

instituåiei? 45,8% din subiecåi au

rãspuns cã autovehiculul, în misiune,

este o necesitate, în primul rând pentru

cã-i protejeazã de intemperii, iar în

al doilea rând de mersul pe jos. Cu

alte cuvinte, misiunea specificã de

supraveghere este mult mai uæoarã

pentru un echipaj ce se deplaseazã

cu un autovehicul decât pentru un

echipaj care se deplaseazã pe propriile

picioare æi, automat, este mai eficientã,

eliminând oboseala fizicã a lucrãtorului,

permiåându-i sã-æi menåinã energia fizicã

pentru evenimente de frontierã,

pentru urmãrirea infractorilor.

7,3% din subiecåi nu doresc

sã conducã autovehiculele

instituåiei, însã o fac la propunerea

superiorilor.

Întrebarea: Care sunt responsabilitãåile

pe care trebuie sã æi le

asume un conducãtor auto în PF?

evidenåiazã faptul cã doar 15,6%

din subiecåi ætiu clar cã trebuie

sã fie atenåi la luarea în primire

a maæinii, sã-i verifice starea

tehnicã, sã raporteze imediat

defecåiunile apãrute, sesizate

(„sã verifice plinul de apã, ulei,

û

29


combustibil, „sã exploateze maæina

conform instrucåiunilor æi instructajelor”,

„sã cunoascã performanåele

autovehiculului”, „sã aibã asigurate

în totalitate documentele necesare,

întocmite la timp æi de calitate”, „sã

verifice æi sã pãstreze permanent

starea de întreåinere æi funcåionare a

autovehiculului”, „sã respecte normele

de exploatare ale autovehiculelor”).

Pentru aproximativ 45,8% din

subiecåi singura motivaåie în întreåinerea

autovehiculului pe care-l utilizeazã

o reprezintã costurile prea mari (grija

faåã de autovehicul, având în vedere

costurile foarte mari).

25,7% considerã cã „rãspunde

de viaåa æi integritatea celor din

autovehicul”, „protecåia persoanelor

pe care le transportã”,

de a asigura transportul

elementelor pe locul de

serviciu în cele mai bune

condiåii”, „grija faåã de

participanåii la trafic”.

59,6% din subiecåi

considerã cã responsabilitãåile

sunt aceleaæi pe care le are

orice conducãtor auto, doar

cu un plus de atenåie æi

conducere preventivã .

Sã fie vigilent, atenåie

deosebitã, sporitã – aceste

aptitudini sunt considerate

ca responsabilitãåi pentru

12,8% din subiecåi, iar

pentru alåi 11% din subiecåi

echilibrul comportamental

reprezintã, de asemenea,

o responsabilitate („sã nu

consume bãuturi alcoolice

în timpul programului”, „sã nu conducã

agresiv”, „sã nu fie obosit”, „sã nu fie

stresat la urcarea la volan”; „sã rãspundã

de faptele care se întâmplã din cauza

lui”, „simå ridicat al rãspunderii”).

Doar 9,2% din subiecåi evidenåiazã

atribuåiile conducãtorului auto implicat

în operativ: „sã se încadreze în timp”,

„responsabilitãåile sunt mai mari în

special atunci când participã la acåiuni

sau intervenåii rapide”, „asigurarea

unei intervenåii rapide æi oportune”,

de a interveni la timp æi în siguranåã

la anumite evenimente”, „atribuåiile

din fiæa postului ca agent operativ”, „de

executarea la timp a misiunii specifice,

instrucåiunilor æi dispoziåiilor primite”.

1,8% din subiecåi nu au rãspuns la

acest item.

Autovehiculul instituåiei reprezintã

pentru subiecåi în primul rând o

modalitate de protecåie individualã

pe timpul misiunii specifice æi apoi

un mijloc de îndeplinire a sarcinilor

de serviciu – aspect întãrit æi de

procentul mare (45,8% din subiecåi)

care au privit autovehiculul instituåiei

ca un mijloc de a le facilita realizarea

misiunii. Rãspunsurile evidenåiazã

atât calitatea vicioasã a condiåiilor de

muncã ale poliåiætilor de frontierã, cât

30

æi individualismul subiecåilor, orientarea

lor mai mult spre satisfacerea nevoilor

personale æi mai puåin spre satisfacerea

nevoilor instituåiei.

Care sunt problemele reale,

dificultãåile pe care le-aåi întâmpinat

în calitate de conducãtor auto în PF?

40,3% din subiecåi considerã cã

problemele sunt legate de starea tehnicã

precarã a autovehiculelor (lipsa uneltelor

pentru o reparaåie minorã la maæinã,

maæini uzate din punct de vedere

fizic æi moral, neînlocuirea la timp a

pieselor uzate, defecåiuni la sistemul

de frânare, iluminare, „maæini vechi –

funcåionare jalnicã, lipsa carburanåilor æi

lubrifianåilor, lipsa celor mai elementare

mijloace de întreåinere, lipsa cãldurii în

maæinã pe timp de iarnã).

Lipsa asigurãrilor CASCO constituie

o problemã pentru 7,4% din subiecåi.

Drumurile grele, proaste, aglomerate

- constituie o problemã pentru 4,6% din

subiecåi (în special DN 57 – comunicaåia

Oræova - Sviniåa).

3,7% din subiecåi considerã o

problemã dublul statut profesional

(„stres acumulat datoritã orelor la care

se desfãæoarã misiunile”, stres rezultat

de factorul zi – noapte, de modul de

solicitare al superiorilor”, „oboseala

dupã tura de 12 ore noaptea”).

2,7% din subiecåi invocã probleme

de ordin administrativ („faptul cã un

autovehicul este condus de foarte

mulåi æoferi”, „lipsa timpului necesar

întreåinerii autovehiculului”, „lipsa

persoanelor cu experienåã”).1,8% din

subiecåi sunt dezamãgiåi de faptul

cã nu au acces la maæinile puternice

ale instituåiei ci doar la aro sau dacii

uzate („faptul cã cei care au categoria

necesarã de permis nu au dreptul sã

conducã toate maæinile instituåiei”)

– semn al imaturitãåii profesionale.

Itemii 7. Care consideraåi cã sunt

principalele cauze ale producerii

accidentelor de circulaåie pe drumurile

publice? æi 8. Care consideraåi cã sunt

principalele cauze ale producerii

accidentelor cu autovehiculele din

dotarea instituåiei PF? au urmãrit

eventualele diferenåe cauzale percepute

de subiecåi – ca oameni cu experienåã

în trafic æi realizarea unei clasificãri a

cauzelor accidentelor rutiere (Tabel

nr. 1).

Astfel, sunt evidenåiate cauze

comune majore (neatenåia, viteza,

oboseala, lipsa de experienåã etc),

evident în procente diferite, dar æi cauze

specifice PF majore, cum ar fi: rulajul

agenåilor pe maæini, ceea ce conduce

la uzura fizicã a maæinii înainte de

termen, dar æi la necunoaæterea maæinii,

a caracteristicilor tehnice ale acesteia

de cãtre utilizator, agresarea, foråarea

motorului prin utilizarea mai multor

stiluri, oboseala acumulatã pe timpul

misiunii (stare de vigilenåã

menåinutã pe duratã mare

de timp, ceea ce conduce la

obosealã psihicã æi la riscul

producerii microsomnului),

starea tehnicã precarã a

autovehiculelor, graba

æefilor de maæini, când

conducãtorul auto se aflã

în deplasare.

Condiåiile

pe

drumurile de frontierã dau

complexitate mediului rutier

æi necesitã multã rãbdare æi

atenåie sporitã din partea

conducãtorilor auto. Este

vorba desigur de faptul cã

o bunã parte din drumurile

mehedinåene sunt în

amenajare de peste un an,

circulaåia efectuându-se pe

o parte de carosabil (DE

70), iar altele sunt deja afectate grav de

alunecãrile de teren æi cãderile de piatrã

de pe munte (DN 57). Dacã ne referim

la drumurile de åarã, unde ruleazã

frecvent autovehiculele sectoarelor

Gîrla Mare æi PF II, atunci gradul de

risc æi complexitate creæte considerabil,

având în vedere faptul cã aceleaæi

autovehicule sunt utilizate atât pentru

transportul elementelor în frontierã cât æi

pentru activitatea operativã a sectorului.

Prin urmare, creæte responsabilitatea

conducãtorului auto, adãugând la

dublul lui statut o nouã sursã de stres.

Rãbdarea – care este o calitate

necesarã pentru fluidizarea æi

civilizarea traficul rutier din zonã, intrã

în contradicåie cu cerinåele situaåiei

operative, de deplasarea rapidã a

autovehiculului ce transportã echipajul

de intervenåie depinzând rezolvarea cu

succes a unui eveniment de frontierã.

Este posibil ca dificultatea sã aparã

tocmai în mintea conducãtorului

auto, în momentul în care trebuie sã

discearnã rapid între un eveniment de

frontierã, misiunea specificã æi tonul

æefului de turã atunci când îi transmite

o dispoziåie. Din discuåiile purtate cu o

parte din conducãtorii auto a rezultat cã

de multe ori, dispoziåia æefului de turã de

û


a se deplasa într-o anumitã zonã

este executatã de conducãtorii

auto ca æi când s-ar fi întâmplat un

eveniment grav de frontierã. Prin

urmare, dorinåa de a face pe plac

æefului æi de a se încadra în timp

æi spaåiu, conform dispoziåiei,

înseamnã de fapt vitezã.

Tabel nr. 1 – diferenåe cauzale

ale producerii accidentelor

rutiere pe drumurile publice în

general æi cu autovehiculele din

dotarea instituåiei, în percepåia

subiecåilor.

Dupã cum se observã, în

tabelul de mai sus, neatenåia

este principala cauzã în ambele

pãråi, urmatã de viteza excesivã

pe drumurile publice æi, la

specificul PF, lipsa de experienåã,

rulajul agenåilor pe maæini. Dacã

la rubrica „drumuri publice”, pe

locul 3 se situeazã oboseala, la

PF se situeazã viteza excesivã,

neadaptarea vitezei la condiåiile

meteo æi de drum.

Se remarcã referinåa unei

mari pãråi din subiecåi pentru

autovehiculele puternice, strãine,

din dotarea instituåiei, relevatã de

întrebarea: Ce tip de autovehicul,

din cele existente în dotarea PF

v-ar place sã conduceåi? unde

19,2% din subiecåi preferã sã

plece în misiune cu Opel Frontera,

Mercedes, VW, NISSAN întrucât

„corespund din punct de vedere

tehnic – funcåional”, „te poåi baza

pe ele la intervenåii”, „prezintã

siguranåã în orice anotimp”,

„dotare corespunzãtoare cu

mijloace de legãturã radio”,

„se manevreazã uæor”, „riscul

accidentelor este mai mic, iar

operativitatea este mai mare”;

„prezintã o mai mare siguranåã

în trafic, un confort adecvat”,

„dotãri suplimentare”, „sunt

silenåioase”.

66,9% din subiecåi nu au

preferinåe pentru un anumit tip,

atâta timp cât corespunde din

punct de vedere tehnic, precum

æi categoriei de permis auto

deåinutã, important este sã se

deplaseze cu un autovehicul æi

nu pe jos.

11% din subiecåi æi-au

manifestat preferinåa pentru

maæinile autohtone (Dacia, Dacia

Logan) pentru cã le cunosc, au

în proprietate personalã astfel

de autovehicule æi pentru

costurile mai scãzute în cazul

unui accident rutier, în timp ce

0,9% nu preferã sã conducã un

autovehicul al instituåiei, iar 1,8%

din subiecåi nu au rãspuns.

Mariana Cenea

– psiholog principal

IJPF Mehedinåi

û

Cauzele producerii

accidentelor pe drumurile

publice

1. Neatenåie în trafic, în

acordarea prioritãåii, la depãæiri

- 71,5%

2. Viteza excesivã (neadaptarea

vitezei la condiåiile de trafic)

– 58,7%

3. Obosealã – 31,2%

4. Consumul de alcool – 22%

5 . N e r e s p e c t a r e a

(necunoaæterea) regulilor de

circulaåie æi de trafic (în special

în ceea ce priveæte acordarea de

prioritate æi depãæirea) – 21,1%

6. Lipsa de experienåã -

18,3%

7. Graba – 6,4%

8. Stresul – 4,6%

9. Starea precarã a carosabilului,

drumurile proaste, înguste care

nu permit manevrele necesare

– 4,6%

10. Rutina în unele cazuri

– 1,8%

11. Circulaåia cãruåelor pe

drumurile publice - 1,8%

12. Starea tehnicã proastã a

autovehiculului – 1,8%

13. Nu se conduce preventiv

– 1,8%

14. Creæterea parcului naåional

de autovehicule, traficul intens

– 1,8%

15. Alte preocupãri efectuate

pe timpul condusului (fumatul,

vorbitul la telefon, montarea unei

casete pentru muzicã, atenåia la

cei care vorbesc în maæinã etc.)

– 1,8%

16. Supraestimarea foråelor

conducãtorilor auto, „etalarea”

puterii motoarelor – 1,8%

17. Uæurinåa dobândirii

permisului auto – 0,9%

18. Condiåiile meteo

nefavorabile – 0,9%

Cauzele producerii accidentelor

cu autovehiculele

din dotarea instituåiei

1. Neatenåia în trafic, la volan, superficialitatea unor

conducãtori auto în trafic æi în luarea deciziilor pe moment,

în funcåie de situaåie, de factorii existenåi – 61,4%

2. Lipsa de experienåã, rulajul agenåilor pe maæini

– 33%

3. Viteza excesivã (neadaptarea vitezei la condiåiile

meteo, la drum) – 31,2%

4. Oboseala, oboseala acumulatã pe timpul executãrii

misiunii, oboseala care intervine pe parcursul serviciului,

dupã tura de noapte, perioadã relativ mare în care se

conduc autovehiculele pe timpul executãrii serviciului

– 25,7%

5. Nerespectarea (necunoaæterea) regulilor de circulaåie,

a conduitei preventive, neglijenåa – 13,7%

6. Starea tehnicã proastã a maæinilor vechi – 12,8%

7. Vina altora care grãbesc atunci când te afli într-o

misiune, timp de deplasare scurt de la subunitate la locul

de serviciu æi invers, graba foarte mare pentru a interveni

la acåiunile specifice care nu suferã amânare, lipsa de

personalitate a conducãtorilor auto care se lasã influenåaåi

de cei care-i grãbesc, graba de a ajunge pe locurile de

serviciu æi la subunitate, graba datoratã operativitãåii

intervenåiilor, graba de a executa dispoziåiile æefilor

– 11,9%

8. Stresul – pe lângã orele de conducere se face æi

supravegherea frontierei – 9,2%

9. Marea majoritate a accidentelor nu s-au produs din

cauza conducãtorilor instituåiei, ceilalåi participanåi la

trafic - 1,8%

10. Æoferul nu cunoaæte perfect puterea maæinii cu

maæinile performante (W, Mercedes, Nissan), necunoaæterea

caracteristicilor tehnice ale autovehiculelor – 1,8%

11. Neefectuarea reviziilor – 0,9%

12. Excesul de zel– 0,9%

13. Consumul de alcool– 0,9%

14. Traficul intens– 0,9%

15. Ghinionul– 0,9%

16. Condiåiile meteo– 0,9%

17. Dificultatea raioanelor, a drumurilor din raion–

0,9%

18. Rutina (parcurgerea aceloraæi trasee aproape

zilnic automatizeazã deprinderea condusului la volan

æi scade capacitatea de concentrare a conducãtorului

auto) – 0,9%

2,7% din subiecåi nu au rãspuns

31


ÎNSEMNÃTATEA

APARIÅIEI - NATO

Materiale realizate de

prof. univ. dr. Radu Ætefan Vergatti

În ziua de 4 aprilie 1949 la

Washington, capitala SUA, s-a semnat

Tratatul Organizaåiei Atlanticului de

Nord (NATO). Practic, el a însemnat

o extindere a unui alt tratat, semnat

la 17 martie 1948, la Bruxelles, de

Marea Britanie, Franåa, Olanda, Belgia

æi Luxemburg.

Tratatul semnat la Washington a fost

consecinåa amplificãrii æi aprofundãrii

rãzboiului rece de cãtre Uniunea

Sovieticã. Åãrile din Europa Occidentalã

s-au temut de un eventual atac ordonat

de Iosif Visarionovici Djugaævili-Stalin

împotriva Europei Occidentale. Dupã

blocada Berlinului, conducãtorii politici

ai Europei Occidentale au

socotit cã dictatorul de la

Kremlin este imprevizibil.

Ca urmare, trebuia sã-i fie

stãvilite toate tentativele

agresive de extindere a

mareei sovietice asupra

întregului continent

european. Singura formã pe care

conducãtorii din Europa Occidentalã

æi din SUA au considerat-o utilã în acel

moment a fost o alianåã militarã. Ei erau

convinæi cã Stalin ar fi ascultat numai

de foråã.

Statutul NATO a precizat însã de

la început cã alianåa trebuia sã aibã

un caracter pur defensiv. Ea trebuia sã

rãspundã, militar, exclusiv în cazul în

care un membru al ei ar fi fost atacat

de un terå. Din aceastã alianåã au fãcut

parte la început douãsprezece state:

SUA, Marea Britanie, Canada, Franåa,

Belgia, Olanda, Luxemburg, Islanda,

Italia, Norvegia, Danemarca, Portugalia.

În anul 1952 au mai fost primite în

NATO Grecia æi Turcia, iar în anul 1955

a fost admisã æi Germania Federalã. De

la 2 aprilie 2004 æi România a devenit

membrã NATO, cu drepturi depline.

SUA au avut rolul principal în

crearea NATO.

32

Luna aprilie 2007

PILULE ISTORICE

• 1 aprilie, 1939 – generalul Franco

a anunåat încetarea Rãzboiului Civil

din Spania; ultimele foråe republicane

spaniole s-au predat.

• 1 aprilie, 1948 – a început blocada

Berlinului Occidental de cãtre Armata

Roæie, ca urmare a ordinului dat de Iosif

Visarionovici Djugaævili-Stalin.

• 1 aprilie, 2001 – Slobodan

Miloæevici s-a predat foråelor speciale

de poliåie pentru a fi judecat de

Tribunalul Penal Internaåional pentru

Fosta Iugoslavie.

• 2 aprilie, 2004 – România a fost

primitã în NATO ca membru cu drepturi

depline.

• 2 aprilie, 2005 – a murit pontiful

Ioan Paul al II-lea (foto).

• 4 aprilie, 1949 - a luat fiinåã alianåa

militarã defensivã NATO (Organizaåia

Tratatului Atlanticului de Nord)

• 14 aprilie, 1457 – pe Câmpia

Direptate din marginea oraæului Suceava,

Ætefan cel Mare a fost proclamat domn

al Moldovei.

• 15 aprilie, 1944 – al doilea mare

bombardament anglo-american asupra

Bucureætiului. Universitatea a fost paråial

distrusã.

• 15 aprilie, 1957 – s-a încheiat un

acord româno-sovietic având ca obiect

statutul juridic al trupelor sovietice de

ocupaåie din România; trupele sovietice se

gãseau în România din anul 1944; atunci

s-au precizat etapele retragerii lor.

• 16 aprilie, 1930 – a început

rãzboiul civil în China între foråele

comuniste conduse de Mao-Tzedun æi

cele ale Kuomintan-ului, în frunte cu

generalul Cian-kai-Æek.

• 16 aprilie, 1938 – au fost arestaåi

æi deferiåi justiåiei mai mulåi conducãtori

legionari, în frunte cu Corneliu Zelea

Codreanu.

• 16 aprilie, 1954 – a fost executat

la Jilava fostul conducãtor comunist,

avocatul Lucreåiu Pãtrãæcanu.

• 17 aprilie, 1975 – Khmerii roæii

conduæi de Pol Pot au preluat puterea în

Cambodgia, la Pnom Penh; regimul lor s-

a caracterizat printr-o cruzime inumanã:

au ucis 2 milioane de oameni.

• 20 aprilie, 1841 – a fost tipãrit

primul roman poliåist din lume, „Crimele

din Rue Morgue” de Edgar Allan Poe.

• 22 aprilie, 1990 – Bucureæti, a

început fenomenul „Piaåa Universitãåii”,

supranumit æi „Golaniada” – o formã de

opoziåie faåã de comuniæti; s-a încheiat

la data de 13 iunie 1990.

• 25 aprilie, 2005 – Luxemburg,

România a semnat tratatul de aderare la

Uniunea Europeanã.

• 28 aprilie, 1945 – Benito Mussolini

æi Clara Petacci au fost prinæi, judecaåi

æi executaåi de brigãzile partizanilor

comuniæti.

• 28 aprilie, 1990 – Consiliul

European, forul politic suprem al Uniunii

Europene, a adoptat o declaraåie comunã

prin care a hotãrât extinderea relaåiilor cu

åãrile Europei Centrale æi de Est. A fost

o decizie istoricã de lãrgire a Uniunii

Europene.

• 30 aprilie, 1945 – dictatorul nazist

al Germaniei s-a sinucis în bunkerul sãu

de la Berlin. I-au împãrtãæit soarta soåii

Joseph æi Magda Goebbels; înainte de a

muri, ei æi-au ucis copiii, otrãvindu-i.

û


Statutul NATO a fost alcãtuit de

o serie de oameni politici americani,

secondaåi de diplomatul æi politicianul

canadian Lester Bowles Pearson. Toate

posturile din comandamentul NATO,

aflat la Bruxellex, au fost încredinåate

ofiåerilor proveniåi din SUA sau celor

care urmaserã cursuri la academiile

militare americane. Dotarea cu

armament æi muniåie s-a fãcut dupã cea

mai înaltã tehnologie din Statele Unite,

Marea Britanie æi Europa Occidentalã.

Teoretic, NATO reprezenta o foråã

tehnico-militarã impresionantã.

Cu toate acestea, æi-a menåinut

caracterul defensiv, statutar, pânã la

conflictul din fosta Iugoslavie.

Între anii 1996 (luna decembrie)

æi 2004 (luna decembrie), NATO a

intervenit cu foråe speciale (SFOR) în

Bosnia. Cu multã dificultate a reuæit sã

opreascã fenomenul de purificare etnicã

înfãptuit sub diverse motive, puåin

credibile. Sfâræitul a fost lãudabil, cãci

a impus ordinea æi pacea în Bosnia.

În anul 1999, dupã ce se desfãæurase

cea mai mare parte a rãzboiului civil

din fosta Iugoslavie, NATO a intervenit

pentru rezolvarea problemei Kossovo.

În vederea menåinerii ordinii în regiune,

pentru oprirea violenåelor inter-etnice,

a trimis în zonã foråele KFOR (unitãåi

de poliåie militarã). Cu ajutorul lor, a

reuæit sã menåinã pacea æi stabilitatea

în regiune. Trebuie menåionat cã

între foråele NATO care acåioneazã în

Kossovo sunt æi detaæamente româneæti

– jandarmerie æi poliåie – care pânã în

prezent s-au achitat cu onoare de toate

misiunile pe care le-au avut.

NATO s-a implicat æi într-o

colaborare cu foråele ONU pentru a

lupta împotriva terorismului. Astfel,

dupã data de 11 septembrie 2001, când

teroriætii din gruparea Al Quaeda au lovit

Statele Unite, unitãåi militare NATO au

plecat sã lupte în Afghanistan pentru

lichidarea bazelor teroriste de instrucåie

din acea åarã. Æi de data aceasta au avut

succes. Luptele nu s-au sfâræit încã. Ele

continuã, deoarece teroriætii din Al

Quaeda æi talibanii sunt foarte greu

de adus la un numitor comun. Aceste

grupãri de esenåã teroristã au ca aliat

terenul muntos, ajutoarele venite din

Pakistan, de la åãrile musulmane din

întreaga lume æi, ceea ce este foarte

ciudat, de pe teritoriul fostei URSS,

de la uzbeci. Se poate spera cã, æi în

acest caz, foråele NATO vor reuæi dupã

un timp oarecare sã impunã un regim

democratic.

Aæadar, se poate spune cã pânã în

prezent, NATO æi-a îndeplinit misiunea

istoricã pentru care a fost creat. Se sperã

cã æi în momentul de faåã, prin misiunile

unitãåilor sale, va reuæi sã contribuie la

eradicarea terorismului internaåional, o

ameninåare iminentã pentru toåi membrii

semnatari ai acestui tratat, dar nu numai

pentru ei.

SÃ CÃLÃTORIM CU IPA

ÎN EUROPA ÆI ÎN LUME!

Un concediu în apropierea oceanului

Atlantic înconjurat de atracåiile turistice

ale Lisabonei este un proiect ce poate

deveni realitate prin intermediul ofertei

IPA HOUSES. Secåia IPA Portugalia oferã

poliåiætilor de frontierã membrii IPA,

pentru concediu æi nu numai, cazare prin

intermediul IPA HOUSES LISABONA.

Casa IPA este situatã în apropierea

centrului Lisabonei, la aproximativ cinci

km de aeroport. Alte mijloace de transport

disponibile sunt metroul, la 500 de m æi

staåia de autobuz, în apropiere. Centrele

comerciale æi atracåiile turistice ale oraæului

sunt uæor accesibile, iar în apropierea casei

se aflã un parc ce oferã turiætilor posibilitatea

de a face jogging, plimbãri în aer liber pe jos

sau pe bicicletã. Turistul are la dispoziåie,

pentru a închiria, o clãdire cu patru etaje, ce

dispune de 5 camere duble, 15 camere cu

pat dublu æi 4 camere cu câte cinci paturi,

cu capacitatea totalã de a gãzdui 60 de

persoane. De asemenea, clãdirea dispune

de sãli de conferinåã, de recreare æi bar.

Adresa: Rua Sebastião e Silva, n.º 1,

1500-500 Lisboa

Pentru mai multe informaåii vã stau la

dispoziåie site-ul IPA Houses Lisabona http:

//ipa.home.sapo.pt/index.htm, adresa de

e-mail: ipa.portuguesa@iol.pt, telefon:

(+351) 217157206 æi fax: (+351) 217157205.

Nu uitaåi cã, pentru a beneficia de

aceastã ofertã, este necesarã o rezervare ce

se face prin completarea unui formular - IPA

Form - 08 disponibil la secretariatul Regiunii

IPA din care face parte poliåistul de frontierã,

iar ca o recomandare, rezervarea trebuie sã

se facã cu 3 luni înainte (site-ul IPA HOUSES

LISABONA recomandã un termen de 45 de

zile), iar pentru grupuri cu 6 luni înainte.

Alexandru BARBU

û

33


Un individ cu un câine intrã într-un

bar, comandã o bere æi zice:

- Am un câine foarte deætept!

Dupã câteva minute:

- Câinele meu este cel mai inteligent!

Lumea din jur se uita deja urât la el.

Paharul s-a umplut de tot când a afirmat:

- Câinele meu vorbeæte!

- Dar, bine, omule, ne crezi tâmpiåi?!

Cum sã vorbeascã un animal?

- Hai sã facem pariu! Voi îi puneåi o

întrebare æi dacã nu rãspunde mã scoateåi

de aici în æuturi, dar dacã rãspunde, faceåi

cinste!

- Bine, mã! Ia sã vedem! Mã animalule,

cum se cheamã chestia aia din piele cu

care åii calul?! Câinele se uitã în ochii lor

æi spuse:

- Ham!

- Ãsta a fost un lãtrat! æi-l scot în æuturi

pe individ afarã. Câinele se duce docil

dupã el æi-l întreabã:

- Trebuia sã spun cãpãstru?

Anunå la grãdina zoologicã: „Vã

rugãm nu speriaåi struåul!... Podeaua

este cimentatã.”

Se întâlnesc: un urs, un leu æi o

gãinã. Ursul: - Când eu urlu, se teme

toatã pãdurea! Leul: - Când eu rãcnesc,

se teme toatã jungla! Gãina: - Când eu

tuæesc, se teme toatã planeta!

Doi uræi stau de vorbã, înainte de

hibernare æi privesc cum frunzele cad

din copaci. Unul dintre ei zice: - Odatã

æi odatã, tot mã trezesc eu mai din timp

sã vãd cine lipeæte frunzele la loc!

Un câine se rãtãceæte prin junglã.

Plimbându-se el liniætit vede un tigru

îndreptându-se în goanã spre el, cu

intenåia clarã sã-l mãnânce. Câinele se

gândeæte: „Mamã, am încurcat-o! Ãsta mã

haleæte!” Dar imediat vede niæte oase pe

jos. Se aæeazã pe burtã æi începe sã roadã

oasele, cu spatele la tigru.

Chiar înainte ca tigrul sã sarã, câinele

exclamã satisfãcut, frecându-se pe burtã:

5 3 6 8 9 2 4 1 7

1 7 8 4 5 6 3 2 9

4 9 2 7 3 1 5 6 8

3 1 7 6 8 4 9 5 2

6 2 5 3 1 9 7 8 4

8 4 9 2 7 5 1 3 6

2 8 3 5 4 7 6 9 1

9 6 4 1 2 3 8 7 5

7 5 1 9 6 8 2 4 3

34

rezolvare

U M O R

„Mmmm, delicios tigru! Oare or mai fi æi

alåii pe-aici?”

Auzind, tigrul se opreæte din salt

æi, înfricoæat, se prelinge pe lângã

copaci, luând distanåã: „A fost cât

pe-aci! Câinele aproape ca m-a dat

gata!”

O maimuåã care a urmãrit scena dintr-un

copac, sperând sã se punã bine cu tigrul,

fuge dupã acesta ca sã-i povesteascã

înæelãtoria. Câinele nostru o vede.

Tigrul, înecat de furie zice: „Urcã în

spinarea mea æi vei vedea ce îi voi face

nemernicului de câine!”

Acum câinele vede tigrul cu maimuåa

în cârcã æi se gândeæte „Ei, cum o mai

scot la capãt de data asta?” Dar, în loc sã

fugã, se întoarce cu spatele la atacatori

prefãcându-se cã nu i-a vãzut. Æi... când

aceætia au fost destul de aproape zice:

“Unde oare e maimuåa aia?! De juma' de

orã am trimis-o sã-mi aducã un tigru æi nici

acu' nu s-a întors!”

Un tip bate la poarta unei case. Un

câine se ridicã în douã picioare æi-i spune:

Stãpânul nu e acasã!

Tipul leæinã de spaimã. Când îæi revine,

îl întreabã pe câine: - Pãi, dacã eæti câine,

de ce nu latri? - N-am vrut sã vã sperii!

5 6 1

6 9

3 4 9 5 2

9 4 3

6 8 5 7

2 3 6

9 5 2 6 7

2 5

7 6 1 9

De ce cârâie cioara când

zboarã? Schimbã viteza!...

Un om cãrat pe targã îi întreabã pe

infirmieri:

- Unde mã duceåi ?

- La morgã.

- Dar, încã n-am murit.

- Pai, încã n-am ajuns...

Douã blonde cãlãtoresc cu trenul. În

compartiment cu ele cãlãtoreæte un bãrbat

în vârstã æi cu barbã.

Una dintre ele îi æopteæte celeilalte:

- Uitã-te! Ãsta-i Mircea cel Bãtrân...

- Eæti proastã. E mort de vreo 5 - 600 de ani.

În acel moment un alt bãrbat intrã în

compartiment, æi-l salutã pe bãrbos:

- Salut Mircea, ce faci, bãtrâne! nu team

mai vãzut de sute de ani.

Prima blondã: - Na, uite, cine-i proasta?

Niæte reporteri de la TV merg într-un

sat pentru a face un reportaj despre cum

îæi petrece ziua baciu’ Ion. Îl roagã sã

povesteascã ce face în cursul zilei.

- Pãi, dimineaåa mã scol, æi trag un

pahar de palincã...

- Stai, bacie Ion. Nu va fi bine sã afle

toatã åara cã deja la prima orã bei. Spune

cã citeæti ziarul...

- Na, atuncea... dimineaåa mã scol,

citesc ziarul. Dupã aia dau la porc sã

mânce, dupã care mai citesc înc-un ziar.

Pânã la prânz lucrez în atelier, în care

timp citesc vreo douã-trei cãråi. La masã

mai citesc vreo douã reviste, iar seara adun

iosagul de pe câmp, dupã care urmeazã

presa de searã. Dupã cinã mã duc la

biblioteca satului, cu prietenii, iar la 10 când

închide biblioteca merem cu toatã trupa la

Costel, cã el are tipografie.

3 2 7

1 9

8 6 9 4

5 7 4 2 8

1 5

4 5 3 2 1

1 6 5 2

6 4

3 7

Regula cifrei unice: presupune completarea careului de 81 cãsuåe dupã O SINGURÃ REGULÃ: orice rând, orice

coloanã de 9 cãsuåe æi oricare pãtrat de 3x3 cãsuåe sã conåinã o singurã datã fiecare cifrã cuprinsã între 1 æi 9.

û


Galeria cu zâmbete

P E Æ T I

:-)

Adevãruri

În momentele dificile ale vieåii

trebuie sã ridici capul, sã bombezi

pieptul æi sã spui cu hotãrâre:

„Acum chiar cã-s în hazna

pânã-n gât!”

Dacã într-o zi viaåa îåi întoarce

spatele... prinde-o de cot !!!

Psihiatrii afirmã cã una din patru

persoane are o deficienåã mintalã.

Dacã eæti cu încã trei prieteni æi

nu ai observat nimic ciudat la ei,

atunci... ai o problemã!

Dacã eæti în stare sã zâmbeæti

când ceva merge rãu..... este

pentru cã ai gãsit un tâmpit pe

care sã arunci vina.

Ca sã-åi atingi obiectivele trebuie

sã fii capabil sã visezi ... Aæa cã

nu mai pierde vremea, trimite

totul la dracu’ æi du-te sã te culci !

Dacã încã n-ai gãsit persoana

idealã ...distreazã-te cu cea pe

care o ai la îndemânã !

Dacã într-o zi simåi un mare vid,

mãnâncã, sigur åi-e foame.

Dacã ai voinåã, poåi sã muåi æi

munåii din loc. Dacã ai creier, îi

laæi acolo, cã nu te deranjeazã.

O dietã echilibratã înseamnã câte

o prãjiturã în fiecare mânã.

SEC!

PEÆTE

CEPE!

PEÆTE

PEÆTE

RÂURI

IAZ

LUNÃ!

DÂRZ!

SEMN

MUZICAL

PEÆTE

PIESÃ LA

FORFAC

ATUURI

PEÆTE

CONCAVI

ZAPCII

CROITOR

PE LAC

COÆ GOL!

PEÆTE

RÃPITOR

CAP DE

ÆTIUCÃ!

PEÆTE

SUSÅIN

LANSETE

LISTE

DOUÃ

OVINE!

12 NISETRI!

BANI

VECHI

Integramã: Dumitru MOCANU

PEÆTE

BÃTUT

ÎN CAP

PEÆTE CU

ICRE NEGRE

Nu lua niciodatã un somnifer æi

un laxativ în aceeaæi searã.

Judecata bunã vine în urma

experienåelor rele, iar acestea vin

în urma judecãåii rele.

Nu te îngrijora de ceea ce

gândesc oamenii: nu li se

întâmplã prea des.

Este mai uæor sã obåii iertarea

decât permisiunea.

Conætiinåa este cea care suferã

atunci când restul pãråilor fiinåei

tale se simt atât de bine.

PEÆTE

PEÆTI

CALMI

NADÃ

RÃCO-

RITOARE

Dacã trebuie sã alegi între douã

rele - alege-l pe cel pe care nu l-ai

mai încercat pânã atunci.

LA TEST!

REFREN

LA GORJ

ANSAMBLU

VOCAL

CLAR

Nu testa niciodatã adâncimea

apei cu ambele picioare.

PEÆTI

ZBURÃTORI

CÃSÃTORII

SPÃRGÃTOR

Experienåa este un lucru minunat:

îåi permite sã recunoæti o greæealã

atunci când o repeåi.

SINGURÃ

CURELUÆÃ

VESTE

CÂRLIG LA

UNDIÅÃ

NOROI

ÎN SAT

VECHIUL

DO

Dã-i unui om un peæte æi el va

avea ce mânca o zi; învaåã-l

sã pescuiascã æi el va sta pe

marginea lacului æi va bea tãrie

toatã ziua.

û

Responsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Alexandru BARBU

35


LEGIS

REGULAMENT (EC) Nr. 562/2006 AL

PARLAMENTULUI EUROPEAN ÆI AL

CONSILIULUI din 15 martie 2006

privind crearea unui Cod Comunitar asupra regulilor ce stau la

baza liberei circulaåii a persoanelor peste frontiere

(Codul Frontierelor Schengen)

Urmare din suplimentul trecut

Articolul 25 - Procedura pentru

cazurile care necesitã o acåiune

urgentã

1. Acolo unde consideraåii care åin

de securitatea internã æi de ordinea

publicã într-un stat membru necesitã

adoptarea unei acåiuni urgente, statul

membru respectiv poate reintroduce în

mod excepåional æi imediat controlul la

frontierele interne.

2. Statul membru care a reintrodus

controlul la frontierele interne va

notifica acest lucru celorlalte state

membre æi Comisiei, fãrã întârziere æi va

oferi informaåiile la care se face referire

la art. 24 (1), precum æi motivele care

justificã folosirea acestei proceduri.

Articolul 26 - Procedura pentru

prelungirea controalelor la frontierele

interne

1. Statele membre pot prelungi

controalele la frontierele interne doar

conform prevederilor art. 23(2), dupã

notificarea celorlalte state membre æi

Comisiei.

2. Statul membru care intenåioneazã

sã prelungeascã controlul la frontierã va

oferi celorlalte state membre æi Comisiei

toate informaåiile relevante cu privire la

motivele pentru prelungirea controalelor

la frontiera internã. Prevederile art. 24(2)

se vor aplica.

Articolul 27 - Informarea

Parlamentului European

Statul membru respectiv sau, acolo

unde nevoie, Consiliul, va informa

Parlamentul European, cât de curând

posibil, cu privire la mãsurile adoptate

conform art. 24, 25 æi 26. În ceea ce

priveæte a treia prelungire consecutivã în

conformitate cu art. 26, statul membru

respectiv va informa Parlamentul

European, dacã i se solicitã acest lucru,

cu privire la necesitatea introducerii

controalelor la frontierele interne.

Articolul 28 - Prevederi ce vor

fi aplicate în cazul reintroducerii

controlului la frontiera internã

În cazul în care controlul este

introdus la frontierele interne,

prevederile relevante ale Titlului II se

vor aplica mutatis mutandis.

Articolul 29 - Informare cu privire la

reintroducerea controlului la frontiera

internã

Statul membru care a reintrodus

controlul la frontiera internã, conform

art. 23, va confirma data la care controlul

a fost ridicat æi în acelaæi timp sau

imediat dupã, va prezenta o informare

Parlamentului European, Consiliului æi

Comisiei cu privire la reintroducerea

controlului la frontierele interne,

subliniind, în special, funcåionarea

controalelor æi eficienåa reintroducerii

controlului la frontierã.

Articolul 30 - Informarea publicului

Decizia de a reintroduce controlul la

frontierele interne va fi luatã într-o manierã

transparentã iar publicul va fi informat în

totalitate în legãturã cu aceastã decizie,

doar dacã, pentru motive legate de

securitate, se decide contrariul.

Articolul 31 - Confidenåialitate

La cererea statatului membru

respectiv, celelalte state membre vor

respecta confidenåialitatea informaåiilor

oferite în legãturã cu reintroducerea æi

prelungirea controlului la frontiere æi

informarea specificatã de art. 29.

TITLUL IV - PREVEDERI FINALE

Articolul 32 - Amendamente la anexe

Anexele III, IV æi VIII vor fi amendate

în conformitate cu procedura la care se

face referire la art. 33(2).

Articolul 33 - Comitetul

1. Comisia va fi asistatã de un Comitet,

denumit în continuare “Comitetul”.

2. Acolo unde se face referire

la acest paragraf, art. 5 æi 7 din

Decizia 1999/468/CE se vor aplica, în

conformitate cu art. 8 æi cu condiåia ca

mãsurile de implementare adoptate în

conformitate cu aceastã procedurã sã

nu modifice prevederile esenåiale ale

acestui Regulament.

Perioada prevãzutã în art. 5(6) din

Decizia 1999/468/CE va fi stabilitã la

3 luni.

3. Comitetul va adopta propriile

norme de funcåionare.

4. Fãrã a prejudicia implementarea

mãsurilor deja adoptate, aplicarea

prevederilor Regulamentului privind

adoptarea regulilor tehnice æi ale

deciziilor conform procedurii la care

se face referire în paragraful 2 va

fi suspendatã timp de 4 ani de la

intrarea în vigoare a acestui Regulament.

La propunerea Comisiei, Parlamentul

European æi Consiliul pot reînnoi

prevederile în discuåie în conformitate cu

procedura stipulatã de art. 251 din Tratat

æi, în acest scop, le vor reexamina înainte

de expirarea perioadei de 4 ani.

Articolul 34 - Notificãrile

1. Statele Membre vor notifica

Comisia cu privire la:

(a) lista permiselor de rezidenåã,

(b) lista punctelor lor de trecere a

frontierei,

(c) sumele de referinåã necesare

pentru trecerea frontierelor lor externe,

stabilite anual de cãtre autoritãåile

naåionale,

(d) lista serviciilor naåionale

responsabile de controlul frontierelor ,

(e) specimenul cardurilor-model

emise de Ministerele de externe.

2. Comisia va face notificarea în

conformitate cu alin. 1, disponibil

Statelor Membre æi publicului prin

publicarea în Monitorul Oficial al

UE, Seria C, æi prin orice alte mijloace

corespunzãtoare.

Supliment Frontiera - nr. 4/2007

Articolul 35 - Micul trafic de frontierã

Acest Regulament nu trebuie sã

1


prejudicieze normele comunitare æi

acordurile bilaterale existente privind

micul trafic de frontierã.

Articolul 36 - Ceuta æi Melilla

Prevederile acestui Regulament nu

vor afecta reglementãrile speciale care

se aplicã oraæelor Ceuta æi Melilla,

conform Declaraåiei Regatului Spaniei

privind oraæele Ceuta æi Melilla din

Actul final la Acordul de Aderare

al Regatului Spaniei la Convenåia de

Implementare a Acordului Schengen din

14 iunie 1985.1

Articolul 37 - Notificarea efectuatã

de Statele Membre

Pânã la 26 octombrie 2006, Statele

Membre trebuie sã notifice Comisia cu

privire la: prevederile naåionale la care

se face referire în art. 21 lit. (c) æi (d),

pedepsele menåionate în art. 4(3) æi

acordurile bilaterale încheiate conform

art. 17(1). Modificãrile ulterioare aduse

acestor prevederi vor fi notificate în

termen de 5 zile lucrãtoare.

Notificãrile efectuate de cãtre Statele

Membre vor fi publicate în Monitorul

Oficial al UE, Seria C.

Articolul 38 - Raport privind

implementarea Titlului III

Pânã la 13 octombrie 2009, Comisia

trebuie sã prezinte Parlamentului

European æi Consiliului un raport

privind implementarea Titlului III.

Comisia trebuie sã acorde atenåie

oricãror dificultãåi ce pot apãrea în

contextul reintroducerii controlului la

frontierele interne. Dacã este cazul, va

prezenta propuneri pentru soluåionarea

unor astfel de dificultãåi.

Articolul 39 - Abrogãri

1. Art. 2 - 8 din Convenåia de

Implementare a Acordului Schengen din

14 iunie 1985 vor fi abrogate începând

cu data de 13 octombrie 2006

2. Urmãtoarele documente vor fi

abrogate începând cu data menåionatã

la alin. 1:

(a) Manualul Comun, inclusiv

anexele acestuia;

(b) deciziile Comitetului Executiv

Schengen din 26 aprilie 1994 (SCH/

Com-ex (94) 1, rev 2), 22 decembrie

1994 (SCH/Com-ex (94)17, rev. 4) æi

20 decembrie 1995 (SCH/Com-ex (95)

20, rev. 2);

(c) Anexa 7 la Instrucåiunile

Consulare Comune;

(d) Regulamentul Consiliului (EC)

Nr. 790/2001 din 24 aprilie 2001

care atribuie Consiliului atribuåii de

implementare în ceea ce priveæte

anumite prevederi detaliate æi proceduri

practice pentru efectuarea controalelor

æi supravegherii la frontierã2;

(e) Decizia Consiliului 2004/581/

EC din 29 aprilie 2004 care stabileæte

indicaåiile minime ce vor fi utilizate

pe indicatoarele aflate în punctele de

trecere a frontierelor externe3;

(f) Decizia Consiliului 2004/574/EC

din 29 aprilie 2004 de modificare a

Manualului Comun4;

(g) Regulamentul Consiliului (EC)

Nr. 2133/2004 din 13 decembrie 2004

privind obligaåia autoritãåilor competente

din Statele Membre de a ætampila în

mod sistematic documentele cetãåenilor

statelor teråe la trecerea frontierelor

externe ale Statelor Membre æi pentru

modificarea prevederilor Convenåiei de

Implementare a Acordului Schengen æi

a Manualului Comun în acest sens5.

3. Orice referire la articolele

eliminate æi la instrumentele juridice

abrogate va fi interpretatã conform

prezentului Regulament.

Articolul 40 - Intrarea în vigoare

Prezentul Regulament va intra în

vigoare la 13 octombrie 2006. Cu

toate acestea, art. 34 va intra în vigoare

la data urmãtoare zilei publicãrii în

Monitorul Oficial al UE.

Acest Regulament este obligatoriu

în integralitatea lui æi direct aplicabil

în Statele Membre în conformitate cu

Tratatul de înfiinåare a Comunitãåii

Europene.

ANEXA I - Documente justificative

pentru verificarea îndeplinirii

condiåiilor de intrare

Dovezile documentare la care

se face referire în articolul 5(2) pot

include:

(a) pentru cãlãtorii de afaceri:

(i) o invitaåie din partea unei firme

sau a unei autoritãåi de a participa la o

întâlnire, conferinåã sau alte evenimente

având legãturã cu comeråul, industria

sau alte activitãåi;

(ii) alte documente care prezintã

existenåa unor legãturi comerciale sau

alte relaåii de muncã;

(iii) bilete de intrare la târguri sau la

congrese, dacã se invocã un asemenea

motiv;

(b) pentru cãlãtorii în scop de studii

sau alte tipuri de pregãtire:

(i) un certificat de înscriere la un

institut de pregãtire pentru cursuri

teoretice sau de pregãtire profesionalã

în cadrul pregãtirii de bazã sau

subsecvente;

(ii) legitimaåii de student sau

certificate de la cursurile absolvite;

(c) pentru cãlãtoriile în scop de

turism sau alte motive personale:

(i) documente justificative privind

cazarea:

– O invitaåie din partea gazdei dacã

va locui la cineva pe timpul vizitei;

- Un document justificativ eliberat

de stabilimentul care oferã cazare sau

orice alt document corespunzãtor care

sã indice asigurarea cazãrii;

(ii) Documente justificative în ceea

ce priveæte itinerarul:

- confirmarea rezervãrii locului

pentru o cãlãtorie organizatã sau orice

alt document corespunzãtor indicând

planurile cãlãtoriei ce va fi întreprinse;

(iii) documente justificative în ceea

ce priveæte cãlãtoria de întoarcere:

- biletul de întoarcere sau de

circuit.

(d) pentru cãlãtoriile întreprinse în

scopuri politice, ætiinåifice, culturale,

sportive, evenimente religioase sau alte

motive:

- invitaåii, bilete de intrare, programe

în care sã fie înscris, acolo unde este

posibil, numele organizaåiei gazde æi

durata vizitei sau orice alt document

corespunzãtor care sã indice scopul

vizitei.

ANEXA II - Înregistrarea informaåiilor

În toate punctele de trecere a

frontierelor, toate informaåiile de

serviciu æi orice alte informaåii de

interes trebuie sã fie înregistrate manual

sau electronic. Informaåia înregistratã va

conåine în special:

(a) numele poliåistului de frontierã

responsabil local pentru controlul

trecerii frontierei æi a celorlalåi poliåiæti

din fiecare echipã;

(b) relaxarea controlului persoanelor

în conformitate cu prevederile art. 8;

(c) eliberarea, la frontierã, a

documentelor ce înlocuiesc paæapoartele

æi vizele;

(d) persoanele ce au sãvâræit infracåiuni

sau contravenåii æi plângerile;

(e) persoanele cãrora le-a fost

refuzatã intrarea în conformitate cu

prevederile art. 13 (motivul refuzului æi

naåionalitatea);

(f) numãrul de securitate al

ætampilelor de intrare æi ieæire,

identitatea poliåistului de frontierã cãruia

i-a fost încredinåatã ætampila, indiferent

de momentul încredinåãrii sau schimb,

æi informaåiile privind ætampilele furate

sau pierdute ;

(g) plângerile persoanelor care au

fãcut obiectul controalelor amãnunåite;

(h) alte mãsuri speciale poliåieneæti

sau judiciare;

(i) evenimente;

ANEXA III - Indicatoare pentru

culoare în punctele de trecere a

frontierei

Partea A

2 Supliment Frontiera - nr. 4/2007


Partea B6

Partea C

Nu este necesar nici un logo pentru

Norvegia æi Islanda.

Nu este necesar nici un logo pentru

Norvegia æi Islanda.

ANEXA IV - Aplicarea ætampilelor

1. Documentele de cãlãtorie ale

cetãåenilor statelor teråe vor fi ætampilate

sistematic la intrare æi ieæire, în

conformitate cu prevederile articolului

10. Caracteristicile acestor ætampile

sunt stabilite în Decizia Comitetului

Executiv Schengen SCH/COM-EX (94)

16 rev æi SCH/Gem-Handb (93) 15

(CONFIDENTIAL).

2. Codurile de securitate ale

acestor ætampile vor trebui schimbate

la intervale regulate, nu mai mari de

o lunã.

3. La intrarea æi ieæirea cetãåenilor

statelor teråe supuæi cerinåelor vizei,

ætampila va fi aplicatã, pe cât posibil,

astfel încât sã acopere marginea vizei

fãrã sã fie afectate indicaåiile din

vizã sau elementele de securitate ale

colantului de vizã. În cazul în care vor

trebui aplicate mai multe ætampile (de

ex. în cazul vizei cu cãlãtorii multiple),

acestea vor trebui aplicate pe pagina

alãturatã celei în care a fost aplicatã

viza.

Dacã aceastã paginã nu va putea

fi folositã, ætampilele vor fi aplicate pe

pagina urmãtoare. Zona care poate

fi cititã optic nu va fi în nici un caz

ætampilatã.

4. Statele membre vor desemna

puncte naåionale de contact responsabile

pentru schimbul de informaåii privind

codurile de securitate ale ætampilelor

de intrare æi de ieæire folosite la

punctele de trecere a frontierei æi vor

informa în acest sens celelelate state

membre, Secretariatul General al

Consiliului æi Comisia. Aceste puncte

de contact trebuie sã aibã acces fãrã

nici o întârziere la informaåiile privind

ætampilele de intrare æi ieæire comune

folosite la frontierele externe ale statelor

membre, în special la urmãtoarele

informaåii:

(a) punctul de trecere a frontierei

cãruia îi este desemnatã o anumitã

ætampilã;

(b) identitatea poliåistului de frontierã

cãruia i-a fost încredinåatã o anumitã

ætampilã, în orice moment;

(c) codul de securitate al unei

anumite ætampile, în orice moment;

Orice solicitare privind ætampilele de

intrare æi ieæire comunã trebuie fãcutã prin

punctele de contact menåionate mai sus.

Punctele de contact naåionale vor

trebui sã transmitã imediat celorlalte

puncte de contact, Secretariatului

General al Consiliului æi Comisiei

informaåii privind schimbarea punctelor

de contact sau privind pierderea sau

furtul ætampilelor.

ANEXA V - Partea A - Proceduri

privind refuzul intrãrii la frontierã

1. În situaåia refuzului intrãrii,

ofiåerul de poliåie competent trebuie:

(a) sã completeze formularul standard

pentru refuzul intrãrii, menåionat la

partea B. Cetãåenii statelor teråe vor

trebui sã semneze formularul æi vor

primi o copie dupã formularul semnat.

În situaåia în care cetãåeanul statului terå

refuzã sã semneze, poliåistul de frontierã

va trebui sã indice refuzul în formular la

secåiunea „comentarii”;

(b) sã aplice ætampila de intrare

în paæaport, anulatã printr-o cruce

cu cernealã neagrã care sã nu poatã

fi ætearsã, æi sã scrie lângã aceasta, în

partea dreaptã, de asemenea cu vopsea

care sã nu poatã fi ætearsã, litera/literele

corespunzãtoare motivului/motivelor

pentru refuzul intrãrii, lista acestora fiind

prezentatã în formularul pentru refuzul

intrãrii menåionat mai sus;

(c) sã anuleze viza prin aplicarea

ætampilei „ANULAT” în cazurile

prevãzute în paragraful 2. Într-un

asemenea caz, elementele optice ale

colantului de vizã, respectiv „efectul

de imagine latentã” æi termenul „viza”

vor fi marcate cu o cruce astfel încât sã

împiedice folosirea ulterioarã în scopuri

ilegale. Poliåistul de frontierã va informa

autoritãåile sale centrale despre aceastã

decizie;

(d) sã înregistreze orice refuz al

intrãrii într-un registru sau într-o listã

unde sã fie înscrise identitatea æi

naåionalitatea cetãåeanului statului terå

respectiv, referinåe la documentul ce

autorizeazã cetãåeanul statului terå sã

treacã frontiera, motivul æi data refuzului

intrãrii;

2. Viza va fi anulatã în urmãtoarele

situaåii:

(a) dacã deåinãtorul vizei este

subiectul unei alerte în SIS pentru a-i

fi refuzatã intrarea în afara situaåiei în

care acesta/aceasta deåine o vizã sau

o vizã de re-intrare eliberatã de unul

dintre statele membre æi doreæte sã intre

pe teritoriu în scop de tranzit, pentru

a ajunge pe terioriul statului membru

care a eliberat documentul;

(b) dacã existã motive serioase sã se

creadã cã viza a fost obåinutã în mod

fraudulos.

Cu toate acestea, în situaåia în care

cetãåeanul statului terå nu prezintã la

frontierã unul sau mai multe documente

dintre cele prezentate în articolul 5(2),

aceasta nu va conduce în mod automat

la o decizie de anulare a vizei;

3. Dacã cetãåeanul unui stat

terå cãruia i-a fost refuzatã intrarea

a fost adus în frontierã de cãtre un

transportator, autoritatea responsabilã:

(a) va solicita transportatorului sã

preia responsabilitatea cetãåeanului

statului terå æi sã-l/o transporte fãrã nici

o întârziere cãtre statul terå de unde

acesta/aceasta a fost adus/ã, cãtre statul

terå care a eliberat documentul ce îl/o

autorizeazã sã treacã frontiera, sau cãtre

orice alt stat terå unde i se garanteazã

intrarea sau sã gãseascã mijloace de

transport în continuare, în conformitate

cu prevederile Articolului 26 al

Supliment Frontiera - nr. 4/2007

3


Convenåiei Schengen æi Directiva

Consiliului /CE din 28 iunie 2001 de

amendare a prevederilor articolului

26 al Convenåiei de Implementare

a Acordului Schengen din 14 iunie

19857;

(b) în perioada pânã la plecare, sã

ia mãsurile necesare, în conformitate

cu legislaåia naåionalã æi åinând cont

de circumstanåele locale, sã împiedice

cetãåeanul statului terå, cãruia i-a fost

refuzatã intrarea, de a intra ilegal pe

teritoriu;

4. Dacã existã motive, atât pentru

a-i refuza intrarea cetãåeanului statului

terå dar æi pentru a-l/o aresta, poliåistul

de frontierã va contacta autoritãåile

responsabile, pentru a decide cu privire

la mãsura ce va fi luatã, în conformitate

cu prevederile legii naåionale.

Partea B - Formular pentru refuzul

intrãrii la frontierã

Numele Statului

LOGO-UL STATULUI (Numele Oficiului)

__________________

ANEXA VI - Regulile specifice

pentru diferitele tipuri de frontierã æi

diferitele mijloace de transport folosite

pentru trecerea frontierei de cãtre

Statele Membre

1. Frontierele terestre

1.1. Controlul traficului rutier

1.1.1. În vederea unor controale

eficiente asupra persoanelor, pentru

asigurarea siguranåei æi fluiditãåii

traficului rutier, fluxurile în punctele de

trecere a frontierei vor fi reglementate

de o manierã adecvatã. Dacã este

necesar, Statele Membre pot încheia

acorduri bilaterale pentru direcåionarea

æi blocarea traficului. Ele vor informa

Comisia în aceastã privinåã, conform

art.37.

1.1.2. La frontierele externe, Statele

Membre pot, acolo unde considede

cuviinåã æi dacã circumstanåele permit acest

lucru, sã instaleze sau sã opereze pe culoare

_____________________________________________________________________________ 1

REFUZUL INTRÃRII LA FRONTIERÃ

În ____________ ora _______ în Punctul de Trecere a Frontierei ________________

Noi, subsemnatul, ________________________________________ având înaintea noastrã:

Nume __________________________________ Prenume ____________________________

Data naæterii _________________________ Locul naæterii __________________ Sex: _____

Naåionalitate___________________ Rezident în _____________________________________

Tipul documentului de identitate ______________________ numãr____________________

Eliberat în _____________________________ de ____________________________________

Numãrul vizei ________tip ______ eliberatã de _____________________________________

Valabilã de la____ la ____

Pentru o perioadã de ____ zile pentru urmãtoarele motive: ___________________________

______________________________________________________________

Venind din__________ cu ________ (va fi indicat mijlocul de transport utilizat, ex numãrul

zborului), el/ea este informat prin prezenta cã îi este refuzatã intrarea în åarã în baza (va fi fãcutã

o referinåã la legislaåia naåionalã în vigoare), pentru urmãtoarele motive:

............................................................................................................................................

o (A) nu posedã document(e) de cãlãtorie valabil(e)

o (B) posedã un document de cãlãtorie fals/contrafãcut/falsificat

o (C) nu posedã o vizã valabilã sau un permis de æedere

o (D) posedã o vizã sau un permis de æedere fals/contrafãcut/falsificat

o (E) nu posedã documentaåia necesarã pentru a justifica scopul æi condiåiile de æedere.

Nu au fost prezentate urmãtoarele documente: ….

o (F) a rãmas deja trei luni pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene în timpul

unei perioade de 6 luni

o (G) nu are mijloace suficiente de subzistenåã privind perioada æi forma de æedere, sau

mijloace pentru întoarcere în åara de origine sau de tranzit

o(H) este o persoanã care a fost datã în consemn în scopul refuzului intrãrii

o în SIS

o în sistemul naåional

o (I) este considerat o ameninåare pentru ordinea publicã, siguranåa naåionalã, sãnãtatea

publicã sau relaåiile internaåionale ale unuia sau mai multor state membre ale Uniunii Europene

(fiecare stat trebuie sã facã referiri la prevederile din legislaåia naåionalã referitoare la astfel de

situaåii de nepermitere a intrãrii).

Comentarii

Persoana respectivã poate face apel împotriva deciziei de a refuza intrarea aæa cum este

prevãzutã în legislaåia naåionalã. Persoana respectivã primeæte o copie dupã acest document

(fiecare stat trebuie sã facã referiri la legislaåia naåionalã æi la procedura privind dreptul de

apel).

Persoana în cauzã

1 Nu este necesar nici un logo pentru Norvegia æi Islanda.

Poliåistul de frontierã

responsabil de control

separate în anumite puncte de trecere a

frontierei, în conformitate cu art.9.

Culoarele separate pot fi aranjate

în orice moment de cãtre autoritãåile

competente ale Statelor Membre, în

circumstanåe excepåionale æi acolo

unde condiåiile de trafic æi infrastructurã

impun acest lucru.

Statele Membre pot coopera cu

åãrile vecine în vederea instalãrii de

culoare separate în punctele de trecere

a frontierei externe.

1.1.3. Ca regulã generalã,

persoanele ce cãlãtoresc în autoturisme

pot rãmâne în interiorul lor pe timpul

controalelor. Cu toate acestea, în funcåie

de circumstanåe, persoanelor li se poate

cere sã coboare din autoturismele lor.

Controalele vor fi efectuate, dacã

circumstanåele locale o permit, în

zone special amenajate în acest sens.

Având în vedere siguranåa personalului,

controalele vor fi efectuate, acolo unde

este posibil, de cãtre doi poliåiæti de

frontierã.

1.2. Controlul traficului feroviar

1.2.1. Controlul se va face atât

asupra pasagerilor din tren cât æi asupra

personalului feroviar din trenurile ce

trec frontierele externe, inclusiv din

trenurile de marfã sau trenurile goale.

Aceste controale vor fi efectuate în unul

din urmãtoarele douã moduri:

– pe platformã, în prima staåie de

sosire sau plecare de pe teritoriul unui

Stat Membru,

– în tren, pe parcursul tranzitului.

Statele Membre pot sã încheie

acorduri bilaterale privind modalitatea

de desfãæurare a acestor controale. Ele

vor informa Comisia în acest sens,

conform art.37.

1.2.2. Prin derogare de la punctul

1.2.1 æi în vederea facilitãrii fluxurilor de

trafic feroviar ale trenurilor de pasageri

de mare vitezã, Statele Membre de pe

itinerariul acestor trenuri ce vin din åãri

teråe pot decide, prin acord comun

cu åara teråã în cauzã, sã efectueze

controale la intrarea cetãåenilor statelor

teråe în tren, în unul din urmãtoarele

moduri:

– în staåiile din åara teråã unde

persoanele urcã în tren,

– în staåiile unde persoanele coboarã

din tren, pe teritoriul Statelor Membre,

– în tren, pe parcursul tranzitului

dintre staåiile de pe teritoriul Statelor

Membre, cu condiåia ca persoanele

sã rãmânã în tren în staåia/staåiile

anterioare.

1.2.3. Referitor la trenurile de mare

vitezã din statele teråe ce au mai multe

opriri pe teritoriul Statelor Membre, în

cazul în care transportatorul feroviar se

aflã în situaåia de a îmbarca pasageri

exclusiv pentru partea de cãlãtorie

rãmasã pe teritoriul Statelor Membre,

aceæti pasageri vor trebui verificaåi

4 Supliment Frontiera - nr. 4/2007


de intrare fie în tren, fie la staåia de

destinaåie, cu excepåia cazurilor în

care aceste controale au fost efectuate

conform procedurilor menåionate la pct.

1.2.1 sau 1.2.2 prima liniuåã.

Persoanele care doresc sã ia trenul

exclusiv pentru partea rãmasã din

cãlãtorie pe teritoriul Statelor Membre

vor fi informaåi foarte clar, înainte de

plecarea trenului, cã vor fi verificaåi de

intrare pe timpul cãlãtoriei sau la staåia

de destinaåie.

1.2.4. La cãlãtoria în direcåia

opusã, persoanele îmbarcate în tren

vor fi verificare de ieæire, urmându-se o

procedurã similarã.

1.2.5. Poliåistul de frontierã poate

ordona, dacã este necesar, inspectarea

interiorului trenului, cu asistenåa

inspectorului de tren, pentru a se asigura

cã persoanele sau obiectele ce trebuie

supuse verificãrilor nu sunt ascunse în

aceste locuri.

1.2.6. Atunci când existã motive sã

se considere cã persoane despre care se

spune sau sunt suspectate de a fi comis

o infracåiune sau cetãåeni ai unui stat

terå care intenåioneazã sã intre ilegal,

se ascund într-un tren, poliåistul de

frontierã, dacã el/ea nu poate acåiona

în conformitate cu prevederile sale

naåionale, acesta va notifica statele

membre spre care sau pe teritoriul

cãrora se îndreaptã trenul.

2. Frontierele aeriene

2.1. Procedurile pentru controale în

aeroporturile internaåionale

2.1.1. Autoritãåile competente ale

statelor membre se vor asigura cã

operatorul aerian ia mãsurile cerute

pentru a separa în mod fizic fluxurile

de pasageri de la zborurile interne

de fluxurile de pasageri de la alte

zboruri. În acest scop, se va stabili

o infrastructurã adecvatã în toate

aeroporturile internaåionale.

2.1.2. Locul unde se efectueazã

controalele la frontierã vor fi stabilite

în conformitate cu urmãtoarea

procedurã:

(a) pasagerii unui zbor dintr-un stat

terå care se îmbarcã pentru un zbor

intern vor face obiectul unui control

la intrare pe aeroportul de sosire al

zborului dintr-un stat terå. Pasagerii

unui zbor intern care se îmbarcã pentru

un zbor cãtre un stat terå (pasageri de

transfer) vor face obiectul unui control

de ieæire pe aeroportul de plecare al

ultimului zbor,

(b) pentru zborurile dinspre sau cãtre

un stat terå fãrã pasageri de transfer æi

zborurile care fac mai mult de o escalã

pe aeroporturile statelor membre unde

nu se schimbã aeronava:

(i) pasagerii zborurilor dinspre

sau cãtre state teråe unde nu existã

un transfer preliminar sau ulterior pe

teritoriul statelor membre vor face

obiectul unui control de intrare pe

aeroportul de intrare æi unui control de

ieæire pe aeroportul de ieæire;

(ii) pasagerii zborurilor dinspre sau

cãtre state teråe cu mai mult de o escalã

pe teritoriul statelor membre unde nu se

schimbã aeronava (pasagerii de tranzit)

æi cu condiåia cã pasagerii nu se pot

îmbarca în aeronavã pentru distanåa

situatã pe teritoriul statelor membre vor

face obiectul unui control de intrare pe

aeroportul de sosire æi unui control de

ieæire pe aeroportul de plecare;

(iii) acolo unde companiile aeriene,

pentru zborurile dinspre state teråe

cu mai mult de o escalã pe teritoriul

statelor membre, pot îmbarca pasageri

doar pentru distanåa rãmasã pe acel

teritoriu, pasagerii vor face obiectul

unui control de ieæire pe aeroportul

de plecare æi unui control de intrare pe

aeroportul de sosire.

Controlul pasagerilor care, pe

timpul acestor escale, se aflã la bordul

aeronavei æi nu s-au îmbarcat pe

teritoriul statelor membre se va efectua

în conformitate cu punctul (b)(ii).

Procedura inversã se va aplica acelei

categorii de zboruri a cãror åarã de

destinaåie este un stat terå.

2.1.3. Controlul trecerii frontierei nu

va fi efectuat în mod normal în aeronavã

sau la poarta de îmbarcare, numai dacã

este justificat pe baza unei evaluãri a

riscurilor legate de securitatea internã æi

migraåia ilegalã. Pentru a se asigura cã,

la aeroporturile desemnate ca puncte

de trecere a frontierei, persoanele sunt

controlate în conformitate cu regulile

stabilite în articolele 6-13, statele

membre se vor asigura cã autoritãåile

aeroportuare adoptã mãsurile necesare

pentru a direcåiona traficul de pasageri

spre facilitãåile rezervate pentru

control. Statele membre se vor asigura

cã operatorul aeroportuar adoptã

mãsurile necesare pentru a preveni

intrarea persoanelor neautorizate æi

ieæirea acestora din zonele rezervate,

de exemplu zona de tranzit. În mod

normal, controalele nu vor fi efectuate

în zona de tranzit, cu excepåia cazurilor

când acest lucru se justificã pe baza

unei evaluãri a riscurilor legatã de

securitatea internã æi migraåia ilegalã;

controale speciale în aceastã zonã pot

fi efectuate asupra persoanelor care fac

obiectul unei vize de tranzit aeroportuar

pentru a verifica dacã acestea se aflã în

posesia unei asemenea vize.

2.1.4. Acolo unde, în cazuri de

foråã majorã sau pericol iminent sau la

instrucåiunile autoritãåilor, o aeronavã

care efectueazã un zbor dinspre un

stat terå trebuie sã aterizeze pe un teren

de aterizare care nu este un punct de

trecere a frontierei, acea aeronavã

poate sã îæi continue zborul numai

dupã autorizarea din partea poliåiætilor

de frontierã æi din partea vãmii. Acelaæi

lucru se va aplica în cazurile în care o

navã care efectueazã un zbor dinspre

un stat terå aterizeazã fãrã permisiune. În

orice eventualitate, articolele 6-13 se vor

aplica controalelor asupra persoanelor

de la bordul acelei aeronave.

2.2. Procedurile pentru controale pe

aerodromuri

2.2.1. Se vor lua mãsuri ca

persoanele sã fie controlate æi în

conformitate cu articolele 6-13, pe

aeroporturile care nu au statutul de

aeroport internaåional, potrivit legislaåiei

naåionale („aerodromuri”), dar prin care

sunt autorizate zborurile dinspre sau

cãtre state teråe.

2.2.2. Prin derogare de la

prevederile punctului 2.1.1, nu va

fi necesar sã se facã aranjamente

adecvate în aerodromuri pentru a

se asigura cã fluxurile de intrare de

pasageri din zboruri interne æi din

alte zboruri sunt separate fizic, fãrã a

aduce atingere Regulamentului (EC) Nr.

2320/2002 al Parlamentului European æi

al Consiliului din 16 decembrie 2002

privind stabilirea unor reguli comune

în domeniul securitãåii aviaåiei civile.8

În plus, când volumul traficului este

scãzut, poliåiætii de frontierã nu trebuie

sã fie prezenåi tot timpul, cu condiåia

sã existe o garanåie cã poate fi strâns

personalul necesar în timp util.

2.2.3. Când nu este asiguratã

prezenåa poliåiætilor de frontierã tot

timpul pe aerodrom, managerul

aerodromului va notifica în mod

adecvat poliåiætii de frontierã în legãturã

cu sosirea æi plecarea aeronavelor în

zboruri dinspre sau cãtre state teråe.

2.3. Controlul persoanelor pe

zboruri private

2.3.1. În cazul unor zboruri private

dinspre sau cãtre state teråe, cãpitanul

va transmite poliåiætilor de frontierã din

statele membre de destinaåie æi, acolo

unde este cazul, ai statului membru

pe care se intrã prima datã, înaintea

decolãrii, o declaraåie generalã

constând inter alia (printre altele) într-un

plan de zbor în conformitate cu Anexa

2 a Convenåiei Internaåionale a Aviaåiei

Civile æi informaåii privind identitatea

pasagerilor.

2.3.2. În cazul în care zborurile

private dinspre un stat terå æi având ca

destinaåie un stat membru fac escalã

pe teritoriul unui alt stat membru,

autoritãåile competente ale statului

membru de intrare vor efectua controlul

frontierelor æi vor aplica o ætampilã de

intrare pe declaraåia generalã la care se

face referire în punctul 2.3.1.

2.3.3. Acolo unde existã incertitudini

dacã un zbor vine exclusiv dinspre

sau are ca destinaåie numai teritoriile

statelor membre fãrã escalã pe teritoriul

unui stat terå, autoritãåile competente vor

efectua controale asupra persoanelor

în aeroporturi æi aerodromuri în

conformitate cu punctele 2.1 - 2.2.

2.3.4. Aranjamentele pentru intrarea

æi ieæirea planoarelor, aeronavelor ultrauæoare,

a elicopterelor, a aeronavelor

Supliment Frontiera - nr. 4/2007

5


mici capabile sã zboare pe distanåe

scurte æi a aeronavelor vor fi detaliate

de legislaåia naåionalã æi, acolo unde

este cazul, de acorduri bilaterale.

3. Frontierele pe mare

3.1. Procedurile generale de control

al traficului maritim

3.1.1. Controlul navelor va fi

efectuat în portul de destinaåie sau

de plecare, la bordul navei sau într-o

zonã stabilitã separat pentru acest scop,

aflatã în imediata vecinãtate a vasului.

Totuæi, în conformitate cu aranjamentele

convenite în domeniu, controalele pot

fi efectuate æi pe timpul cãlãtoriei sau la

sosirea sau plecarea navei, pe teritoriul

unui stat terå.

Scopul controalelor este de a

se asigura cã atât echipajul, cât æi

pasagerii îndeplinesc condiåiile detaliate

în articolul 5, fãrã a aduce atingere

articolului 19(1)(c).

3.1.2. Cãpitanul vasului sau, în

cazul în care acest lucru nu este

posibil, persoana sau corporaåia

care îl reprezintã pe proprietarul

vasului în toate chestiunile legate de

îndatoririle proprietarului în ceea ce

priveæte întreåinerea vasului („agentul

proprietarului vasului”) va redacta în

dublu exemplar o listã a echipajului æi

a pasagerilor. Cel mai târziu, la sosirea

în port, el/ea va preda lista (listele) la

poliåiætii de frontierã. Dacã, din motive

de foråã majorã, lista sau listele nu pot

fi trimise poliåiætilor de frontierã, o copie

va fi trimisã la postul de frontierã potrivit

sau la autoritatea de transport maritimã,

care o va înainta imediat poliåiætilor de

frontierã.

3.1.3. O copie a celor douã liste

semnatã de poliåistul de frontierã

împuternicit va fi înapoiatã cãpitanului

vasului care o va prezenta la cerere, în

port.

3.1.4. Cãpitanul vasului sau, în

cazul în care nu este posibil, agentul

proprietarului vasului va raporta

autoritãåilor competente cât mai prompt

despre orice schimbãri în componenåa

echipajului sau numãrul de pasageri.

În plus, cãpitanul va notifica

prompt autoritãåile competente æi, dacã

este posibil, chiar înainte de intrarea

vasului în port, în legãturã cu prezenåa

la bord a cãlãtorilor clandestini. Totuæi,

cãlãtorii clandestini vor rãmâne sub

responsabilitatea cãpitanului vasului.

3.1.5. Cãpitanul vasului va notifica

poliåiætii de frontierã despre plecarea

navei la timp æi în conformitate cu

regulile în vigoare în respectivul port;

dacã el/ea nu poate sã îi notifice,

el/ea va informa autoritatea maritimã

adecvatã. A doua copie a listei sau

listelor completate æi semnate va fi

predatã înapoi poliåiætilor de frontierã

sau autoritãåilor maritime.

3.2. Proceduri specifice de control

pentru diverse tipuri de transport

maritim

Vase de croazierã

3.2.1. Cãpitanul vasului de croazierã

sau, dacã acest lucru nu este posibil,

agentul proprietarului navei va transmite

poliåiætilor de frontierã respectivi

itinerarul æi programul croazierei, cu cel

puåin 24 de ore înainte de a pãrãsi portul

de plecare æi înainte de sosirea în fiecare

port pe teritoriul statelor membre.

3.2.2. Dacã itinerarul unui vas de

croazierã include doar porturi situate pe

teritoriul statelor membre, prin derogare

de la articolele 4-7, nu se vor efectua

controale la frontierã æi vasul va putea

acosta în porturi care nu reprezintã

puncte de trecere a frontierei.

Totuæi, pe baza unei evaluãri a

riscurilor legate de securitatea internã æi

migraåia ilegalã, se pot efectua controale

asupra echipajului æi pasagerilor acelor

nave.

3.2.3. Dacã itinerarul unui vas de

croazierã include atât porturi situate

pe teritoriul statelor membre æi porturi

situate în state teråe, prin derogare de

la prevederile articolului 7, se vor

efectua controale la frontierã dupã

cum urmeazã:

(a) în cazul în care o navã de

croazierã vine dintr-un port situat întrun

stat terå æi soseæte pentru prima datã

într-un port situat pe teritoriul unui stat

membru, echipajul æi pasagerii vor face

obiectul unor controale de intrare pe

baza listelor nominale ale echipajului

æi pasagerilor, aæa cum este menåionat

la punctul 3.2.4.

Pasagerii care coboarã pe uscat vor

face obiectul unor controale de intrare în

conformitate cu articolul 7, cu excepåia

cazului în care existã o evaluare a

riscurilor legate de securitatea internã

æi migraåia ilegalã potrivit cãreia nu este

necesarã efectuarea unor asemenea

controale;

(b) în cazul în care nava de croazierã

vine dintr-un port situat într-un stat terå

æi soseæte din nou într-un port situat pe

teritoriul unui stat membru, echipajul

æi pasagerii vor face obiectul unor

controale de intrare pe baza listelor

nominale ale echipajului æi pasagerilor,

aæa cum se menåioneazã la punctul

3.2.4 în mãsura în care acele liste au

fost modificate de la data la care nava

de croazierã a sosit la precedentul port

situat pe teritoriul unui stat membru.

Pasagerii care debarcã pe uscat vor

face obiectul unor controale de intrare în

conformitate cu articolul 7, cu excepåia

cazului în care existã o evaluare a

riscurilor legate de securitatea internã

æi migraåia ilegalã, care aratã cã nu

este necesar sã se efectueze asemenea

controale.

(c) în cazul în care o navã de

croazierã vine dintr-un port situat întrun

stat membru æi soseæte într-un port

de acest tip, pasagerii care debarcã pe

uscat vor face obiectul unor controale

de intrare în conformitate cu articolul

7, dacã acest lucru este solicitat de o

evaluare a riscurilor legate de securitatea

internã æi migraåia ilegalã.

(d) în cazul în care un vas de

croazierã pãrãseæte un port situat într-un

stat membru, echipajul æi pasagerii vor

face obiectul unor controale de ieæire pe

baza listelor nominale ale echipajului æi

pasagerilor;

Dacã o evaluare a riscurilor legate

de securitatea internã æi migraåia ilegalã

cere acest lucru, pasagerii care se

îmbarcã vor face obiectul unor controale

de ieæire potrivit articolului 7;

(e) în cazul în care un vas de

croazierã pleacã dintr-un port situat

într-un port dintr-un stat membru, cãtre

un port de acest tip, nu se vor efectua

controale de ieæire;

Totuæi, pe baza unei evaluãri a

riscurilor legate de securitatea internã æi

migraåia ilegalã, se pot efectua controale

asupra echipajului æi pasagerilor acelor

nave.

3.2.4. Listele nominale ale

echipajelor æi pasagerilor vor include:

(a) nume æi prenume

(b) data naæterii

(c) naåionalitatea

(d) numãrul æi tipul documentului

de cãlãtorie æi, acolo unde se aplicã,

numãrul vizei.

Cãpitanul vasului de croazierã sau,

dacã acest lucru nu este posibil, agentul

proprietarului vasului va transmite

poliåiætilor de frontierã respectivi liste

nominale cu cel puåin 24 de ore

înainte de sosirea în fiecare port de pe

teritoriul statelor membre sau, acolo

unde cãlãtoria spre acest port dureazã

mai puåin de 24 de ore, imediat dupã

ce îmbarcarea s-a încheiat în portul

precedent.

Lista nominalã va fi ætampilatã

în primul port de intrare pe teritoriul

statelor membre æi în toate urmãtoarele

cazuri, dacã lista este modificatã. Lista

nominalã va fi luatã în considerare

pentru evaluarea riscurilor, aæa cum se

menåioneazã la punctul 3.2.3.

Navigaåie de agrement

3.2.5. Prin derogare de la Articolele

4 æi 7, persoanele aflate la bordul unui

vas de agrement venind sau plecând

spre un port situat într-un stat membru

nu vor face obiectul unui control la

frontierã æi vor putea intra în portul ce

nu este considerat punct de trecere a

frontierei.

Totuæi, având în vedere evaluarea

riscurilor de imigraåie ilegalã, æi în

special atunci când linia de coastã

a unei åãri teråe se aflã în imediata

apropiere a teritoriului statului membru

implicat, vor fi efectuate controale

asupra persoanelor, precum æi un

control fizic al ambarcaåiunii.

3.2.6. Prin derogare de la Articolul

4, un vas de agrement venind dintr-o

åarã teråã poate, în mod excepåional, sã

6 Supliment Frontiera - nr. 4/2007


intre într-un port care nu este un punct

de trecere a frontierei. În acest caz,

persoanele aflate la bord ar trebui sã

notifice autoritãåile portuare pentru a fi

autorizate sã intre în port. Autoritãåile

portuare vor trebui sã contacteze

autoritãåile din cel mai apropiat port

considerat punct de trecere a frontierei

pentru a raporta sosirea vasului.

Declaraåia cu privire la pasageri va

trebui fãcutã prin compararea listei de

persoane la bord de cãtre autoritãåile

portuare. Lista trebuie sã parvinã Poliåiei

de Frontierã cel mai târziu în momentul

sosirii.

De asemenea, dacã în caz de foråã

majorã, un vas provenit dintr-o åarã teråã

trebuie sã acosteze într-un port care

nu este punct de trecere a frontierei,

autoritãåile portuare vor contacta

autoritãåile din cel mai apropiat port

considerat punct de trecere a frontierei

pentru a raporta prezenåa vasului.

3.2.7. În timpul acestor controale, va

trebui predat un document conåinând

caracteristicile vasului æi numele

pasagerilor la bord. O copie a acestui

document trebuie predatã autoritãåilor

din portul de sosire æi plecare. Atât timp

cât vasul rãmâne în apele teritoriale ale

statelor membre, o copie a acestui

document trebuie inclusã în actele

vasului.

Pescuitul de coastã

3.2.8. Prin derogare la Articolul 4

æi 7, echipajele vaselor de pescuit de

coastã care se întorc în fiecare zi sau

în decurs de 36 de ore la portul unde

sunt înregistrate sau în oricare port situat

pe teritoriul statelor membre, fãrã sã fi

staåionat într-un port aflat pe teritoriul

unui stat terå, nu vor trebui verificate

sistematic. Totuæi, evaluarea riscului de

imigraåie ilegalã, mai ales în cazul când

coasta unui stat terå se aflã în imediata

apropiere a teritoriului statului membru

implicat, va trebui luatã în calcul pentru

a determina frecvenåa cu care trebuie

efectuate controale. În funcåie de acest

risc, controlul persoanelor æi controlul

fizic al vasului trebuie efectuate.

3.2.9. Echipajele vaselor de pescuit

de coastã neînregistrate într-un port

situat pe teritoriul unui Stat Membru vor

trebui controlate respectând prevederile

referitoare la marinari.

Cãpitanul vasului trebuie sã anunåe

autoritãåile competente orice modificare

a listei echipajului æi prezenåa oricãrui

pasager.

Legãturi navale (feribot)

3.2.10. Trebuie efectuate controale

asupra persoanelor la bordul feriboturilor

care fac legãturi cu porturi din åãri teråe.

Se vor aplica urmãtoarele reguli:

(a) unde este posibil, Statele

Membre vor asigura culoare separate,

în conformitate cu articolul 9;

(b) controlul pasagerilor pietoni vor

fi efectuate individual;

(c) controlul persoanelor din

vehicule va fi efectuat în timp ce se

aflã lângã vehicul;

(d) pasagerii feribotului ce cãlãtoresc

cu autocarul vor fi consideraåi ca

pietoni. Aceætia trebuie sã coboare din

autocar pentru control.

(e) controlul æoferilor de vehicule

grele æi orice persoane însoåitoare va fi

efectuat cât timp persoanele se aflã la

maæinã. În principiu, aceste controale

vor fi organizate separat de controlul

asupra celorlalåi pasageri.

(f) pentru a asigura rapiditatea

controalelor, trebuie asigurat un numãr

adecvat de poråi;

(g) pentru a detecta imigranåii ilegali,

vor fi efectuate controale aleatorii ale

mijloacelor de transport folosite de

pasageri, æi atunci când este posibil,

ale încãrcãturii æi altor bunuri aflate în

mijloacele de transport.

(h) echipajele feriboturilor vor fi

tratate în acelaæi mod ca æi echipajele

vaselor comerciale

4. Transportul pe cãi navale interne

4.1. “Transportul pe cãi navale

interne ce implicã trecerea unei

frontiere externe” acoperã folosirea,

pentru scopuri de afaceri sau personale,

tuturor tipurilor de vase sau nave pe

râuri, canale æi lacuri.

4.2. În ceea ce priveæte vasele

folosite în scop de afaceri, cãpitanul

æi persoanele ce lucreazã pe vas care

apar pe lista echipajului æi membrii

familiilor persoanelor ce trãiesc la bord

vor fi considerate membrii ai echipajului

sau echivalent

4.3. Prevederile relevante ale

punctelor 3.1 pânã la 3.2 se vor aplica

mutatis mutandis controlului cãilor

interne navale.

ANEXA VII - Reguli speciale pentru

anumite categorii de persoane

1. Conducãtori de stat æi de guvern

Prin derogare de la prevederile art.

5 æi art. 7-13, conducãtorii de state

æi de guvern æi membrii delegaåiei

acestora, a cãror sosire æi plecare au fost

anunåate oficial prin canale diplomatice

poliåiætilor de frontierã, pot sã nu facã

obiectul controalelor la frontierã.

2. Piloåii aeronavelor æi alåi membri

al echipajului

2.1. Prin derogare de la prevederile

art. 5, posesorii unei licenåe de zbor sau

a unui certificat care atestã calitatea

de membru al echipajului, conform

prevederilor Anexei 9 din Convenåia

de Aviaåie Civilã din 7 decembrie

1944, în exercitarea atribuåiilor æi pe

baza documentelor menåionate mai

sus, pot:

(a) sã se îmbarce æi sã debarce în

aeroportul de escalã sau aeroportul

de sosire situat pe teritoriul unui stat

membru;

(b) sã intre pe teritoriul aeroportului

de escalã sau aeroportului de sosire

situat pe teritoriul unui stat membru;

(c) sã se deplaseze, prin orice mijloc

de transport, cãtre un aeroport situat pe

teritoriul unui stat membru, pentru a se

îmbarca pe o aeronavã care urmeazã sã

plece de pe acelaæi aeroport.

În orice altã situaåie, prevederile art.

5 (1) vor fi îndeplinite.

2.2. Art. 6-13 se vor aplica

controalelor efectuate membrilor

echipajelor aeronavelor. Atunci când

este posibil, se va acorda prioritate

echipajelor aeronavelor. În mod

specific, aceætia vor fi controlaåi fie

înaintea pasagerilor sau în locaåii

special amenajate pentru acest scop.

Prin derogare de la art. 7, echipajele

cunoscute personalului responsabil

pentru controlul la frontierã pot fi supuæi

doar unor controale aleatorii.

3. Marinari

3.1. Prin derogare de la prevederile

art. 4 æi 7, statele membre pot autoriza

marinarii care deåin un carnet de

marinar elaborat în conformitate cu

Convenåia de la Geneva din 19 iunie

2003 (nr. 185), Convenåia de la Londra

din 9 aprilie 1965 æi cu prevederile

legislaåiei naåionale, sã intre pe teritoriul

statelor membre æi sã meargã la åãrm în

zona portului în care a acostat vaporul

acestora sau în zone adiacente, fãrã

sã se prezinte la punctul de trecere

a frontierei, cu condiåia ca aceætia sã

aparã pe lista membrilor echipajului

vaporului cãruia îi aparåin, care a fost

în prealabil prezentatã pentru control

autoritãåilor competente.

Totuæi, conform analizei riscurilor

legate de securitatea internã æi de

imigraåia ilegalã, marinarii vor face

obiectul unui control din partea

poliåiætilor de frontierã, înainte de a

ajunge la åãrm, în conformitate cu art.

7.

Dacã un marinar constituie un

pericol la adresa securitãåii æi sãnãtãåii

interne æi publice, acestuia i se poate

refuza permisiunea de a ajunge la

åãrm.

3.2. Marinarii care intenåioneazã

sã rãmânã în afara zonelor situate în

vecinãtatea porturilor se vor supune

condiåiilor de intrare pe teritoriul statelor

membre, conform art. 5 (1).

4. Deåinãtorii paæapoartelor

diplomatice, oficiale sau de serviciu æi

membri organizaåiilor internaåionale.

4.1. În lumina privilegiilor sau

imunitãåilor speciale de care se bucurã,

deåinãtorilor paæapoartelor diplomatice,

oficiale sau de serviciu eliberate de

state teråe sau de guvernele acestora,

recunoscute de statele membre, precum

æi posesorilor documentelor eliberate de

organizaåiile internaåionale prevãzute la

pct. 4.4, care cãlãtoresc în interes de

serviciu, li se poate acorda prioritate

faåã de ceilalåi cãlãtori, la punctele

Supliment Frontiera - nr. 4/2007

7


de trecere a frontierei, chiar dacã pot

face obiectul, acolo unde este cazul,

necesitãåii de a obåine o vizã.

Prin derogare de la art. 5 (1)(c),

persoanelor care deåin aceste documente

nu li se va solicita sã dovedeascã cã au

suficiente mijloace de întreåinere.

4.2. Dacã o persoanã care se

prezintã la frontiera externã invocã

privilegii, imunitãåi æi excepåii,

poliåiætii de frontierã îi pot solicita sã

prezinte dovezi ale statutului pe care

îl invocã-documente necesare, în

special certificate eliberate de statele

acreditante, paæaport diplomatic sau

alte documente. Dacã existã suspiciuni,

poliåistul de frontierã, în cazuri urgente,

poate apela direct la Ministerul

Afacerilor Externe.

4.3. Membri acreditaåi ai misiunilor

diplomatice æi reprezentanåelor

consulare æi familiile acestora pot intra

pe teritoriul statelor membre prezentând

un document la care se face referire la

art. 19(2) æi un document care le permite

sã treacã frontiera. Mai mult decât atât,

prin derogare de la art. 13, poliåiætii de

frontierã nu pot sã refuze deåinãtorilor

paæapoartelor diplomatice, oficiale sau

de serviciu, intrarea pe teritoriul statelor

membre fãrã sã consulte în prealabil

autoritãåile naåionale. Aceastã mãsurã

se aplicã æi în momentul în care o alertã

a fost introdusã în SIS pentru asemenea

persoane.

4.4. Documentele eliberate de

organizaåiile internaåionale în scopurile

specificate la pct. . 4.1 sunt în principal

urmãtoarele:

– laissez-passer ONU eliberat

personalului ONU æi agenåiilor

subordonate, conform Convenåiei

cu privire la privilegii æi imunitãåi

ale agenåiilor specializate, adoptatã

de Adunarea Generalã a ONU la 21

noiembrie 1947, la New York;

– laissez-passer UE;

– laissez-passer Euratom;

– certificat de legitimitate elaborat

de secretarul general al Consiliului

Europei;

– documente elaborate în

conformitate cu paragraful 2 al art. III

al Acordului încheiat între pãråile la

Tratatul Atlanticului de Nord, referitor

la statutul armei lor (certificate de

identitate militare, împreunã cu un

ordin de serviciu, mandat de deplasare

sau ordin de deplasare individual sau

colectiv) precum æi documente eliberate

în cadrul Parteneriatului pentru Pace.

5. Muncitorii transfrontalieri

5.1. Procedurile pentru controlul

muncitorilor transfrontalieri sunt în

conformitate cu regulile generale cu

privire la controlul frontierei, în special

art. 7 æi 13.

5.2. Prin derogare de la prevederile

art. 7, muncitorii transfrontalieri care

sunt cunoscuåi de cãtre poliåiætii de

frontierã datoritã frecventelor treceri ale

frontierei, pe la acelaæi punct de trecere

a frontierei æi care nu fac obiectul unei

alerte în SIS sau într-un sistem naåional,

vor putea face obiectul unui control

aleatoriu, pentru a se asigura cã deåin

un document care oferã permisiunea de

a trece frontiera æi îndeplinesc condiåiile

necesare de trecere a frontierei. Un

control amãnunåit al trecerii frontierei

va fi efectuat faåã de aceste persoane

din când în când, fãrã a se anunåa în

prealabil æi la intervale neregulate.

5.3. Prevederile pct. 5.2 pot fi extinse

æi altor categorii de persoane care

traverseazã în mod regulat frontiera.

Numele Statului

LOGO-UL STATULUI …………. (Numele Biroului)

__________________

6. Minori

6.1. Poliåiætii de frontierã vor acorda

o atenåie specialã minorilor, însoåiåi sau

care circulã neînsoåiåi. Minorii care trec

frontiera vor face obiectul aceluiaæi tip

de controale la intrare æi ieæire ca æi

adulåii, conform celor stabilite de acest

Regulament.

6.2. În cazul minorilor neînsoåiåi,

poliåistul de frontierã va controla cã

persoanele care însoåesc minorii au

drepturi pãrinteæti asupra acestuia, în

special în cazurile în care minorii sunt

însoåiåi doar de un adult æi existã motive

serioase de suspiciune cã aceætia ar fi

putut fi luaåi din custodia persoanei/

persoanelor care exercitã în mod legal

drepturile pãrinteæti asupra lor. În

ultima situaåie, poliåistul de frontierã va

continua investigaåiile pentru a detecta

orice inconsistenåã sau contradicåie cu

informaåiile oferite.

6.3. În cazul minorilor care

cãlãtoresc neînsoåiåi, poliåiætii de

frontierã se vor asigura cã, prin

intermediul unor controale amãnunåite

asupra documentelor de cãlãtorie æi

documentelor justificative, minorii nu

pãrãsesc teritoriul împotriva voinåei

persoanei/persoanelor care exercitã în

mod legal drepturile pãrinteæti asupra

lor.

ANEXA VIII

____________________________________________________________________________ 1

APROBAREA DOVEZII PRIVIND RESPECTAREA CONDIÅIILOR PRIVIND DURATA ÆEDERII

PE TERMEN SCURT, ÎN CAZUL ÎN CARE PE DOCUMENTUL DE CÃLÃTORIE NU SE POATE

APLICA O ÆTAMPILÃ DE INTRARE

Data ____________ Ora _______ Locul________________

Noi, autoritãåile semnatare, __________________________________________ în prezenåa:

Nume __________________________________ Prenume _____________________________

Data naæterii _____________________ Locul naæterii _____________________ Sex: ______

Naåionalitate ____________________ Rezident în ___________________________________

Document de cãlãtorie ________________________ numãr __________________________

Eliberat de _______________________________ la data ______________________________

Numãrul vizei_______________ (dacã este necesar) eliberat de _______________________

Pentru ____ zile pentru urmãtoarele motive: _______________________________________

________________________________________________

Având în vedere dovada privind durata æederii pe teritoriul statelor membre pe care persoana

a prezentat-o, se considerã cã el/ea a intrat pe teritoriul statului ______________ la data de

___________________ prin punctul de trecere a frontierei ________

Detalii de contact pentru autoritatea semnatarã:

Tel:__________________

Fax:_________________

e-mail:_______________

Persoana implicatã va primi o copie a acestui document.

Persoana implicatã

1 Pentru Norvegia æi Islanda nu este necesarã emblema

Ofiåer responsabil

+ ætampilã

1 OJ L 239, 22.9.2000, p. 73.

2 OJ L 116, 26.4.2001, p. 5.

Regulament modificat prin Decizia

2004/927/EC (OJ L 396, 31.12.2004,

p. 45).

3 OJ L 261, 6.8.2004, p. 119.

4 OJ L 261, 6.8.2004, p. 36.

5 OJ L 369, 16.12.2004, p. 5.

6 Nu este necesar nici un logo pentru

Norvegia æi Islanda.

7 OJ L 187, 10.7.2001, p. 45.

8 OJ L 355, 30.12.2002, p.1.

Regulament modificat de

Regulamentul (EC) Nr 849/2004

(OJ L 158, 30.4.2004, p. 1).

- mutatis mutandis = schimbând ceea

ce este de schimbat.

8 Supliment Frontiera - nr. 4/2007


LEGIS

REGULAMENT (EC) Nr. 562/2006 AL

PARLAMENTULUI EUROPEAN ÆI AL

CONSILIULUI din 15 martie 2006

privind crearea unui Cod Comunitar asupra regulilor ce stau la

baza liberei circulaåii a persoanelor peste frontiere

(Codul Frontierelor Schengen)

Urmare din suplimentul trecut

Articolul 25 - Procedura pentru

cazurile care necesitã o acåiune

urgentã

1. Acolo unde consideraåii care åin

de securitatea internã æi de ordinea

publicã într-un stat membru necesitã

adoptarea unei acåiuni urgente, statul

membru respectiv poate reintroduce în

mod excepåional æi imediat controlul la

frontierele interne.

2. Statul membru care a reintrodus

controlul la frontierele interne va

notifica acest lucru celorlalte state

membre æi Comisiei, fãrã întârziere æi va

oferi informaåiile la care se face referire

la art. 24 (1), precum æi motivele care

justificã folosirea acestei proceduri.

Articolul 26 - Procedura pentru

prelungirea controalelor la frontierele

interne

1. Statele membre pot prelungi

controalele la frontierele interne doar

conform prevederilor art. 23(2), dupã

notificarea celorlalte state membre æi

Comisiei.

2. Statul membru care intenåioneazã

sã prelungeascã controlul la frontierã va

oferi celorlalte state membre æi Comisiei

toate informaåiile relevante cu privire la

motivele pentru prelungirea controalelor

la frontiera internã. Prevederile art. 24(2)

se vor aplica.

Articolul 27 - Informarea

Parlamentului European

Statul membru respectiv sau, acolo

unde nevoie, Consiliul, va informa

Parlamentul European, cât de curând

posibil, cu privire la mãsurile adoptate

conform art. 24, 25 æi 26. În ceea ce

priveæte a treia prelungire consecutivã în

conformitate cu art. 26, statul membru

respectiv va informa Parlamentul

European, dacã i se solicitã acest lucru,

cu privire la necesitatea introducerii

controalelor la frontierele interne.

Articolul 28 - Prevederi ce vor

fi aplicate în cazul reintroducerii

controlului la frontiera internã

În cazul în care controlul este

introdus la frontierele interne,

prevederile relevante ale Titlului II se

vor aplica mutatis mutandis.

Articolul 29 - Informare cu privire la

reintroducerea controlului la frontiera

internã

Statul membru care a reintrodus

controlul la frontiera internã, conform

art. 23, va confirma data la care controlul

a fost ridicat æi în acelaæi timp sau

imediat dupã, va prezenta o informare

Parlamentului European, Consiliului æi

Comisiei cu privire la reintroducerea

controlului la frontierele interne,

subliniind, în special, funcåionarea

controalelor æi eficienåa reintroducerii

controlului la frontierã.

Articolul 30 - Informarea publicului

Decizia de a reintroduce controlul la

frontierele interne va fi luatã într-o manierã

transparentã iar publicul va fi informat în

totalitate în legãturã cu aceastã decizie,

doar dacã, pentru motive legate de

securitate, se decide contrariul.

Articolul 31 - Confidenåialitate

La cererea statatului membru

respectiv, celelalte state membre vor

respecta confidenåialitatea informaåiilor

oferite în legãturã cu reintroducerea æi

prelungirea controlului la frontiere æi

informarea specificatã de art. 29.

TITLUL IV - PREVEDERI FINALE

Articolul 32 - Amendamente la anexe

Anexele III, IV æi VIII vor fi amendate

în conformitate cu procedura la care se

face referire la art. 33(2).

Articolul 33 - Comitetul

1. Comisia va fi asistatã de un Comitet,

denumit în continuare “Comitetul”.

2. Acolo unde se face referire

la acest paragraf, art. 5 æi 7 din

Decizia 1999/468/CE se vor aplica, în

conformitate cu art. 8 æi cu condiåia ca

mãsurile de implementare adoptate în

conformitate cu aceastã procedurã sã

nu modifice prevederile esenåiale ale

acestui Regulament.

Perioada prevãzutã în art. 5(6) din

Decizia 1999/468/CE va fi stabilitã la

3 luni.

3. Comitetul va adopta propriile

norme de funcåionare.

4. Fãrã a prejudicia implementarea

mãsurilor deja adoptate, aplicarea

prevederilor Regulamentului privind

adoptarea regulilor tehnice æi ale

deciziilor conform procedurii la care

se face referire în paragraful 2 va

fi suspendatã timp de 4 ani de la

intrarea în vigoare a acestui Regulament.

La propunerea Comisiei, Parlamentul

European æi Consiliul pot reînnoi

prevederile în discuåie în conformitate cu

procedura stipulatã de art. 251 din Tratat

æi, în acest scop, le vor reexamina înainte

de expirarea perioadei de 4 ani.

Articolul 34 - Notificãrile

1. Statele Membre vor notifica

Comisia cu privire la:

(a) lista permiselor de rezidenåã,

(b) lista punctelor lor de trecere a

frontierei,

(c) sumele de referinåã necesare

pentru trecerea frontierelor lor externe,

stabilite anual de cãtre autoritãåile

naåionale,

(d) lista serviciilor naåionale

responsabile de controlul frontierelor ,

(e) specimenul cardurilor-model

emise de Ministerele de externe.

2. Comisia va face notificarea în

conformitate cu alin. 1, disponibil

Statelor Membre æi publicului prin

publicarea în Monitorul Oficial al

UE, Seria C, æi prin orice alte mijloace

corespunzãtoare.

Supliment Frontiera - nr. 4/2007

Articolul 35 - Micul trafic de frontierã

Acest Regulament nu trebuie sã

1


prejudicieze normele comunitare æi

acordurile bilaterale existente privind

micul trafic de frontierã.

Articolul 36 - Ceuta æi Melilla

Prevederile acestui Regulament nu

vor afecta reglementãrile speciale care

se aplicã oraæelor Ceuta æi Melilla,

conform Declaraåiei Regatului Spaniei

privind oraæele Ceuta æi Melilla din

Actul final la Acordul de Aderare

al Regatului Spaniei la Convenåia de

Implementare a Acordului Schengen din

14 iunie 1985.1

Articolul 37 - Notificarea efectuatã

de Statele Membre

Pânã la 26 octombrie 2006, Statele

Membre trebuie sã notifice Comisia cu

privire la: prevederile naåionale la care

se face referire în art. 21 lit. (c) æi (d),

pedepsele menåionate în art. 4(3) æi

acordurile bilaterale încheiate conform

art. 17(1). Modificãrile ulterioare aduse

acestor prevederi vor fi notificate în

termen de 5 zile lucrãtoare.

Notificãrile efectuate de cãtre Statele

Membre vor fi publicate în Monitorul

Oficial al UE, Seria C.

Articolul 38 - Raport privind

implementarea Titlului III

Pânã la 13 octombrie 2009, Comisia

trebuie sã prezinte Parlamentului

European æi Consiliului un raport

privind implementarea Titlului III.

Comisia trebuie sã acorde atenåie

oricãror dificultãåi ce pot apãrea în

contextul reintroducerii controlului la

frontierele interne. Dacã este cazul, va

prezenta propuneri pentru soluåionarea

unor astfel de dificultãåi.

Articolul 39 - Abrogãri

1. Art. 2 - 8 din Convenåia de

Implementare a Acordului Schengen din

14 iunie 1985 vor fi abrogate începând

cu data de 13 octombrie 2006

2. Urmãtoarele documente vor fi

abrogate începând cu data menåionatã

la alin. 1:

(a) Manualul Comun, inclusiv

anexele acestuia;

(b) deciziile Comitetului Executiv

Schengen din 26 aprilie 1994 (SCH/

Com-ex (94) 1, rev 2), 22 decembrie

1994 (SCH/Com-ex (94)17, rev. 4) æi

20 decembrie 1995 (SCH/Com-ex (95)

20, rev. 2);

(c) Anexa 7 la Instrucåiunile

Consulare Comune;

(d) Regulamentul Consiliului (EC)

Nr. 790/2001 din 24 aprilie 2001

care atribuie Consiliului atribuåii de

implementare în ceea ce priveæte

anumite prevederi detaliate æi proceduri

practice pentru efectuarea controalelor

æi supravegherii la frontierã2;

(e) Decizia Consiliului 2004/581/

EC din 29 aprilie 2004 care stabileæte

indicaåiile minime ce vor fi utilizate

pe indicatoarele aflate în punctele de

trecere a frontierelor externe3;

(f) Decizia Consiliului 2004/574/EC

din 29 aprilie 2004 de modificare a

Manualului Comun4;

(g) Regulamentul Consiliului (EC)

Nr. 2133/2004 din 13 decembrie 2004

privind obligaåia autoritãåilor competente

din Statele Membre de a ætampila în

mod sistematic documentele cetãåenilor

statelor teråe la trecerea frontierelor

externe ale Statelor Membre æi pentru

modificarea prevederilor Convenåiei de

Implementare a Acordului Schengen æi

a Manualului Comun în acest sens5.

3. Orice referire la articolele

eliminate æi la instrumentele juridice

abrogate va fi interpretatã conform

prezentului Regulament.

Articolul 40 - Intrarea în vigoare

Prezentul Regulament va intra în

vigoare la 13 octombrie 2006. Cu

toate acestea, art. 34 va intra în vigoare

la data urmãtoare zilei publicãrii în

Monitorul Oficial al UE.

Acest Regulament este obligatoriu

în integralitatea lui æi direct aplicabil

în Statele Membre în conformitate cu

Tratatul de înfiinåare a Comunitãåii

Europene.

ANEXA I - Documente justificative

pentru verificarea îndeplinirii

condiåiilor de intrare

Dovezile documentare la care

se face referire în articolul 5(2) pot

include:

(a) pentru cãlãtorii de afaceri:

(i) o invitaåie din partea unei firme

sau a unei autoritãåi de a participa la o

întâlnire, conferinåã sau alte evenimente

având legãturã cu comeråul, industria

sau alte activitãåi;

(ii) alte documente care prezintã

existenåa unor legãturi comerciale sau

alte relaåii de muncã;

(iii) bilete de intrare la târguri sau la

congrese, dacã se invocã un asemenea

motiv;

(b) pentru cãlãtorii în scop de studii

sau alte tipuri de pregãtire:

(i) un certificat de înscriere la un

institut de pregãtire pentru cursuri

teoretice sau de pregãtire profesionalã

în cadrul pregãtirii de bazã sau

subsecvente;

(ii) legitimaåii de student sau

certificate de la cursurile absolvite;

(c) pentru cãlãtoriile în scop de

turism sau alte motive personale:

(i) documente justificative privind

cazarea:

– O invitaåie din partea gazdei dacã

va locui la cineva pe timpul vizitei;

- Un document justificativ eliberat

de stabilimentul care oferã cazare sau

orice alt document corespunzãtor care

sã indice asigurarea cazãrii;

(ii) Documente justificative în ceea

ce priveæte itinerarul:

- confirmarea rezervãrii locului

pentru o cãlãtorie organizatã sau orice

alt document corespunzãtor indicând

planurile cãlãtoriei ce va fi întreprinse;

(iii) documente justificative în ceea

ce priveæte cãlãtoria de întoarcere:

- biletul de întoarcere sau de

circuit.

(d) pentru cãlãtoriile întreprinse în

scopuri politice, ætiinåifice, culturale,

sportive, evenimente religioase sau alte

motive:

- invitaåii, bilete de intrare, programe

în care sã fie înscris, acolo unde este

posibil, numele organizaåiei gazde æi

durata vizitei sau orice alt document

corespunzãtor care sã indice scopul

vizitei.

ANEXA II - Înregistrarea informaåiilor

În toate punctele de trecere a

frontierelor, toate informaåiile de

serviciu æi orice alte informaåii de

interes trebuie sã fie înregistrate manual

sau electronic. Informaåia înregistratã va

conåine în special:

(a) numele poliåistului de frontierã

responsabil local pentru controlul

trecerii frontierei æi a celorlalåi poliåiæti

din fiecare echipã;

(b) relaxarea controlului persoanelor

în conformitate cu prevederile art. 8;

(c) eliberarea, la frontierã, a

documentelor ce înlocuiesc paæapoartele

æi vizele;

(d) persoanele ce au sãvâræit infracåiuni

sau contravenåii æi plângerile;

(e) persoanele cãrora le-a fost

refuzatã intrarea în conformitate cu

prevederile art. 13 (motivul refuzului æi

naåionalitatea);

(f) numãrul de securitate al

ætampilelor de intrare æi ieæire,

identitatea poliåistului de frontierã cãruia

i-a fost încredinåatã ætampila, indiferent

de momentul încredinåãrii sau schimb,

æi informaåiile privind ætampilele furate

sau pierdute ;

(g) plângerile persoanelor care au

fãcut obiectul controalelor amãnunåite;

(h) alte mãsuri speciale poliåieneæti

sau judiciare;

(i) evenimente;

ANEXA III - Indicatoare pentru

culoare în punctele de trecere a

frontierei

Partea A

2 Supliment Frontiera - nr. 4/2007


Partea B6

Partea C

Nu este necesar nici un logo pentru

Norvegia æi Islanda.

Nu este necesar nici un logo pentru

Norvegia æi Islanda.

ANEXA IV - Aplicarea ætampilelor

1. Documentele de cãlãtorie ale

cetãåenilor statelor teråe vor fi ætampilate

sistematic la intrare æi ieæire, în

conformitate cu prevederile articolului

10. Caracteristicile acestor ætampile

sunt stabilite în Decizia Comitetului

Executiv Schengen SCH/COM-EX (94)

16 rev æi SCH/Gem-Handb (93) 15

(CONFIDENTIAL).

2. Codurile de securitate ale

acestor ætampile vor trebui schimbate

la intervale regulate, nu mai mari de

o lunã.

3. La intrarea æi ieæirea cetãåenilor

statelor teråe supuæi cerinåelor vizei,

ætampila va fi aplicatã, pe cât posibil,

astfel încât sã acopere marginea vizei

fãrã sã fie afectate indicaåiile din

vizã sau elementele de securitate ale

colantului de vizã. În cazul în care vor

trebui aplicate mai multe ætampile (de

ex. în cazul vizei cu cãlãtorii multiple),

acestea vor trebui aplicate pe pagina

alãturatã celei în care a fost aplicatã

viza.

Dacã aceastã paginã nu va putea

fi folositã, ætampilele vor fi aplicate pe

pagina urmãtoare. Zona care poate

fi cititã optic nu va fi în nici un caz

ætampilatã.

4. Statele membre vor desemna

puncte naåionale de contact responsabile

pentru schimbul de informaåii privind

codurile de securitate ale ætampilelor

de intrare æi de ieæire folosite la

punctele de trecere a frontierei æi vor

informa în acest sens celelelate state

membre, Secretariatul General al

Consiliului æi Comisia. Aceste puncte

de contact trebuie sã aibã acces fãrã

nici o întârziere la informaåiile privind

ætampilele de intrare æi ieæire comune

folosite la frontierele externe ale statelor

membre, în special la urmãtoarele

informaåii:

(a) punctul de trecere a frontierei

cãruia îi este desemnatã o anumitã

ætampilã;

(b) identitatea poliåistului de frontierã

cãruia i-a fost încredinåatã o anumitã

ætampilã, în orice moment;

(c) codul de securitate al unei

anumite ætampile, în orice moment;

Orice solicitare privind ætampilele de

intrare æi ieæire comunã trebuie fãcutã prin

punctele de contact menåionate mai sus.

Punctele de contact naåionale vor

trebui sã transmitã imediat celorlalte

puncte de contact, Secretariatului

General al Consiliului æi Comisiei

informaåii privind schimbarea punctelor

de contact sau privind pierderea sau

furtul ætampilelor.

ANEXA V - Partea A - Proceduri

privind refuzul intrãrii la frontierã

1. În situaåia refuzului intrãrii,

ofiåerul de poliåie competent trebuie:

(a) sã completeze formularul standard

pentru refuzul intrãrii, menåionat la

partea B. Cetãåenii statelor teråe vor

trebui sã semneze formularul æi vor

primi o copie dupã formularul semnat.

În situaåia în care cetãåeanul statului terå

refuzã sã semneze, poliåistul de frontierã

va trebui sã indice refuzul în formular la

secåiunea „comentarii”;

(b) sã aplice ætampila de intrare

în paæaport, anulatã printr-o cruce

cu cernealã neagrã care sã nu poatã

fi ætearsã, æi sã scrie lângã aceasta, în

partea dreaptã, de asemenea cu vopsea

care sã nu poatã fi ætearsã, litera/literele

corespunzãtoare motivului/motivelor

pentru refuzul intrãrii, lista acestora fiind

prezentatã în formularul pentru refuzul

intrãrii menåionat mai sus;

(c) sã anuleze viza prin aplicarea

ætampilei „ANULAT” în cazurile

prevãzute în paragraful 2. Într-un

asemenea caz, elementele optice ale

colantului de vizã, respectiv „efectul

de imagine latentã” æi termenul „viza”

vor fi marcate cu o cruce astfel încât sã

împiedice folosirea ulterioarã în scopuri

ilegale. Poliåistul de frontierã va informa

autoritãåile sale centrale despre aceastã

decizie;

(d) sã înregistreze orice refuz al

intrãrii într-un registru sau într-o listã

unde sã fie înscrise identitatea æi

naåionalitatea cetãåeanului statului terå

respectiv, referinåe la documentul ce

autorizeazã cetãåeanul statului terå sã

treacã frontiera, motivul æi data refuzului

intrãrii;

2. Viza va fi anulatã în urmãtoarele

situaåii:

(a) dacã deåinãtorul vizei este

subiectul unei alerte în SIS pentru a-i

fi refuzatã intrarea în afara situaåiei în

care acesta/aceasta deåine o vizã sau

o vizã de re-intrare eliberatã de unul

dintre statele membre æi doreæte sã intre

pe teritoriu în scop de tranzit, pentru

a ajunge pe terioriul statului membru

care a eliberat documentul;

(b) dacã existã motive serioase sã se

creadã cã viza a fost obåinutã în mod

fraudulos.

Cu toate acestea, în situaåia în care

cetãåeanul statului terå nu prezintã la

frontierã unul sau mai multe documente

dintre cele prezentate în articolul 5(2),

aceasta nu va conduce în mod automat

la o decizie de anulare a vizei;

3. Dacã cetãåeanul unui stat

terå cãruia i-a fost refuzatã intrarea

a fost adus în frontierã de cãtre un

transportator, autoritatea responsabilã:

(a) va solicita transportatorului sã

preia responsabilitatea cetãåeanului

statului terå æi sã-l/o transporte fãrã nici

o întârziere cãtre statul terå de unde

acesta/aceasta a fost adus/ã, cãtre statul

terå care a eliberat documentul ce îl/o

autorizeazã sã treacã frontiera, sau cãtre

orice alt stat terå unde i se garanteazã

intrarea sau sã gãseascã mijloace de

transport în continuare, în conformitate

cu prevederile Articolului 26 al

Supliment Frontiera - nr. 4/2007

3


Convenåiei Schengen æi Directiva

Consiliului /CE din 28 iunie 2001 de

amendare a prevederilor articolului

26 al Convenåiei de Implementare

a Acordului Schengen din 14 iunie

19857;

(b) în perioada pânã la plecare, sã

ia mãsurile necesare, în conformitate

cu legislaåia naåionalã æi åinând cont

de circumstanåele locale, sã împiedice

cetãåeanul statului terå, cãruia i-a fost

refuzatã intrarea, de a intra ilegal pe

teritoriu;

4. Dacã existã motive, atât pentru

a-i refuza intrarea cetãåeanului statului

terå dar æi pentru a-l/o aresta, poliåistul

de frontierã va contacta autoritãåile

responsabile, pentru a decide cu privire

la mãsura ce va fi luatã, în conformitate

cu prevederile legii naåionale.

Partea B - Formular pentru refuzul

intrãrii la frontierã

Numele Statului

LOGO-UL STATULUI (Numele Oficiului)

__________________

ANEXA VI - Regulile specifice

pentru diferitele tipuri de frontierã æi

diferitele mijloace de transport folosite

pentru trecerea frontierei de cãtre

Statele Membre

1. Frontierele terestre

1.1. Controlul traficului rutier

1.1.1. În vederea unor controale

eficiente asupra persoanelor, pentru

asigurarea siguranåei æi fluiditãåii

traficului rutier, fluxurile în punctele de

trecere a frontierei vor fi reglementate

de o manierã adecvatã. Dacã este

necesar, Statele Membre pot încheia

acorduri bilaterale pentru direcåionarea

æi blocarea traficului. Ele vor informa

Comisia în aceastã privinåã, conform

art.37.

1.1.2. La frontierele externe, Statele

Membre pot, acolo unde considede

cuviinåã æi dacã circumstanåele permit acest

lucru, sã instaleze sau sã opereze pe culoare

_____________________________________________________________________________ 1

REFUZUL INTRÃRII LA FRONTIERÃ

În ____________ ora _______ în Punctul de Trecere a Frontierei ________________

Noi, subsemnatul, ________________________________________ având înaintea noastrã:

Nume __________________________________ Prenume ____________________________

Data naæterii _________________________ Locul naæterii __________________ Sex: _____

Naåionalitate___________________ Rezident în _____________________________________

Tipul documentului de identitate ______________________ numãr____________________

Eliberat în _____________________________ de ____________________________________

Numãrul vizei ________tip ______ eliberatã de _____________________________________

Valabilã de la____ la ____

Pentru o perioadã de ____ zile pentru urmãtoarele motive: ___________________________

______________________________________________________________

Venind din__________ cu ________ (va fi indicat mijlocul de transport utilizat, ex numãrul

zborului), el/ea este informat prin prezenta cã îi este refuzatã intrarea în åarã în baza (va fi fãcutã

o referinåã la legislaåia naåionalã în vigoare), pentru urmãtoarele motive:

............................................................................................................................................

o (A) nu posedã document(e) de cãlãtorie valabil(e)

o (B) posedã un document de cãlãtorie fals/contrafãcut/falsificat

o (C) nu posedã o vizã valabilã sau un permis de æedere

o (D) posedã o vizã sau un permis de æedere fals/contrafãcut/falsificat

o (E) nu posedã documentaåia necesarã pentru a justifica scopul æi condiåiile de æedere.

Nu au fost prezentate urmãtoarele documente: ….

o (F) a rãmas deja trei luni pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene în timpul

unei perioade de 6 luni

o (G) nu are mijloace suficiente de subzistenåã privind perioada æi forma de æedere, sau

mijloace pentru întoarcere în åara de origine sau de tranzit

o(H) este o persoanã care a fost datã în consemn în scopul refuzului intrãrii

o în SIS

o în sistemul naåional

o (I) este considerat o ameninåare pentru ordinea publicã, siguranåa naåionalã, sãnãtatea

publicã sau relaåiile internaåionale ale unuia sau mai multor state membre ale Uniunii Europene

(fiecare stat trebuie sã facã referiri la prevederile din legislaåia naåionalã referitoare la astfel de

situaåii de nepermitere a intrãrii).

Comentarii

Persoana respectivã poate face apel împotriva deciziei de a refuza intrarea aæa cum este

prevãzutã în legislaåia naåionalã. Persoana respectivã primeæte o copie dupã acest document

(fiecare stat trebuie sã facã referiri la legislaåia naåionalã æi la procedura privind dreptul de

apel).

Persoana în cauzã

1 Nu este necesar nici un logo pentru Norvegia æi Islanda.

Poliåistul de frontierã

responsabil de control

separate în anumite puncte de trecere a

frontierei, în conformitate cu art.9.

Culoarele separate pot fi aranjate

în orice moment de cãtre autoritãåile

competente ale Statelor Membre, în

circumstanåe excepåionale æi acolo

unde condiåiile de trafic æi infrastructurã

impun acest lucru.

Statele Membre pot coopera cu

åãrile vecine în vederea instalãrii de

culoare separate în punctele de trecere

a frontierei externe.

1.1.3. Ca regulã generalã,

persoanele ce cãlãtoresc în autoturisme

pot rãmâne în interiorul lor pe timpul

controalelor. Cu toate acestea, în funcåie

de circumstanåe, persoanelor li se poate

cere sã coboare din autoturismele lor.

Controalele vor fi efectuate, dacã

circumstanåele locale o permit, în

zone special amenajate în acest sens.

Având în vedere siguranåa personalului,

controalele vor fi efectuate, acolo unde

este posibil, de cãtre doi poliåiæti de

frontierã.

1.2. Controlul traficului feroviar

1.2.1. Controlul se va face atât

asupra pasagerilor din tren cât æi asupra

personalului feroviar din trenurile ce

trec frontierele externe, inclusiv din

trenurile de marfã sau trenurile goale.

Aceste controale vor fi efectuate în unul

din urmãtoarele douã moduri:

– pe platformã, în prima staåie de

sosire sau plecare de pe teritoriul unui

Stat Membru,

– în tren, pe parcursul tranzitului.

Statele Membre pot sã încheie

acorduri bilaterale privind modalitatea

de desfãæurare a acestor controale. Ele

vor informa Comisia în acest sens,

conform art.37.

1.2.2. Prin derogare de la punctul

1.2.1 æi în vederea facilitãrii fluxurilor de

trafic feroviar ale trenurilor de pasageri

de mare vitezã, Statele Membre de pe

itinerariul acestor trenuri ce vin din åãri

teråe pot decide, prin acord comun

cu åara teråã în cauzã, sã efectueze

controale la intrarea cetãåenilor statelor

teråe în tren, în unul din urmãtoarele

moduri:

– în staåiile din åara teråã unde

persoanele urcã în tren,

– în staåiile unde persoanele coboarã

din tren, pe teritoriul Statelor Membre,

– în tren, pe parcursul tranzitului

dintre staåiile de pe teritoriul Statelor

Membre, cu condiåia ca persoanele

sã rãmânã în tren în staåia/staåiile

anterioare.

1.2.3. Referitor la trenurile de mare

vitezã din statele teråe ce au mai multe

opriri pe teritoriul Statelor Membre, în

cazul în care transportatorul feroviar se

aflã în situaåia de a îmbarca pasageri

exclusiv pentru partea de cãlãtorie

rãmasã pe teritoriul Statelor Membre,

aceæti pasageri vor trebui verificaåi

4 Supliment Frontiera - nr. 4/2007


de intrare fie în tren, fie la staåia de

destinaåie, cu excepåia cazurilor în

care aceste controale au fost efectuate

conform procedurilor menåionate la pct.

1.2.1 sau 1.2.2 prima liniuåã.

Persoanele care doresc sã ia trenul

exclusiv pentru partea rãmasã din

cãlãtorie pe teritoriul Statelor Membre

vor fi informaåi foarte clar, înainte de

plecarea trenului, cã vor fi verificaåi de

intrare pe timpul cãlãtoriei sau la staåia

de destinaåie.

1.2.4. La cãlãtoria în direcåia

opusã, persoanele îmbarcate în tren

vor fi verificare de ieæire, urmându-se o

procedurã similarã.

1.2.5. Poliåistul de frontierã poate

ordona, dacã este necesar, inspectarea

interiorului trenului, cu asistenåa

inspectorului de tren, pentru a se asigura

cã persoanele sau obiectele ce trebuie

supuse verificãrilor nu sunt ascunse în

aceste locuri.

1.2.6. Atunci când existã motive sã

se considere cã persoane despre care se

spune sau sunt suspectate de a fi comis

o infracåiune sau cetãåeni ai unui stat

terå care intenåioneazã sã intre ilegal,

se ascund într-un tren, poliåistul de

frontierã, dacã el/ea nu poate acåiona

în conformitate cu prevederile sale

naåionale, acesta va notifica statele

membre spre care sau pe teritoriul

cãrora se îndreaptã trenul.

2. Frontierele aeriene

2.1. Procedurile pentru controale în

aeroporturile internaåionale

2.1.1. Autoritãåile competente ale

statelor membre se vor asigura cã

operatorul aerian ia mãsurile cerute

pentru a separa în mod fizic fluxurile

de pasageri de la zborurile interne

de fluxurile de pasageri de la alte

zboruri. În acest scop, se va stabili

o infrastructurã adecvatã în toate

aeroporturile internaåionale.

2.1.2. Locul unde se efectueazã

controalele la frontierã vor fi stabilite

în conformitate cu urmãtoarea

procedurã:

(a) pasagerii unui zbor dintr-un stat

terå care se îmbarcã pentru un zbor

intern vor face obiectul unui control

la intrare pe aeroportul de sosire al

zborului dintr-un stat terå. Pasagerii

unui zbor intern care se îmbarcã pentru

un zbor cãtre un stat terå (pasageri de

transfer) vor face obiectul unui control

de ieæire pe aeroportul de plecare al

ultimului zbor,

(b) pentru zborurile dinspre sau cãtre

un stat terå fãrã pasageri de transfer æi

zborurile care fac mai mult de o escalã

pe aeroporturile statelor membre unde

nu se schimbã aeronava:

(i) pasagerii zborurilor dinspre

sau cãtre state teråe unde nu existã

un transfer preliminar sau ulterior pe

teritoriul statelor membre vor face

obiectul unui control de intrare pe

aeroportul de intrare æi unui control de

ieæire pe aeroportul de ieæire;

(ii) pasagerii zborurilor dinspre sau

cãtre state teråe cu mai mult de o escalã

pe teritoriul statelor membre unde nu se

schimbã aeronava (pasagerii de tranzit)

æi cu condiåia cã pasagerii nu se pot

îmbarca în aeronavã pentru distanåa

situatã pe teritoriul statelor membre vor

face obiectul unui control de intrare pe

aeroportul de sosire æi unui control de

ieæire pe aeroportul de plecare;

(iii) acolo unde companiile aeriene,

pentru zborurile dinspre state teråe

cu mai mult de o escalã pe teritoriul

statelor membre, pot îmbarca pasageri

doar pentru distanåa rãmasã pe acel

teritoriu, pasagerii vor face obiectul

unui control de ieæire pe aeroportul

de plecare æi unui control de intrare pe

aeroportul de sosire.

Controlul pasagerilor care, pe

timpul acestor escale, se aflã la bordul

aeronavei æi nu s-au îmbarcat pe

teritoriul statelor membre se va efectua

în conformitate cu punctul (b)(ii).

Procedura inversã se va aplica acelei

categorii de zboruri a cãror åarã de

destinaåie este un stat terå.

2.1.3. Controlul trecerii frontierei nu

va fi efectuat în mod normal în aeronavã

sau la poarta de îmbarcare, numai dacã

este justificat pe baza unei evaluãri a

riscurilor legate de securitatea internã æi

migraåia ilegalã. Pentru a se asigura cã,

la aeroporturile desemnate ca puncte

de trecere a frontierei, persoanele sunt

controlate în conformitate cu regulile

stabilite în articolele 6-13, statele

membre se vor asigura cã autoritãåile

aeroportuare adoptã mãsurile necesare

pentru a direcåiona traficul de pasageri

spre facilitãåile rezervate pentru

control. Statele membre se vor asigura

cã operatorul aeroportuar adoptã

mãsurile necesare pentru a preveni

intrarea persoanelor neautorizate æi

ieæirea acestora din zonele rezervate,

de exemplu zona de tranzit. În mod

normal, controalele nu vor fi efectuate

în zona de tranzit, cu excepåia cazurilor

când acest lucru se justificã pe baza

unei evaluãri a riscurilor legatã de

securitatea internã æi migraåia ilegalã;

controale speciale în aceastã zonã pot

fi efectuate asupra persoanelor care fac

obiectul unei vize de tranzit aeroportuar

pentru a verifica dacã acestea se aflã în

posesia unei asemenea vize.

2.1.4. Acolo unde, în cazuri de

foråã majorã sau pericol iminent sau la

instrucåiunile autoritãåilor, o aeronavã

care efectueazã un zbor dinspre un

stat terå trebuie sã aterizeze pe un teren

de aterizare care nu este un punct de

trecere a frontierei, acea aeronavã

poate sã îæi continue zborul numai

dupã autorizarea din partea poliåiætilor

de frontierã æi din partea vãmii. Acelaæi

lucru se va aplica în cazurile în care o

navã care efectueazã un zbor dinspre

un stat terå aterizeazã fãrã permisiune. În

orice eventualitate, articolele 6-13 se vor

aplica controalelor asupra persoanelor

de la bordul acelei aeronave.

2.2. Procedurile pentru controale pe

aerodromuri

2.2.1. Se vor lua mãsuri ca

persoanele sã fie controlate æi în

conformitate cu articolele 6-13, pe

aeroporturile care nu au statutul de

aeroport internaåional, potrivit legislaåiei

naåionale („aerodromuri”), dar prin care

sunt autorizate zborurile dinspre sau

cãtre state teråe.

2.2.2. Prin derogare de la

prevederile punctului 2.1.1, nu va

fi necesar sã se facã aranjamente

adecvate în aerodromuri pentru a

se asigura cã fluxurile de intrare de

pasageri din zboruri interne æi din

alte zboruri sunt separate fizic, fãrã a

aduce atingere Regulamentului (EC) Nr.

2320/2002 al Parlamentului European æi

al Consiliului din 16 decembrie 2002

privind stabilirea unor reguli comune

în domeniul securitãåii aviaåiei civile.8

În plus, când volumul traficului este

scãzut, poliåiætii de frontierã nu trebuie

sã fie prezenåi tot timpul, cu condiåia

sã existe o garanåie cã poate fi strâns

personalul necesar în timp util.

2.2.3. Când nu este asiguratã

prezenåa poliåiætilor de frontierã tot

timpul pe aerodrom, managerul

aerodromului va notifica în mod

adecvat poliåiætii de frontierã în legãturã

cu sosirea æi plecarea aeronavelor în

zboruri dinspre sau cãtre state teråe.

2.3. Controlul persoanelor pe

zboruri private

2.3.1. În cazul unor zboruri private

dinspre sau cãtre state teråe, cãpitanul

va transmite poliåiætilor de frontierã din

statele membre de destinaåie æi, acolo

unde este cazul, ai statului membru

pe care se intrã prima datã, înaintea

decolãrii, o declaraåie generalã

constând inter alia (printre altele) într-un

plan de zbor în conformitate cu Anexa

2 a Convenåiei Internaåionale a Aviaåiei

Civile æi informaåii privind identitatea

pasagerilor.

2.3.2. În cazul în care zborurile

private dinspre un stat terå æi având ca

destinaåie un stat membru fac escalã

pe teritoriul unui alt stat membru,

autoritãåile competente ale statului

membru de intrare vor efectua controlul

frontierelor æi vor aplica o ætampilã de

intrare pe declaraåia generalã la care se

face referire în punctul 2.3.1.

2.3.3. Acolo unde existã incertitudini

dacã un zbor vine exclusiv dinspre

sau are ca destinaåie numai teritoriile

statelor membre fãrã escalã pe teritoriul

unui stat terå, autoritãåile competente vor

efectua controale asupra persoanelor

în aeroporturi æi aerodromuri în

conformitate cu punctele 2.1 - 2.2.

2.3.4. Aranjamentele pentru intrarea

æi ieæirea planoarelor, aeronavelor ultrauæoare,

a elicopterelor, a aeronavelor

Supliment Frontiera - nr. 4/2007

5


mici capabile sã zboare pe distanåe

scurte æi a aeronavelor vor fi detaliate

de legislaåia naåionalã æi, acolo unde

este cazul, de acorduri bilaterale.

3. Frontierele pe mare

3.1. Procedurile generale de control

al traficului maritim

3.1.1. Controlul navelor va fi

efectuat în portul de destinaåie sau

de plecare, la bordul navei sau într-o

zonã stabilitã separat pentru acest scop,

aflatã în imediata vecinãtate a vasului.

Totuæi, în conformitate cu aranjamentele

convenite în domeniu, controalele pot

fi efectuate æi pe timpul cãlãtoriei sau la

sosirea sau plecarea navei, pe teritoriul

unui stat terå.

Scopul controalelor este de a

se asigura cã atât echipajul, cât æi

pasagerii îndeplinesc condiåiile detaliate

în articolul 5, fãrã a aduce atingere

articolului 19(1)(c).

3.1.2. Cãpitanul vasului sau, în

cazul în care acest lucru nu este

posibil, persoana sau corporaåia

care îl reprezintã pe proprietarul

vasului în toate chestiunile legate de

îndatoririle proprietarului în ceea ce

priveæte întreåinerea vasului („agentul

proprietarului vasului”) va redacta în

dublu exemplar o listã a echipajului æi

a pasagerilor. Cel mai târziu, la sosirea

în port, el/ea va preda lista (listele) la

poliåiætii de frontierã. Dacã, din motive

de foråã majorã, lista sau listele nu pot

fi trimise poliåiætilor de frontierã, o copie

va fi trimisã la postul de frontierã potrivit

sau la autoritatea de transport maritimã,

care o va înainta imediat poliåiætilor de

frontierã.

3.1.3. O copie a celor douã liste

semnatã de poliåistul de frontierã

împuternicit va fi înapoiatã cãpitanului

vasului care o va prezenta la cerere, în

port.

3.1.4. Cãpitanul vasului sau, în

cazul în care nu este posibil, agentul

proprietarului vasului va raporta

autoritãåilor competente cât mai prompt

despre orice schimbãri în componenåa

echipajului sau numãrul de pasageri.

În plus, cãpitanul va notifica

prompt autoritãåile competente æi, dacã

este posibil, chiar înainte de intrarea

vasului în port, în legãturã cu prezenåa

la bord a cãlãtorilor clandestini. Totuæi,

cãlãtorii clandestini vor rãmâne sub

responsabilitatea cãpitanului vasului.

3.1.5. Cãpitanul vasului va notifica

poliåiætii de frontierã despre plecarea

navei la timp æi în conformitate cu

regulile în vigoare în respectivul port;

dacã el/ea nu poate sã îi notifice,

el/ea va informa autoritatea maritimã

adecvatã. A doua copie a listei sau

listelor completate æi semnate va fi

predatã înapoi poliåiætilor de frontierã

sau autoritãåilor maritime.

3.2. Proceduri specifice de control

pentru diverse tipuri de transport

maritim

Vase de croazierã

3.2.1. Cãpitanul vasului de croazierã

sau, dacã acest lucru nu este posibil,

agentul proprietarului navei va transmite

poliåiætilor de frontierã respectivi

itinerarul æi programul croazierei, cu cel

puåin 24 de ore înainte de a pãrãsi portul

de plecare æi înainte de sosirea în fiecare

port pe teritoriul statelor membre.

3.2.2. Dacã itinerarul unui vas de

croazierã include doar porturi situate pe

teritoriul statelor membre, prin derogare

de la articolele 4-7, nu se vor efectua

controale la frontierã æi vasul va putea

acosta în porturi care nu reprezintã

puncte de trecere a frontierei.

Totuæi, pe baza unei evaluãri a

riscurilor legate de securitatea internã æi

migraåia ilegalã, se pot efectua controale

asupra echipajului æi pasagerilor acelor

nave.

3.2.3. Dacã itinerarul unui vas de

croazierã include atât porturi situate

pe teritoriul statelor membre æi porturi

situate în state teråe, prin derogare de

la prevederile articolului 7, se vor

efectua controale la frontierã dupã

cum urmeazã:

(a) în cazul în care o navã de

croazierã vine dintr-un port situat întrun

stat terå æi soseæte pentru prima datã

într-un port situat pe teritoriul unui stat

membru, echipajul æi pasagerii vor face

obiectul unor controale de intrare pe

baza listelor nominale ale echipajului

æi pasagerilor, aæa cum este menåionat

la punctul 3.2.4.

Pasagerii care coboarã pe uscat vor

face obiectul unor controale de intrare în

conformitate cu articolul 7, cu excepåia

cazului în care existã o evaluare a

riscurilor legate de securitatea internã

æi migraåia ilegalã potrivit cãreia nu este

necesarã efectuarea unor asemenea

controale;

(b) în cazul în care nava de croazierã

vine dintr-un port situat într-un stat terå

æi soseæte din nou într-un port situat pe

teritoriul unui stat membru, echipajul

æi pasagerii vor face obiectul unor

controale de intrare pe baza listelor

nominale ale echipajului æi pasagerilor,

aæa cum se menåioneazã la punctul

3.2.4 în mãsura în care acele liste au

fost modificate de la data la care nava

de croazierã a sosit la precedentul port

situat pe teritoriul unui stat membru.

Pasagerii care debarcã pe uscat vor

face obiectul unor controale de intrare în

conformitate cu articolul 7, cu excepåia

cazului în care existã o evaluare a

riscurilor legate de securitatea internã

æi migraåia ilegalã, care aratã cã nu

este necesar sã se efectueze asemenea

controale.

(c) în cazul în care o navã de

croazierã vine dintr-un port situat întrun

stat membru æi soseæte într-un port

de acest tip, pasagerii care debarcã pe

uscat vor face obiectul unor controale

de intrare în conformitate cu articolul

7, dacã acest lucru este solicitat de o

evaluare a riscurilor legate de securitatea

internã æi migraåia ilegalã.

(d) în cazul în care un vas de

croazierã pãrãseæte un port situat într-un

stat membru, echipajul æi pasagerii vor

face obiectul unor controale de ieæire pe

baza listelor nominale ale echipajului æi

pasagerilor;

Dacã o evaluare a riscurilor legate

de securitatea internã æi migraåia ilegalã

cere acest lucru, pasagerii care se

îmbarcã vor face obiectul unor controale

de ieæire potrivit articolului 7;

(e) în cazul în care un vas de

croazierã pleacã dintr-un port situat

într-un port dintr-un stat membru, cãtre

un port de acest tip, nu se vor efectua

controale de ieæire;

Totuæi, pe baza unei evaluãri a

riscurilor legate de securitatea internã æi

migraåia ilegalã, se pot efectua controale

asupra echipajului æi pasagerilor acelor

nave.

3.2.4. Listele nominale ale

echipajelor æi pasagerilor vor include:

(a) nume æi prenume

(b) data naæterii

(c) naåionalitatea

(d) numãrul æi tipul documentului

de cãlãtorie æi, acolo unde se aplicã,

numãrul vizei.

Cãpitanul vasului de croazierã sau,

dacã acest lucru nu este posibil, agentul

proprietarului vasului va transmite

poliåiætilor de frontierã respectivi liste

nominale cu cel puåin 24 de ore

înainte de sosirea în fiecare port de pe

teritoriul statelor membre sau, acolo

unde cãlãtoria spre acest port dureazã

mai puåin de 24 de ore, imediat dupã

ce îmbarcarea s-a încheiat în portul

precedent.

Lista nominalã va fi ætampilatã

în primul port de intrare pe teritoriul

statelor membre æi în toate urmãtoarele

cazuri, dacã lista este modificatã. Lista

nominalã va fi luatã în considerare

pentru evaluarea riscurilor, aæa cum se

menåioneazã la punctul 3.2.3.

Navigaåie de agrement

3.2.5. Prin derogare de la Articolele

4 æi 7, persoanele aflate la bordul unui

vas de agrement venind sau plecând

spre un port situat într-un stat membru

nu vor face obiectul unui control la

frontierã æi vor putea intra în portul ce

nu este considerat punct de trecere a

frontierei.

Totuæi, având în vedere evaluarea

riscurilor de imigraåie ilegalã, æi în

special atunci când linia de coastã

a unei åãri teråe se aflã în imediata

apropiere a teritoriului statului membru

implicat, vor fi efectuate controale

asupra persoanelor, precum æi un

control fizic al ambarcaåiunii.

3.2.6. Prin derogare de la Articolul

4, un vas de agrement venind dintr-o

åarã teråã poate, în mod excepåional, sã

6 Supliment Frontiera - nr. 4/2007


intre într-un port care nu este un punct

de trecere a frontierei. În acest caz,

persoanele aflate la bord ar trebui sã

notifice autoritãåile portuare pentru a fi

autorizate sã intre în port. Autoritãåile

portuare vor trebui sã contacteze

autoritãåile din cel mai apropiat port

considerat punct de trecere a frontierei

pentru a raporta sosirea vasului.

Declaraåia cu privire la pasageri va

trebui fãcutã prin compararea listei de

persoane la bord de cãtre autoritãåile

portuare. Lista trebuie sã parvinã Poliåiei

de Frontierã cel mai târziu în momentul

sosirii.

De asemenea, dacã în caz de foråã

majorã, un vas provenit dintr-o åarã teråã

trebuie sã acosteze într-un port care

nu este punct de trecere a frontierei,

autoritãåile portuare vor contacta

autoritãåile din cel mai apropiat port

considerat punct de trecere a frontierei

pentru a raporta prezenåa vasului.

3.2.7. În timpul acestor controale, va

trebui predat un document conåinând

caracteristicile vasului æi numele

pasagerilor la bord. O copie a acestui

document trebuie predatã autoritãåilor

din portul de sosire æi plecare. Atât timp

cât vasul rãmâne în apele teritoriale ale

statelor membre, o copie a acestui

document trebuie inclusã în actele

vasului.

Pescuitul de coastã

3.2.8. Prin derogare la Articolul 4

æi 7, echipajele vaselor de pescuit de

coastã care se întorc în fiecare zi sau

în decurs de 36 de ore la portul unde

sunt înregistrate sau în oricare port situat

pe teritoriul statelor membre, fãrã sã fi

staåionat într-un port aflat pe teritoriul

unui stat terå, nu vor trebui verificate

sistematic. Totuæi, evaluarea riscului de

imigraåie ilegalã, mai ales în cazul când

coasta unui stat terå se aflã în imediata

apropiere a teritoriului statului membru

implicat, va trebui luatã în calcul pentru

a determina frecvenåa cu care trebuie

efectuate controale. În funcåie de acest

risc, controlul persoanelor æi controlul

fizic al vasului trebuie efectuate.

3.2.9. Echipajele vaselor de pescuit

de coastã neînregistrate într-un port

situat pe teritoriul unui Stat Membru vor

trebui controlate respectând prevederile

referitoare la marinari.

Cãpitanul vasului trebuie sã anunåe

autoritãåile competente orice modificare

a listei echipajului æi prezenåa oricãrui

pasager.

Legãturi navale (feribot)

3.2.10. Trebuie efectuate controale

asupra persoanelor la bordul feriboturilor

care fac legãturi cu porturi din åãri teråe.

Se vor aplica urmãtoarele reguli:

(a) unde este posibil, Statele

Membre vor asigura culoare separate,

în conformitate cu articolul 9;

(b) controlul pasagerilor pietoni vor

fi efectuate individual;

(c) controlul persoanelor din

vehicule va fi efectuat în timp ce se

aflã lângã vehicul;

(d) pasagerii feribotului ce cãlãtoresc

cu autocarul vor fi consideraåi ca

pietoni. Aceætia trebuie sã coboare din

autocar pentru control.

(e) controlul æoferilor de vehicule

grele æi orice persoane însoåitoare va fi

efectuat cât timp persoanele se aflã la

maæinã. În principiu, aceste controale

vor fi organizate separat de controlul

asupra celorlalåi pasageri.

(f) pentru a asigura rapiditatea

controalelor, trebuie asigurat un numãr

adecvat de poråi;

(g) pentru a detecta imigranåii ilegali,

vor fi efectuate controale aleatorii ale

mijloacelor de transport folosite de

pasageri, æi atunci când este posibil,

ale încãrcãturii æi altor bunuri aflate în

mijloacele de transport.

(h) echipajele feriboturilor vor fi

tratate în acelaæi mod ca æi echipajele

vaselor comerciale

4. Transportul pe cãi navale interne

4.1. “Transportul pe cãi navale

interne ce implicã trecerea unei

frontiere externe” acoperã folosirea,

pentru scopuri de afaceri sau personale,

tuturor tipurilor de vase sau nave pe

râuri, canale æi lacuri.

4.2. În ceea ce priveæte vasele

folosite în scop de afaceri, cãpitanul

æi persoanele ce lucreazã pe vas care

apar pe lista echipajului æi membrii

familiilor persoanelor ce trãiesc la bord

vor fi considerate membrii ai echipajului

sau echivalent

4.3. Prevederile relevante ale

punctelor 3.1 pânã la 3.2 se vor aplica

mutatis mutandis controlului cãilor

interne navale.

ANEXA VII - Reguli speciale pentru

anumite categorii de persoane

1. Conducãtori de stat æi de guvern

Prin derogare de la prevederile art.

5 æi art. 7-13, conducãtorii de state

æi de guvern æi membrii delegaåiei

acestora, a cãror sosire æi plecare au fost

anunåate oficial prin canale diplomatice

poliåiætilor de frontierã, pot sã nu facã

obiectul controalelor la frontierã.

2. Piloåii aeronavelor æi alåi membri

al echipajului

2.1. Prin derogare de la prevederile

art. 5, posesorii unei licenåe de zbor sau

a unui certificat care atestã calitatea

de membru al echipajului, conform

prevederilor Anexei 9 din Convenåia

de Aviaåie Civilã din 7 decembrie

1944, în exercitarea atribuåiilor æi pe

baza documentelor menåionate mai

sus, pot:

(a) sã se îmbarce æi sã debarce în

aeroportul de escalã sau aeroportul

de sosire situat pe teritoriul unui stat

membru;

(b) sã intre pe teritoriul aeroportului

de escalã sau aeroportului de sosire

situat pe teritoriul unui stat membru;

(c) sã se deplaseze, prin orice mijloc

de transport, cãtre un aeroport situat pe

teritoriul unui stat membru, pentru a se

îmbarca pe o aeronavã care urmeazã sã

plece de pe acelaæi aeroport.

În orice altã situaåie, prevederile art.

5 (1) vor fi îndeplinite.

2.2. Art. 6-13 se vor aplica

controalelor efectuate membrilor

echipajelor aeronavelor. Atunci când

este posibil, se va acorda prioritate

echipajelor aeronavelor. În mod

specific, aceætia vor fi controlaåi fie

înaintea pasagerilor sau în locaåii

special amenajate pentru acest scop.

Prin derogare de la art. 7, echipajele

cunoscute personalului responsabil

pentru controlul la frontierã pot fi supuæi

doar unor controale aleatorii.

3. Marinari

3.1. Prin derogare de la prevederile

art. 4 æi 7, statele membre pot autoriza

marinarii care deåin un carnet de

marinar elaborat în conformitate cu

Convenåia de la Geneva din 19 iunie

2003 (nr. 185), Convenåia de la Londra

din 9 aprilie 1965 æi cu prevederile

legislaåiei naåionale, sã intre pe teritoriul

statelor membre æi sã meargã la åãrm în

zona portului în care a acostat vaporul

acestora sau în zone adiacente, fãrã

sã se prezinte la punctul de trecere

a frontierei, cu condiåia ca aceætia sã

aparã pe lista membrilor echipajului

vaporului cãruia îi aparåin, care a fost

în prealabil prezentatã pentru control

autoritãåilor competente.

Totuæi, conform analizei riscurilor

legate de securitatea internã æi de

imigraåia ilegalã, marinarii vor face

obiectul unui control din partea

poliåiætilor de frontierã, înainte de a

ajunge la åãrm, în conformitate cu art.

7.

Dacã un marinar constituie un

pericol la adresa securitãåii æi sãnãtãåii

interne æi publice, acestuia i se poate

refuza permisiunea de a ajunge la

åãrm.

3.2. Marinarii care intenåioneazã

sã rãmânã în afara zonelor situate în

vecinãtatea porturilor se vor supune

condiåiilor de intrare pe teritoriul statelor

membre, conform art. 5 (1).

4. Deåinãtorii paæapoartelor

diplomatice, oficiale sau de serviciu æi

membri organizaåiilor internaåionale.

4.1. În lumina privilegiilor sau

imunitãåilor speciale de care se bucurã,

deåinãtorilor paæapoartelor diplomatice,

oficiale sau de serviciu eliberate de

state teråe sau de guvernele acestora,

recunoscute de statele membre, precum

æi posesorilor documentelor eliberate de

organizaåiile internaåionale prevãzute la

pct. 4.4, care cãlãtoresc în interes de

serviciu, li se poate acorda prioritate

faåã de ceilalåi cãlãtori, la punctele

Supliment Frontiera - nr. 4/2007

7


de trecere a frontierei, chiar dacã pot

face obiectul, acolo unde este cazul,

necesitãåii de a obåine o vizã.

Prin derogare de la art. 5 (1)(c),

persoanelor care deåin aceste documente

nu li se va solicita sã dovedeascã cã au

suficiente mijloace de întreåinere.

4.2. Dacã o persoanã care se

prezintã la frontiera externã invocã

privilegii, imunitãåi æi excepåii,

poliåiætii de frontierã îi pot solicita sã

prezinte dovezi ale statutului pe care

îl invocã-documente necesare, în

special certificate eliberate de statele

acreditante, paæaport diplomatic sau

alte documente. Dacã existã suspiciuni,

poliåistul de frontierã, în cazuri urgente,

poate apela direct la Ministerul

Afacerilor Externe.

4.3. Membri acreditaåi ai misiunilor

diplomatice æi reprezentanåelor

consulare æi familiile acestora pot intra

pe teritoriul statelor membre prezentând

un document la care se face referire la

art. 19(2) æi un document care le permite

sã treacã frontiera. Mai mult decât atât,

prin derogare de la art. 13, poliåiætii de

frontierã nu pot sã refuze deåinãtorilor

paæapoartelor diplomatice, oficiale sau

de serviciu, intrarea pe teritoriul statelor

membre fãrã sã consulte în prealabil

autoritãåile naåionale. Aceastã mãsurã

se aplicã æi în momentul în care o alertã

a fost introdusã în SIS pentru asemenea

persoane.

4.4. Documentele eliberate de

organizaåiile internaåionale în scopurile

specificate la pct. . 4.1 sunt în principal

urmãtoarele:

– laissez-passer ONU eliberat

personalului ONU æi agenåiilor

subordonate, conform Convenåiei

cu privire la privilegii æi imunitãåi

ale agenåiilor specializate, adoptatã

de Adunarea Generalã a ONU la 21

noiembrie 1947, la New York;

– laissez-passer UE;

– laissez-passer Euratom;

– certificat de legitimitate elaborat

de secretarul general al Consiliului

Europei;

– documente elaborate în

conformitate cu paragraful 2 al art. III

al Acordului încheiat între pãråile la

Tratatul Atlanticului de Nord, referitor

la statutul armei lor (certificate de

identitate militare, împreunã cu un

ordin de serviciu, mandat de deplasare

sau ordin de deplasare individual sau

colectiv) precum æi documente eliberate

în cadrul Parteneriatului pentru Pace.

5. Muncitorii transfrontalieri

5.1. Procedurile pentru controlul

muncitorilor transfrontalieri sunt în

conformitate cu regulile generale cu

privire la controlul frontierei, în special

art. 7 æi 13.

5.2. Prin derogare de la prevederile

art. 7, muncitorii transfrontalieri care

sunt cunoscuåi de cãtre poliåiætii de

frontierã datoritã frecventelor treceri ale

frontierei, pe la acelaæi punct de trecere

a frontierei æi care nu fac obiectul unei

alerte în SIS sau într-un sistem naåional,

vor putea face obiectul unui control

aleatoriu, pentru a se asigura cã deåin

un document care oferã permisiunea de

a trece frontiera æi îndeplinesc condiåiile

necesare de trecere a frontierei. Un

control amãnunåit al trecerii frontierei

va fi efectuat faåã de aceste persoane

din când în când, fãrã a se anunåa în

prealabil æi la intervale neregulate.

5.3. Prevederile pct. 5.2 pot fi extinse

æi altor categorii de persoane care

traverseazã în mod regulat frontiera.

Numele Statului

LOGO-UL STATULUI …………. (Numele Biroului)

__________________

6. Minori

6.1. Poliåiætii de frontierã vor acorda

o atenåie specialã minorilor, însoåiåi sau

care circulã neînsoåiåi. Minorii care trec

frontiera vor face obiectul aceluiaæi tip

de controale la intrare æi ieæire ca æi

adulåii, conform celor stabilite de acest

Regulament.

6.2. În cazul minorilor neînsoåiåi,

poliåistul de frontierã va controla cã

persoanele care însoåesc minorii au

drepturi pãrinteæti asupra acestuia, în

special în cazurile în care minorii sunt

însoåiåi doar de un adult æi existã motive

serioase de suspiciune cã aceætia ar fi

putut fi luaåi din custodia persoanei/

persoanelor care exercitã în mod legal

drepturile pãrinteæti asupra lor. În

ultima situaåie, poliåistul de frontierã va

continua investigaåiile pentru a detecta

orice inconsistenåã sau contradicåie cu

informaåiile oferite.

6.3. În cazul minorilor care

cãlãtoresc neînsoåiåi, poliåiætii de

frontierã se vor asigura cã, prin

intermediul unor controale amãnunåite

asupra documentelor de cãlãtorie æi

documentelor justificative, minorii nu

pãrãsesc teritoriul împotriva voinåei

persoanei/persoanelor care exercitã în

mod legal drepturile pãrinteæti asupra

lor.

ANEXA VIII

____________________________________________________________________________ 1

APROBAREA DOVEZII PRIVIND RESPECTAREA CONDIÅIILOR PRIVIND DURATA ÆEDERII

PE TERMEN SCURT, ÎN CAZUL ÎN CARE PE DOCUMENTUL DE CÃLÃTORIE NU SE POATE

APLICA O ÆTAMPILÃ DE INTRARE

Data ____________ Ora _______ Locul________________

Noi, autoritãåile semnatare, __________________________________________ în prezenåa:

Nume __________________________________ Prenume _____________________________

Data naæterii _____________________ Locul naæterii _____________________ Sex: ______

Naåionalitate ____________________ Rezident în ___________________________________

Document de cãlãtorie ________________________ numãr __________________________

Eliberat de _______________________________ la data ______________________________

Numãrul vizei_______________ (dacã este necesar) eliberat de _______________________

Pentru ____ zile pentru urmãtoarele motive: _______________________________________

________________________________________________

Având în vedere dovada privind durata æederii pe teritoriul statelor membre pe care persoana

a prezentat-o, se considerã cã el/ea a intrat pe teritoriul statului ______________ la data de

___________________ prin punctul de trecere a frontierei ________

Detalii de contact pentru autoritatea semnatarã:

Tel:__________________

Fax:_________________

e-mail:_______________

Persoana implicatã va primi o copie a acestui document.

Persoana implicatã

1 Pentru Norvegia æi Islanda nu este necesarã emblema

Ofiåer responsabil

+ ætampilã

1 OJ L 239, 22.9.2000, p. 73.

2 OJ L 116, 26.4.2001, p. 5.

Regulament modificat prin Decizia

2004/927/EC (OJ L 396, 31.12.2004,

p. 45).

3 OJ L 261, 6.8.2004, p. 119.

4 OJ L 261, 6.8.2004, p. 36.

5 OJ L 369, 16.12.2004, p. 5.

6 Nu este necesar nici un logo pentru

Norvegia æi Islanda.

7 OJ L 187, 10.7.2001, p. 45.

8 OJ L 355, 30.12.2002, p.1.

Regulament modificat de

Regulamentul (EC) Nr 849/2004

(OJ L 158, 30.4.2004, p. 1).

- mutatis mutandis = schimbând ceea

ce este de schimbat.

8 Supliment Frontiera - nr. 4/2007

More magazines by this user
Similar magazines