Nr. 8/2008 - Politia de Frontiera
Nr. 8/2008 - Politia de Frontiera
Nr. 8/2008 - Politia de Frontiera
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
www.politia<strong>de</strong>frontiera.ro<br />
Nu lãsaåi straja sã piarã,<br />
Dacã piere straja voastrã<br />
Va muri æi åara noastrã...!”<br />
DE ZIUA EI,<br />
POLIÅIA DE FRONTIERÃ<br />
ROMÂNÃ A PRIMIT<br />
STEAGUL SFÂNT
Z I U A M A R I N E I<br />
R O M Â N E<br />
De praznicul Sfintei Maria,<br />
ocrotitoarea marinarilor <strong>de</strong> pretutin<strong>de</strong>ni,<br />
se sãrbãtoreæte, potrivit tradiåiei, Ziua<br />
Marinei Române, eveniment cu puternice<br />
rezonanåe emoåionale în sufletul fiecãrui<br />
marinar.<br />
De-a lungul timpului, domnitorii<br />
Åãrilor Române, precum Mircea cel<br />
Bãtrân, Vlad Åepeæ, Ætefan cel Mare, Mihai<br />
Viteazul, Alexandru Ioan Cuza æi alåii, au<br />
fost preocupaåi <strong>de</strong> necesitatea constituirii<br />
unor grupuri <strong>de</strong> nave pentru apãrarea<br />
graniåelor pe apã æi respectãrii intereselor<br />
statelor române în aceste zone.<br />
An <strong>de</strong> an, amploarea sãrbãtoririi<br />
Zilei Marinei a crescut, festivitãåile<br />
<strong>de</strong>sfãæurându-se în toate porturile din<br />
åarã æi constând în: salve <strong>de</strong> tun, ridicarea<br />
marelui pavoaz, prezentarea mesajului<br />
Preæedintelui României, intonarea Imnului<br />
<strong>de</strong> Stat, <strong>de</strong>filarea navelor, aruncarea unei<br />
ancore <strong>de</strong> flori în apã, în amintirea eroilor<br />
marinari, jocuri sportive marinãreæti,<br />
concursuri cu ambarcaåiuni, focuri <strong>de</strong><br />
artificii, etc.<br />
Anul acesta, cea mai impresionantã<br />
<strong>de</strong>sfãæurare <strong>de</strong> foråe a avut loc la<br />
Constanåa, în zona falezei Cazinoului,<br />
în dreptul impunãtorului edificiu al<br />
Comandamentului Flotei Navale, un<strong>de</strong><br />
a fost prezent æi preæedintele României<br />
Traian Bãsescu. Dupã slujba religioasã,<br />
oficiatã <strong>de</strong> Arhiepiscopul Tomisului,<br />
Înalt Prea Sfinåitul Teodosie, au avut<br />
loc exerciåii ale scafandrilor militari, un<br />
spectacol oferit <strong>de</strong> elicopterele Foråelor<br />
Navale æi o <strong>de</strong>monstraåie <strong>de</strong> acrobaåie<br />
aerianã. Navele participante, din partea<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã, la festivitãåi au fost<br />
MAI 1103 æi MAI 2101 - la dispozitivul<br />
fix, MAI 4024, 4026 æi 4027 - la marcarea<br />
tricolorului cu fum, Mai 1101, 2106, 3001<br />
æi 3003 - la <strong>de</strong>filare.<br />
La Drobeta Turnu Severin - frontiera<br />
mehedinåeanã fiind o frontierã <strong>de</strong> apã, ce<br />
a <strong>de</strong>terminat apariåia în structura IJPF-ului<br />
a unei importante componente navale,<br />
formatã din 112 poliåiæti <strong>de</strong> frontierã<br />
marinari, ce beneficiazã <strong>de</strong> ajutorul<br />
a 28 <strong>de</strong> nave æi ambarcaåii æi executã<br />
supravegherea a 193,8 <strong>de</strong> kilometri<br />
fluviali <strong>de</strong> frontierã – dar æi la Giurgiu sau<br />
Brãila au avut loc manifestãri similare, la<br />
care au participat ambarcaåiuni rapi<strong>de</strong> <strong>de</strong><br />
intervenåie æi <strong>de</strong> patrulare ale Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã.<br />
Pag. 10<br />
• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920<br />
• Serie nouã - nr. 680<br />
www.politia<strong>de</strong>frontiera.ro<br />
REDACÅIA<br />
(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,<br />
Intranet: frontiera@igpf.net)<br />
Redactor-æef<br />
subcomisar Marius IONESCU<br />
(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)<br />
Secretar <strong>de</strong> redacåie<br />
inspector principal Gabriel CRÃCIUN<br />
(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)<br />
Redactori:<br />
inspector Ætefan ANDREESCU<br />
inspector Iulian PUICÃ<br />
subinspector Elena URSACHI<br />
Fotoreporter<br />
agent Mihai BEJENARU<br />
Abonamente, difuzare<br />
Elena URSACHI<br />
ADRESA: Str. Rãzoare nr. 5,<br />
sector 6, Bucureæti, cod 050507;<br />
TEL./FAX: 021-316.84.32;<br />
021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;<br />
Banii pentru abonamentele la revista<br />
“FRONTIERA” vor fi viraåi ca venit la<br />
bugetul <strong>de</strong> stat pe plan local, în contul<br />
venituri ale fiecãrei instituåii în parte,<br />
<strong>de</strong>schis la trezorerie (Legea 500/2002).<br />
Fiecare direcåie, inspectorat ju<strong>de</strong>åean,<br />
æcoalã sau alte structuri PFR au <strong>de</strong>schis la<br />
trezoreria localã un numãr <strong>de</strong> cont, care<br />
poate fi consultat personal în momentul în<br />
care banii sunt viraåi la bugetul <strong>de</strong> stat, în<br />
cazul în care acesta nu este cunoscut.<br />
Responsabil <strong>de</strong> numãr:<br />
Marius IONESCU<br />
Layout: Mihai BEJENARU<br />
2<br />
Tipar<br />
S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti<br />
Tel./fax: 021 - 344 10 74<br />
e-mail: office@ammaprint.ro<br />
Ediåia s-a încheiat la<br />
29 august <strong>2008</strong><br />
Preå: 3 lei<br />
Reproducerea materialelor din cuprins<br />
este permisã numai cu menåionarea<br />
sursei<br />
(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).<br />
Materialele primite spre publicare<br />
nu se înapoiazã.<br />
Responsabilitatea juridicã pentru<br />
conåinutul articolului æi informaåiile<br />
cuprinse aparåine, potrivit art. 206 din<br />
Codul penal, autorului.<br />
I.S.S.N.: 1220-711X<br />
Imprimat în România<br />
<br />
F R O N T I E R A
Ziua Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã – 24 iulie,<br />
tradiåie, eleganåã, originalitate<br />
Sãrbãtoarea strãjuitorilor fruntariilor<br />
- 24 iulie - a fost anul acesta cinstitã cum<br />
se cuvine la nivelul tuturor structurilor. Au<br />
fost momentele intrate <strong>de</strong> mult în tipar,<br />
cum ar fi ceremonialul <strong>de</strong> avansare în<br />
grad a unor ofiåeri æi agenåi, la termen æi<br />
înainte <strong>de</strong> acesta, pentru merite <strong>de</strong>osebite,<br />
citirea mesajelor <strong>de</strong> felicitare primite la<br />
nivelul instituåiei, concursuri sportive<br />
– Iaæi, Constanåa etc., dar au fost æi unele<br />
activitãåi inedite, <strong>de</strong>osebite.<br />
Între acestea din urmã se înscriu æi cele<br />
<strong>de</strong> la IGPF sau Ora<strong>de</strong>a.<br />
IGPF a încercat sã aducã, în premierã,<br />
mai multã „culoare” manifestãrilor<br />
organizate cu acest prilej. În data <strong>de</strong> 19<br />
iulie a.c, începând cu ora 11.00, în Parcul<br />
Herãstrãu din Bucureæti, a fost organizat un<br />
eveniment în aer liber, <strong>de</strong>dicat publicului<br />
larg, în cadrul cãruia a fost prezentatã<br />
o expoziåie cu tehnicã <strong>de</strong> observare,<br />
comunicaåii, mobilitate terestrã æi<br />
navalã, folositã <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
în cadrul misiunilor <strong>de</strong> supraveghere æi<br />
control al frontierei <strong>de</strong> stat a României,<br />
un concert <strong>de</strong> fanfarã, susåinut <strong>de</strong> formaåia<br />
reprezentativã a PFR din cadrul IJPF<br />
Giurgiu, distribuire <strong>de</strong> pliante informative<br />
æi obiecte promoåionale dar æi plimbarea<br />
vizitatorilor cu ambarcaåiunile PFR.<br />
Copiii prezenåi la evenimentul din<br />
Parcul Herãstrãu au avut posibilitatea<br />
<strong>de</strong> a participa la diverse concursuri<br />
a<strong>de</strong>cvate vârstei, <strong>de</strong> a se juca cu diferite<br />
personaje <strong>de</strong> <strong>de</strong>sene animate, precum æi<br />
<strong>de</strong> a fi fotografiaåi în uniforma Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã.<br />
În data <strong>de</strong> 23 iulie, la sediul IGPF a<br />
avut loc ceremonia religioasã <strong>de</strong> sfinåire<br />
a Steagului æi tabloului<br />
heraldic, reprezentându-l<br />
pe Protectorul spiritual al<br />
PFR, Dreptcredinciosul<br />
Ætefan cel Mare æi Sfânt,<br />
urmat <strong>de</strong> festivitatea <strong>de</strong><br />
avansare în grad æi o<br />
recepåie, oferitã tuturor<br />
participanåilor.<br />
24 iulie a fost<br />
sãrbãtoritã, începând<br />
cu ora 18.00, la Sala<br />
„Auditorium” a Muzeului<br />
Naåional <strong>de</strong> Artã al<br />
României, un<strong>de</strong> a avut loc<br />
un spectacol aniversar,<br />
prezentat <strong>de</strong> cãtre celebra<br />
artistã Maia Morgenstern æi maestrul<br />
Gheorghe Turda, directorul Centrului<br />
Cultural al MIRA. Actorul Dorel Viæan a<br />
susåinut un recital dramaturgic <strong>de</strong> excepåie<br />
(Monologul lui Luca Arbore), iar Cvartetul<br />
Transilvan al Filarmonicii <strong>de</strong> Stat din Cluj,<br />
Grigore Leæe æi Costel Busuioc au reuæit<br />
sã ofere publicului prezent minunate<br />
momente muzicale <strong>de</strong> excepåie.<br />
În cadrul spectacolului a avut loc æi<br />
un ceremonial <strong>de</strong> primire a steagului cu<br />
valoare iconograficã, <strong>de</strong> cãtre inspectorul<br />
general al PFR, chestor principal <strong>de</strong><br />
poliåie, dr Nelu Pop, din partea ministrului<br />
internelor æi reformei administrative,<br />
Cristian David.<br />
A fost acordatã distincåia<br />
<strong>de</strong> „Poliåistul <strong>de</strong> Frontierã al<br />
anului <strong>2008</strong>”, la categoria ofiåeri,<br />
comisarului Vasile Flavius Onofrei<br />
- æeful Biroului Combaterea<br />
Infracåionalitãåii Transfrontaliere<br />
din cadrul IJPF Iaæi, iar la categoria<br />
agenåi, titlul <strong>de</strong> „Cel mai bun<br />
poliåist <strong>de</strong> frontierã al anului”<br />
i-a fost acordat agentului-æef <strong>de</strong><br />
poliåie Ion Mihai Bol<strong>de</strong>i, din cadrul<br />
SPF Giurgiu. În cadrul Muzeului<br />
Naåional <strong>de</strong> Artã a României a<br />
fost organizatã æi o expoziåie<br />
<strong>de</strong> artã fotograficã a Revistei<br />
„<strong>Frontiera</strong>“, realizatã cu sprijinul<br />
SNPPC æi IPA.<br />
La Ora<strong>de</strong>a, prin contribuåia<br />
personalului DPF Ora<strong>de</strong>a, a fost<br />
inaugurat æi sfinåit monumentul<br />
„PIATRA DE HOTAR”, <strong>de</strong>dicat<br />
sãrbãtoririi a 144 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la<br />
înfiinåarea armei.<br />
Monumentul reprezintã întregul<br />
respect æi prinosul <strong>de</strong> recunoætinåã<br />
æi consi<strong>de</strong>raåie pentru toåi poliåiætii<br />
<strong>de</strong> frontierã trecuåi æi prezenåi. La<br />
realizarea construcåiei æi-au mai adus<br />
contribuåia Consiliul Teritorial Bihor al<br />
CNP, Biroul Teritorial al SNPPC, Asociaåia<br />
Sportivã „<strong>Frontiera</strong>” Ora<strong>de</strong>a, precum æi<br />
S.C. „SELINA” ORADEA (constructorul<br />
ansamblului).<br />
Pag. 4-9<br />
F R O N T I E R A<br />
F e s t i v i t a t e<br />
3
Evenimente inedite în<br />
Parcul Herãstrãu æi IGPF<br />
Cu ocazia Zilei Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române, IGPF a încercat<br />
sã aducã, în premierã, mai multã „culoare” manifestãrilor<br />
organizate cu acest prilej. Au fost prezentate, astfel, inspectorului<br />
general mai multe propuneri, iar în final a fost aprobat calendarul,<br />
unul <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> bogat.<br />
Astfel, în data <strong>de</strong> 19 iulie a.c, începând cu ora 11.00, în<br />
Parcul Herãstrãu din Bucureæti, a fost organizat un eveniment în<br />
aer liber, <strong>de</strong>dicat publicului larg.<br />
Evenimentul s-a <strong>de</strong>sfãæurat cu sprijinul Primãriei Generale<br />
a Municipiului Bucureæti æi Direcåiei Generale Lacuri, Parcuri<br />
æi Agrement, Sindicatului Naåional al Poliåiætilor æi Personalului<br />
Contractual, Asociaåiei Internaåionale a Poliåiætilor æi Corpului<br />
Naåional al Poliåiætilor, sub genericul „24 iulie - 144 ani <strong>de</strong><br />
existenåã a strãjuitorilor fruntariilor româneæti”. Cu aceastã<br />
ocazie, a fost prezentatã o expoziåie cu tehnicã <strong>de</strong> observare,<br />
comunicaåii, mobilitate terestrã æi navalã (maæini <strong>de</strong> teren<br />
æi intervenåie, ATV-uri, autospeciale dotate cu aparaturã <strong>de</strong><br />
termoviziune, nave pneumatice æi din fibrã <strong>de</strong> sticlã pentru<br />
patrulare æi acostare <strong>de</strong> tip Rib, Harpoon, Arvor æi Hovercraft),<br />
folosite <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frontierã în cadrul misiunilor <strong>de</strong><br />
supraveghere æi control al frontierei <strong>de</strong> stat a României.<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au împãråit, celor prezenåi, pliante<br />
informative (<strong>de</strong>spre cariera <strong>de</strong> poliåist <strong>de</strong> frontierã, activitatea<br />
<strong>de</strong> zi cu zi a Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã æi dreptul la liberã circulaåie<br />
a persoanelor) æi obiecte promoåionale, pe acordurile muzicale<br />
ale unui concert <strong>de</strong> fanfarã susåinut <strong>de</strong> formaåia reprezentativã a<br />
PFR din cadrul IJPF Giurgiu.<br />
Copiii prezenåi la evenimentul din Parcul Herãstrãu au avut<br />
posibilitatea <strong>de</strong> a participa la diverse concursuri a<strong>de</strong>cvate vârstei,<br />
<strong>de</strong> a se juca cu diferite personaje <strong>de</strong> <strong>de</strong>sene animate, precum<br />
æi <strong>de</strong> a fi fotografiaåi în uniforma Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã, alãturi <strong>de</strong><br />
luptãtori din cadrul Serviciului <strong>de</strong> Acåiuni Speciale æi Intervenåii<br />
al IGPF Cei care au dorit s-au fotografiat la bordul mijloacelor<br />
<strong>de</strong> transport terestre æi navale æi s-au plimbat cu ambarcaåiile pe<br />
lacul Herãstrãu æi cu ATV-ul în parc.<br />
„Dedicãm aceastã zi tuturor românilor æi le mulåumim pentru<br />
încre<strong>de</strong>rea, respectul æi sprijinul acordat zi <strong>de</strong> zi poliåiætilor <strong>de</strong><br />
4<br />
F R O N T I E R A<br />
F e s t i v i t a t e
frontierã în înfãptuirea actului <strong>de</strong> justiåie”, a <strong>de</strong>clarat inspectorul<br />
general al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române, chestor principal <strong>de</strong><br />
poliåie dr. Nelu Pop.<br />
Evenimentul a fost apreciat <strong>de</strong> toåi participanåii, care au avut,<br />
astfel, posibilitatea sã cunoascã mai bine activitatea Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã Române, precum æi echipamentele pe care instituåia le<br />
foloseæte pentru asigurarea securitãåii frontierei <strong>de</strong> stat.<br />
Prin aceastã acåiune, Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã a dorit sã<br />
îæi sãrbãtoreascã Ziua æi alãturi <strong>de</strong> cetãåeni, în slujba cãrora îæi<br />
<strong>de</strong>sfãæoarã activitatea æi, <strong>de</strong> asemenea, sã îi asigure cã apropierea<br />
<strong>de</strong> viaåa comunitãåii, comunicarea æi cooperarea cu cetãåenii<br />
în rezolvarea problemelor sunt prioritãåile fiecãrui poliåist <strong>de</strong><br />
frontierã în activitatea <strong>de</strong> zi cu zi.<br />
În data <strong>de</strong> 23 iulie, 345 <strong>de</strong> poliåiæti <strong>de</strong> frontierã <strong>de</strong> la nivelul<br />
întregii åãri au fost avansaåi în gradul profesional urmãtor,<br />
înaintea în<strong>de</strong>plinirii stagiului minim. Cei 209 <strong>de</strong> ofiåeri æi 136<br />
<strong>de</strong> agenåi s-au remarcat în activitatea <strong>de</strong> supraveghere æi control<br />
a frontierei <strong>de</strong> stat, prin obåinerea <strong>de</strong> rezultate <strong>de</strong>osebite pe linia<br />
prevenirii æi combaterii transfrontaliere æi se adaugã celor 1.677<br />
<strong>de</strong> poliåiæti <strong>de</strong> frontierã care au fost avansaåi la termen.<br />
Cu aceastã ocazie, la sediul IGPF a avut loc ceremonia<br />
religioasã <strong>de</strong> sfinåire a Steagului æi tabloului heraldic,<br />
reprezentându-l pe<br />
Protectorul spiritual al<br />
PFR, Dreptcredinciosul<br />
Ætefan cel Mare æi Sfânt,<br />
urmat <strong>de</strong> festivitatea<br />
<strong>de</strong> avansare în grad<br />
æi o recepåie, oferitã<br />
tuturor participanåilor.<br />
La eveniment au<br />
participat conducerea<br />
æi personalul IGPF, æefii<br />
direcåiilor teritoriale<br />
æi inspectoratelor<br />
ju<strong>de</strong>åene ale PFR,<br />
reprezentanåi din<br />
conducerea Poliåiilor<br />
<strong>de</strong> Frontierã din<br />
Germania, Italia,<br />
Bulgaria, Ucraina<br />
æi Serbia, precum æi<br />
veterani æi rezerviæti.<br />
F R O N T I E R A<br />
F e s t i v i t a t e 5
6<br />
24 Iulie - Ziua Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române<br />
Data <strong>de</strong> 24 iulie <strong>2008</strong> a marcat împlinirea a 144 ani <strong>de</strong> la<br />
reorganizarea grãnicerilor „<strong>de</strong> peste Milcov”, moment istoric, produs<br />
în contextul reformelor juridice, administrative æi militare iniåiate dupã<br />
Unirea <strong>de</strong> la 1859, când Alexandru Ioan Cuza a fost ales Domn al<br />
Principatelor Unite. Întru cinstirea înaintaæilor, în urmã cu æapte ani,<br />
ziua <strong>de</strong> 24 iulie a fost <strong>de</strong>semnatã sãrbãtoare oficialã a PFR.<br />
Anul acesta, Ziua Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã a fost sãrbãtoritã, începând<br />
cu ora 18.00, la Sala „Auditorium” a Muzeului Naåional <strong>de</strong> Artã<br />
al României, un<strong>de</strong> a avut loc un spectacol aniversar, prezentat <strong>de</strong><br />
cãtre celebra artistã Maia Morgenstern æi maestrul Gheorghe Turda,<br />
directorul Centrului Cultural al MIRA. Actorul Dorel Viæan a susåinut<br />
un recital dramaturgic <strong>de</strong> excepåie (Monologul lui Luca Arbore), iar<br />
Cvartetului Transilvan al Filarmonicii <strong>de</strong> Stat din Cluj, Grigore Leæe æi<br />
Costel Busuioc au reuæit sã ofere publicului prezent minunate momente<br />
muzicale <strong>de</strong> excepåie.<br />
În cadrul spectacolului a avut loc æi un ceremonial <strong>de</strong> primire <strong>de</strong><br />
cãtre inspectorul general al PFR, chestor principal <strong>de</strong> poliåie, dr Nelu<br />
Pop, a Steagului cu valoare iconograficã care simbolizeazã, <strong>de</strong>opotrivã,<br />
trecutul glorios, prezentul european æi viitorul ascen<strong>de</strong>nt al PFR. Acesta<br />
i-a fost înmânat <strong>de</strong> cãtre ministrul internelor æi reformei administrative,<br />
Cristian David.<br />
Aniversarea din acest an a avut æi o profundã semnificaåie culturalreligioasã:<br />
în luna mai a fost consfinåit ocrotitorul spiritual al poliåiætilor<br />
<strong>de</strong> frontierã - Dreptcredinciosul Voievod Ætefan Cel Mare æi Sfânt,<br />
canonizat <strong>de</strong> cãtre Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, prin Tomosul<br />
<strong>de</strong> la 20 iunie 1992.<br />
De asemenea, cu aceastã ocazie, a fost acordatã distincåia <strong>de</strong><br />
„Poliåistul <strong>de</strong> Frontierã al anului <strong>2008</strong>” la categoria ofiåeri comisarului<br />
Vasile Flavius Onofrei -æeful Biroului Combaterea Infracåionalitãåii<br />
Transfrontaliere din cadrul IJPF Iaæi. Printre multe alte rezultate, ofiåerul<br />
a anihilat o serie <strong>de</strong> grupãri infracåionale æi a <strong>de</strong>scoperit, confiscat sau<br />
indisponibilizat diverse bunuri, unele incluse în patrimonial cultural<br />
naåional æi universal, între care æapte statuete creaåie Salvador Dali,<br />
schiåe creaåie: Felix Tabasco, Juan Ismael, E Lopez Beron, Santos Hu.<br />
La categoria agenåi, titlul <strong>de</strong> „Cel mai bun poliåist <strong>de</strong> frontierã<br />
al anului” i-a fost acordat agentului-æef <strong>de</strong> poliåie Ion Mihai Bol<strong>de</strong>i<br />
-SPF Giurgiu, pentru <strong>de</strong>scoperirea, pe sensul <strong>de</strong> intrare în åarã, a unei<br />
cantitãåi impresionante <strong>de</strong> bunuri culturale, mone<strong>de</strong>, cãråi, podoabe<br />
vechi æi bijuterii.<br />
Cu aceastã ocazie, datoritã relaåiei speciale <strong>de</strong> colaborare între<br />
PFR æi Poliåia Fe<strong>de</strong>ralã <strong>de</strong> Frontierã Germanã în domeniul operativ æi<br />
a instruirii profesionale a fost înmânatã fostului æef al Poliåiei Fe<strong>de</strong>rale<br />
<strong>de</strong> Frontierã Germane, Udo Burkhol<strong>de</strong>r, <strong>de</strong>coraåia <strong>de</strong> pace „Virtutea<br />
Militarã în Grad <strong>de</strong> Mare Ofiåer”.<br />
La finalul spectacolului toåi spectatorii, precum æi invitaåii, printre<br />
care ministrul internelor si reformei administrative, Cristian David,<br />
reprezentanåi ai conducerii M.I.R.A. æi invitaåi din partea autoritãåilor<br />
<strong>de</strong> frontierã vecine, precum æi ai altor instituåii cu care Poliåia <strong>de</strong><br />
Frontierã colaboreazã, veterani æi rezerviæti ai PFR, au fost invitaåi <strong>de</strong><br />
cãtre inspectorul general al PFR, chestor principal <strong>de</strong> poliåie dr. Nelu<br />
Pop, sã viziteze, în cadrul Muzeului Naåional <strong>de</strong> Artã a României,<br />
Expoziåia <strong>de</strong> Artã Fotograficã a Revistei „<strong>Frontiera</strong>”, realizatã cu<br />
sprijinul SNPPC æi IPA.<br />
„Aæa cum ne-am obiænuit, Poliåia<br />
<strong>de</strong> Frontierã sãrbãtoreæte cu distincåie<br />
æi eleganåã momentele aniversare,<br />
aceste douã atribute caracterizeazã<br />
æi marcheazã æi aceastã manifestare”.<br />
Aprecierea face parte din <strong>de</strong>butul<br />
discursului ministrului internelor<br />
æi reformei administrative, Cristian<br />
David, care a marcat finalul<br />
manifestãrii aniversare. A urat „La<br />
mulåi ani!” Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Române, consi<strong>de</strong>rând cã cei 144<br />
<strong>de</strong> ani <strong>de</strong> existenåã „au o linie <strong>de</strong><br />
legãturã ce constã în credinåã,<br />
loialitate faåã <strong>de</strong> åarã, în <strong>de</strong>votament<br />
æi spiritul <strong>de</strong> sacrificiu al celor care,<br />
<strong>de</strong>-a lungul anilor, au servit instituåia,<br />
chiar dacã, <strong>de</strong>-a lungul timpului, a<br />
F R O N T I E R A<br />
F e s t i v i t a t e
purtat diferite <strong>de</strong>numiri. Aceastã credinåã faåã <strong>de</strong> patrie este cea care<br />
a stat în sufletul æi în conætiinåa profesionalã a celor care au servit<br />
România“. În acest spirit, ministrul Cristian David a subliniat cã<br />
cei doi poliåiæti <strong>de</strong> frontierã premiaåi „meritã respectul, aprecierea<br />
noastrã pentru faptul cã au dovedit cã sunt lucrãtori loiali, fi<strong>de</strong>li,<br />
vigilenåi, profesioniæti a<strong>de</strong>vãraåi, oameni integri care reprezintã cu<br />
cinste activitatea æi imaginea Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã”.<br />
În contextul noului statut al României, <strong>de</strong> stat membru în Uniunea<br />
Europeanã, Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã are în faåã mai multe<br />
obiective, iar pentru anii care vor urma, principalul obiectiv va fi<br />
„sã atingã acel standard <strong>de</strong> performanåã, <strong>de</strong> profesionalism care sã fie<br />
compatibil, comparabil æi perfect integrabil în normele, standar<strong>de</strong>le<br />
æi exigenåele Uniunii Europene. Astãzi, Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã îi revine<br />
nu doar responsabilitatea apãrãrii frontierei externe a României, ci<br />
îi va reveni, în 2011, responsabilitatea întregii Europe, a spaåiului<br />
Uniunii Europene, cu responsabilitate care înseamnã asigurarea<br />
unui nivel <strong>de</strong> securitate, <strong>de</strong> siguranåã æi protecåie egalã pentru toåi<br />
cetãåenii Uniunii Europene”.<br />
„La acest moment<br />
aniversar, vã rog sã-mi<br />
permiteåi, sã transmit<br />
aprecierea mea pentru<br />
activitatea dumneavoastrã.<br />
Apreciez, în mod <strong>de</strong>osebit,<br />
efortul pe care întreaga<br />
conducere, domnul inspector<br />
general îl face pentru a<br />
conjuga un nou cadru, o nouã<br />
proiecåie pentru activitatea<br />
Inspectoratului General al<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã”.<br />
F R O N T I E R A<br />
Cornel Cristescu, fiul comisarului Eugen<br />
Nicolae Cristescu, ce a <strong>de</strong>åinut funcåii<br />
importante în cadrul Poliåiei Române<br />
F e s t i v i t a t e 7
Fotoreportaj <strong>de</strong> Iulian PUICÃ<br />
8<br />
F R O N T I E R A<br />
E v e n i m e n t
F R O N T I E R A<br />
E v e n i m e n t 9
Z I U A M A R I N E I R O M Â N E<br />
De praznicul Sfintei Maria, ocrotitoarea marinarilor <strong>de</strong><br />
pretutin<strong>de</strong>ni, se sãrbãtoreæte, potrivit tradiåiei, Ziua Marinei<br />
Române, eveniment cu puternice rezonanåe emoåionale în<br />
sufletul fiecãrui marinar.<br />
La 15 august 1902 s-a serbat pentru prima datã Ziua<br />
Marinei Române. Serbarea oficialã a avut loc la Cruciæãtorul<br />
„Elisabeta” un<strong>de</strong> au fost prezenåi toåi ofiåerii Diviziei <strong>de</strong> Mare.<br />
Seara au avut loc „luminaåii feerice, tablouri alegorice, coruri<br />
æi altele”.<br />
De-a lungul timpului, domnitorii Åãrilor Române, precum<br />
Mircea cel Bãtrân, Vlad Åepeæ, Ætefan cel Mare, Mihai<br />
Viteazul, Alexandru Ioan Cuza æi alåii, au fost preocupaåi <strong>de</strong><br />
necesitatea constituirii unor grupãri <strong>de</strong> nave pentru apãrarea<br />
graniåelor pe apã æi respectãrii intereselor statelor române în<br />
aceste zone.<br />
În anul 1910, prin Decizie Ministerialã, ia fiinåã, în<br />
subordinea Corpului Grãnicerilor, prima subunitate distinctã<br />
<strong>de</strong> Marinã Grãnicereascã, numitã „Compania grãniceri<br />
marinã”, ce avea în compunere 10 nave dislocate la Calafat,<br />
Giurgiu, Galaåi æi Tulcea.<br />
Datoritã originii comune cu Marina Militarã, Marina<br />
Grãnicereascã s-a <strong>de</strong>zvoltat în spiritul luptei pentru apãrarea<br />
fruntariilor åãrii, dar odatã cu evoluåia evenimentelor istoriei<br />
ea a primit atribuåii diferite <strong>de</strong> ale Marinei Militare.<br />
Ca æi ceilalåi reprezentanåi ai acestei frumoase meserii,<br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã – strãjuitori ai fruntariilor <strong>de</strong> apã ale<br />
României, marinari prin specialitatea <strong>de</strong> bazã æi poliåiæti <strong>de</strong><br />
frontierã prin atribuåiile ce le revin potrivit legii, <strong>de</strong>åin bogate<br />
tradiåii ancorate puternic în lupta milenarã a poporului nostru<br />
pentru existenåã, libertate æi neatârnare.<br />
Odatã cu integrarea României în Uniunea Europeanã,<br />
realizarea unui management performant al structurilor<br />
navale din Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã constituie o premisã<br />
fundamentalã în asigurarea unui înalt grad <strong>de</strong> securizare a<br />
frontierelor albastre, ca parte integrantã a frontierei externe<br />
a Uniunii Europene. Marinarilor din Poliåia <strong>de</strong> Frontierã<br />
Românã le revine importanta misiune <strong>de</strong> combatere a<br />
migraåiei ilegale, criminalitãåii trasfrontaliere, traficului<br />
ilegal <strong>de</strong> droguri, respectãrii regimului juridic al frontierei<br />
<strong>de</strong> stat æi asigurarea intereselor statului român în zona <strong>de</strong><br />
competenåã.<br />
Pentru în<strong>de</strong>plinirea cu succes a misiunilor specifice,<br />
10<br />
F R O N T I E R A<br />
F R O N T I E R A<br />
E v e n i m e n t
componenta navalã a Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã a fost dotatã cu o<br />
serie <strong>de</strong> mijloace mo<strong>de</strong>rne <strong>de</strong> mobilitate navalã ce se ridicã<br />
la standar<strong>de</strong>le cerute <strong>de</strong> Uniunea Europeanã, punându-se<br />
accentul æi pe <strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong> programe care sã <strong>de</strong>sãvâræeascã<br />
pregãtirea profesionalã a personalului propriu.<br />
Asprimea vieåii la bord, natura misiunilor încredinåate,<br />
rapiditatea æi spectaculozitatea <strong>de</strong>sfãæurãrii acestora æi<br />
modul imperios <strong>de</strong> luare a <strong>de</strong>ciziilor a<strong>de</strong>cvate æi legale sunt<br />
caracteristicile care fac din profesia poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã<br />
marinari o meserie aparte.<br />
De ce oare <strong>de</strong> praznicul Adormirea Maicii Domnului æi nu<br />
<strong>de</strong> cel al naæterii se serbeazã ziua marinarilor ? Poate pentru<br />
cã, prin somnul ei, le vegheazã drumul pe ape æi, mai ales,<br />
întoarcerea la åãrm, la mamele, surorile, soåiile æi fiicele ce<br />
îi aæteaptã pe mal, sau poate cã, datoritã lor, a celor care<br />
vegheazã la frontierele albastre, dumneavoastrã puteåi adormi<br />
în fiecare searã liniætiåi.<br />
La ceas aniversar, cu prilejul Zilei Marinei Române,<br />
adresãm tuturor marinarilor români æi familiilor acestora cele<br />
mai sincere felicitãri, urãri <strong>de</strong> sãnãtate, fericire, succes <strong>de</strong>plin<br />
în misiunile ce le revin la hotarele albastre ale României<br />
æi tradiåionalele urãri: „Vânt bun din pupa!” æi „Bun cart<br />
înainte!”<br />
Cosmin ISAILÃ<br />
An <strong>de</strong> an, amploarea sãrbãtoririi Zilei Marinei a crescut, festivitãåile constând<br />
în: salve <strong>de</strong> tun, ridicarea marelui pavoaz, prezentarea mesajului Preæedintelui<br />
României, intonarea Imnului <strong>de</strong> Stat, <strong>de</strong>filarea navelor, aruncarea unei ancore<br />
<strong>de</strong> flori în apã în amintirea eroilor marinari, jocuri sportive marinãreæti,<br />
concursuri cu ambarcaåiuni, focuri <strong>de</strong> artificii etc.<br />
F R O F R<br />
N O<br />
T N<br />
I T<br />
E I E<br />
R R A<br />
<br />
E v e n i m e n t<br />
11
Poliåia <strong>de</strong> Frontierã æi UNHCR au acelaæi interes:<br />
pe<strong>de</strong>psirea infractorilor,<br />
traficanåilor æi cãlãuzelor, dar æi<br />
protejarea victimelor acestora<br />
interviu cu Reprezentantul UNHCR<br />
în România, Machiel Salomons<br />
- Domnule Salomons, pentru începutul acestui interviu vã<br />
rog sã prezentaåi, pe scurt, implicarea UNHCR în protecåia<br />
drepturilor refugiaåilor æi care sunt celelalte instituåii ce ar<br />
trebui sã intervinã în rezolvarea problemelor acestora?<br />
- În conformitate cu mandatul sãu, UNHCR este însãrcinat<br />
<strong>de</strong> cãtre comunitatea internaåionalã sã protejeze æi sã asiste<br />
refugiaåii din întreaga lume, inclusiv prin gãsirea unei soluåii<br />
durabile pentru aceætia. În România, UNHCR lucreazã<br />
împreunã cu Ministerul Internelor æi Reformei Administrative, în<br />
mod <strong>de</strong>osebit cu Oficiul Român pentru Imigrãri, Inspectoratul<br />
General al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã, alte instituåii guvernamentale<br />
dar æi organizaåii neguvernamentale. Doresc, <strong>de</strong> asemenea, sã<br />
menåionez cã drepturile refugiaåilor sunt respectate în România,<br />
dreptul la azil este garantat æi în practicã, nu doar în legislaåia<br />
naåionalã, la fel æi principiul nereturnãrii, iar persoanele în nevoie<br />
<strong>de</strong> protecåie internaåionalã primesc asistenåã a<strong>de</strong>cvatã nevoilor<br />
pe care le au, aæa cum trebuie.<br />
- Vã rog sã enumeraåi principalele åãri generatoare <strong>de</strong><br />
refugiaåi æi ce modificãri cre<strong>de</strong>åi cã pot interveni în urmãtorii<br />
ani?<br />
- Prima æi cea mai importantã åarã producãtoare <strong>de</strong> solicitanåi<br />
<strong>de</strong> azil este, <strong>de</strong>sigur, Irak, dupã care urmeazã Rusia, China,<br />
Serbia, Pakistan, Somalia. În România, în primele æase luni ale<br />
acestui an, principalele åãri <strong>de</strong> origine ale solicitanåilor <strong>de</strong> azil<br />
sunt Irak, India, Pakistan, Serbia. În ceea ce priveæte viitorul,<br />
principalele åãri producãtoare <strong>de</strong> refugiaåi <strong>de</strong>pind foarte mult<br />
<strong>de</strong> evoluåia situaåiei din åãrile <strong>de</strong> origine, sens în care aæ aminti<br />
situaåia recentã din Zimbabwe, sau din Kenya, care, însã, nu a<br />
adus un numãr mai mare <strong>de</strong> solicitanåi <strong>de</strong> azil din aceste åãri în<br />
România, dar a crescut numãrul <strong>de</strong> solicitanåi <strong>de</strong> azil din aceste<br />
åãri în åãrile vecine.<br />
- De la numirea dvs. în funcåia <strong>de</strong> Reprezentant al UNHCR<br />
în România (în <strong>de</strong>cembrie 2006) aåi fãcut câteva vizite la<br />
diverse structuri ale PFR. Care este impresia dvs. <strong>de</strong>spre<br />
activitatea PFR în ceea ce priveæte problematica azilului?<br />
- Am fost <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> impresionat <strong>de</strong> cunoætinåele æi<br />
profesionalismul tuturor celor pe care i-am întâlnit, <strong>de</strong> la<br />
directori sau inspectori æefi, pânã la poliåiætii <strong>de</strong> frontierã care<br />
lucreazã în teren, toatã lumea cunoscând mandatul UNHCR,<br />
12<br />
responsabilitãåile pe care le avem ca Agenåie a ONU pentru<br />
Refugiaåi, dar æi obligaåiile guvernelor <strong>de</strong> a respecta convenåiile<br />
internaåionale relevante, precum æi legislaåia naåionalã în materia<br />
azilului, la fel ca æi dreptul solicitanåilor <strong>de</strong> azil <strong>de</strong> a fi trataåi în<br />
conformitate cu aceste legi.<br />
- Care este perspectiva UNHCR cu privire la activitãåile<br />
PFR <strong>de</strong> combatere a migraåiei ilegale, în legãturã cu<br />
respectarea dreptului la azil æi a celorlalte principii<br />
fundamentale în materia azilului?<br />
- Actualele fluxuri migratorii, <strong>de</strong> la est al vest æi <strong>de</strong> la sud la<br />
nord au avut ca rezultat acåiunea guvernelor <strong>de</strong> a implementa<br />
diverse mãsuri pentru a restrânge aceste miæcãri. Acesta este,<br />
evi<strong>de</strong>nt, un drept legitim al unei naåiuni suverane precum æi al<br />
oricãrui stat membru al UE. UNHCR este, totuæi, îngrijorat <strong>de</strong><br />
rezultatul acestor mãsuri restrictive, <strong>de</strong>oarece dreptul la azil poate<br />
fi pus în pericol. Ce vreau sã spun? Dacã <strong>de</strong>vine mai greu pentru<br />
solicitanåii <strong>de</strong> azil sã treacã frontiera, aceætia nu vor avea <strong>de</strong> ales æi<br />
vor trebui sã apeleze la un traficant sau la o cãlãuzã, care le cere<br />
bani grei, dar care, în acelaæi timp, organizeazã cãlãtoria în cele<br />
mai periculoase moduri. Ætim cu toåii <strong>de</strong> moartea tragicã a multor<br />
migranåi æi solicitanåi <strong>de</strong> azil care au cãlãtorit timp în<strong>de</strong>lungat în<br />
containere în care au murit din cauza sufocãrii, fãrã mâncare æi<br />
apã, sau în cazul traversãrilor pe Marea Mediteranã, cu bãrci<br />
improprii, confruntându-se cu pericolul <strong>de</strong> a se îneca. Acesta ar<br />
fi contextul internaåional æi relaåia dintre migraåie æi azil.<br />
În privinåa României, Poliåia <strong>de</strong> Frontierã æi-a <strong>de</strong>monstrat<br />
profesionalismul æi cu privire la acåiunile <strong>de</strong> combatere a<br />
migraåiei ilegale, reuæind, în acelaæi timp, sã respecte æi dreptul<br />
fundamental la azil. În acest sens, este <strong>de</strong> menåionat faptul cã atât<br />
Poliåia <strong>de</strong> Frontierã, cât æi UNHCR au <strong>de</strong> fapt acelaæi interes: <strong>de</strong> a<br />
pe<strong>de</strong>psi infractorii, traficanåii æi calãuzele æi <strong>de</strong> a proteja victimele<br />
acestora, în speåã <strong>de</strong> a acorda accesul la procedura <strong>de</strong> azil în<br />
România acelora care au nevoie <strong>de</strong> protecåie internaåionalã.<br />
- Câte persoane cu nevoie <strong>de</strong> protecåie existã în România<br />
æi care este tendinåa în Uniunea Europeanã?<br />
- Termenul <strong>de</strong> persoane în nevoie <strong>de</strong> protecåie inclu<strong>de</strong> nu<br />
numai refugiaåii dar æi solicitanåii <strong>de</strong> azil, persoanele cu protecåie<br />
subsidiarã, o parte dintre cei care sunt toleraåi în România, iar<br />
numãrul estimat al acestora este în jur <strong>de</strong> 2000. Æi spun estimat<br />
<strong>de</strong>oarece existã situaåii în care solicitanåii <strong>de</strong> azil pleacã din<br />
România înainte <strong>de</strong> finalizarea procedurii <strong>de</strong> azil, sau persoanele<br />
care au obåinut o formã <strong>de</strong> protecåie aleg sã îæi exercite dreptul<br />
la libera circulaåie.<br />
Existã, <strong>de</strong> asemenea, æi o tendinåã geopoliticã, în sensul cã în<br />
lume sunt mai puåine åãri producãtoare <strong>de</strong> refugiaåi. În ceea ce<br />
priveæte România, în anul 2006, înainte <strong>de</strong> intrarea åãrii în UE,<br />
au fost 480 cereri <strong>de</strong> azil, în 2007 numãrul <strong>de</strong> cereri a crescut<br />
la 670. Trebuie, însã, menåionat cã România are a doua cea<br />
mai lungã frontierã externã a UE æi este o åarã mare pentru un<br />
F R O N T I E R A<br />
I n t e r v i u
numãr atât <strong>de</strong> mic <strong>de</strong> cereri <strong>de</strong> azil, dacã comparãm, <strong>de</strong> pildã,<br />
cu Polonia, cu 10.000 cereri <strong>de</strong> azil, Bulgaria, cu 2000 cereri<br />
sau Grecia, cu 25.000 cereri.<br />
- Ce viziune aveåi asupra problematicii azilului în Europa<br />
în actualul context <strong>de</strong> luptã împotriva terorismului?<br />
- Dupã atacurile <strong>de</strong> la World Tra<strong>de</strong> Center, <strong>de</strong> la 11 septembrie<br />
2001, statele au realizat cã în relaåiile politice internaåionale<br />
mo<strong>de</strong>rne a apãrut un nou fenomen, cel al terorismului internaåional.<br />
Mijloacele tradiåionale folosite <strong>de</strong> state în lupta cu ameninåãrile,<br />
sã le spunem tradiåionale, nu se aplicã teroriætilor æi acest nou<br />
fenomen are nevoie <strong>de</strong> o strategie specificã. Ve<strong>de</strong>m, astfel, cã<br />
agenåiile <strong>de</strong> securitate æi <strong>de</strong> informaåii din UE îæi îmbunãtãåesc<br />
colaborarea, îæi extind reåelele <strong>de</strong> informaåii æi <strong>de</strong> schimb <strong>de</strong><br />
informaåii într-o manierã mai eficientã, ceea ce a dus la cum<br />
numesc unii - <strong>de</strong>tectarea precoce a unui suspect <strong>de</strong> terorism æi la<br />
prevenirea atacurilor teroriste. Evi<strong>de</strong>nt cã UNHCR este conætient<br />
<strong>de</strong> toate acestea precum æi <strong>de</strong> faptul cã existã îngrijorãri legitime<br />
în toate statele membre cu privire la acest fenomen æi doreæte sã<br />
asigure cã un are nici o intenåie <strong>de</strong> a proteja teroriætii. În acest sens,<br />
doresc sã menåionez cã în Convenåia <strong>de</strong> la Geneva se gãseæte o<br />
preve<strong>de</strong>re explicitã, în art. 1 F care exclu<strong>de</strong> astfel <strong>de</strong> persoane <strong>de</strong><br />
la acordarea statutului <strong>de</strong> refugiat. Aæadar, teroriætii sunt excluæi <strong>de</strong><br />
la acordarea protecåiei internaåionale. Am stabilit, <strong>de</strong>ci, cã teroriætii<br />
nu sunt protejaåi <strong>de</strong> UNHCR. Existã, <strong>de</strong> asemenea, provocarea<br />
<strong>de</strong> a i<strong>de</strong>ntifica dintre solicitanåii <strong>de</strong> azil cine se calificã pentru<br />
obåinerea statutului <strong>de</strong> refugiat sau cine este terorist dintre migranåi.<br />
O modalitate <strong>de</strong> a rezolva aceastã problemã este o bunã colaborare<br />
între UNHCR æi åãrile <strong>de</strong> azil cu privire la schimbul <strong>de</strong> informaåii,<br />
activitãåi <strong>de</strong> pregãtire specifice, sfaturi cu privire la stabilirea<br />
credibilitãåii solicitanåilor <strong>de</strong> azil în cadrul interviurilor, æ.a.m.d.<br />
- Cum apreciaåi rolul României în plan internaåional, în<br />
contextul respectãrii drepturilor omului, în general, æi al<br />
refugiaåilor, în special?<br />
- Vreau sã spun cã este o onoare æi o plãcere sã lucrez<br />
în România. Nu am primit nicio informaåie <strong>de</strong>spre tratament<br />
necorespunzãtor la adresa persoanelor <strong>de</strong> interes pentru noi,<br />
nici la frontierã, nici pe teritoriul României.<br />
Dar, România a fãcut mult mai mult. România a agreat sã punã<br />
la dispoziåia UNHCR centrul <strong>de</strong> la Timiæoara, administrat <strong>de</strong> cãtre<br />
Oficiul Român pentru Imigrãri, în scopul evacuãrii temporare a<br />
celor mai vulnerabili refugiaåi din întreaga lume, care vor fi apoi<br />
relocaåi în teråe åãri. Aceætia sunt refugiaåi care nu se pot bucura<br />
<strong>de</strong> refugiu în primele åãri <strong>de</strong> azil æi care vor putea fi evacuaåi la<br />
Timiæoara dupã aprobarea <strong>de</strong> cãtre Parlamentul României a unei<br />
înåelegeri <strong>de</strong> colaborare semnate recent între Guvernul României,<br />
UNHCR æi Organizaåia Internaåionalã pentru Migraåie. Mai mult,<br />
În ziua <strong>de</strong> 8 iulie a.c., Direcåia Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Rãdãuåi a<br />
fost vizitatã <strong>de</strong> Reprezentantul în România al Înaltului Comisariat<br />
al Naåiunilor Unite pentru Refugiaåi<br />
(UNHCR), Machiel Salomons.<br />
În cadrul vizitei, comisarul-æef<br />
<strong>de</strong> poliåie Ion Pop - Directorul<br />
DPF Rãdãuåi a prezentat activitatea<br />
<strong>de</strong>sfãæuratã în cadrul instituåiei,<br />
modul cum se efectueazã<br />
supravegherea æi controlul frontierei<br />
<strong>de</strong> stat, cooperarea cu grãnicerii<br />
ucraineni, precum æi alte probleme<br />
privind managementul frontierei.<br />
Obiectivele acestei vizite au inclus<br />
discutarea problematicii migraåiei<br />
æi azilului la nivelul DPF Rãdãuåi,<br />
precum æi modalitãåile <strong>de</strong> procesare<br />
practicã a solicitãrilor <strong>de</strong> azil<br />
formulate în zona <strong>de</strong> competenåã.<br />
România s-a alãturat recent celorlalte 18 åãri <strong>de</strong> relocare din lume,<br />
åãri dornice sã ofere protecåie permanentã refugiaåilor, æi sperãm<br />
ca primii refugiaåi sã fie relocaåi în România, curând.<br />
Pentru ambele activitãåi menåionate mai sus vom avea, evi<strong>de</strong>nt,<br />
nevoie <strong>de</strong> colaborarea Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã cu privire la accesul<br />
acestor persoane pe teritoriul României precum æi cu privire la<br />
plecarea celor transferaåi temporar spre teråe åãri.<br />
- Între UNHCR, CNRR æi PFR urmeazã sã se semneze un<br />
memorandum <strong>de</strong> înåelegere la modalitãåile <strong>de</strong> cooperare æi<br />
coordonare în ve<strong>de</strong>rea sprijinirii accesului solicitanåilor <strong>de</strong><br />
azil pe teritoriul României (ceremonia <strong>de</strong> semnare a acestui<br />
document a avut loc la în data <strong>de</strong> 22 iulie a.c. – n.r.).<br />
Ce influenåã cre<strong>de</strong>åi cã va avea acest document asupra<br />
activitãåii celor trei instituåii semnatare?<br />
- Mai întâi, aæa cum am menåionat <strong>de</strong>ja, impresia mea este<br />
cã Poliåia <strong>de</strong> Frontierã respectã în mod consistent obligaåiile pe<br />
care le are în conformitate cu legislaåia internã æi internaåionalã<br />
cu privire la accesul la procedura <strong>de</strong> azil. Sunt sigur cã orice<br />
strãin care <strong>de</strong>pune o cerere <strong>de</strong> azil la frontierã este tratat conform<br />
standar<strong>de</strong>lor internaåionale. Acest protocol <strong>de</strong> colaborare tripartit<br />
semnat în iulie, anul acesta, consfinåeæte, <strong>de</strong> fapt, în scris, o<br />
realitate care existã în România <strong>de</strong> câåiva ani. Acest protocol va<br />
permite continuarea activitãåilor <strong>de</strong> pregãtire pentru poliåia <strong>de</strong><br />
frontierã prin activitãåi <strong>de</strong> formare a formatorilor, schimb <strong>de</strong> date<br />
æi informaåii, misiuni comune la frontierã, garantarea accesului<br />
în zonele <strong>de</strong> frontierã etc.<br />
- Pe 20 iunie a fost Ziua Internaåionalã a Refugiatului. Ce<br />
doriåi sã transmiteåi cu aceastã ocazie?<br />
- Mesajul din acest an al Zilei Mondiale a Refugiaåilor a fost<br />
„Protecåie”, protecåia fiind æi fundamentul activitãåii UNHCR în<br />
lume. Acest termen a fost, <strong>de</strong> cele mai multe ori, foarte <strong>de</strong>s utilizat<br />
æi <strong>de</strong> cãtre persoanele pe care noi le avem în grijã: protecåie faåã<br />
<strong>de</strong> persecuåiile din åãrile <strong>de</strong> origine, protecåie faåã <strong>de</strong> conflicte<br />
civile æi rãzboaie; dar protecåie înseamnã æi toatã munca pe<br />
care o face UNHCR în lume: <strong>de</strong> la acordarea <strong>de</strong> mâncare æi<br />
apã pânã la accesul pe teritoriul unei åãri sigure la procedurile<br />
<strong>de</strong> azil. Ziua Mondialã a Refugiaåilor înseamnã, <strong>de</strong> asemenea,<br />
un bun prilej pentru UNHCR <strong>de</strong> a-æi face cunoscutã munca æi<br />
partenerii, cãci este evi<strong>de</strong>nt cã singuri, fãrã ajutorul partenerilor<br />
noætri guvernamentali æi neguvernamentali, nu am putea oferi<br />
protecåie milioanelor <strong>de</strong> persoane care au nevoie <strong>de</strong> noi.<br />
Aæ vrea sã adaug mulåumiri poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã din întreaga<br />
åarã pentru felul exemplar în care îæi <strong>de</strong>sfãæoarã activitatea, sã le<br />
urez succes în activitatea profesionalã æi toate urãrile <strong>de</strong> bine.<br />
Interviu realizat <strong>de</strong> Gabriel CRÃCIUN<br />
Reprezentantul în România al UNHCR, în vizitã la Rãdãuåi<br />
Activitatea a continuat la IJPF Suceava, cu prezentarea<br />
Punctului <strong>de</strong> Trecere a Frontierei Siret, un<strong>de</strong> a fost <strong>de</strong>scris modul<br />
în care se efectueazã controlul<br />
la frontierã conform cerinåelor<br />
Uniunii Europene, s-a prezentat<br />
dotarea, precum æi modul <strong>de</strong><br />
cooperare cu instituåiile care<br />
<strong>de</strong>sfãæoarã activitãåi în cadrul<br />
punctului <strong>de</strong> trecere a frontierei<br />
<strong>de</strong> stat.<br />
Reprezentantul UNHCR în<br />
România æi-a încheiat vizita<br />
mulåumind poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã<br />
pentru activitatea extrem <strong>de</strong><br />
importantã pe care o <strong>de</strong>sfãæoarã<br />
pe linia migraåiei æi azilului,<br />
urându-le, totodatã, succes în<br />
activitatea <strong>de</strong>sfãæuratã.<br />
Ilie POROCH-SERIÅAN<br />
F R O N T I E R A<br />
I n t e r v i u<br />
13
14<br />
Parteneriat româno - englez la<br />
nivelul æcolilor din PFR<br />
În perioada ianuarie - iulie a.c., Æcoala <strong>de</strong> Pregãtire a<br />
Agenåilor Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã „Avram Iancu” din Ora<strong>de</strong>a a<br />
participat la Proiectul PHARE „EuropeAid/123605/D/SER/RO<br />
- Dezvoltare Resurse Umane”, iniåiat <strong>de</strong> Poliåia <strong>de</strong> Frontierã<br />
Românã în parteneriat cu Universitatea Æcolii <strong>de</strong> Afaceri din<br />
Wolverhampton, Anglia.<br />
Activitatea a fost condusã <strong>de</strong> li<strong>de</strong>rul român <strong>de</strong> proiect,<br />
comisar-æef <strong>de</strong> poliåie Mihai Georgescu – æeful Serviciului<br />
Formare æi Perfecåionare Resurse Umane din IGPF æi <strong>de</strong> echipa <strong>de</strong><br />
tutori a Universitãåii<br />
Wolverhampton,<br />
formatã din Janet<br />
Firth, Bob Hamlin,<br />
Barbara Mai<strong>de</strong>n æi<br />
Geoff Westwood.<br />
Din echipã a fãcut<br />
parte, <strong>de</strong> asemenea,<br />
Dan Nechita -<br />
translator.<br />
Proiectul a<br />
cuprins trei faze:<br />
• Faza I –<br />
„Diagnoza procesului <strong>de</strong> instruire în æcolile Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Române”;<br />
• Faza a II-a – „Instruire în proiectare æi <strong>de</strong>zvoltare <strong>de</strong><br />
curriculum – Învãåarea bazatã pe competenåe”;<br />
• Faza a III-a – „Instruire în proiectare æi <strong>de</strong>zvoltare <strong>de</strong><br />
curriculum – Proiectarea unui nou curriculum æi Planul <strong>de</strong><br />
acåiune”.<br />
În urma diagnozei pe care experåii Universitãåii Wolverhampton<br />
au efectuat-o în æcolile Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã a fost <strong>de</strong>maratã faza<br />
a II-a, care a fost planificatã pe serii a câte cinci zile, în perioada<br />
07.04-20.06.<strong>2008</strong>, în locaåiile Bucureæti, Drobeta Turnu Severin<br />
æi Iaæi. La aceastã fazã, din Æcoala <strong>de</strong> Pregãtire a Agenåilor Poliåiei<br />
<strong>de</strong> Frontierã „Avram Iancu” au participat 20 cadre didactice, pe<br />
seriile stabilite prin program, echipele fiind formate din câte 2-4<br />
profesori, reprezentând toate cele patru catedre ce funcåioneazã<br />
în æcoalã.<br />
La finalul fiecãrei zile, participanåii au completat un jurnal<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare profesionalã cu cele mai semnificative aspecte<br />
rezultate din programul parcurs,<br />
sub forma unui proces reflectiv.<br />
Din concluziile rezultate<br />
în urma parcurgerii fazei a II-a<br />
<strong>de</strong> instruire, sunt <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nåiat<br />
urmãtoarele:<br />
A - Pe linia învãåãrii bazate<br />
pe competenåe, subiectele cheie<br />
explorate æi discutate au acoperit<br />
douã aspecte importante æi<br />
anume:<br />
1- provocarea cu care se<br />
confruntã cele æase æcoli ale PFR<br />
în cadrul schimbãrii <strong>de</strong> la instruirea<br />
tradiåionalã la cea bazatã pe<br />
competenåe;<br />
2 - relevanåa æi utilitatea tehnicilor æi instrumentelor instruirii<br />
sistematice contemporane.<br />
B - Necesitatea creæterii rolului domeniilor afectiv æi<br />
psihomotor ale învãåãrii, dar æi al aspectelor motivaåionale în<br />
crearea æi <strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong> competenåe.<br />
C - O schimbare organizaåionalã <strong>de</strong> succes necesitã o<br />
accentuare care sã balanseze între viziunea <strong>de</strong> schimbare (ce<br />
trebuie sã se schimbe æi <strong>de</strong> ce), schimbarea comportamentalã<br />
(factori comportamentali, riscuri æi procesele <strong>de</strong> schimbare) æi<br />
programul <strong>de</strong> management (cele mai bune tehnici practice æi<br />
abordãri pentru un management eficace al schimbãrii).<br />
Faza a III-a a Proiectului s-a <strong>de</strong>sfãæurat la Poiana Braæov, în<br />
perioada 14-17 iulie a.c. Din echipa <strong>de</strong> tutori a Universitãåii<br />
Wolverhampton, au participat Janet Firth æi Barbara Mai<strong>de</strong>n.<br />
Æcoala PF „Avram Iancu” din Ora<strong>de</strong>a a fost reprezentatã <strong>de</strong><br />
comisarul-æef <strong>de</strong> poliåie Ionel Hotnoga, director adjunct pentru<br />
învãåãmânt æi comisarul-æef <strong>de</strong> poliåie Bogdan Creåu, æef <strong>de</strong><br />
catedrã.<br />
Scopul acestei ultime faze a fost <strong>de</strong> a oferi posibilitatea<br />
beneficiarilor din cele æase æcoli ale PFR sã aplice cunoætinåele æi<br />
abilitãåile acumulate în cadrul Fazei a II-a, pentru a proiecta un nou<br />
curriculum aliniat la normele Uniunii Europene, cu supervizarea<br />
experåilor Universitãåii Wolverhampton, care au acordat asistenåa<br />
necesarã. A fost evaluat curriculum-ul curent, în comparaåie cu<br />
standar<strong>de</strong>le necesare muncii în Poliåia <strong>de</strong> Frontierã, æi a fost<br />
<strong>de</strong>marat un Plan <strong>de</strong> acåiune pentru o viitoare implementare.<br />
Faza a III-a a cuprins urmãtoarele repere: • Privire generalã asupra<br />
Fazelor I æi a II-a ale Proiectului, în relaåia cu curriculum-ul bazat<br />
pe competenåe æi organizaåiile <strong>de</strong> înaltã performanåã • Mo<strong>de</strong>le<br />
teoretice pentru <strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong> curriculum bazat pe competenåe<br />
• Diagnosticarea lipsurilor în proiectarea æi <strong>de</strong>zvoltarea curentã<br />
a curriculum-ului • Revizuirea criticã a curriculum-ului propriei<br />
æcoli în comparaåie cu standar<strong>de</strong>le bunelor practici, aæa cum sunt<br />
ele schiåate în Filozofia Frontex • Încadrarea întregului curriculum<br />
al æcolii în legãturã cu mo<strong>de</strong>lele teoretice • Crearea planurilor <strong>de</strong><br />
acåiune centrale æi individuale ale æcolilor, i<strong>de</strong>ntificarea barierelor<br />
în implementare.<br />
Activitãåile s-au <strong>de</strong>sfãæurat în grupuri mixte sau pe æcoli, iar<br />
modul <strong>de</strong> rezolvare a sarcinilor æi tematicile abordate au fost<br />
<strong>de</strong>zbãtute æi prezentate frontal. Reprezentanåii æcolii orã<strong>de</strong>ne au<br />
evi<strong>de</strong>nåiat aspectele caracteristice ale procesului <strong>de</strong> învãåãmânt<br />
din instituåie, realizãrile, dar æi neajunsurile existente, împãrtãæind<br />
din experienåa proprie colegilor din celelalte æcoli.<br />
Æcoala <strong>de</strong> Pregãtire a Agenåilor Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã „Avram<br />
Iancu” din Ora<strong>de</strong>a a fost prima instituåie <strong>de</strong> învãåãmânt din<br />
PFR care a implementat, începând cu anul æcolar 2007-<strong>2008</strong>,<br />
curriculum-ul bazat pe competenåe în procesul <strong>de</strong> formare<br />
iniåialã a agenåilor <strong>de</strong> poliåie, iar ulterior la nivelul cursurilor <strong>de</strong><br />
perfecåionare a acestora.<br />
În prezent, este finalizat curriculum-ul pentru seria <strong>de</strong><br />
elevi <strong>2008</strong>-2010, cãruia i-au fost aduse îmbunãtãåiri pe baza<br />
experienåei anterioare.<br />
A fost implementat curriculumul<br />
comun Frontex în programele<br />
proprii, în conformitate cu filozofia<br />
educaåionalã Frontex.<br />
Toate fazele din cadrul<br />
Proiectului au constituit pentru<br />
participanåi oportunitãåi valoroase<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare în plan profesional,<br />
care au contribuit în mod cert<br />
la aprofundarea cunoætinåelor æi<br />
<strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> lucru<br />
în cadrul ariilor curriculare specifice<br />
æcolii.<br />
Concluzionând, ne exprimãm<br />
convingerea cã proiectarea æi<br />
implementarea <strong>de</strong> curriculum bazat pe competenåe asigurã<br />
atingerea standar<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> pregãtire necesare pentru în<strong>de</strong>plinirea<br />
atribuåiilor <strong>de</strong> cãtre agentul poliåiei <strong>de</strong> frontierã, în conformitate<br />
cu legislaåia naåionalã æi cu normele Uniunii Europene.<br />
Mulåumim æi pe aceastã cale echipei <strong>de</strong> experåi a Universitãåii<br />
Æcolii <strong>de</strong> Afaceri din Wolverhampton, tuturor factorilor<br />
responsabili ai pãråii române implicaåi în <strong>de</strong>rularea acestui proiect<br />
æi ne exprimãm dorinåa <strong>de</strong> a continua în viitorul apropiat acest<br />
<strong>de</strong>mers pedagogic.<br />
Ionel HOTNOGA<br />
Bogdan CREÅU<br />
F R O N T I E R A I n s t r u i r e
60 kg <strong>de</strong> heroinã, ascunse<br />
într-un TIR cu aparaturã<br />
electrocasnicã<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din cadrul PTF Nãdlac - jud. Arad<br />
au <strong>de</strong>scoperit, ascunse într-un TIR încãrcat cu aparaturã<br />
electrocasnicã, aproximativ 60 kg heroinã, ce urmau sã<br />
ajungã pe piaåa <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfacere din Europa <strong>de</strong> Vest.<br />
Ju<strong>de</strong>åene pentru Accize æi Operaåiuni Vamale<br />
Timiæoara, pentru <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea mijlocului <strong>de</strong><br />
transport æi efectuarea unui control amãnunåit<br />
al acestuia.<br />
Astfel, printre aragaze, în patru cutii<br />
<strong>de</strong> carton, au fost <strong>de</strong>scoperite 83 pachete,<br />
învelite în bandã a<strong>de</strong>zivã, <strong>de</strong> culoare maro,<br />
În seara zilei <strong>de</strong> 15 iulie a.c., la PTF Nãdlac, jud. Arad,<br />
s-a prezentat pentru a ieæi din åarã cu un autocamion, un<br />
cetãåean turc, în vârstã <strong>de</strong> 28 ani, însoåit <strong>de</strong> o româncã. Æoferul<br />
autocamionului transporta, conform documentelor <strong>de</strong> însoåire,<br />
maæini <strong>de</strong> gãtit<br />
din Turcia<br />
pentru o firmã<br />
din Ungaria.<br />
Acåionând<br />
în baza unor<br />
informaåii<br />
<strong>de</strong>åinute <strong>de</strong><br />
lucrãtori ai IJPF<br />
Arad, împreunã<br />
cu un procuror<br />
din cadrul<br />
DIICOT – Biroul<br />
Teritorial Arad,<br />
poliåiætii <strong>de</strong><br />
frontierã din punct au procedat la verificarea atentã a TIR-ului.<br />
S-a constatat cã, <strong>de</strong>æi sigiliul vamal aplicat <strong>de</strong> autoritãåile turce<br />
era intact, prelata autocamionului era tãiatã.<br />
A fost solicitat sprijinul inspectorilor vamali din cadrul Direcåiei<br />
Amfetamine æi canabis<br />
<strong>de</strong>pistate la Boræ<br />
În urma unei acåiuni <strong>de</strong>sfãæurate <strong>de</strong> poliåiæti <strong>de</strong> frontierã<br />
din cadrul DPF Ora<strong>de</strong>a æi IJPF Bihor, împreunã cu lucrãtori<br />
ai BCCO Ora<strong>de</strong>a, pe sensul <strong>de</strong> intrare în PTF Boræ – jud.<br />
Bihor, au fost <strong>de</strong>scoperite, într-un autoturism, condus <strong>de</strong> un<br />
cetãåean român care se întorcea din Italia, aproximativ 193<br />
grame amfetaminã æi 63 grame canabis.<br />
ce conåineau 58,9 kg substanåã<br />
<strong>de</strong> culoare maronie, suspectã<br />
a fi heroinã. În urma testãrii<br />
preliminare cu aparatura din<br />
dotare, substanåa a reacåionat ca fiind heroinã.<br />
Cercetãrile sunt continuate <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frontierã, sub<br />
coordonarea procurorilor DIICOT - Biroul Teritorial Arad.<br />
În dupã-amiaza zilei <strong>de</strong> 12 august a.c., în jurul orei 15.20, la<br />
PTF Boræ, jud. Bihor, s-au prezentat pe sensul <strong>de</strong> intrare în åarã<br />
un cetãåean român, în vârstã <strong>de</strong> 29 ani, æi fratele sãu, la volanul<br />
unui autoturism marca „Opel”, înmatriculat în Italia.<br />
Acåionând în baza unei analize a factorilor <strong>de</strong> risc, poliåiætii<br />
<strong>de</strong> frontierã au procedat la efectuarea unui control amãnunåit<br />
al mijlocului <strong>de</strong> transport æi al celor douã persoane. Astfel, în<br />
portbagajul maæinii, au fost <strong>de</strong>scoperite, ascunse, douã pachete<br />
ce conåineau 193 grame substanåã <strong>de</strong> culoare albã, care a<br />
reacåionat pozitiv la testarea cu reactivi din trusa „Narcotest”<br />
ca fiind amfetaminã, æi 63 grame substanåã vegetalã <strong>de</strong> culoare<br />
ver<strong>de</strong> maronie, ce a reacåionat<br />
pozitiv ca fiind canabis.<br />
S-a luat mãsura întreruperii<br />
cãlãtoriei celor în cauzã,<br />
cercetãrile fiind continuate<br />
<strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
sub directa coordonare a<br />
procurorilor DIICOT – Biroul<br />
Teritorial Bihor.<br />
Mircea CHIOREAN<br />
F R O N T I E R A<br />
Æ t i r i<br />
15
Grupuri <strong>de</strong> migranåi reåinute la Dej æi Viæeu<br />
În cadrul unei acåiuni comune, <strong>de</strong>sfãæurate <strong>de</strong> structuri<br />
ale IGPF æi IGPR din ju<strong>de</strong>åele Maramureæ, Satu Mare æi Cluj,<br />
au fost <strong>de</strong>pistate 25 <strong>de</strong> persoane <strong>de</strong> origine afroasiaticã,<br />
care intenåionau sã ajungã ilegal în vestul Europei.<br />
Migranåii, constituiåi în douã grupuri, au fost reåinuåi<br />
pe raza localitãåilor Dej - ju<strong>de</strong>åul Cluj, respectiv Valea<br />
Viæeului -ju<strong>de</strong>åul Maramureæ.<br />
Astfel, în cadrul unei acåiuni organizate pe linia prevenirii<br />
æi combaterii migraåiei ilegale, la care au participat<br />
lucrãtori din cadrul IJPF Maramureæ, IJPF Satu Mare,<br />
BCCO Cluj, IPJ Cluj, IPJ Maramureæ æi ORI Maramureæ, în<br />
perioada 9-10 iulie a.c., au fost <strong>de</strong>pistate æi reåinute douã grupuri<br />
<strong>de</strong> persoane <strong>de</strong> origine asiaticã, care intenåionau sã ajungã în<br />
vestul Europei pentru a-æi gãsi un loc <strong>de</strong> muncã.<br />
Primul grup, format din 21<strong>de</strong> bãrbaåi - cinci <strong>de</strong> origine<br />
pakistanezã æi 16 <strong>de</strong> origine indianã – a fost localizat pe raza<br />
localitãåii Dej, jud. Cluj, persoanele în cauzã neavând asupra lor<br />
acte <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate æi neputând justifica prezenåa în zonã.<br />
Din primele verificãri, a rezultat cã aceætia au vârste cuprinse<br />
între 18 æi 27 ani æi au plecat din åãrile <strong>de</strong> origine, cãtre vestul<br />
Europei, pentru a-æi gãsi un loc <strong>de</strong> muncã.<br />
Pe timpul cercetãrilor, cei în cauzã au solicitat obåinerea<br />
statutului <strong>de</strong> refugiat în România, fiind preluaåi <strong>de</strong> cãtre<br />
reprezentanåii ORI Maramureæ pentru întreprin<strong>de</strong>rea mãsurilor<br />
legale ce se impun.<br />
Cel <strong>de</strong>-al doilea grup – format din patru persoane tot <strong>de</strong><br />
origine asiaticã – a fost <strong>de</strong>pistat pe raza localitãåii Valea Viæeului,<br />
jud. Maramureæ. Din primele verificãri, s-a stabilit cã æi aceætia<br />
intenåionau sã ajungã în vestul Europei pentru a munci.<br />
Cercetãrile sunt continuate în ve<strong>de</strong>rea i<strong>de</strong>ntificãrii persoanelor<br />
implicate æi a itinerariilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>plasare a migranåilor.<br />
Iulia UTAN<br />
Doi migranåi turci reåinuåi la Cãlaraæi<br />
În ziua <strong>de</strong> 13 iulie a.c., poliåiætii <strong>de</strong> frontierã cãlãrãæeni<br />
au reåinut doi cetãåeni <strong>de</strong> origine turcã, dupã ce trecuserã<br />
ilegal frontiera <strong>de</strong> stat a României prin dreptul municipiului<br />
Cãlãraæi.<br />
La solicitarea documentelor, aceætia au prezentat cãråi <strong>de</strong><br />
i<strong>de</strong>ntitate bulgãreæti, <strong>de</strong>clarând cã sunt bulgari æi cã au<br />
trecut frontiera cu bacul prin Punctul Ostrov.<br />
Faptul cã nu ætiau limba bulgarã a trezit suspiciuni poliåiætilor<br />
<strong>de</strong> frontierã din cadrul IJPF Cãlãraæi, care, la o verificare mai<br />
amãnunåitã a bagajelor, au gãsit douã paæapoarte turceæti<br />
cu numele lor, mai multe seturi <strong>de</strong> fotografii tip paæaport, o<br />
hartã a Europei æi diverse sume <strong>de</strong> bani în mai multe mone<strong>de</strong><br />
naåionale.<br />
Pânã la urmã, cei doi au recunoscut cã sunt <strong>de</strong> origine turcã æi<br />
cã au trecut ilegal frontiera cãlãuziåi <strong>de</strong> doi pescari din localitatea<br />
Varna - Bulgaria, cu intenåia <strong>de</strong> a ajunge în Franåa pentru a-æi<br />
gãsi un loc <strong>de</strong> muncã.<br />
Cele douã cãråi <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate bulgãreæti, s-au dovedit a fi<br />
falsificate, iar din <strong>de</strong>claraåiile lor rezultã cã le-au cumpãrat din<br />
Istanbul, la preåul <strong>de</strong> 500 euro fiecare.<br />
S-a luat legãtura cu poliåiætii <strong>de</strong> frontierã bulgari, pentru a<br />
se încerca i<strong>de</strong>ntificarea cãlãuzelor, iar cei doi, pentru care ziua<br />
<strong>de</strong> 13 s-a dovedit cu ghinion, sunt cercetaåi pentru sãvâræirea<br />
infracåiunilor <strong>de</strong> „intrare în åarã prin trecerea ilegalã a frontierei”,<br />
„fals privind i<strong>de</strong>ntitatea” æi „uz <strong>de</strong> fals”.<br />
16<br />
F R O N T I E R A<br />
Vasile CHIRU<br />
Æ t i r i
Zece cetãåeni <strong>de</strong> origine asiaticã au<br />
trecut ilegal Tisa în România<br />
În cadrul unei acåiuni complexe organizate pe linia<br />
prevenirii æi combaterii migraåiei ilegale, lucrãtori din<br />
cadrul IJPF Maramureæ au reåinut, în noaptea <strong>de</strong> 12/13<br />
august a.c., între orele 22.00-01.00 un grup <strong>de</strong> zece<br />
migranåi <strong>de</strong> origine asiaticã, trei cetãåeni indieni æi æapte<br />
pakistanezi, care trecuserã ilegal frontiera <strong>de</strong> stat peste<br />
râul Tisa, din Ucraina în România, cu intenåia <strong>de</strong> a ajunge<br />
în spaåiul Schengen.<br />
Traficantã <strong>de</strong> minore, în mâinile<br />
poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã maramureæeni<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã maramureæeni au reåinut o femeie<br />
care a racolat, transportat æi exploatat sexual în Elveåia<br />
mai multe tinere <strong>de</strong> pe raza ju<strong>de</strong>åului Maramureæ, printre<br />
care æi minore.<br />
La începutul anului <strong>2008</strong>, la<br />
nivelul IJPF Maramureæ au fost<br />
obåinute date æi informaåii din<br />
care a rezultat faptul cã o femeie,<br />
D.M., <strong>de</strong> 35 ani, din Baia Mare,<br />
a racolat, transportat æi exploatat<br />
sexual în Elveåia mai multe tinere<br />
din ju<strong>de</strong>åul Maramureæ, printre<br />
care unele minore. Astfel, în<br />
perioada 2004-<strong>2008</strong>, femeia<br />
a recrutat mai multe tinere, pe<br />
care le-a dus în Elveåia, în oraæul<br />
Zurich, un<strong>de</strong> acestea au practicat<br />
Un grup <strong>de</strong> migranåi, format din æapte pakistanezi<br />
æi un indian, a fost <strong>de</strong>pistat, în cursul nopåii <strong>de</strong> 25/26<br />
august a.c., în jurul orei 01.00, <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
maramureæeni, la graniåa cu Ucraina.<br />
Cei în cauzã<br />
au intrat fraudulos<br />
în åara noastrã,<br />
traversând râul Tisa,<br />
cu intenåia <strong>de</strong> a-æi<br />
continua drumul<br />
ilegal cãtre spaåiul<br />
Schengen.<br />
În data <strong>de</strong> 26<br />
august a.c., în<br />
jurul orei 01.00, pe<br />
timpul <strong>de</strong>sfãæurãrii<br />
<br />
Æapte pakistanezi æi un indian<br />
<strong>de</strong>pistaåi la malul râului Tisa<br />
F R O N T I E R A<br />
Æ t i r i<br />
Astfel, în urma datelor æi informaåiilor<br />
<strong>de</strong>åinute la nivelul IJPF Maramureæ, poliåiæti<br />
<strong>de</strong> frontierã maramureæeni au <strong>de</strong>sfãæurat, în<br />
cursul nopåii <strong>de</strong> 12/13 august a.c., o acåiune<br />
complexã. În timpul acesteia, pe malul stâng al râului Tisa, pe<br />
direcåia localitãåii Sarasãu, în apropierea frontierei, au fost reåinute<br />
zece persoane, cetãåeni strãini, care au trecut frontiera <strong>de</strong> stat din<br />
Ucraina în România.<br />
Lucrãtorii noætri au constatat cã bãrbaåii, cu vârste cuprinse<br />
între 18 æi 30 ani, au trecut râul Tisa, din åara vecinã, folosinduse<br />
<strong>de</strong> o barcã pneumaticã, fiind cãlãuziåi <strong>de</strong> cãtre un cetãåean<br />
ucrainean, a cãrui i<strong>de</strong>ntitate nu a putut fi stabilitã.<br />
Cei în cauzã au <strong>de</strong>clarat cã s-au <strong>de</strong>plasat din åara <strong>de</strong> origine<br />
pânã la Moscova, iar <strong>de</strong> aici au ajuns la Kiev, în Ucraina, <strong>de</strong> un<strong>de</strong><br />
s-au îndreptat cãtre România cu ajutorul cãlãuzei ucrainene. Ei<br />
intenåionau sã ajungã în spaåiul Schengen pentru a-æi gãsi un<br />
loc <strong>de</strong> muncã.<br />
Persoanelor în cauzã li s-au întocmit dosare penale sub<br />
aspectul sãvâræirii infracåiunii <strong>de</strong> trecere ilegalã a frontierei <strong>de</strong><br />
stat, conform art. 70 alin. 1 din OUG 105/2001, iar în data<br />
<strong>de</strong> 13 august a.c. cetãåenii strãini au fost predaåi autoritãåilor<br />
ucrainene.<br />
Cercetãrile continuã, în cooperare cu autoritãåile statului<br />
vecin, în ve<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>pistãrii persoanelor implicate în cãlãuzirea<br />
grupului, la finalizarea cazului urmând a fi luate mãsurile<br />
legale.<br />
prostituåia, la stradã precum æi într-un local.<br />
Sumele câætigate din practicarea prostituåiei,<br />
peste 20.000 euro, æi le însuæea. Tot în aceastã<br />
perioadã, a recrutat æi exploatat sexual, prin<br />
practicarea prostituåiei la stradã, în Baia Mare,<br />
mai multe minore.<br />
În luna ianuarie a.c., poliåiætii <strong>de</strong> frontierã maramureæeni<br />
i-au întocmit femeii dosar penal, care a fost prezentat DIICOT<br />
– Biroul Teritorial Maramureæ. Totodatã, în cauzã s-a cooperat<br />
æi cu autoritãåile elveåiene.<br />
În baza <strong>de</strong>legãrilor emise <strong>de</strong> cãtre DIICOT – Biroul Teritorial<br />
Maramureæ, lucrãtorii IJPF Maramureæ au reuæit documentarea<br />
activitãåii infracåionale a numitei D.M., astfel cã, în data <strong>de</strong> 29<br />
iulie a.c., procurorul care instrumenteazã cazul a emis ordonanåa<br />
<strong>de</strong> reåinere pe o perioadã <strong>de</strong> 24 <strong>de</strong> ore pe numele acesteia,<br />
pentru sãvâræirea infracåiunii <strong>de</strong> trafic <strong>de</strong> minori, faptã prevãzutã<br />
æi pe<strong>de</strong>psitã <strong>de</strong> art. 13 din Legea 678/2001, fiind prezentatã<br />
Tribunalului Maramureæ, care a dispus arestarea preventivã<br />
pentru 29 zile.<br />
Cercetãrile sunt continuate <strong>de</strong> cãtre procurorul DIICOT -<br />
Biroul Teritorial Maramureæ æi poliåiæti <strong>de</strong> frontierã, în ve<strong>de</strong>rea<br />
i<strong>de</strong>ntificãrii tuturor persoanelor implicate în aceastã activitate<br />
infracåionalã æi luarea mãsurilor care se impun.<br />
misiunilor <strong>de</strong> supraveghere æi control în zona <strong>de</strong><br />
competenåã, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã, din cadrul Sectorului<br />
PF Sighet – jud. Maramureæ, au <strong>de</strong>pistat, în apropierea<br />
localitãåii Bocicoiu Mare, la 15 metri distanåã <strong>de</strong> graniåa<br />
cu Ucraina, opt persoane, care nu îæi justificau prezenåa<br />
în zonã. Cu ocazia verificãrii celor în cauzã, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
au stabilit cã grupul este format din æapte pakistanezi æi un indian,<br />
cu vârste cuprinse între 18 æi 38 <strong>de</strong> ani, care au trecut ilegal<br />
graniåa din åara vecinã, traversând râul Tisa.<br />
Din <strong>de</strong>claraåiile celor în cauzã, a rezultat cã s-au <strong>de</strong>plasat din<br />
åãrile <strong>de</strong> origine cu diverse mijloace <strong>de</strong> transport, au tranzitat Rusia<br />
æi, ulterior, Ucraina, cãlãuziåi <strong>de</strong> cãtre un cetãåean ucrainean,<br />
intenåia lor fiind sã ajungã într-un stat din vestul Europei pentru<br />
a-æi gãsi un loc <strong>de</strong> muncã.<br />
Împotriva celor în cauzã s-au luat mãsurile legale care<br />
se impun, în cursul aceleiaæi zilei fiind predaåi autoritãåilor<br />
ucrainene, în baza acordului încheiat cu åara vecinã, pentru<br />
continuarea cercetãrilor.<br />
Paginã realizatã <strong>de</strong> Iulia UTAN<br />
æi Mariana MUREÆAN<br />
17
PAÆAPORT ROMÂNESC<br />
(fals total)<br />
Pagini realizate cu sprijinul<br />
Serviciului Criminalistic al IGPF<br />
VIZUALIZARE ÎN<br />
LUMINÃ ALBÃ, FILA<br />
INFORMATIZATÃ<br />
ORIGINAL<br />
CONTRAFACERE<br />
FOTOGRAFIA TITULARULUI - SE<br />
EVIDENÅIAZÃ O IMPRIMARE INKJET<br />
FOTOGRAFIA TITULARULUI - SE<br />
EVIDENÅIAZÃ O IMPRIMARE INKJET<br />
DIFERITÃ FAÅÃ DE ORIGINAL<br />
18<br />
ZONÃ MÃRITA DE PE AVERSUL FILEI INFORMATIZATE<br />
SITUATE DEASUPRA FOTOGRAFIEI - SE EVIDENÅIAZÃ<br />
O IMPRIMARE OFFSET A SUPORTULUI DE HÂRTIE<br />
F R O N T I E R A<br />
C r i m i n a l i s t i c ã
SE EVIDENÅIAZÃ O PORÅIUNE DIN SUPORTUL DE HÂRTIE<br />
ORIGINAL, IMPRIMAT OFFSET (VEZI SÃGEATA ALBASTRÃ)<br />
ÆI O PORÅIUNE DIN SUPORTUL DE HÂRTIE APLICAT PESTE<br />
SUPORTUL ORIGINAL CE EVIDENÅIAZÃ O IMPRIMARE<br />
INKJET (VEZI SÃGEATA ROÆIE)<br />
DESENUL DE FOND ESTE IMPRIMAT<br />
OFFSET<br />
AVERSUL FILEI<br />
INFORMATIZATE<br />
DESENUL DE FOND ESTE IMPRIMAT<br />
INKJET<br />
VIZUALIZARE<br />
ÎN LUMINÃ<br />
CU RAZE<br />
ULTRAVIOLETE<br />
REVERSUL FILEI<br />
INFORMATIZATE<br />
- SE EVIDENTIAZÃ<br />
URME DE<br />
SUBSTANÅÃ<br />
ADEZIVÃ<br />
<br />
F R O N T I E R A<br />
C r i m i n a l i s t i c ã<br />
19
În urma acåiunilor <strong>de</strong>sfãæurate<br />
in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt sau în cooperare cu<br />
alte structuri specializate ale statului<br />
cu atribuåii <strong>de</strong> control la frontierã,<br />
<strong>de</strong> la începutul anului <strong>2008</strong> æi pânã<br />
la începutul lunii iulie, poliåiætii <strong>de</strong><br />
frontierã din cadrul IJPF Arad au<br />
<strong>de</strong>pistat peste 450.000 pachete <strong>de</strong><br />
åigãri, timbrate æi netimbrate, diferite<br />
mãrci strãine, ce urmau sã iasã ilegal<br />
din åarã pentru a fi introduse pe<br />
piaåa „neagrã” din spaåiul Schengen,<br />
valoarea acestora ridicându-se la peste<br />
2.400.000 lei.<br />
Åigãrile <strong>de</strong>scoperite urmau sã <strong>de</strong>vinã<br />
bunuri mobile pentru circuitul comercial<br />
ilegal din Uniunea Europeanã. Scoaterea<br />
åigaretelor din åarã s-a încercat prin diferite<br />
meto<strong>de</strong>, iar aici cei certaåi cu legea nu<br />
au dat dovadã <strong>de</strong> lipsã <strong>de</strong> inspiraåie,<br />
imaginaåia acestora îmbrãcând forme din<br />
20<br />
Åigãri „teleportate“ într-un TIR cu legume<br />
ce în ce mai complexe æi diverse, <strong>de</strong> la<br />
<strong>de</strong>åinerea acestora în bagajele personale,<br />
la ve<strong>de</strong>re, pânã la ascun<strong>de</strong>rea în diverse<br />
locuri sau spaåii greu accesibile, cele<br />
mai multe fiind ascunse în interiorul<br />
autocamioanelor sau automobilelor cu<br />
care cãlãtoreau.<br />
O asemenea capturã a fost <strong>de</strong>scoperitã<br />
<strong>de</strong> politiætii <strong>de</strong> frontierã <strong>de</strong> la PTF Nãdlac,<br />
în noaptea zilei<br />
<strong>de</strong> 4 iulie a.c., în<br />
jurul orei 01.00, pe<br />
sensul <strong>de</strong> ieæire din<br />
åarã. La controlul<br />
documentelor<br />
unui autocamion<br />
înmatriculat în<br />
Bulgaria, condus <strong>de</strong><br />
cetãåeanul bulgar L. Zdravko, <strong>de</strong> 40 ani,<br />
care, conform documentelor, era încãrcat<br />
cu legume ce trebuiau transportate din<br />
Grecia în Germania, în urma unei analize<br />
<strong>de</strong> risc, poliåistii <strong>de</strong> frontierã au avut<br />
suspiciuni cu privire la încãrcãturã, motiv<br />
pentru care au procedat la efectuarea unui<br />
control amãnunåit.<br />
Astfel, în compartimentul <strong>de</strong> marfã al<br />
mijlocului <strong>de</strong> transport<br />
au fost <strong>de</strong>scoperite,<br />
ascunse prin metoda<br />
„capac”, dupã paleåii<br />
cu legume, aproximativ<br />
720 baxuri <strong>de</strong> åigãri –<br />
peste 360.000 pachete<br />
<strong>de</strong> åigãri - mãrcile<br />
„Bond”, „Capital”<br />
æi „Jin-Ling”, pentru<br />
care æoferul nu poseda<br />
documente justificative<br />
<strong>de</strong> provenienåã æi<br />
transport.<br />
Cetãåeanul bulgar<br />
a <strong>de</strong>clarat cã nu ætia<br />
<strong>de</strong> existenåa åigãrilor în<br />
mijlocul <strong>de</strong> transport<br />
pe care îl conducea.<br />
Au fost informaåi inspectorii vamali din<br />
cadrul Direcåiei Ju<strong>de</strong>åene pentru Accize<br />
æi Operaåiuni Vamale Timiæoara, care au<br />
ridicat åigãrile în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii, iar<br />
firma transportatoare a fost sancåionatã<br />
contravenåional cu suma <strong>de</strong> 100.000 lei.<br />
F R O N T I E R A<br />
Mihaela LEÆ<br />
Castraveåi æi vinete, paravan pentru<br />
450.000 <strong>de</strong> pachete cu åigãri<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã arã<strong>de</strong>ni au<br />
<strong>de</strong>scoperit, într-un tir ce transporta<br />
castraveåi æi vinete din Grecia pentru o<br />
firmã din Cehia, peste 450.000 pachete<br />
<strong>de</strong> åigãri <strong>de</strong> contrabandã, în valoare<br />
totalã <strong>de</strong> aproximativ 630.000 euro.<br />
În data <strong>de</strong> 4 august a.c., în jurul orei<br />
22.00, la Punctul <strong>de</strong> Trecere a Frontierei<br />
Nãdlac, ju<strong>de</strong>åul Arad, s-a prezentat pe<br />
sensul <strong>de</strong> ieæire din åarã un autocamion<br />
înmatriculat în Germania, condus <strong>de</strong><br />
cetãåeanul grec Dimitrios P., în vârstã<br />
<strong>de</strong> 26 ani. Conform documentelor,<br />
autocamionul era încãrcat cu legume -<br />
castraveåi æi vinete - din Grecia pentru o<br />
societate comercialã din Cehia.<br />
În urma unei analize <strong>de</strong> risc, poliåiætii<br />
<strong>de</strong> frontierã au avut suspiciuni cu privire la<br />
încãrcãtura mijlocului <strong>de</strong> transport, motiv<br />
pentru care au procedat la efectuarea unui<br />
control amãnunåit.<br />
Ca urmare a acestui fapt, în<br />
compartimentul <strong>de</strong> marfã, au fost<br />
<strong>de</strong>scoperite, ascunse prin metoda<br />
„capac”, dupã paleåii cu legume,<br />
aproximativ 980 baxuri <strong>de</strong> åigãri -<br />
454.040 pachete cu åigãri - marca ,,Jin<br />
Ling”, pentru care æoferul nu poseda<br />
documente justificative <strong>de</strong> provenienåã<br />
æi transport. Acesta a <strong>de</strong>clarat cã nu avea<br />
cunoætinåã <strong>de</strong> existenåa åigãrilor, valoarea<br />
<strong>de</strong> piaåã a acestora ridicându-se la suma<br />
<strong>de</strong> 2.270.200 lei - aproximativ 630.000<br />
euro.<br />
Æi în acest caz, în urma celor constatate,<br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au procedat la<br />
informarea inspectorilor vamali din<br />
cadrul Direcåiei Ju<strong>de</strong>åene pentru Accize<br />
æi Operaåiuni Vamale Timiæoara, care<br />
au ridicat åigãrile în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii,<br />
iar æoferul mijlocului <strong>de</strong> transport a fost<br />
sancåionat contravenåional cu suma <strong>de</strong><br />
100.000 lei.<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã continuã<br />
cercetãrile în ve<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>pistãrii<br />
persoanelor implicate, la finalizarea<br />
cazului urmând a fi luate mãsurile legale<br />
ce se impun.<br />
Ion MAREÆ<br />
Æ t i r i
Reåea infracåionalã anihilatã în urma cooperãrii<br />
interne æi internaåionale<br />
Una dintre cele mai mari grupãri infracåionale, ce avea<br />
ca obiect <strong>de</strong> activitate, pe teritoriul României, contrabanda<br />
cu åigãri, iar la nivel internaåional traficul <strong>de</strong> droguri, spãlare<br />
<strong>de</strong> bani æi contrabandã, a fost anihilatã în urma acåiunilor<br />
<strong>de</strong>sfãæurate <strong>de</strong> Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã, în colaborare<br />
cu SRI, DGIPI, Garda Financiarã æi Autoritatea Naåionalã<br />
a Vãmilor, precum æi structurile <strong>de</strong> luptã antidrog ale SUA<br />
æi ale unor åãri din Uniunea Europeanã.<br />
Autoritãåile române au interceptat mai multe transporturi<br />
<strong>de</strong> åigãri, fiind confiscate peste 700.000 pachete cu åigãri <strong>de</strong><br />
contrabandã. Dacã åigãrile ajungeau pe piaåa neagrã <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfacere,<br />
profitul traficanåilor ar fi <strong>de</strong>pãæit suma <strong>de</strong> 700.000 euro.<br />
Investigaåiile<br />
În urma investigaåiilor realizate pe parcursul a opt luni,<br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din cadrul DPF Constanåa æi IGPF, sub<br />
coordonarea procurorilor DIICOT - Serviciul Teritorial Constanåa,<br />
au documentat activitatea infracåionalã <strong>de</strong>sfãæuratã <strong>de</strong> un grup<br />
<strong>de</strong> membri ai unei vaste reåele transnaåionale, care se ocupa cu<br />
spãlarea <strong>de</strong> bani, traficul <strong>de</strong> droguri æi åigãri.<br />
La reuæita acåiunilor au contribuit SRI, DGIPI, Garda Financiarã<br />
æi Autoritatea Naåionalã a Vãmilor, precum æi structurile <strong>de</strong> luptã<br />
antidrog ale SUA æi ale unor åãri din Uniunea Europeanã.<br />
Ca urmare a acestui fapt, organele judiciare ale Statelor Unite<br />
l-au trimis în ju<strong>de</strong>catã pe coordonatorul grupãrii, în mare parte<br />
în baza probelor furnizate <strong>de</strong> cãtre partea românã. Bãrbatul,<br />
cetãåeanul ucrainean Nikolai D., zis „Colea”, este cercetat<br />
pentru sãvâræirea<br />
unor infracåiuni<br />
<strong>de</strong> criminalitate<br />
organizatã (trafic<br />
<strong>de</strong> droguri,<br />
spãlare <strong>de</strong> bani,<br />
contrabandã cu<br />
åigãri).<br />
Totodatã,<br />
autoritãåile române<br />
au i<strong>de</strong>ntificat 16<br />
membri ai grupãrii,<br />
ce au acåionat pe<br />
teritoriul României<br />
- 14 români, un<br />
bãrbat cu dublã cetãåenie, românã æi germanã, æi un moldovean<br />
- care au fost prezentaåi instanåei.<br />
Activitatea reåelei infracåionale<br />
Grupul infracåional era coordonat din SUA <strong>de</strong> cãtre cetãåeanul<br />
ucrainean, rezi<strong>de</strong>nt la New York æi, prin legãturile acestuia<br />
– cetãåeanul român Constantin C., din Constanåa æi cetãåeanul<br />
din R. Moldova, Iulian B. - acåiona pe teritoriile României, R.<br />
Moldova, Ucrainei, Rusiei, Bulgariei, Hong Kong, Germaniei,<br />
Cehiei, Poloniei, Belgiei, Spaniei, Italiei æi Marii Britanii, åãri în<br />
care grupul avea membri, locaåii æi mijloace <strong>de</strong> transport. Cei trei<br />
se întâlneau periodic la O<strong>de</strong>ssa, iar banii obåinuåi din activitatea<br />
infracåionalã erau <strong>de</strong>puæi în bãnci din O<strong>de</strong>ssa, ulterior fiind<br />
introduæi în circuitul legal, prin investiåii imobiliare realizate în<br />
Rusia, Ucraina, Bulgaria æi Spania.<br />
Reåeaua a traficat cocainã din America Latinã spre åãri vesteuropene,<br />
via Hong Kong, Ucraina, Moldova, precum æi un<br />
impresionant numãr <strong>de</strong> åigãri, provenite din Ucraina æi Moldova,<br />
<strong>de</strong>stinate în mare parte pieåei vest-europene.<br />
În ceea ce priveæte teritoriul României, organele judiciare<br />
române au stabilit cã grupul infracåional se specializase pe traficul<br />
ilegal <strong>de</strong> åigãri, provenite din Republica Moldova æi Ucraina.<br />
Totodatã, o parte din marfa <strong>de</strong> contrabandã, dupã <strong>de</strong>pozitarea<br />
în România, urma sã fie reîncãrcatã în diferite mijloace <strong>de</strong><br />
transport, fiind <strong>de</strong>stinatã pieåei negre din statele din vestul<br />
Europei.<br />
Structura reåelei<br />
Grupul infracåional era structurat pe mai multe nivele, ierarhia<br />
în cadrul acestuia fiind datã <strong>de</strong> importanåa rolului pe care fiecare<br />
membru îl avea în <strong>de</strong>sfãæurarea activitãåii infracåionale.<br />
Astfel, în vârful ierarhiei se aflau coordonatorii activitãåilor<br />
- ucraineanul<br />
Nikolai D., românul<br />
Constantin C., æi<br />
cetãåeanul din R.<br />
Moldova, Iulian<br />
B. – urmaåi <strong>de</strong><br />
persoanele care<br />
se ocupau <strong>de</strong><br />
trimiterea åigãrilor<br />
din Ucraina<br />
sau R. Moldova<br />
în România æi<br />
<strong>de</strong> însoåirea<br />
transportului pânã<br />
la predarea acestuia cãtre <strong>de</strong>stinatari.<br />
Nivelul urmãtor al grupului era format din persoane care<br />
comandau æi plãteau respectivele transporturi <strong>de</strong> åigãri. Aceleaæi<br />
persoane se ocupau, în România, <strong>de</strong> gãsirea locaåiilor pentru<br />
primirea transporturilor, <strong>de</strong>pozitarea åigãrilor æi comercializarea<br />
lor pe piaåa neagrã.<br />
Ultimul nivel al reåelei era constituit din cei care <strong>de</strong>scãrcau<br />
åigãrile æi le transportau spre vânzare.<br />
Modus operandi<br />
S-a stabilit cã, din Ucraina æi R. Moldova, se încãrcau,<br />
în camioane TIR, åigãri disimulate în mãrfuri, prin cele mai<br />
ingenioase meto<strong>de</strong>, ca <strong>de</strong> exemplu: în interiorul stivelor <strong>de</strong> rigips,<br />
ai cãror pereåi erau <strong>de</strong>cupaåi în mijloc; în lãdiåe cu struguri; în<br />
saci cu cãrbuni pentru grãtar; în ceapã etc.<br />
Åigãrile erau aduse în România prin puncte <strong>de</strong> frontierã din<br />
estul åãrii æi erau <strong>de</strong>pozitate în locaåii pe care membrii reåelei<br />
le închiriaserã în ju<strong>de</strong>åele Bacãu, Vrancea, Ialomiåa, Constanåa,<br />
Braæov æi Timiæoara. La autoritatea vamalã, erau prezentate<br />
documente comerciale æi <strong>de</strong> transport doar pentru mãrfurile<br />
în care se realiza disimularea åigãrilor. O parte a åigãrilor<br />
era <strong>de</strong>stinatã pieåei negre interne, iar o altã parte urma sã fie<br />
reîncãrcatã æi expediatã în åãrile vest-europene menåionate,<br />
fie prin aceleaæi meto<strong>de</strong> folosite la aducerea lor în România,<br />
fie în interiorul pereåilor dubli ai unor autovehicule special<br />
amenajate.<br />
Confiscãri æi trimiteri în ju<strong>de</strong>catã<br />
În urma mãsurilor specifice, s-a reuæit interceptarea a patru<br />
astfel <strong>de</strong> transporturi cu åigãri, unele cu timbre false, altele<br />
netimbrate, <strong>de</strong> diferite mãrci: 84.000 pachete LM, 106.000 Saint<br />
George, 26.800 More æi 485.000 Plugarul.<br />
Din calculul efectuat, a rezultat cã bugetul <strong>de</strong> stat a fost<br />
prejudiciat cu suma totalã <strong>de</strong> 700.000 euro din care 621.118<br />
euro reprezintã valoarea accizelor care, în mod normal, ar fi<br />
trebuit sã fie plãtite dacã introducerea åigãrilor în România se<br />
fãcea în mod legal.<br />
Pe lângã åigãrile confiscate, Parchetul a dispus sechestrul<br />
asiguratoriu asupra a douã mijloace <strong>de</strong> transport auto-TIR<br />
marca Iveco, în structura cãrora s-au <strong>de</strong>scoperit locaæe special<br />
amenajate pentru transportul ilegal <strong>de</strong> mãrfuri, precum æi asupra<br />
a douã utilaje, ce erau folosite la încãrcarea æi <strong>de</strong>scãrcarea<br />
mãrfurilor traficate.<br />
Parchetul a dispus trimiterea celor 16 persoane în ju<strong>de</strong>catã<br />
pentru asociere în ve<strong>de</strong>rea comiterii <strong>de</strong> infracåiuni circumscrise<br />
crimei organizate.<br />
F R O N T I E R A<br />
Æ t i r i<br />
21
Cãruåe pline cu åigãri<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din cadrul SPF Folteæti au <strong>de</strong>pistat<br />
douã persoane care transportau ilegal, în douã cãruåe, peste<br />
27.000 pachete <strong>de</strong> åigãri <strong>de</strong> provenienåã R. Moldova, în<br />
valoare <strong>de</strong> aproximativ 78.000 lei.<br />
se aflã o cantitate însemnatã <strong>de</strong> åigãri, diferite mãrci („Doina”,<br />
„More” æi „Viceroy”), <strong>de</strong> provenienåã R. Moldova.<br />
În cadrul cercetãrilor preliminare, cei doi bãrbaåi au <strong>de</strong>clarat<br />
cã au preluat întreaga cantitate <strong>de</strong> åigãri - 27.000 pachete - <strong>de</strong><br />
la un cetãåean din R. Moldova, a cãrei i<strong>de</strong>ntitate nu o cunosc,<br />
cu intenåia <strong>de</strong> a le comercializa pe „piaåa neagrã”.<br />
La data <strong>de</strong> 22 iulie a.c., ora 07.20, acåionând în baza unei<br />
informaåii, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã <strong>de</strong> la SPF Folteæti – ju<strong>de</strong>åul<br />
Galaåi au oprit, în zona localitãåii Mãstãcani, douã atelaje hipo,<br />
conduse <strong>de</strong> doi localnici, C. Grigore æi G. Tudorel, în vârstã <strong>de</strong><br />
37, respectiv 32 ani.<br />
La controlul celor douã cãruåe, s-a constatat cã, sub paie,<br />
Åigãrile, a cãror valoare <strong>de</strong> comercializare este <strong>de</strong> aproximativ<br />
78.000 lei (22.000 euro), au fost ridicate în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii,<br />
iar persoanele în cauzã sunt cercetate sub aspectul sãvâræirii<br />
infracåiunii <strong>de</strong> contrabandã.<br />
Cercetãrile sunt continuate <strong>de</strong> cãtre o echipã operativã<br />
formatã din ofiåeri din cadrul IJPF Galaåi, sub directa coordonare<br />
a unui procuror din cadrul Biroului Teritorial DIICOT Galaåi,<br />
în ve<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>pistãrii tuturor persoanelor implicate æi stabilirea<br />
întregii activitãåi infracåionale.<br />
Peste 34.000 pachete cu åigãri ascunse pe o navã<br />
Autoritãåile <strong>de</strong> frontierã gãlãåene au <strong>de</strong>scoperit, ascunse<br />
æi ne<strong>de</strong>clarate, la bordul unei nave sub pavilion R. Moldova,<br />
34.500 pachete <strong>de</strong> åigãri <strong>de</strong> provenienåã ucraineanã, în<br />
valoare <strong>de</strong> aproximativ 34.500 euro.<br />
Captura a avut loc în data <strong>de</strong> 17 august a.c , în jurul orei<br />
15.30, la PTF Galaåi-Port, cu ocazia controlului<br />
ælepului „Kursk”, sub pavilion R. Moldova, aflat<br />
în tranzit cãtre Croaåia. Conform documentelor<br />
<strong>de</strong> transport, nava plecase din Izmail – Ucraina,<br />
tranzita åara noastrã æi avea ca <strong>de</strong>stinaåie finalã<br />
Osijek – Croaåia, la bord având încãrcate diverse<br />
metale æi îngrãæãminte.<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã æi lucrãtorii vamali<br />
au <strong>de</strong>scoperit însã, ascunse æi ne<strong>de</strong>clarate, în<br />
compartimentul<br />
ancorã din prova<br />
navei, 34.500 pachete<br />
<strong>de</strong> åigãri <strong>de</strong> provenienåã<br />
ucraineanã (14.500<br />
marca „Rhonson” æi<br />
20.000 marca „More”),<br />
cu valoare aproximativã<br />
<strong>de</strong> 34.500 euro.<br />
Întrebat fiind <strong>de</strong>spre<br />
provenienåa bunurilor,<br />
comandantul navei a<br />
<strong>de</strong>clarat cã nu avea<br />
cunoætinåã <strong>de</strong>spre<br />
existenåa åigãrilor la<br />
bordul navei.<br />
22<br />
S-a luat mãsura reåinerii åigãrilor în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii <strong>de</strong><br />
cãtre autoritatea vamalã, conform preve<strong>de</strong>rilor din Regulamentul<br />
<strong>de</strong> aplicare a Codului vamal al României (H.G. nr. 1114/2001),<br />
iar comandantul navei a fost sancåionat contravenåional cu suma<br />
<strong>de</strong> 10.000 lei.<br />
Totodatã, comandantul navei este cercetat <strong>de</strong> cãtre poliåiætii<br />
<strong>de</strong> frontierã pentru prezentare <strong>de</strong> acte nereale la<br />
autoritatea vamalã, la finalizare urmând a fi luate<br />
mãsurile legale ce se impun.<br />
F R O N T I E R A<br />
Æ t i r i
Grup infracåional specializat în traficul ilegal cu åigãri<br />
O importantã grupare infracåionalã,<br />
ce avea ca obiect <strong>de</strong> activitate<br />
contrabanda cu åigãri, a fost anihilatã în<br />
urma acåiunilor <strong>de</strong>sfãæurate <strong>de</strong> Poliåia <strong>de</strong><br />
Frontierã Românã æi procurorii DIICOT,<br />
în colaborare cu SRI, IGPR, DGIPI æi<br />
Garda Financiarã;<br />
Gruparea era formatã din cinci<br />
membri – trei cetãåeni români (printre<br />
care æi æeful Biroului Vamal Albiåa), un<br />
moldovean æi unul cu dublã cetãåenie<br />
românã æi moldoveanã – æi era structuratã<br />
pe mai multe niveluri, cu roluri bine<br />
stabilite pentru fiecare membru.<br />
În data <strong>de</strong> 17 iulie a.c., în urma<br />
unei <strong>de</strong>scin<strong>de</strong>ri efectuate la o societate<br />
comercialã <strong>de</strong> pe raza ju<strong>de</strong>åului<br />
Constanåa, a fost <strong>de</strong>pistat un transport<br />
în care se gãseau ascunse, prin metoda<br />
capac, 3.010 baxuri åigãri - aproximativ<br />
600.000 pachete.<br />
Acesta a reprezentat al cincilea<br />
transport reåinut <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frontierã,<br />
dupã ce, în cursul lunii aprilie a.c., în<br />
cadrul aceleiaæi acåiuni, au fost <strong>de</strong>pistate<br />
patru autocisterne încãrcate cu peste<br />
456. 000 pachete <strong>de</strong> åigãri, provenienåa<br />
R. Moldova.<br />
În cursul zilei <strong>de</strong> 18 iulie a.c.,<br />
procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial<br />
Iaæi - au dispus reåinerea a cinci dintre<br />
membrii unei grupãri <strong>de</strong> crimã organizatã,<br />
sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor <strong>de</strong>:<br />
iniåiere, constituire, a<strong>de</strong>rare sau sprijinire<br />
a unui grup infracåional organizat,<br />
prezentare la autoritatea vamalã <strong>de</strong><br />
documente comerciale æi <strong>de</strong> transport<br />
ce se referã la alte mãrfuri <strong>de</strong>cât cele<br />
prezentate în vamã, înæelãciune æi<br />
nerespectarea dispoziåiilor privind<br />
operaåiuni <strong>de</strong> import sau export.<br />
Investigaåiile<br />
La începutul anului <strong>2008</strong>, poliåiætii<br />
<strong>de</strong> frontierã din cadrul DPF Iaæi au intrat<br />
în posesia unor informaåii cu privire<br />
la constituirea unui grup infracåional<br />
organizat, care acåiona în scopul<br />
introducerii ilegale <strong>de</strong> åigãri din R. Moldova<br />
în România æi comercializarea acestora pe<br />
piaåa neagrã <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfacere.<br />
Aceste activitãåi aveau ca scop<br />
obåinerea <strong>de</strong> profituri mari, în special<br />
datoritã sustragerii <strong>de</strong> la plata accizelor,<br />
care ar fi trebuit plãtite la bugetul <strong>de</strong><br />
stat dacã activitãåile respective s-ar fi<br />
fãcut cu respectarea legislaåiei vamale æi<br />
comerciale.<br />
În urma activitãåilor informativ<br />
operative <strong>de</strong>sfãæurate în perioada februarieiulie<br />
<strong>2008</strong>, sub directa supraveghere a<br />
procurorului din cadrul DIICOT – Biroul<br />
Teritorial Iaæi, s-a reuæit i<strong>de</strong>ntificarea<br />
membrilor grupului æi probarea activitãåii<br />
infracåionale a acestora.<br />
Organizarea reåelei<br />
Astfel, s-a stabilit cã grupul era format<br />
din cinci membri, respectiv: Vladimir M.,<br />
zis „Vova”, cetãåean din R. Moldova,<br />
în vârstã <strong>de</strong> 32 ani, care coordona<br />
operaåiunile efectuate pe teritoriul<br />
Republicii Moldova; Vasile R., persoanã<br />
cu dublã cetãåenie, românã æi moldoveanã,<br />
în vârstã <strong>de</strong> 47 ani æi Bogdan Ionuå R.<br />
– cetãåean român, din Iaæi, în vârstã <strong>de</strong><br />
31 ani, ambii supravegheau activitãåile<br />
<strong>de</strong>sfãæurate pe teritoriul României; Ghiåã<br />
B. – æeful Biroului Vamal Albiåa; Nicu C.<br />
– cetãåean român, din Constanåa, <strong>de</strong> 33<br />
ani – rãspun<strong>de</strong>a <strong>de</strong> preluarea åigãrilor în<br />
România æi distribuirea acestora pe piaåa<br />
neagrã <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfacere.<br />
Reåeaua avea o structurã bine<br />
<strong>de</strong>terminatã, pe mai multe nivele, ierarhia<br />
în cadrul acesteia fiind datã <strong>de</strong> importanåa<br />
rolului pe care fiecare membru îl avea în<br />
<strong>de</strong>sfãæurarea activitãåii infracåionale.<br />
În vârful ierarhiei se aflau cei care<br />
se ocupau <strong>de</strong> trimiterea åigãrilor din<br />
Republica Moldova în România æi <strong>de</strong><br />
însoåirea transportului pânã la predarea<br />
acestuia cãtre <strong>de</strong>stinatari.<br />
Nivelul urmãtor al grupului era<br />
format din persoanele ce comandau<br />
æi plãteau respectivele transporturi <strong>de</strong><br />
åigãri. Aceleaæi persoane se ocupau în<br />
România <strong>de</strong> gãsirea locaåiilor pentru<br />
primirea transporturilor, <strong>de</strong>pozitarea<br />
åigãrilor æi, mai apoi, <strong>de</strong> vânzarea<br />
acestora pe piaåa neagrã.<br />
Descãrcarea åigãrilor æi, apoi,<br />
transportul pentru vânzare se realiza<br />
<strong>de</strong> alte persoane <strong>de</strong>cât expeditorii æi<br />
<strong>de</strong>stinatarii, acestea situându-se la ultimul<br />
nivel al grupului.<br />
Primele capturi<br />
În cursul lunii aprilie a.c., în urma unor<br />
acåiuni specifice, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din<br />
cadrul IJPF Iaæi au i<strong>de</strong>ntificat æi reåinut<br />
patru cisterne, intrate în România prin PTF<br />
Albiåa, în care au fost <strong>de</strong>scoperite 456.790<br />
pachete <strong>de</strong> åigãri, provenienåã R.<br />
Moldova (Ronson, Viceroy, MT,<br />
More, Plugarul, Saint George).<br />
Åigãrile erau ascunse în locuri<br />
special amenajate, între înveliæul<br />
exterior æi bazinul <strong>de</strong> combustibil<br />
ale mijloacelor <strong>de</strong> transport.<br />
Datoritã pier<strong>de</strong>rilor suferite,<br />
membrii grupãrii au încercat<br />
sã i<strong>de</strong>ntifice alte modalitãåi <strong>de</strong><br />
a introduce åigãri pe teritoriul<br />
României, respectiv ascun<strong>de</strong>rea<br />
în alte mijloace <strong>de</strong> transport æi<br />
prin intermediul altor societãåi<br />
comerciale.<br />
Flagrantul<br />
În luna iulie a.c., poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
au intrat în posesia informaåiilor cu privire<br />
la faptul cã gruparea infracåionalã urmãritã<br />
a stabilit introducerea ilegalã în åarã a unei<br />
alte cantitãåi <strong>de</strong> åigãri, disimulate într-un<br />
transport <strong>de</strong> bãuturi rãcoritoare æi cu<br />
documente aparåinând unei firme fantomã<br />
din R. Moldova.<br />
Drept urmare, s-a procedat la<br />
monitorizarea transportului, stabilindu-se<br />
cã, în data <strong>de</strong> 16 iulie a.c., în jurul orelor<br />
23.53, prin PTF Albiåa, a intrat în România<br />
un autotren, încãrcat cu suc <strong>de</strong> fructe.<br />
Transportul a fost supravegheat <strong>de</strong><br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din cadrul DPF Iaæi<br />
æi DPF Constanåa, pânã pe raza ju<strong>de</strong>åului<br />
Constanåa, un<strong>de</strong>, în apropiere <strong>de</strong><br />
localitatea Hîræova, la un punct <strong>de</strong> lucru<br />
al unei societãåii comerciale, acesta a oprit.<br />
Aici s-a prezentat æi <strong>de</strong>stinatarul „mãrfii”,<br />
respectiv Nicu C.<br />
În data <strong>de</strong> 17 iulie a.c., în jurul orei<br />
11.00, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din cadrul<br />
IJPF Iaæi, DPF Constanåa, Garda Financiarã<br />
Constanåa æi DRAOV Constanåa au <strong>de</strong>scins<br />
la locaåia respectivã pentru efectuarea<br />
controlului amãnunåit al autovehiculului.<br />
Astfel, în interior au fost gãsite ascunse,<br />
prin metoda capac, în spatele lãzilor cu suc<br />
<strong>de</strong> fructe, un numãr <strong>de</strong> 1.100 baxuri åigãri<br />
<strong>de</strong> provenienåã din R. Moldova.<br />
Tirul a fost escortat pânã la sediul<br />
DPF Iaæi (care avea cazul în lucru), aici,<br />
stabilindu-se cã, în interior, se aflau<br />
aproximativ 600.000 pachete <strong>de</strong> åigãri,<br />
mãrcile Bond, Regal æi Plugarul.<br />
Rãspun<strong>de</strong>rea penalã<br />
În cauzã, s-a întocmit dosar penal<br />
împotriva celor cinci membri ai grupului<br />
infracåional sub aspectul sãvâræirii<br />
infracåiunii <strong>de</strong> iniåiere, constituire, a<strong>de</strong>rare<br />
sau sprijinire a unui grup infracåional<br />
organizat, prezentare la autoritatea<br />
vamalã <strong>de</strong> documente comerciale æi <strong>de</strong><br />
transport ce se referã la alte mãrfuri <strong>de</strong>cât<br />
cele prezentate în vamã, înæelãciune<br />
æi nerespectarea dispoziåiilor privind<br />
operaåiuni <strong>de</strong> import sau export.<br />
F R O N T I E R A<br />
Æ t i r i<br />
23
TERORISMUL, ÎN CEASUL AL 12 -<br />
În ultimii ani, întreaga lume,<br />
dar în mod <strong>de</strong>osebit Europa, a<br />
fost marcatã <strong>de</strong> schimbãri politice<br />
fundamentale. Aceste mutaåii, dar,<br />
mai ales, actele teroriste din 11<br />
septembrie 2001, s-au resimåit,<br />
în mod special, în ceea ce priveæte<br />
politica <strong>de</strong> securitate, <strong>de</strong>terminând<br />
problemele majore ale securitãåii<br />
interne pentru statele europene, æi<br />
nu numai, sã se structureze în jurul<br />
evoluåiilor alarmante ale crimei<br />
organizate, extremismului politic<br />
æi terorismului, cu tot cortegiul <strong>de</strong><br />
ameninåãri æi implicaåii negative care<br />
<strong>de</strong>rivã din acestea.<br />
Definit <strong>de</strong> Vladimir Putin drept<br />
boala secolului XXI, un pol al noii<br />
ordini mon diale, mega te ro rism<br />
sau hiperterorism, terorismul este<br />
apreciat <strong>de</strong> Bill Clinton drept<br />
„par tea întunecatã a globalizãrii<br />
care divi<strong>de</strong> lumea în bogaåi æi<br />
sã raci, promoveazã competiåia,<br />
dar æi conflictele, alimenteazã<br />
sen ti men tele <strong>de</strong> urã, alienare,<br />
durere, concomitent cu crearea<br />
<strong>de</strong> noi re laåii æi interacåiuni, <strong>de</strong><br />
noi conglomerate sociale, politice<br />
æi economice”. Analiza evoluåiei<br />
fenomenului extremist-terorist pe<br />
plan internaåional relevã, din ce în ce<br />
mai mult, o tendinåã <strong>de</strong> intensificare<br />
a acestuia, inclusiv în folosirea<br />
violenåei ca mijloc <strong>de</strong> promovare æi<br />
impunere a unor scopuri æi interese<br />
politice.<br />
Acest nou tip <strong>de</strong> rãz boi, purtat cu<br />
un inamic aflat printre noi, implicã<br />
cos turi æi urmãri greu <strong>de</strong> anticipat.<br />
Toate acestea au transformat<br />
terorismul într-o armã strategicã,<br />
lumea nefiind pregãtitã pentru<br />
a-i face faåã. Terorismul actual<br />
reprezintã provocarea mi leniului<br />
trei, re u æind, prin acåiunile<br />
organizate, chiar sã spulbere, în<br />
parte, „mi tul in vincibilitãåii” SUA.<br />
Parafrazând un reputat reprezentant<br />
al Germaniei, nu trebuie sã uitãm cã,<br />
în lupta împotriva terorii, „ suntem în<br />
ceasul al 12-lea fãrã câteva minute!”.<br />
Chestor general <strong>de</strong> poliåie,<br />
prof. univ. dr. Anghel ANDREESCU,<br />
secretar <strong>de</strong> stat<br />
în Ministerul Internelor<br />
æi Reformei Administrative,<br />
comisar-æef dr. Nicolae RADU,<br />
consilier - Ministerul Internelor<br />
æi Reformei Administrative<br />
Rãspândirea fundamentalismului islamic<br />
În Iran, ca urmare a insuccesului<br />
unor reforme economice æi sociale<br />
întreprinse <strong>de</strong> æahul Mohamed Reza<br />
Pahlavi Aliahmer æi <strong>de</strong>teriorãrii situaåiei<br />
economice, în anul 1978 au avut loc ample<br />
miæcãri revendicative laice æi religioase,<br />
ceea ce a <strong>de</strong>terminat introducerea Legii<br />
Maråiale æi formarea unui<br />
guvern militar. Aceste<br />
mãsuri nu au asigurat<br />
restabilirea situaåiei,<br />
æahul fiind <strong>de</strong>terminat sã<br />
pãrãseascã åara în ianuarie<br />
1979.<br />
Reîntors în åarã dupã<br />
15 ani <strong>de</strong> exil, li<strong>de</strong>rul<br />
religios æiit, ayatolahul<br />
Khomeiny a constituit<br />
Consiliul revoluåionar<br />
islamic având drept<br />
obiectiv conducerea<br />
Revoluåiei islamice în<br />
Iran. A fost organizat un<br />
referendum prin care, la<br />
10 aprilie 1994, a fost<br />
proclamatã Republica Islamicã. Tot prin<br />
referendum, în <strong>de</strong>cembrie 1979, a fost<br />
adoptatã o nouã constituåie, bazatã pe<br />
principiile dreptului tradiåional islamic.<br />
Dupã 1979, Iranul a <strong>de</strong>venit<br />
principalul promotor<br />
al fundamentalismului<br />
islamic, stabilindu-æi<br />
drept obiectiv extin<strong>de</strong>rea<br />
revoluåiei islamice în toate<br />
åãrile musulmane æi crearea<br />
<strong>de</strong> noi state islamice .<br />
Potrivit Doctrinei<br />
Securitãåii Naåionale<br />
<strong>de</strong>zbãtutã <strong>de</strong> parlamentul<br />
iranian în august 1988,<br />
înfãptuirea exportului<br />
revoluåiei islamice se poate<br />
realiza pe trei cãi: militarã<br />
(JIHAD sau Rãzboiul Sfânt),<br />
semi-militarã (care, în<br />
fapt, reprezintã acåiunile<br />
teroriste) æi paænicã<br />
(propagandisticã, economicã etc.).<br />
Pentru coordonarea acåiunilor <strong>de</strong><br />
export a revoluåiei islamice, în Iran au<br />
fost constituite organe æi organizaåii<br />
oficiale ca Ministerul Orientãrii<br />
Islamice, Organizaåia pentru Cooperarea<br />
Islamicã Mondialã, Organizaåia pentru<br />
Rãspândirea Islamului. Acåiunile æi<br />
mãsurile întreprinse în acest scop sunt<br />
justificate <strong>de</strong> autoritãåile iraniene prin<br />
întreåinerea <strong>de</strong> relaåii preferenåiale cu<br />
statele islamice; sprijinirea statelor,<br />
guvernelor æi miæcãrilor care luptã pentru<br />
eliberarea naåionalã, sprijinirea populaåiei<br />
musulmane din åãrile un<strong>de</strong> acestea sunt<br />
24 F R O N T I E R A<br />
oprimate sau persecutate; acordarea <strong>de</strong><br />
ajutoare umanitare unor grupuri etnice cu<br />
acceptul statelor un<strong>de</strong> acestea trãiesc.<br />
Conform unor informaåii, Iranul a<br />
trimis în Bosnia 350-400 <strong>de</strong> militari din<br />
Gãrzile Revoluåiei Islamice, având drept<br />
scop principal organizarea unor mici<br />
grupuri teroriste, formate din bosniaci,<br />
similare cu formaåiunile Hezbollah.<br />
Aceste mãsuri au întãrit temerile<br />
statelor occi<strong>de</strong>ntale cã prezenåa<br />
fundamentalismului islamic iranian în<br />
Balcani ar putea conduce la extin<strong>de</strong>rea<br />
acåiunilor teroriste în centrul æi estul<br />
Europei.<br />
Momentul æi modalitãåile <strong>de</strong> acåiune<br />
sunt alese cu multã abilitate <strong>de</strong> cãtre<br />
fundamentaliætii iranieni. Astfel, aceætia<br />
s-au folosit pe <strong>de</strong>plin <strong>de</strong> criza din<br />
Golful Persic, din 1990-1991, pentru<br />
a-æi intensifica penetrarea în Africa,<br />
suplinind livrãrile <strong>de</strong> petrol ale Irakului<br />
æi Kuweitului cãtre åãrile africane, cu<br />
preåuri scãzute.<br />
De asemenea, profitând <strong>de</strong> faptul cã<br />
atenåia opiniei publice era concentratã<br />
asupra evenimentelor din Golf, conducerea<br />
<br />
D o c u m e n t a r
LEA FÃRÃ CÂTEVA MINUTE! (VI)<br />
iranianã a organizat numeroase contacte<br />
la nivel guvernamental cu diverse åãri<br />
africane, soldate nu numai cu acorduri<br />
<strong>de</strong> cooperare economicã, dar æi în<br />
alte domenii cum ar fi justiåia, vizând<br />
introducerea Legii islamice în sistemul<br />
juridic al statelor respective. Sudanul<br />
a <strong>de</strong>venit avanpostul rãspândirii<br />
integrismului în Africa tocmai datoritã<br />
acestei cooperãri la nivel <strong>de</strong> stat, care a creat<br />
bazele alianåei dintre fundamentaliætii<br />
iranieni æi cei sudanezi.<br />
Pe teritoriul sudanez au fost<br />
constituite tabere în cadrul cãrora<br />
luptãtorii iranieni pasdarani (din Corpul<br />
Gardienilor Revoluåiei Islamice) instruiesc<br />
comandouri teroriste <strong>de</strong>stinate sã acåioneze<br />
în åãrile africane. Au fost semnalate<br />
grupuri <strong>de</strong> fundamentaliæti islamici bine<br />
înarmate æi asigurate logistic în Etiopia,<br />
Somalia, Uganda, Djibouti, Kenya, care<br />
furnizeazã armament æi bani diferitelor<br />
grupuri etnice aflate în conflict, asigurã<br />
pregãtirea militarã æi religioasã a mii æi mii<br />
<strong>de</strong> tineri sau se implicã în conflictele etnice<br />
æi politice din zonã.<br />
Ascensiunea fundamentalismului în<br />
Sudan a fost favorizatã, <strong>de</strong> altfel, chiar <strong>de</strong><br />
autoritãåile venite la putere prin lovitura<br />
<strong>de</strong> stat din 1989. Pentru a-æi consolida<br />
poziåia s-au folosit <strong>de</strong> grupurile<br />
fundamentaliste ca foråã <strong>de</strong> æoc împotriva<br />
opozanåilor politici, acordând, în schimb,<br />
posibilitãåi <strong>de</strong> acåiune neîngrãditã<br />
membrilor Frontului Naåional Islamic<br />
- F.N.I. Aceastã organizaåie, condusã <strong>de</strong><br />
cãtre vechiul militant islamic Hassan<br />
Al Turabi, a pãtruns la toate nivelele<br />
statului.<br />
Astfel, F.N.I. conduce ansamblul<br />
noilor structuri <strong>de</strong>stinate sã asigure<br />
perpetuarea regimului în armatã æi în<br />
organizaåiile sociale. Tot F.N.I. se aflã<br />
la originea reformei structurilor statale<br />
ce preve<strong>de</strong> constituirea <strong>de</strong> „congrese<br />
populare” în cartiere, întreprin<strong>de</strong>ri,<br />
localitãåi.<br />
Li<strong>de</strong>rul islamist sudanez Hassan Al<br />
Turabi este, în acelaæi timp, secretarul<br />
general al unei veritabile internaåionale<br />
islamice - Conferinåa<br />
Popularã Arabo-islamicã<br />
(CPAI) care reuneæte<br />
Frontul Naåional Islamic<br />
(sudanez), HAJV1AS<br />
(palestinian), JAMAA<br />
ISLAMIYA (egiptean),<br />
Frontul Islamic al<br />
Salvãrii (algerian),<br />
ENNAHDA (tunisian)<br />
etc. Ambiåiile acestuia,<br />
<strong>de</strong> a <strong>de</strong>veni un nou<br />
pol <strong>de</strong> referinåã al lumii<br />
islamice æi chiar un fel<br />
<strong>de</strong> papã musulman, sunt<br />
<strong>de</strong> naturã sã creeze o<br />
breæã în miæcarea<br />
fundamentalistã pe<br />
plan internaåional.<br />
Algeria constituie un caz aparte<br />
privind ascensiunea fundamentalismului<br />
islamic. În aceastã åarã, transformarea<br />
religiei în foråã politicã a fost favorizatã<br />
chiar <strong>de</strong> autoritãåi dupã proclamarea<br />
in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nåei, în 1962. Pe timpul<br />
administraåiei coloniale franceze,<br />
moscheile s-au aflat sub control,<br />
urmãrindu-se ca practica religioasã sã<br />
fie lipsitã <strong>de</strong> accente<br />
politice. Echilibrul<br />
între politicã æi religie<br />
s-a pãstrat pânã în<br />
1972, când preæedintele<br />
Huari Boumedienne a<br />
impus ca rugãciunile sã<br />
<strong>de</strong>vinã instrumente <strong>de</strong><br />
propagandã în favoarea<br />
reformei agrare, pe care<br />
opinia publicã algerianã<br />
încã nu o accepta. Astfel,<br />
politica a pãtruns în viaåa<br />
religioasã. Unii imami s-<br />
au revoltat, æi împotriva<br />
lor au fost luate mãsuri<br />
represive. Opoziåia<br />
imamilor a început apoi sã se constituie<br />
în miæcare cu i<strong>de</strong>ologie politicã. În<br />
perioada 1970-1980, au apãrut primele<br />
moschei particulare care au scãpat <strong>de</strong><br />
sub controlul Ministerului Cultelor æi au<br />
<strong>de</strong>venit locuri ale contestãrii.<br />
Avântul fundamentalismului islamic<br />
în Algeria a fost favorizat <strong>de</strong> urmãtorii<br />
factori principali: trecerea educaåiei sub<br />
culorile arabizãrii, în mâinile religioæilor;<br />
influenåa sauditã (prin finanåarea unor<br />
mãsuri <strong>de</strong> arabizare), eæecul socialismului<br />
æi <strong>de</strong>teriorarea situaåiei economice.<br />
Dupã renunåarea la mo<strong>de</strong>lul politic<br />
al partidului unic au fost legalizate<br />
parti<strong>de</strong>le politice, printre care æi Frontul<br />
Islamic al Salvãrii. Confruntaåi cu<br />
æomajul, <strong>de</strong>teriorarea nivelului <strong>de</strong> trai æi<br />
sentimentul frustrãrii, în<strong>de</strong>osebi tinerii<br />
æi-au îndreptat toate speranåele spre<br />
FIS, ceea ce a dat acestuia caracterul<br />
unei miæcãri <strong>de</strong> masã æi i-a asigurat un<br />
succes zdrobitor la alegerile legislative<br />
din 1991. Dupã anularea <strong>de</strong> cãtre<br />
armatã - la cererea foråelor <strong>de</strong>mocratice<br />
- a rezultatelor alegerilor, în pofida<br />
mãsurilor represive, miæcarea<br />
integristã s-a amplificat, înregistrânduse<br />
noi organizaåii <strong>de</strong> aceastã facturã,<br />
concomitent cu recru<strong>de</strong>scenåa violenåelor<br />
æi xenofobiei. În momentul în care un<br />
dialog era pe cale sã fie <strong>de</strong>schis între<br />
autoritãåi æi FIS, cea mai radicalã dintre<br />
organizaåiile integriste, Grupul islamic<br />
înarmat a anunåat, la 26 august 1994,<br />
formarea unui guvern islamic æi instituirea<br />
„Califatului”.<br />
Egiptul, din 1992, se confruntã cu o<br />
crizã violentã, imprevizibilã, provocatã<br />
<strong>de</strong> actele teroriste ale fundamentaliætilor<br />
islamici care urmãresc rãsturnarea<br />
guvernului liberal proocci<strong>de</strong>ntal æi<br />
instituirea unui regim integrist în aceastã<br />
åarã. Violenåele din Egipt au început încã<br />
în 1981, prin asasinarea lui Anwar El Sadat<br />
<strong>de</strong> cãtre extremiætii care îl acuzau <strong>de</strong> a<br />
fi trãdat credinåa æi <strong>de</strong>stinul naåional prin<br />
încheierea pãcii cu Israelul; încã din acea<br />
perioadã ameninåarea fundamentalistã<br />
era puternicã în Egipt.<br />
Abilitatea æi fermitatea conducerii<br />
statului, precum æi sprijinul financiar<br />
american au asigurat evitarea crizei<br />
economice æi izolãrii åãrii pe plan extern.<br />
Cu toate acestea, situaåia economicã<br />
a Egiptului nu este prea fericitã, ceea<br />
ce constituie unul din principalii factori<br />
favorizanåi ai militantismului islamic.<br />
De asemenea, naåionalismul socialist,<br />
odinioarã dominant în Orientul Apropiat,<br />
a <strong>de</strong>venit o i<strong>de</strong>ologie perimatã.<br />
Prin urmare, speranåele unor categorii<br />
sociale <strong>de</strong>favorizate s-au îndreptat cãtre<br />
fundamentalismul islamic.<br />
F R O N T I E R A<br />
D o c u m e n t a r<br />
25
PILULE ISTORICE AUGUST <strong>2008</strong><br />
Materiale realizate <strong>de</strong><br />
prof. univ. dr. Radu Ætefan Vergatti<br />
2 august 1945 - încetarea lucrãrilor<br />
Conferinåei <strong>de</strong> la Potsdam (17 iulie-2<br />
cu aceeaæi ocazie au pierit între 70.000<br />
– 90.000 oameni.<br />
14 august 1945 - Tokio, palatul<br />
imperial; mikado-ul Hirohito a rostit un<br />
discurs radiodifuzat prin care a <strong>de</strong>clarat<br />
capitularea Japoniei; datoritã limbajului<br />
ermetic folosit la curtea imperialã, în<br />
primul moment situaåia nu a fost înåeleasã<br />
<strong>de</strong> majoritatea poporului; <strong>de</strong>claraåia lui a<br />
fost greu acceptatã <strong>de</strong> armatã, în special<br />
<strong>de</strong> ofiåerii tineri.<br />
15 august 1714 - Constantinopol. A<br />
fost executat Constantin Brîncoveanu,<br />
împreunã cu cei patru fii ai sãi æi cu<br />
credinciosul boier Ianache Vãcãrescu.<br />
22 august 1968 - în conformitate cu<br />
doctrina Brejnev, ca urmare a Conferinåei<br />
<strong>de</strong> la Dresda a conducãtorilor statelor<br />
integrate în Tratatul <strong>de</strong> la Varæovia,<br />
trupele sovietice, însoåite <strong>de</strong> cele din R.<br />
D. Germanã, R. P. Polonã, R. P. Ungarã<br />
æi R. P. Bulgarã, au invadat Cehoslovacia;<br />
astfel, a fost înlãturat regimul A. Dubcek<br />
æi s-a pus capãt „Primãverii <strong>de</strong> la Praga”,<br />
o încercare <strong>de</strong> a se crea un socialism<br />
umanitar prin <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> sub<br />
dominaåia autocraticã a URSS; Armata<br />
Românã nu a participat la aceastã<br />
acåiune.<br />
23 august 1939 - Moscova, s-a semnat<br />
pactul economic germano-sovietic,<br />
cunoscut sub numele celor care l-au<br />
parafat, „pactul Ribbentrop-Molotov”;<br />
august 1945), prin care „cei trei mari” -<br />
SUA, Marea Britanie, URSS - au <strong>de</strong>finitivat<br />
structura lumii bipolare postbelice.<br />
Delegaåiile au fost conduse <strong>de</strong> æefii<br />
guvernelor celor trei naåiuni învingãtoare<br />
- secretarul general al CC al PCUS, Iosif<br />
Vissarionovici Stalin, prim - ministrul<br />
englez Clemente Atlee æi, respectiv,<br />
preæedintele american Harry S. Truman.<br />
Clemente Atlee l-a înlocuit pe<br />
Churchill dupã ce partidul Laburist a<br />
învins Partidul Conservator în alegerile<br />
generale din 1945.<br />
2 august 1945 - URSS a <strong>de</strong>clarat<br />
rãzboi Imperiului Nipon; în aceeaæi zi, în<br />
apropiere <strong>de</strong> localitatea Muk<strong>de</strong>n, armata<br />
sovieticã a zdrobit o armatã japonezã <strong>de</strong><br />
circa 1 milion <strong>de</strong> oameni.<br />
6 august 1945 - aviaåia americanã a<br />
efectuat primul bombardament atomic<br />
asupra oraæului Hiroshima; atunci au fost<br />
uciæi circa 160.000 oameni; a fost cel<br />
mai mare <strong>de</strong>zastru umanitar provocat <strong>de</strong><br />
aviaåie, dupã cel <strong>de</strong> la Dresda (14 februarie<br />
1945, datorat aviaåiei britanice).<br />
9/19 august 1601 - Câmpia Turzii,<br />
în tabãra militarã, în cortul sãu, domnul<br />
Mihai Vodã Viteazul a fost asasinat <strong>de</strong> un<br />
grup <strong>de</strong> mercenari comandaåi <strong>de</strong> Jacques<br />
Beauri (Jacob Borrie) æi Mortagne, plãtiåi,<br />
la rândul lor, <strong>de</strong> generalul mercenarilor<br />
habsburgi, Gheorghe (Giorgio) Basta.<br />
9 august 1945 - a fost executat al<br />
doilea bombardament atomic al aviaåiei<br />
SUA asupra oraæului nipon Nagasaki;<br />
26<br />
23 august 1939<br />
Semnarea Pactului RIBBENTROP-MOLOTOV<br />
Anul 1939 a lãsat mai multe amintiri<br />
nefaste pentru istoria României, a Europei<br />
æi a lumii: cotropirea æi <strong>de</strong>zmembrarea<br />
Cehoslovaciei, semnarea pactului<br />
Ribbentrop-Molotov, atacarea Poloniei<br />
<strong>de</strong> cãtre Germania æi <strong>de</strong>clanæarea celui<br />
<strong>de</strong>-al Doilea Rãzboi Mondial pe plan<br />
european, începutul cotropirii Finlan<strong>de</strong>i<br />
<strong>de</strong> cãtre URSS.<br />
Dintre toate aceste<br />
fapte îl prezentãm în<br />
aceastã ediåie pe cel<br />
<strong>de</strong> la 23 august 1939.<br />
Atunci, la Moscova,<br />
ministrul <strong>de</strong> externe<br />
al celui <strong>de</strong>-al treilea<br />
Reich, Joachim<br />
von Ribbentrop æi<br />
comisarul poporului<br />
pentru Afaceri Strãine<br />
din URSS, Viaceslav<br />
Mihailovici Molotov,<br />
au semnat un pact<br />
<strong>de</strong> colaborare între<br />
statele lor. Aparent, actul a avut un<br />
caracter æi o esenåã economicã.<br />
În realitate, prin anexele sale secrete,<br />
cunoscute mult mai târziu, actul a reluat<br />
înåelegerea <strong>de</strong> la Tilsit (1807), prin care<br />
åarul Alexandru I æi împãratul Napoleon<br />
I împãråeau Europa. La Moscova, prin<br />
Anexa nr. 3 a pactului semnat la 23<br />
august 1939, Germania s-a arãtat <strong>de</strong><br />
acord ca URSS sã-æi revizuiascã hotarele<br />
<strong>de</strong> vest. I se permitea Moscovei sã rectifice<br />
graniåa cu Finlanda, sã cotropeascã åãrile<br />
baltice, sã preia o parte din Polonia <strong>de</strong><br />
est æi, în fine, sã rupã Moldova <strong>de</strong> rãsãrit,<br />
Basarabia, <strong>de</strong> România. În schimb,<br />
Germania primea acordul <strong>de</strong> a prelua<br />
Polonia <strong>de</strong> vest, un<strong>de</strong> era o numeroasã<br />
populaåie germanã, <strong>de</strong><br />
a <strong>de</strong>sfiinåa „culoarul<br />
Danzig” æi <strong>de</strong> a realiza<br />
unirea cu Prusia<br />
Orientalã, <strong>de</strong> a lua o<br />
parte din åãrile baltice.<br />
Pentru ea, aceste<br />
cesiuni teritoriale<br />
corespun<strong>de</strong>au cu cele<br />
înscrise în doctrina lui<br />
Hitler, cu „drang nach<br />
Osten”.<br />
Pactul a trezit<br />
neliniæte între oamenii<br />
politici clarvãzãtori.<br />
Premierul român,<br />
Armand Cãlinescu, la 25 august 1939,<br />
nota în jurnalul sãu cã acest act ar putea<br />
fi un <strong>de</strong>zastru pentru România.<br />
A avut dreptate. La 1 septembrie 1939<br />
a început al Doilea Rãzboi Mondial, prin<br />
atacarea Poloniei <strong>de</strong> cãtre Germania.<br />
Brusc, trupele Reich-ului, victorioase, æiau<br />
întrerupt înaintarea æi s-au retras. Au<br />
aæteptat armata sovieticã. În conformitate<br />
F R O N T I E R A<br />
I s t o r i e
ulterior a fost completat prin anexe secrete<br />
care au permis URSS sã-æi modifice graniåa<br />
<strong>de</strong> vest; pe baza acestor anexe secrete a<br />
putut rãpi <strong>de</strong> la România Bucovina <strong>de</strong><br />
nord, åinutul Heråa, Basarabia, Insula<br />
Æerpilor.<br />
23 august 1944 - Bucureæti, s-a produs<br />
lovitura <strong>de</strong> palat prin care regele Mihai<br />
æi un mic grup <strong>de</strong> apropiaåi ai lui l-au<br />
înlãturat pe mareæalul Ion Antonescu<br />
æi guvernul lui; imediat, regele Mihai,<br />
împreunã cu regina-mamã, au pãrãsit<br />
Bucureætiul, refugiindu-se în comuna<br />
Dobriåa, din Oltenia.<br />
23 august 1944 - a fost eliberat<br />
Parisul, un mare oraæ simbol al luptei<br />
revoluåionare.<br />
30 august 1940 - Viena, se încheie<br />
lucrãrile celui <strong>de</strong>-al doilea dictat <strong>de</strong> la<br />
Viena, prin care România a fost obligatã<br />
sã ce<strong>de</strong>ze Ungariei 43.492 kmp din<br />
teritoriul Transilvaniei <strong>de</strong> nord-vest, cu<br />
o populaåie <strong>de</strong> 2.667.000 locuitori, în<br />
majoritate români.<br />
30 august 1944 - Bucureæti, în capitala<br />
României au intrat primele unitãåi <strong>de</strong><br />
avangardã ale armatei sovietice; <strong>de</strong>oarece<br />
în Bucureæti nu se afla regele, comandant<br />
al armatei æi æef al statului, cu care sã se<br />
poatã trata, sovieticii au <strong>de</strong>clarat åara<br />
ocupatã ca pradã <strong>de</strong> rãzboi; situaåia a<br />
durat pânã la semnarea armistiåiului <strong>de</strong><br />
la Moscova (2 septembrie 1944).<br />
cu „pactul Ribbentrop-Molotov”, Anexa<br />
nr. 3, URSS a ocupat Polonia <strong>de</strong> est.<br />
Împãråirea Europei centrale æi <strong>de</strong> est<br />
era pusã în practicã <strong>de</strong> cele douã mari<br />
puteri totalitare.<br />
În anul 1940 venea æi rândul<br />
României. Dar URSS nu s-a mulåumit<br />
doar cu Basarabia. Prin ultimatum,<br />
Molotov a cerut æi Bucovina <strong>de</strong> nord<br />
æi åinutul Heråa. Motivarea era simplã:<br />
<strong>de</strong>oarece România a stãpânit vreme <strong>de</strong><br />
20 ani Basarabia, care aparåinuse Rusiei<br />
åariste, URSS cerea sã i se <strong>de</strong>a pentru 20<br />
ani pãmânturile din Bucovina <strong>de</strong> nord æi<br />
åinutul Heråa.<br />
Acest pact, care a contribuit din plin la<br />
<strong>de</strong>clanæarea marii conflagraåii a secolului<br />
XX nu a fost niciodatã abrogat <strong>de</strong> facto<br />
în totalitatea lui. De jure a fost oarecum<br />
anulat, în parte. În fond, însã, urmãrile lui<br />
au rãmas pânã în zilele noastre.<br />
Ziua Imnului Naåional<br />
Maråi, 29 iulie a.c., între orele 9.00 æi<br />
9.40, în Piaåa Tricolorului din faåa Palatului<br />
Cercului Militar Naåional, Ministerul<br />
Internelor æi Reformei Administrative,<br />
Ministerul Apãrãrii, Prefectura æi Primãria<br />
Generalã a Municipiului Bucureæti au<br />
organizat o ceremonie publicã <strong>de</strong>dicatã<br />
Zilei Imnului Naåional.<br />
La eveniment au fost invitaåi<br />
reprezentanåi ai unor instituåii civile æi<br />
militare, ataæaåi militari strãini acreditaåi<br />
în România, veterani <strong>de</strong> rãzboi, cadre<br />
militare în rezervã æi în retragere. Au<br />
mai participat prefectul Capitalei, Ion<br />
Din 1862, timp <strong>de</strong> 146 <strong>de</strong> ani,<br />
medicii în uniformã militarã slujesc cu<br />
profesionalism æi <strong>de</strong>votament arma cãreia<br />
i-au jurat credinåã, fiind consecvenåi în<br />
respectarea jurãmântului lui Hypocrat,<br />
iar succesele obåinute, atât în activitatea<br />
medicalã, cât æi în cercetare, conferã<br />
nobleåe misiunii lor<br />
<strong>de</strong> tãmãduitori – dupã<br />
cum îi numeau vechii<br />
greci.<br />
Aniversarea din<br />
acest an a „Zilei<br />
Medicinii în Sistemul<br />
Apãrãrii, Ordinii<br />
Publice, Siguranåei<br />
Naåionale æi Autoritãåii<br />
Ju<strong>de</strong>cãtoreæti” a<br />
prilejuit, în primul<br />
rând, omagierea<br />
medicilor, sanitarilor,<br />
surorilor voluntare,<br />
eroi care æi-au jertfit<br />
viaåa pentru a o salva<br />
pe cea a soldaåilor<br />
æi ofiåerilor <strong>de</strong> pe<br />
fronturile primului<br />
razboi mondial. La<br />
Monumentul Eroilor<br />
Sanitari, închinat memoriei acestora,<br />
ridicat pe locul <strong>de</strong> un<strong>de</strong>, în anul 1916,<br />
au plecat pe front mulåi voluntari, ca<br />
semn <strong>de</strong> recunoætinåã, au fost <strong>de</strong>puse<br />
coroane <strong>de</strong> flori din partea conducerii<br />
Tincu, care a æi <strong>de</strong>schis ceremonia,<br />
vicepreæedintele Senatului, Corneliu<br />
Vadim Tudor, vicepreæedintele Camerei<br />
Deputaåilor, Lucian Bolcaæ, secretarul<br />
<strong>de</strong> stat Corneliu Opriåoiu, primarul<br />
general al capitalei, Sorin Oprescu,<br />
primarul sectorului 4, Cristian Popescu,<br />
comandantul garnizoanei Bucureæti,<br />
general <strong>de</strong> brigadã Avram Cãtãnici.<br />
Manifestãrile evocatoare,<br />
<strong>de</strong>dicate acestui eveniment<br />
naåional, au cuprins atât<br />
alocuåiuni din partea<br />
personalitãåilor prezente, cât<br />
æi un program artistic susåinut<br />
<strong>de</strong> soliætii Ansamblului<br />
Artistic al Armatei, fanfara æi<br />
corul Regimentului 30 Gardã<br />
„Mihai Viteazul”, precum æi<br />
soprana Carla Muæat.<br />
Parlamentul României<br />
a adoptat în anul 1998<br />
Legea nr. 99 prin care se<br />
proclamã ziua <strong>de</strong> 29 iulie<br />
drept Ziua Imnului Naåional<br />
al României. Anul acesta se împlinesc 160<br />
<strong>de</strong> ani <strong>de</strong> când, potrivit documentelor<br />
vremii, s-a intonat oficial, pentru prima<br />
datã în cadrul unei manifestãri, cântecul<br />
revoluåionar „Desteaptã-te române!”.<br />
Aniversarea medicinei militare<br />
MIRA, Direcåiei Generale Medicale MIRA,<br />
Direcåiei Medicale a Ministerului Apãrãrii,<br />
Spitalului <strong>de</strong> Urgenåã „Prof.Dr. Gerota”,<br />
Colectivului Spitalului Clinic <strong>de</strong> Urgenåã<br />
Militar Central „Dr. Carol Davilla”,<br />
Primarului general al Capitalei – prof. dr.<br />
Sorin Oprescu, Casei OPSNAJ, Veteranilor<br />
<strong>de</strong> rãzboi din MIRA.<br />
Manifestarea<br />
omagialã a continuat<br />
cu un simpozion având<br />
tema: „Simbolistica<br />
sacrã a medicinii.<br />
Însemnul heraldic al<br />
Direcåiei Generale<br />
Medicale, <strong>de</strong> la tradiåie<br />
la însemn particularizat”,<br />
urmat, apoi, <strong>de</strong><br />
înmânarea plachetelor<br />
comemorative æi a<br />
diplomelor omagiale<br />
cadrelor medicale<br />
care s-au evi<strong>de</strong>nåiat în<br />
activitatea profesionalã<br />
æi unor personalitãåi cu<br />
o contribuåie <strong>de</strong>osebitã<br />
în domeniul medicomilitar.<br />
Evenimentul a fost<br />
marcat æi la nivelul centrelor medicale<br />
ju<strong>de</strong>åene, prin <strong>de</strong>sfãæurarea unor acåiuni<br />
<strong>de</strong> celebrare a eroilor sanitari æi <strong>de</strong><br />
sãrbãtorire a zilei aniversare.<br />
Elena URSACHI<br />
F R O N T I E R A<br />
I s t o r i e<br />
27
Datorie & cinste din partea poliåiætilor timiæeni<br />
D<br />
oi poliåiæti <strong>de</strong> frontierã timiæeni au<br />
returnat unei bãtrâne din localitatea<br />
Otelec portofelul cu 2.300 lei æi actele<br />
pe care aceasta le pierduse.<br />
În data <strong>de</strong> 21 iulie a.c., patrula formatã din agenåii Valentin<br />
Topor æi Daniel Buican, din cadrul Sectorului Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã Cruceni, executau serviciul pe raza localitãåii Otelec.<br />
În timpul patrulãrii, cei doi poliåiæti <strong>de</strong> frontierã au gãsit un<br />
portofel în care se aflau 2.300 <strong>de</strong> lei æi actele <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate<br />
ale unei bãtrâne din localitatea respectivã.<br />
Dupã verificãrile <strong>de</strong> rigoare, cei doi poliåiæti <strong>de</strong> frontierã s-<br />
au <strong>de</strong>plasat la adresa femeii æi i-au înmânat bunurile pierdute.<br />
Elena S., în vârstã <strong>de</strong> 64 <strong>de</strong> ani, s-a bucurat nespus, <strong>de</strong>oarece<br />
din suma respectivã trebuia sã achite impozitul pe casã,<br />
aceasta mulåumindu-le lucrãtorilor noætri pentru omenia <strong>de</strong><br />
care au dat dovadã. La rândul lor, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au<br />
rugat-o pe bãtrânicã ca, pe viitor, sã fie mai atentã.<br />
Ciprian GAIC<br />
La sfâræitul lunii iunie, plini <strong>de</strong><br />
durere în suflet, l-am condus pe<br />
colegul nostru, comisarul-æef Ifrim<br />
Viorel, pe ultimul sãu drum æi o<br />
întrebare ne stãruia în minte: cum e<br />
posibil, Doamne, ca sã chemi la Tine,<br />
aæa <strong>de</strong>vreme, un om aæa <strong>de</strong> bun cu<br />
toåi cei din jurul lui? Cum e posibil ca<br />
Viorel sã plece dintre noi tocmai când<br />
familia æi colegii aveau cel mai mult<br />
nevoie <strong>de</strong> el pe pãmânt, nu în gând?<br />
În dreapta Ta ju<strong>de</strong>catã, <strong>de</strong> ce ai fost<br />
nedrept cu el æi cu noi?<br />
Pe neaæteptate æi atât <strong>de</strong> repe<strong>de</strong><br />
Ai <strong>de</strong>cis sã <strong>de</strong>schizi poråile cerului æi<br />
sã-l chemi la Tine pentru viaåa fãrã<br />
<strong>de</strong> sfâræit pe cel care ne-a fost prieten<br />
æi coleg, comisarul-æef Ifrim Vasile<br />
Viorel.<br />
Se cuvine ca, în aceste momente,<br />
sã ne reamintim, pe scurt, cine a fost<br />
æi ce a reprezentat pentru noi toåi.<br />
Comisarul - æef Ifrim Viorel s-a<br />
nãscut acum aproape 49 <strong>de</strong> ani, pe<br />
27 iunie 1959 - iatã, o sãptãmânã i-a<br />
lipsit sã-æi aniverseze ziua <strong>de</strong> naætere,<br />
pe care <strong>de</strong> acum înainte nu i-o vom<br />
mai sãrbãtori ci doar comemora,<br />
fiind unul din cei doi copii ai familiei<br />
Vasile æi Valentina Ifrim.<br />
A îmbrãåiæat cariera militarã din<br />
copilãrie, urmând cursurile Liceului<br />
Militar „Dimitrie Cantemir” Breaza,<br />
pentru ca apoi sã-æi continue studiile<br />
militare la Æcoala Militarã <strong>de</strong> Ofiåeri<br />
Activi <strong>de</strong> Geniu din Râmnicu Vâlcea,<br />
pe care a absolvit-o în anul 1981.<br />
Cariera <strong>de</strong> ofiåer æi-a început-o în<br />
28<br />
Comisar - æef Ifrim Viorel<br />
Brigada <strong>de</strong> Grãniceri 4 Constanåa,<br />
prima funcåie fiind <strong>de</strong> comandant <strong>de</strong><br />
pluton al Companiei Geniu a Marii<br />
Unitãåi, pentru ca apoi, din 1983,<br />
sã revinã în urbea natalã, pe funcåia<br />
<strong>de</strong> æef al geniului la Batalionul 199<br />
Grãniceri Tulcea, funcåie pe care a<br />
în<strong>de</strong>plinit-o pânã în anul 1991, an<br />
în care a fost admis ca ofiåer stu<strong>de</strong>nt<br />
al Aca<strong>de</strong>miei Militare Bucureæti,<br />
instituåie pe care a absolvit-o în anul<br />
1994, în specialitatea Arme întrunitegeniu.<br />
Dupã absolvirea Aca<strong>de</strong>miei<br />
Militare a în<strong>de</strong>plinit funcåiile <strong>de</strong><br />
locåiitor tehnic al comandantului<br />
Regimentului 80 Grãniceri Tulcea,<br />
pânã în anul 1998, apoi specialist în<br />
cadrul Compartimentului Pregãtire <strong>de</strong><br />
Luptã, iar începând din 2001 æi pânã<br />
în momentul când Dumnezeu l-a<br />
chemat la El a în<strong>de</strong>plinit funcåia <strong>de</strong><br />
æef al Sectorului PF Pardina.<br />
Pentru activitatea <strong>de</strong>pusã <strong>de</strong>-a<br />
lungul anilor a fost recompensat cu<br />
Ordinul „MERITUL MILITAR” clasa<br />
a III-a æi cu semnele onorifice „ÎN<br />
SERVICIUL ARMATEI” clasa a II-a<br />
æi „ÎN SERVICIUL PATRIEI” clasa I,<br />
calificativele sale anuale fiind fãrã<br />
excepåie <strong>de</strong> „FOARTE BUN”.<br />
Pentru cã a åinut mult la semenii<br />
sãi, aceætia l-au ales, în anul 2006,<br />
li<strong>de</strong>r al Sindicatului SNPPC din IJPF<br />
Tulcea, funcåie pe care æi-a în<strong>de</strong>plinito<br />
cu profesionalism æi dragoste <strong>de</strong><br />
oameni.<br />
Se cuvine sã amintim în aceste<br />
momente <strong>de</strong> adâncã tristeåe cã pe<br />
parcursul întregii cariere i-a stat<br />
alãturi familia, cãreia îi aducem, æi în<br />
aceste clipe, respectuoasele noastre<br />
condoleanåe æi pãreri <strong>de</strong> rãu pentru<br />
pier<strong>de</strong>rea suferitã.<br />
De acum înainte ne vom ruga ca<br />
sufletul tãu, Viorele, sã-æi gãseascã<br />
liniætea æi pacea, iar noi îåi vom pãstra<br />
mereu în suflet amintirea, aæa cum ai<br />
fost: un om bun, plin <strong>de</strong> viaåã æi <strong>de</strong><br />
respect pentru toåi cei din jurul tãu!<br />
Vei trãi mereu în amintirea noastrã,<br />
prin ce ai fãcut pentru noi, colegii æi<br />
prietenii tãi!<br />
Dumnezeu sã aibã grijã <strong>de</strong><br />
tine, Viorele, sã te ierte æi sã aæeze<br />
sufletul tãu neliniætit în loc <strong>de</strong> odihnã<br />
veænicã!<br />
Rãmas bun camara<strong>de</strong>!<br />
Colegii din IJPF Tulcea<br />
<br />
F R O N T I E R A
Asociaåia Club-Sportiv<br />
„Ætiinåa-S.F.I.C.P.P.F.” Iaæi<br />
„Sportul, prin activitatea lui,<br />
prin resorturile sale opuse pe care<br />
le <strong>de</strong>clanæeazã, prin exigenåele sale<br />
contrarii, cu alternativele sale multiple<br />
æi inedite, meritã un loc <strong>de</strong> onoare în<br />
pedagogia mo<strong>de</strong>rnã”, aæa spunea Pierre<br />
<strong>de</strong> Coubertin, în 1919, în cartea sa<br />
Pedagogia sportivã.<br />
Instituåia sportivã, prin<br />
activitatea sa, promoveazã<br />
miæcarea, activitãåile<br />
sportive, sportul în general,<br />
concurenåa æi performanåa<br />
în mod special, punând<br />
în miæcare cel mai<br />
complex angrenaj <strong>de</strong> pe<br />
planetã, corpul uman,<br />
modificându-l, cizelândul<br />
æi perfecåionându-l atât<br />
din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re fizic æi<br />
psihic, cât æi din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re moral, social, mental<br />
æi uman.<br />
Asociaåia Club-Sportiv<br />
„Ætiinåa-S.F.I.C.P.P.F.”Iaæi,<br />
nou înfiinåatã pe lângã<br />
Æcoala <strong>de</strong> Formare Iniåialã<br />
æi Continuã a Personalului Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã Iaæi, structurã sportivã cu<br />
personalitate juridicã, <strong>de</strong> drept privat,<br />
cu statut æi regulament propriu <strong>de</strong><br />
funcåionare, înfiinåatã din iniåiativa a cinci<br />
poliåiæti <strong>de</strong> frontierã din cadrul Æcolii, care<br />
au <strong>de</strong>venit æi membri fondatori ai acestui<br />
club sportiv, îæi propune promovarea<br />
æi <strong>de</strong>zvoltarea activitãåilor sportive din<br />
cadrul activitãåii „Sportul pentru toåi” æi<br />
activitãåilor sportive <strong>de</strong> performanåã.<br />
Având 16 secåii sportive æi 15<br />
stiluri <strong>de</strong> luptã în cadrul secåiei <strong>de</strong> arte<br />
maråiale, As. Club-Sportiv promoveazã<br />
i<strong>de</strong>ea <strong>de</strong> miæcare æi competiåie în rândul<br />
membrilor sãi, membrii susåinãtori din<br />
cadrul Æcolii Iaæi (cei care au stat la baza<br />
înfiinåãrii Asociaåiei Sportive - „Ætiinåa<br />
- Æ.F.I.C.P.P.F.” Iaæi), celor care au dorit<br />
sã se alãture clubului sportiv, din cadrul<br />
celorlalte structuri ale instituåiei Poliåiei <strong>de</strong><br />
Fontierã æi cei care doresc în continuare<br />
sã a<strong>de</strong>re ca membri, inclusiv din cadrul<br />
societãåii civile, persoane fizice æi juridice,<br />
sponsori etc, promovând æi susåinând<br />
împreunã <strong>de</strong>sfãæurarea activitãåilor din<br />
acest domeniu, conform legislaåiei în<br />
vigoare.<br />
As. Club-Sportiv susåine æi promoveazã,<br />
<strong>de</strong> asemenea, participarea sportivilor æi<br />
membrilor sãi în competiåiile sportive<br />
din cadrul activitãåii „Sportul pentru toåi”<br />
æi sportul <strong>de</strong> performanåã, participarea<br />
la competiåiile din cadrul calendarului<br />
sportiv al instituåiei Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
(inclusiv în competiåia <strong>de</strong> fotbal - cadre<br />
æi personal contractul al P.F.), precum<br />
æi a competiåiilor din calendarul MIRA,<br />
pentru o reprezentare cât mai bunã în<br />
competiåiile sportive la care aceasta<br />
participã.<br />
A v â n d<br />
însemne proprii,<br />
insignã, drapel<br />
æi emblemã, As.<br />
Club Sportiv a<br />
obåinut în acest<br />
an æi Certificatul<br />
<strong>de</strong> I<strong>de</strong>ntitate<br />
Sportivã,<br />
împreunã cu<br />
Autorizaåia <strong>de</strong><br />
funcåionare<br />
æi Avizul <strong>de</strong><br />
constituire,<br />
<strong>de</strong> la Agenåia<br />
Naåionalã pentru<br />
Sport æi Guvernul<br />
României.<br />
Fiind nou<br />
înfiinåatã, a reuæit<br />
sã organizeze câteva competiåii cu ocazia<br />
zilei <strong>de</strong> 24 Iulie, Ziua Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Române, competiåii <strong>de</strong> tenis <strong>de</strong> masã,<br />
pescuit sportiv æi fotbal, reuæind sã adune<br />
la startul acestora numeroæi concurenåi<br />
æi iubitori <strong>de</strong> miæcare, exemplu fiind<br />
„Campionatul <strong>de</strong> fotbal” organizat în<br />
Complexul Sportiv „Emil Alexandrescu”<br />
Iaæi, pe terenul sintetic (foto I), între<br />
echipele din cadrul Æcolii<br />
Iaæi, DPF Iaæi æi IJPF Iaæi.<br />
Competiåia a fost câætigatã<br />
<strong>de</strong> cãtre echipa IJPF Iaæi,<br />
locul II <strong>de</strong> echipa Æcolii Iaæi,<br />
iar locul III a fost adju<strong>de</strong>cat<br />
<strong>de</strong> cãtre DPF Iaæi.<br />
În cadrul concursului <strong>de</strong><br />
pescuit sportiv, a câætigat<br />
echipa formata din Narcis<br />
Isachi æi Ovidiu Bulai (foto<br />
II), locul II fiind ocupat <strong>de</strong><br />
echipa Ciprian Moraru æi<br />
Ionel Gorgos, pe ultimul<br />
loc al podiumului urcând<br />
Gabriela Buæaga æi Gelu<br />
Popa.<br />
În cadrul campionatului<br />
<strong>de</strong> tenis <strong>de</strong> masã, primul<br />
loc i-a revenit lui Sorin<br />
Boca, locul II lui Constantin Stãncescu,<br />
iar locul al III-lea lui Dan Enea.<br />
Sã mai amintim cã echipa <strong>de</strong> fotbal<br />
<strong>de</strong> salã a As. Club Sportiv a participat la<br />
campionatul <strong>de</strong> fotbal în salã, finala pe<br />
IGPF, ediåia 2007, <strong>de</strong>sfãæurat la Constanåa,<br />
în luna <strong>de</strong>cembrie, ocupând în final locul<br />
V.<br />
În continuare, Asociaåia Club-Sportiv<br />
- „Ætiinåa - Æ.F.I.C.P.P.F.” Iaæi urmeazã<br />
procedura <strong>de</strong> afiliere la Fe<strong>de</strong>raåia Românã<br />
<strong>de</strong> Atletism æi posibilitatea <strong>de</strong> participare a<br />
sportivilor æi membrilor sãi în competiåiile<br />
organizate <strong>de</strong> Fe<strong>de</strong>raåie.<br />
Având drept scop perfecåionarea<br />
cadrului organizatoric în domeniu,<br />
realizarea unei pregãtiri calitative<br />
superioare a personalului instituåiei æi<br />
membrilor sãi, promovând imaginea<br />
acesteia, se poate spune cã Asociaåia<br />
Club-Sportiv - „Ætiinåa - Æ.F.I.C.P.P.F.”<br />
Iaæi contribuie, prin natura activitãåilor<br />
sale, la <strong>de</strong>zvoltarea calitativã în domeniul<br />
pregãtirii personalului æi în<strong>de</strong>plinirii<br />
misiunilor specifice Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã.<br />
Pe drept cuvânt, se poate spune,<br />
parafrazându-l pe Baronul Pierre <strong>de</strong><br />
Coubertin, cã „sportul va restabili<br />
echilibrul drept al funcåiei umane æi<br />
trebuie sã-æi aibã locul în orice sistem<br />
<strong>de</strong> educaåie”, iar valoarea educativã a<br />
sportului se mãsoarã dupã randamentul<br />
social.<br />
Nicolae PARASCHIV<br />
Foto: Gabriela BUÆAGA<br />
F R O N T I E R A<br />
S p o r t<br />
29
CAMPIONATUL DE FOTBAL AL POLIÅIEI DE<br />
FRONTIERÃ, EDIÅIA A VI - A<br />
Conform calendarului competiåional sportiv al PFR pe anul<br />
<strong>2008</strong>, în perioada 21 - 29 iunie a.c., în municipiul Ora<strong>de</strong>a, s-a<br />
<strong>de</strong>sfãæurat ediåia a VI-a a Campionatului <strong>de</strong> Fotbal al Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã.<br />
Încã <strong>de</strong> la început, gaz<strong>de</strong>le acestei competiåii, IJPF Bihor æi A.S.<br />
„<strong>Frontiera</strong> Bihor” au <strong>de</strong>monstrat o dorinåã aparte <strong>de</strong> a organiza<br />
cea mai bunã competiåie <strong>de</strong> pânã acum, ceea ce le-a reuæit în<br />
totalitate, fapt confirmat <strong>de</strong> cãtre toåi cei prezenåi æi <strong>de</strong> cãtre presa<br />
localã, care a mediatizat intens acest eveniment. Dar, iatã-i æi<br />
pe cei care au<br />
fãcut totul<br />
posibil:<br />
Gheorghe<br />
Osvat, Nicolae<br />
Iancu, Cornel<br />
Costea, Dorin<br />
Gorcea, Iosif<br />
Gal æi, nu în<br />
ultimul rând,<br />
Dan Lazãr.<br />
La startul<br />
competiåiei s-au aliniat nouã echipe, dupã cum urmeazã: IJPF<br />
Bihor, IJPF Constanåa, IJPF Botoæani, IJPF Timiæ, IJPF Caraæ-<br />
Severin, IJPF Satu Mare, IJPF Iaæi, IJPF Maramureæ æi IJPF Vaslui.<br />
Meciurile, disputate conform regulamentului F.I.F.A., singura<br />
modificare fiind numãrul <strong>de</strong> schimbãri ( cinci la numãr), <strong>de</strong>æi<br />
Prezenåã bunã la Campionatul <strong>de</strong><br />
atletism æi cross al MIRA<br />
În perioada 3 – 7 iunie a.c., la Iaæi, s-a <strong>de</strong>sfãæurat Campionatul<br />
<strong>de</strong> atletism æi cros al MIRA. Poliåia <strong>de</strong> Frontierã a fost reprezentatã<br />
<strong>de</strong> douã echipe, totalizând un numãr <strong>de</strong> 41 <strong>de</strong> sportivi.<br />
Dupã <strong>de</strong>sfãæurarea competiåiei, la care au participat peste 200<br />
<strong>de</strong> sportivi, colegii noætri au înregistrat urmãtoarele rezultate:<br />
Atletism:<br />
Categoria - 35 ani: locul III: ag. Eller Gherasim – IJPF Iaæi,<br />
sãritura în lungime;<br />
Categoria 36 – 45 ani: locul I: ag. Ovidiu Adam – IJPF Iaæi,<br />
sãritura în lungime;<br />
Categoria + 45 ani: locul I: cms. Nicolae Paraschiv<br />
– SFICPPF Iaæi, 1500 metri; locul II: cms. æef Ionel Gabor<br />
– Æcoala <strong>de</strong> Perfecåionare a Cadrelor PFR Oræova, 1500 metri;<br />
locul III: ag.æef pr. Ioan Matus – IJPF Maramureæ, sãritura în<br />
lungime; locul V: cms. Bogdan Andriuc – IJPF Suceava, sãritura<br />
Campionul doljean<br />
Agentul æef Vass Iliescu Mihai este agent în cadrul Sectorului Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Calafat,<br />
are 34 <strong>de</strong> ani, iar din anul 1997 lucreazã în Poliåia <strong>de</strong> Frontierã.<br />
În activitatea profesionalã se bucurã <strong>de</strong> aprecierea colegilor, iar în relaåiile <strong>de</strong> serviciu<br />
dove<strong>de</strong>æte solicitudine æi spirit <strong>de</strong> echipã.<br />
Are o mare pasiune pentru sport, practicã<br />
„judo” <strong>de</strong> mai mulåi ani, <strong>de</strong>venind un sportiv<br />
<strong>de</strong> performanåã, fapt ce i-a permis sã participe<br />
la competiåii organizate <strong>de</strong> Poliåia <strong>de</strong> Frontierã,<br />
dar æi la nivel naåional æi internaåional, un<strong>de</strong> a<br />
obåinut numeroase diplome æi medalii.<br />
Aceastã pasiune pentru acest sport a<br />
transmis-o æi fiului sãu, în vârstã <strong>de</strong> 12 ani,<br />
care îl însoåeæte æi participã alãturi <strong>de</strong> tatãl sãu<br />
la antrenamente æi competiåiile organizate.<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã doljeni se mândresc<br />
<strong>de</strong> activitatea æi rezultatele meritorii ale<br />
agentului Mihai Vass, care ne reprezintã la<br />
concursurile naåionale æi internaåionale, æi îi<br />
ureazã succes <strong>de</strong>plin în continuare!<br />
Dãnuå RUDÃREANU<br />
foarte disputate,<br />
nu au <strong>de</strong>pãæit<br />
spiritul <strong>de</strong> fairplay<br />
prezent<br />
în fiecare<br />
competiåie. S-a<br />
putut remarca dãruirea fiecãrui jucãtor, dorinåa <strong>de</strong> victorie æi<br />
pregãtirea fizicã <strong>de</strong> excepåie a acestora. În final, clasamentul s-a<br />
prezentat astfel:<br />
1. IJPF Constanåa<br />
2. IJPF Botoæani ( revelaåia acestei ediåii <strong>de</strong> campionat )<br />
3. IJPF Ora<strong>de</strong>a.<br />
La finalul competiåiei, fiecare conducãtor <strong>de</strong> <strong>de</strong>legaåie a<br />
<strong>de</strong>semnat cel mai bun jucãtor æi cel mai bun portar: cel mai<br />
bun jucãtor: Marian Munteanu, din cadrul IJPF Constanåa <br />
cel mai bun portar: Cezar Bejenaru, din cadrul IJPF Botoæani <br />
golgeterul competiåiei: Florin Scrab, din cadrul IJPF Iaæi, cu un<br />
numãr <strong>de</strong> 10 reuæite.<br />
Adresãm æi pe aceastã cale mulåumiri A.J.F. Bihor, în special<br />
domnului Ioan Suciu, pentru sprijinul acordat în <strong>de</strong>sfãæurarea<br />
acestei competiåii, aceætia asigurându-ne brigada <strong>de</strong> arbitri æi<br />
observatorul.<br />
Felicitãri tuturor participanåilor æi sperãm ca la ediåia din 2009<br />
numãrul echipelor înscrise sã fie mai mare.<br />
Cãtãlin RADU<br />
în lungime;<br />
Categoria - 30 ani: locul II: ag. Paula Achimescu – IJPF<br />
Mehedinåi, 800 metri; locul III: ag. Dana Pînzariu – Aeroport<br />
Otopeni, 800 metri; locul IV: ag. Emanuela Vulpe – IJPF Iaæi,<br />
sãritura în lungime; locul V: ag. Maria Ilici – IJPF Mehedinåi,<br />
sãritura în lungime;<br />
Categoria + 30 ani: locul II: ag. Daniela Popescu – IJPF<br />
Mehedinåi, 800 metri; locul III: ag. Adina Rus – IJPF Satu Mare,<br />
sãritura în lungime.<br />
CROS: locul I: cms. æef Ionel Gabor – Æcoala <strong>de</strong><br />
Perfecåionare a Cadrelor PFR Oræova, 3000 metri; locul II:<br />
cms. Nicolae Paraschiv – SFICPPF Iaæi, 3000 metri; locul I:<br />
ag. Paula Achimescu – IJPFMehedinåi, 2000 metri; locul III:<br />
ag. Daniela Popescu – IJPF Mehedinåi, 2000 metri.<br />
În clasamentul final, pe echipe, am ocupat locurile 2 æi 5,<br />
menåinându-ne, astfel, în topul atletismului din MIRA. Felicitãri<br />
tuturor, învinæi æi învingãtori æi “la mai mare”!.<br />
Cãtãlin RADU<br />
30 F R O N T I E R A<br />
<br />
S p o r t
Kamikaze - o galã electrizantã la Constanåa<br />
În data <strong>de</strong> 18 iulie a.c., la Sala Sporturilor din Constanåa,<br />
începând cu ora 21.00, s-a disputat o interesantã galã <strong>de</strong> arte<br />
maråiale intitulatã Kamikaze – lupte în cuæcã, organizatã <strong>de</strong><br />
poliåistul <strong>de</strong> frontierã tulcean Iulian Albãceanu, cel care a mai<br />
organizat douã asemenea competiåii<br />
la Tulcea æi Brãila. În ringul <strong>de</strong> la<br />
Constanåa au urcat foæti æi actuali<br />
campioni naåionali æi europeni<br />
<strong>de</strong> kempo, unifight, ju-jitsu, kickboxing,<br />
judo æi wushu, reprezentând<br />
Ungaria, Republica Moldova, Turcia æi<br />
România. Cel mai aæteptat meci a fost<br />
cel în care s-au întâlnit douã sportive,<br />
o premierã în åara noastrã la un astfel<br />
<strong>de</strong> stil <strong>de</strong> lupte, Alina Zaharia æi Felicia<br />
Toma. Deæi au luptat foarte bine<br />
fiecare, arbitrii nu au putut <strong>de</strong>partaja<br />
combatantele, anunåând scor egal.<br />
Tot ne<strong>de</strong>cis s-a terminat æi ultimul<br />
act al pirami<strong>de</strong>i <strong>de</strong> opt sportivi, în<br />
care Ion Zaftone (R. Moldova) s-a duelat cu Gicã<br />
Apostu (România). O victorie aplaudatã a obåinut<br />
æi poliåistul <strong>de</strong> frontierã sãtmãrean Adrian Vãlean,<br />
în dauna tehnicului Daniel Asaftei.<br />
Publicul prezent la salã a aplaudat prestaåia<br />
sportivilor, care au dovedit cã au o bunã pregãtire<br />
fizicã æi tacticã, fair-play-ul fiind prezent la<br />
fiecare confruntare. Printre spectatori s-a aflat æi<br />
Ediåia cu numãrul 53 a Cupei României la oinã s-a încheiat<br />
în data <strong>de</strong> 19 iulie a.c., pe stadionul Constructorul-Cleopatra<br />
din Constanåa, trofeul fiind adju<strong>de</strong>cat <strong>de</strong> A.C.S. <strong>Frontiera</strong> Tomis<br />
Constanåa, care a învins în finalã pe Straja Bucureæti, scor 20-14.<br />
Finala micã a fost câætigatã <strong>de</strong> Luceafãrul Râmnicelu, care s-a<br />
impus în faåa celor <strong>de</strong> la Vorona Mare cu 15-8. În semifinale s-au<br />
consemnat rezultatele: <strong>Frontiera</strong> Tomis - Luceafãrul 19-15 æi Straja<br />
- Vorona Mare 23-5. Alãturi <strong>de</strong> cele patru formaåii menåionate au<br />
mai participat la turneu C.S.M. Râmnicu Sãrat, Univest Arad, Spicul<br />
Horia, Surdila Greci æi Juventus Olteni.<br />
Ediåia din acest an, organizatã foarte bine <strong>de</strong> Fe<strong>de</strong>raåia Românã<br />
<strong>de</strong> Oinã, alãturi <strong>de</strong> Agenåia Naåionalã pentru Sport, Direcåia pentru<br />
Sport a Ju<strong>de</strong>åului Constanåa æi Consiliul Ju<strong>de</strong>åean, a beneficiat la<br />
festivitatea <strong>de</strong> premiere <strong>de</strong> un moment artistic susåinut <strong>de</strong> formaåii<br />
din Constanåa æi Maramureæ, precum æi <strong>de</strong> un foc <strong>de</strong> artificii.<br />
Organizatorii au pregãtit celor prezenåi æi un inedit concurs pe teme<br />
<strong>de</strong> oinã, încheiat cu acordarea unor premii din partea sponsorilor<br />
Bergenbier, Vodafone, SC Cleopatra Mamaia, Pepsi æi Asociaåia<br />
Internaåionalã a Poliåiætilor (IPA) - secåia Constanåa. Invitat <strong>de</strong> marcã<br />
la finalã a fost viceambasadorul Statelor Unite la Bucureæti, domnul<br />
Mark Taplin, un mare iubitor <strong>de</strong> baseball, cel care a dat startul<br />
finalei, aruncând bãåul celor doi cãpitani. „Nu a fost primul meci<br />
<strong>de</strong> oinã la care am asistat, dar a fost cel mai important. Sunt mare<br />
fan al baseballului æi al tradiåiilor româneæti, iar oina este ceva<br />
pur tradiåional. Mi se pare extraordinarã asemãnarea dintre oinã<br />
æi sportul nostru naåional, baseballul”, a <strong>de</strong>clarat distinsul oaspete,<br />
cunoscutul luptãtor <strong>de</strong> K1 Ciprian Sora.<br />
Cronologia meciurilor:<br />
Rãzvan Panã p. ab. (repriza I) Aurel Pirtea<br />
Marius Caramilea b. ab. (I) Ionuå Becherute<br />
Vajas Laszlo p. k.o. Marian Toma<br />
Sferturi piramidã<br />
Soltez Laszlo b. ab. (I) Sorin Florea<br />
Ion Zaftone b. ab. (I) Florian Voloacã<br />
Pavel Pocotilov p.p. Gicã Apostu<br />
Ion Cojocaru b. ab. (II) Norbert Polgar<br />
Super Fight<br />
Daniel Asaftei p. ab. (IV) Adrian<br />
Vãlean<br />
Cristian Anghel p. ab. (I) Emilian Mitel<br />
Semifinale piramidã<br />
Soltez Laszlo p. ab. (I) Ion Zaftone<br />
Gicã Apostu b. ab. (II) Ion Cojocaru<br />
Super Fight<br />
Silviu Cudalbu b. ab. (I) Senol<br />
Yilmaz<br />
Ion Brînzã b. ab. (I) Ætefan<br />
Marghiol<br />
Alina Zaharia egalitate Felicia<br />
Toma<br />
Finala pirami<strong>de</strong>i<br />
Ion Zaftone egalitate Gicã Apostu<br />
Super Fight<br />
Attila Varga b. ab. (I) Daniel Furcã<br />
„<strong>Frontiera</strong> Tomis“ Constanåa, imbatabilã în Cupa României<br />
care a participat la festivitatea <strong>de</strong> premiere alãturi <strong>de</strong> preæedintele<br />
FRO, colegul nostru Nicolae Dobre.<br />
Cupa Cleopatra la oinã pe plajã, ajunsã la ediåia a doua, s-a<br />
disputat pe 18 iulie pe plaja Mo<strong>de</strong>rn din Constanåa, la start fiind<br />
prezente echipele Vorona Mare, Juventus Olteni, Straja Bucureæti<br />
æi Cleopatra Mamaia. Finala a fost câætigatã <strong>de</strong> Vorona Mare, în<br />
dauna celor <strong>de</strong> la Juventus Olteni, scor 10-9.<br />
Tot pe terenul Constructorul-Cleopatra s-a disputat, în data <strong>de</strong><br />
20 iulie, æi Memorialul Mircea Tomescu, în competiåie intrând<br />
echipele <strong>Frontiera</strong> Tomis, Straja Bucureæti æi Spicul Horia. Turneul<br />
a fost câætigat <strong>de</strong> Straja. Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã constãnåeni s-au<br />
duelat în cadrul Cupei 24 iulie<br />
În perioada 17 iunie - 22 iulie a.c. s-a <strong>de</strong>sfãæurat o nouã<br />
ediåie a Cupei 24 iulie la fotbal, competiåie organizatã în fiecare<br />
an <strong>de</strong> Poliåia <strong>de</strong> Frontierã din Constanåa. Au participat formaåii<br />
reprezentând structurile IJPF Constanåa, Grup Nave Constanåa,<br />
Grup Nave Mangalia, SPF Negru Vodã, SPF Bãneasa æi SPF Ostrov.<br />
În finala pentru locurile 3 - 4, IJPF Constanåa a învins SPF Bãneasa<br />
cu 4-2. Înaintea finalei mari a avut loc o <strong>de</strong>monstraåie <strong>de</strong> arte<br />
maråiale, protagoniæti fiind opt luptãtori din cadrul Detaæamentului<br />
<strong>de</strong> intervenåie al IJPF Constanåa. Trofeul a fost câætigat <strong>de</strong> Grup<br />
Nave Constanåa, care a dispus <strong>de</strong> Grup Nave Mangalia, scor 4-<br />
0. Festivitãåile s-au încheiat printr-o <strong>de</strong>monstraåie <strong>de</strong> oinã între<br />
formaåiile <strong>Frontiera</strong> Tomis æi Spicul Horia, pe acordurile unui<br />
ansamblu folcloric din Maramureæ.<br />
Paginã realizatã <strong>de</strong> Marius NICULESCU<br />
<br />
F R O N T I E R A<br />
S p o r t<br />
31
Recent, la Editura MIRA a apãrut<br />
lucrarea MIGRAÅIA ILEGALÃ<br />
ÆI CRIMA ORGANIZATÃ, sub<br />
coordonarea inspectorului general<br />
al PFR, dr. Nelu Pop, autori fiind<br />
colegii noætri Gheorghe Tiron æi<br />
Anghel Stoica.<br />
Cartea <strong>de</strong>buteazã cu istoricul<br />
fenomenului migraåionist æi continuã<br />
cu migraåia pentru muncã æi factorii<br />
care genereazã migraåia. Autorii<br />
trateazã migraåia ilegalã ca formã a<br />
crimei organizate. Sunt prezentaåi<br />
factori <strong>de</strong> risc la frontierele României<br />
æi cazuri concrete <strong>de</strong> infracåiuni<br />
circumscrise criminalitãåii transfrontaliere.<br />
Dupã cum afirmã cei doi colegi în Cuvântul înainte, lucrarea<br />
vine sã aducã argumente în sprijinul realizãrii obiectivelor<br />
propuse, a nevoii <strong>de</strong> cunoaætere <strong>de</strong> cãtre poliåiætii <strong>de</strong> frontierã,<br />
æi nu numai, a modului <strong>de</strong> abordare a fenomenelor, cooperãrii<br />
interne æi internaåionale, <strong>de</strong>finirii clare a standar<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> lucru<br />
æi a performanåelor profesionale.<br />
La 12 septembrie 1848, 30 <strong>de</strong><br />
oameni au fost uciæi în localitatea<br />
Luna, ju<strong>de</strong>åul Cluj, pentru cã au refuzat<br />
sã se înroleze în armata austro-ungarã,<br />
evenimentul constituind un moment<br />
<strong>de</strong> cotiturã în revoluåia românilor,<br />
precipitând convocarea æi <strong>de</strong>sfãæurarea<br />
celei <strong>de</strong> a III-a Adunãri Naåionale <strong>de</strong> la<br />
Blaj (15 septembrie 1848).<br />
„Masacrul <strong>de</strong> la Luna, septembrie<br />
1848” este o carte document apãrutã<br />
ca omagiu la împlinirea a 160 <strong>de</strong> ani<br />
<strong>de</strong> la tragicul eveniment, rezultat al<br />
refuzului românilor <strong>de</strong> a recunoaæte<br />
uniunea foråatã a Transilvaniei cu<br />
Ungaria æi efectul acesteia, noua lege<br />
<strong>de</strong> recrutare introdusã <strong>de</strong> Ungaria æi pe teritoriul Transilvaniei.<br />
Profitând <strong>de</strong> un viciu <strong>de</strong> formã (legea nu fusese sancåionatã<br />
<strong>de</strong> împãrat), românii se opun hotãrârii recrutãrii într-o armatã<br />
strãinã, organizatã cu scopul <strong>de</strong> a lupta împotriva intereselor<br />
naåionale româneæti.<br />
Lucrarea <strong>de</strong> faåã se bazeazã pe documente autentice<br />
<strong>de</strong>scoperite <strong>de</strong> colonelul (r) Ioan Mazere în arhiva Naåionalã a<br />
Direcåiei Ju<strong>de</strong>åene Cluj.<br />
A apãrut numãrul 4/ <strong>2008</strong> al<br />
Revistei <strong>Frontiera</strong> <strong>de</strong> Vest, editatã <strong>de</strong><br />
colegii poliåiæti <strong>de</strong> frontierã din cadrul<br />
DPF Timiæoara. Revista, fondatã<br />
în iulie 2005, are 40 <strong>de</strong> pagini æi<br />
se distribuie gratuit. În paginile ei<br />
gãsim materiale interesante <strong>de</strong>spre<br />
activitatea poliåiei <strong>de</strong> frontierã, o<br />
scurtã istorie a instituåiei, a<strong>de</strong>rarea<br />
la spaåiul Schenghen, un interviu cu<br />
Michael Lange – ofiåer <strong>de</strong> legãturã<br />
al Poliåiei Fe<strong>de</strong>rale <strong>de</strong> la Ambasada<br />
Republicii Fe<strong>de</strong>rale Germania la<br />
Bucureæti -, prezentarea unor cazuri<br />
importante <strong>de</strong>scoperite <strong>de</strong> aceætia,<br />
galeriile æefilor direcåiei æi inspectoratelor sau vizite ale unor<br />
personalitãåi. Totodatã, fiind un numãr apãrut æi cu ocazia Zilei<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã, în revistã regãsim mesajele preæedintelui<br />
României Traian Bãsescu, prim-ministrului Cãlin Popescu<br />
Tãriceanu, ministrului internelor æi reformei administrative,<br />
Cristian David, secretarului <strong>de</strong> stat în MIRA, chestorul general<br />
dr. Anghel Andreescu, inspectorului general al PFR, chestorul<br />
principal dr. Nelu Pop, precum æi ale æefilor tuturor structurilor<br />
cu care se coopereazã la nivelul ju<strong>de</strong>åului Timiæ.<br />
32<br />
Cartea „Plante æi miresme biblice<br />
– Hranã pentru suflet æi trup” este<br />
scrisã <strong>de</strong> Ovidiu Bojor, doctor în<br />
farmacie, membru al Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong><br />
Ætiinåe Medicale, fondatorul fitoterapiei<br />
mo<strong>de</strong>rne din România, expert al<br />
Naåiunilor Unite pentru programe <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zvoltare industrialã æi inventatorul<br />
insulinei vegetale æi <strong>de</strong> colonelul (r)<br />
Dumitru Rãducanu, farmacist primar,<br />
membru al Societãåii Internaåionale<br />
<strong>de</strong> Istorie a farmaciei, <strong>de</strong>corat cu<br />
înalta distincåie a Bisericii Ortodoxe<br />
Române, Crucea patriarhalã pentru<br />
mireni, ca urmare a contribuåiei aduse<br />
la realizarea Marelui æi Sfântului Mir în perioada 1988-2007,<br />
aceasta fiind o lucrare cu un puternic rãsunet în domeniul religios<br />
æi ætiinåific. Cei doi oameni <strong>de</strong> ætiinåã au i<strong>de</strong>ntificat în Biblie 90<br />
<strong>de</strong> plante æi au <strong>de</strong>dicat fiecãreia o monografie riguros structuratã:<br />
menåiuni æi semnificaåii biblice, <strong>de</strong>scriere ætiinåificã, compoziåie<br />
chimicã, acåiune farmacologicã, utilizãri terapeutice, mod <strong>de</strong><br />
administrare æi, când este cazul, contraindicaåii.<br />
Cele 90 <strong>de</strong> plante apar firesc în cursul unor întâmplãri æi<br />
evenimente biblice, cu ocazia prezentãrii unor lãcaæuri æi ritualuri,<br />
în parabolele profeåilor æi ale Mântuitorului.<br />
Cu ocazia Zilei <strong>de</strong> 24 Iulie, colegii <strong>de</strong><br />
la IJPF Vaslui au editat, ca æi anul trecut,<br />
o revistã omagialã cu aceastã ocazie.<br />
Tot în acest an, dar la1 iunie, s-au<br />
împlinit 130 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la prima atestare<br />
a unitãåii vasluiene, fapt redat foarte<br />
frumos în paginile revistei printr-o istorie<br />
documentatã æi completã a evoluåiei<br />
acesteia, din 1978 pânã în zilele noastre.<br />
Mai sunt publicate diverse mesaje <strong>de</strong><br />
felicitare, materiale referitoare la spaåiul<br />
Schenghen, este prezentat personalul<br />
inspectoratului, materiale <strong>de</strong>spre CNP,<br />
SNPPC æi din domeniul juridic, o paginã<br />
<strong>de</strong> sport æi una <strong>de</strong> umor.<br />
Felicitãri æi „La mulåi ani” colegilor<br />
vasluieni!<br />
Æcoala <strong>de</strong> Pregãtire a Agenåilor<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã „Avram Iancu”<br />
a scos numãrul doi al Revistei „Pro<br />
Patria Sempre”. Revista are 24 <strong>de</strong><br />
pagini, în cuprinsul cãrora se regãsesc<br />
aspecte din cadrul æcolii, este prezentat<br />
un interviu cu comisarul Opriæ Florin,<br />
directorul adjunct pentru logisticã, un<br />
material <strong>de</strong>spre falsuri în documente,<br />
un mic curs <strong>de</strong> fotografie, cooperarea<br />
româno-maghiarã, aspecte din<br />
activitatea <strong>de</strong> zi cu zi, povestiri dintro<br />
cãlãtorie prin åarã, pagini <strong>de</strong> culturã<br />
æi creaåie, sport æi divertisment.<br />
Înaltul Comisariat al Naåiunilor Unite<br />
pentru Refugiaåi (UNHCR), Reprezentanåa<br />
în România, a adus în atenåia publicului<br />
interesat, douã volume <strong>de</strong> specialitate<br />
„Legislaåie naåionalã relevantã în domeniul<br />
azilului æi migraåiei”. Lucrarea se doreæte a<br />
fi o culegere <strong>de</strong> legi, hotãrâri sau ordonanåe<br />
grupate în mai multe secåiuni. Astfel, primul<br />
volum cuprin<strong>de</strong>: Legislaåie în materia<br />
drepturilor omului, Regimul juridic al<br />
refugiaåilor, Apatridie æi cetãåenie, Imigraåie<br />
æi regimul strãinilor, Regimul juridic al<br />
frontierei <strong>de</strong> stat. Cel <strong>de</strong>-al doilea volum are nouã secåiuni:<br />
Integrarea socialã a strãinilor, Protecåia copilului, Starea civilã,<br />
Asistenåã socialã, Locuinåa, Legislaåie relevantã în domeniul<br />
muncii, Sãnãtate, Economie æi Regimul vizelor.<br />
F R O N T I E R A<br />
A p a r i å i i e d i t o r i a l e
Semnal<br />
editorial<br />
Corpul Naåional al Poliåiætilor din cadrul<br />
DPF Timiæoara, IJPF Timiæ æi Æcoala <strong>de</strong><br />
Formare Iniåialã a Poliåiætilor <strong>de</strong> Frontierã<br />
Timiæoara au organizat, în data <strong>de</strong> 10 iulie<br />
a.c., un inedit concurs <strong>de</strong> pescuit.<br />
Dis-<strong>de</strong>-dimineaåã, 80 <strong>de</strong> poliåiæti <strong>de</strong><br />
frontierã, în frunte cu æeful CNP, comisar-æef<br />
<strong>de</strong> poliåie Florin Moghelnitchi, înarmaåi cu<br />
unelte <strong>de</strong> pescuit, momealã æi multã rãbdare,<br />
au <strong>de</strong>scins pe bãlåile Pescotim, <strong>de</strong> la Sacosu<br />
Turcesc. Dupã mai bine <strong>de</strong> æase ore <strong>de</strong> momit peætele, soråii au <strong>de</strong>cis: prima<br />
poziåie a fost adju<strong>de</strong>catã <strong>de</strong> echipa formatã din comisar-æef <strong>de</strong> poliåie Ionel<br />
Bocancea æi agent principal <strong>de</strong> poliåie Dorin Mantale, care au adunat în juvelnic<br />
19,5 kilograme <strong>de</strong> peæte, locul secund revenind<br />
echipei formatã din agent æef adjunct <strong>de</strong> poliåie<br />
Ætefan Stroiåa æi inspector Radu Lupu, cu 15,7<br />
kilograme <strong>de</strong> peæte. Pe poziåia a treia s-au<br />
clasat agent-æef principal <strong>de</strong> poliåie Constantin<br />
Corneanu æi agent <strong>de</strong> poliåie Robert Csizar, cu<br />
9 kilograme <strong>de</strong> peæte. Cea mai mare capturã<br />
a fost realizatã <strong>de</strong> agent principal <strong>de</strong> poliåie<br />
Mircea Marcu, care a agãåat în cârlig un crap<br />
<strong>de</strong> 3,7 kilograme.<br />
Pescarii cu epoleåi au dovedit cã sunt æi<br />
ecologiæti, eliberând în baltã toåi peætii, iar la<br />
masa festivã au servit peæte oceanic.<br />
Festivitatea <strong>de</strong> premiere æi „pomana peætelui”<br />
a avut loc la Baza Sportivã a IJPF Timiæ.<br />
Ciprian GAIC<br />
Pensie e lungã !<br />
Începând cu data<br />
<strong>de</strong> 4 august a.c.,<br />
comisarul-æef <strong>de</strong> poliåie<br />
Bungãu Gheorghe, æeful<br />
Biroului Dispecerat din<br />
cadrul DPF Ora<strong>de</strong>a,<br />
æi-a încetat raporturile<br />
<strong>de</strong> serviciu cu drept la<br />
pensie, dupã o activitate<br />
<strong>de</strong> 33 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong>pusã în<br />
slujba armei pe care cu<br />
drag a îmbrãåiæat-o.<br />
Studii absolvite:<br />
-1975 – Æcoala Militarã <strong>de</strong><br />
Ofiåeri Activi „N. Bãlcescu”, Sibiu<br />
– locotenent;<br />
-1993 – Aca<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> Înalte Studii<br />
Militare – Fac. <strong>de</strong> Arme Întrunite;<br />
-1995 – Curs Post-Aca<strong>de</strong>mic<br />
comandanåi <strong>de</strong> Brigãzi.<br />
-1998 – Facultatea <strong>de</strong> Drept din<br />
cadrul Universitãåii Ora<strong>de</strong>a – cu<br />
diplomã <strong>de</strong> licenåã<br />
Funcåii <strong>de</strong>åinute:<br />
-1975 – 1976 – comandantul<br />
Pichetului <strong>de</strong> Grãniceri Roæiori<br />
Pescari cu epoleåi<br />
– Batalionul 190<br />
Grãniceri Ora<strong>de</strong>a;<br />
- 1976 – 1983 – a<br />
<strong>de</strong>åinut diferite funcåii<br />
<strong>de</strong> execuåie în cadrul<br />
Brigãzii 5 Grãniceri<br />
Ora<strong>de</strong>a;<br />
- 1983 – 1987<br />
– lector-æef la Catedra<br />
Ætiinåe Sociale –<br />
Centrului <strong>de</strong> Instrucåie<br />
al Grãnicerilor Ora<strong>de</strong>a;<br />
- 1987 – 1990 – a<br />
<strong>de</strong>åinut diferite funcåii <strong>de</strong> execuåie,<br />
în cadrul Centrul <strong>de</strong> Instrucåie al<br />
Grãnicerilor Ora<strong>de</strong>a;<br />
- 1990 – 2003 – æef <strong>de</strong> catedrã<br />
la Æcoala <strong>de</strong> Pregãtire a Subofiåerilor<br />
<strong>de</strong> Grãniceri/Agenåilor Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã „Avram Iancu” Ora<strong>de</strong>a;<br />
- 2003 – <strong>2008</strong> – æeful Biroului<br />
Dispecerat din cadrul DPF Ora<strong>de</strong>a.<br />
Colegii <strong>de</strong> serviciu îi ureazã pensie<br />
lungã, multã sãnãtate, alãturi <strong>de</strong><br />
tradiåionalul „LA MULÅI B...ANI!”.<br />
ANUNÅ ÎNCADRARE<br />
Agenåii <strong>de</strong> poliåie <strong>de</strong> frontierã din cadrul structurilor teritoriale ale PFR<br />
care doresc sã lucreze în cadrul Serviciului Acåiuni Speciale æi Intervenåie<br />
al Inspectoratului General al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã pot trimite un CV. pe<br />
adresa SASI-IGPF, fax 021 3161134. Relaåii la: int.19540 sau 19541.<br />
F R O N T I E R A<br />
33
:-)<br />
:-)Cele mai stupi<strong>de</strong> moråi din istorie<br />
:-)<br />
Moartea e inevitabilã æi tristã, însã, în unele<br />
cazuri, un <strong>de</strong>ces absurd îåi poate <strong>de</strong>screåi<br />
involuntar fruntea. Iatã câteva exemple:<br />
Cântãreåul francez Clau<strong>de</strong> Francois, care a<br />
compus varianta originalã a melodiei „My Way”,<br />
a murit electrocutat în timp ce încerca sã schimbe<br />
un bec în cada plinã cu apã.<br />
Leslie Harvey, chitaristul trupei Stone the<br />
Crows, a murit pe scenã în 1972, electrocutat <strong>de</strong><br />
microfonul la care cânta.<br />
O altã moarte cel puåin bizarã este a<br />
dramaturgului Tennessee Williams, care, în anul<br />
1983, a fost gãsit mort în camera <strong>de</strong> hotel, dupã ce<br />
s-a înecat cu un dop <strong>de</strong> sticlã. Era mort <strong>de</strong> beat.<br />
Poate cea mai controversatã moarte este<br />
cea a prezentatoarei TV Christine Chubbuck,<br />
angajatã a postului <strong>de</strong> televiziune Channel 40.<br />
Aceasta a anunåat în timpul unei emisiuni cã va<br />
urma o premierã absolutã: a scos un revolver æi<br />
s-a împuæcat în cap. Imaginile au fost transmise<br />
în direct.<br />
În 2005, Lee Seung Seop, un coreean în<br />
vârstã <strong>de</strong> 28 <strong>de</strong> ani, s-a prãbuæit într-un internet<br />
cafe, dupã ce jucase Starcraft & World of Warcraft<br />
timp <strong>de</strong> aproximativ 50 <strong>de</strong> ore consecutiv. Cu æase<br />
sãptãmâni înainte, fusese concediat pe motiv cã<br />
lipsea <strong>de</strong> la serviciu pentru a-æi petrece timpul<br />
jucându-se pe computer.<br />
În 1923, jocheul Frank Hayes a suferit un<br />
atac <strong>de</strong> cord în timpul unei curse. Calul sãu, Sweet<br />
Kiss, a terminat pe primul loc, Hayes <strong>de</strong>venind<br />
astfel primul jocheu mort care a câætigat vreodatã<br />
o cursã.<br />
Un bãrbat din Texas, SUA, care nu putea sã<br />
înghitã alcool din cauza unor probleme medicale<br />
la gât, nu a renunåat la alcool, ci a încercat sã îl<br />
introducã în organism prin rect, printr-o procedurã<br />
similarã celei prin care se face o clismã. A murit<br />
dupã ce æi-a introdus în organism douã sticle <strong>de</strong><br />
sherry <strong>de</strong> 1,5 litri.<br />
Un bãrbat din West Virginia a fost zdrobit<br />
sub resturile unui hambar, dupã ce a tãiat cu o<br />
drujbã un stâlp <strong>de</strong> susåinere æi a fãcut ca toatã<br />
clãdirea sã-i cadã în cap.<br />
34<br />
<br />
Doi tineri din Carolina <strong>de</strong> Sud, soå æi soåie,<br />
au fost gãsiåi în comã, goi pe stradã. Mister mare:<br />
nu prezentau urme <strong>de</strong> violenåã. S-a investigat atent<br />
æi le-au fost gãsite hainele pe un acoperiæ åuguiat<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>asupra locului un<strong>de</strong> au fost <strong>de</strong>scoperiåi.<br />
Se pare cã au cãzut în timp ce încercau sã facã<br />
dragoste.<br />
Un om a murit înecat în piscinã. Nimic<br />
ciudat pânã aici, însã trebuie spus cã e cel puåin<br />
stupid sã te îneci în piscinã la o petrecere la care<br />
erau prezenåi în jur <strong>de</strong> 200 <strong>de</strong> salvamari. S-a<br />
întâmplat în 1985, la petrecerea organizatã <strong>de</strong><br />
salvamarii din New Orleans, pentru a sãrbãtori<br />
încheierea sezonului fãrã niciun <strong>de</strong>ces. La<br />
sfâræitul petrecerii a fost gãsit în piscinã corpul<br />
neînsufleåit al lui Jerome Moody, în vârstã <strong>de</strong> 31<br />
<strong>de</strong> ani. Nimeni nu a observat pânã atunci cã omul<br />
plutea fãrã suflare.<br />
Hans Steininger a fost relativ celebru pentru<br />
cã avea cea mai lungã barbã din lume: <strong>de</strong> 1,4<br />
metri. Barba, însã, l-a æi ucis. În anul 1967 a<br />
avut loc un puternic incediu, în timpul cãruia,<br />
încercând sã fugã, Steininger s-a împiedicat <strong>de</strong><br />
propria barbã æi æi-a rupt gâtul.<br />
În 1991, Yooket Paen a murit în timp ce se<br />
plimba prin ferma sa. A alunecat într-o groapã,<br />
în cã<strong>de</strong>re s-a agãåat <strong>de</strong> un cablu <strong>de</strong> curent æi s-a<br />
electrocutat. La înmormântare, sora sa, arãtând<br />
cum s-a întâmplat nefericitul eveniment, a<br />
alunecat æi a atins acelaæi fir. A <strong>de</strong>cedat æi ea tot<br />
prin electrocutare.<br />
Un bãrbat din Illinois a pariat cu un prieten<br />
cã, dintre ei doi, el va sta cel mai mult întins<br />
pe æine în calea unui tren care se apropie. A<br />
câætigat.<br />
În 1990, un magician amator a murit în timp<br />
ce încerca sã facã o cascadorie numitã „îngropat<br />
<strong>de</strong> viu”. S-a aæezat într-un sicriu din sticlã construit<br />
<strong>de</strong> el æi a fost coborât într-o groapã. Aceasta a fost<br />
paråial acoperitã cu pãmântul scos, iar echipa care<br />
îl ajuta a turnat beton pentru a umple groapa. La<br />
un moment dat, aceætia æi-au dat seama cã betonul<br />
a spart sicriul, iar când l-au scos, au constatat<br />
<strong>de</strong>cesul.<br />
F R O N T I E R A<br />
:-)<br />
Regula cifrei unice:<br />
presupune<br />
completarea<br />
careului <strong>de</strong> 81<br />
cãsuåe dupã<br />
O SINGURÃ<br />
REGULÃ: orice<br />
rând, orice coloanã<br />
<strong>de</strong> 9 cãsuåe æi<br />
oricare pãtrat<br />
<strong>de</strong> 3X3 cãsuåe sã<br />
conåinã o singurã<br />
datã fiecare cifrã<br />
cuprinsã între 1<br />
æi 9.<br />
D i v e r t i s m e n t
B<br />
U<br />
A C R<br />
N<br />
:-)<br />
I<br />
Galeria a cu zâmbete!<br />
e STAÅIUNE<br />
DOUÃ MERE!<br />
POVÂRNIÆ<br />
MULAÅI PE<br />
PICIOR(DIM)<br />
ARBORE<br />
LAC<br />
NORD-VEST<br />
STUP REBEL<br />
:-)<br />
LA MUNTE ÆI LA MARE<br />
MICUL<br />
TÂRG<br />
STAÅIUNE<br />
PRÃPASTIE<br />
CON GOL!<br />
STAÅIUNE<br />
IEÆIRE DIN<br />
MONEASA!<br />
CAMPIONUL<br />
DIN CASÃ!<br />
CADÃ<br />
STAÅIUNE<br />
STAÅIUNE<br />
...GOVORA<br />
DEBUTUL<br />
LA BORSEC!<br />
GLUMÃ<br />
LA VILÃ!<br />
CÃLARAÆI<br />
(AUTO)<br />
STAÅIUNE<br />
LOCURI DE<br />
ACCES<br />
BUTURI<br />
VASLUI<br />
(AUTO)<br />
<strong>2008</strong><br />
ÎN VENÃ!<br />
CREANGA<br />
POETULUI<br />
STAÅIUNE<br />
BULGÃREASCÃ<br />
<strong>de</strong> Dumitru MOCANU<br />
INTRARE ÎN<br />
SATURN!<br />
CURS!<br />
CRAI!<br />
FRUCT DIN<br />
ÅÃRI CALDE<br />
FRAGED<br />
3,14<br />
STAÅIUNE<br />
(SÂNGIORGIU<br />
DE ...)<br />
...MIDIA<br />
Într-o benzinãrie, un programator<br />
se uitã <strong>de</strong>rutat la pompe æi murmurã: - 95?<br />
... 98? ... 95! ... 98!<br />
Vãzându-l pierdut, un angajat al<br />
benzinãriei se apropie æi îl intreabã:<br />
- Cu ce vã pot ajuta?<br />
Cu o razã <strong>de</strong> fericire în privire,<br />
rãspun<strong>de</strong>:<br />
-Benzinã XP sau Vista aveåi?<br />
Tatã, cum am apãrut eu pe<br />
lume??<br />
Tatãl zice: - Fiule, cred cã într-o zi<br />
tot ai sã afli! Hai sã-åi spun pe limba ta:<br />
pãi, eu æi cu maicã-ta, într-o zi, am intrat<br />
într-o camerã <strong>de</strong> chat a Yahoo-ului. Am<br />
aranjat apoi o întâlnire via e-mail cu<br />
maicã-ta æi ne-am întâlnit într-un internet<br />
cafe virtual.<br />
Ne-am strecurat într-o camerã privatã,<br />
un<strong>de</strong> maicã-ta a fost <strong>de</strong> acord cu un<br />
download din hard-ul meu. Imediat ce<br />
eram gata <strong>de</strong> upload, am <strong>de</strong>scoperit cã<br />
nici unul dintre noi nu folosise firewallul<br />
æi fiindcã <strong>de</strong>ja era prea târziu sã dãm<br />
<strong>de</strong>lete, nouã luni mai târziu a apãrut<br />
un mic popup care a åipat din toåi<br />
rãrunchii:<br />
- You`ve Got Mail!!!!<br />
Un tip bate la poarta unei case!<br />
Un câine se ridicã în douã picioare æi-i<br />
spune:<br />
-Stãpânul nu e acasã!<br />
Tipul leæinã <strong>de</strong> spaimã. Când îæi<br />
revine, îl întreabã pe câine:<br />
-Pãi, dacã eæti câine, <strong>de</strong> ce nu latri ?<br />
-N-am vrut sã vã sperii!<br />
Bulã æi taicã-sãu:<br />
- Ce mai e nou pe la æcoalã, fiule?<br />
- Nimic! Mi-au prelungit contractul<br />
pentru clasa a VI-a!<br />
Balena mascul se învârte<br />
nervos în jurul balenei femelã:<br />
- Guvernele tuturor åãrilor, sute<br />
<strong>de</strong> organizaåii ecologiste, li<strong>de</strong>ri<br />
politici <strong>de</strong> marcã, milioane <strong>de</strong> oameni<br />
- toåi se luptã ca specia noastrã sã<br />
supravieåuiascã, iar tu îmi spui mie cã te<br />
doare capul...<br />
:-)<br />
POMADÃ<br />
TÂRGU...<br />
STAÅIUNE<br />
BLUZA<br />
LELIÅEI<br />
PODOABÃ<br />
A MÃRII<br />
BUN DE<br />
PLAJÃ<br />
F R O N T I E R A<br />
D i v e r t i s m e n t<br />
Responsabili <strong>de</strong> pagini Ætefan ANDREESCU æi Marius IONESCU<br />
35
Costel Busuioc s-a nãscut la 21 octombrie 1974, în<br />
comuna Tomeæti, ju<strong>de</strong>åul Iaæi, într-o familie numeroasã. La<br />
14 ani a hotãrât sã pãrãseascã satul copilãriei sale pentru<br />
a-æi lua <strong>de</strong>stinul în propriile mâni. A lucrat pe la diverse<br />
familii din Timiæ, ca bãiat bun la toate. Când a mai crescut,<br />
s-a angajat la CFR. Un preot l-a învãåat sã scrie æi sã citeascã<br />
dupã Biblie. Încã <strong>de</strong> pe vremea în care cânta pe la bisericile<br />
din satele maramureæene, acolo un<strong>de</strong> a cunoscut-o æi pe<br />
soåia sa Daniela, spera sã urmeze studii muzicale æi poate,<br />
cine ætie, chiar sã aparã într-o bunã zi pe o scenã mare.<br />
De-a lungul timpului, mulåi au fost cei care au ascultat<br />
glasul lui Costel æi a început sã primeascã invitaåii, întâi<br />
pentru mici scenete la cãminul cultural din comunã, apoi<br />
chiar la Opereta din Timiæoara. Deæi i-au recunoscut talentul,<br />
nu l-au putut angaja pentru cã nu avea studii. L-a auzit, la<br />
un moment dat, un mare profesor <strong>de</strong> la Viena, care i-a oferit<br />
o bursã <strong>de</strong> trei luni, sã înveåe canto temeinic. Din pãcate,<br />
chiar atunci soåia lui a avut niæte probleme <strong>de</strong> sãnãtate æi<br />
nu s-a putut duce. În urmã cu doi ani, Costel a ajuns în<br />
Spania, ajutat <strong>de</strong> un cumnat. La Madrid, Costel a fost angajat<br />
<strong>de</strong> un om <strong>de</strong> afaceri spaniol, în construcåii. Într-o zi, când<br />
fãcea ciment la betonierã, cânta aæa <strong>de</strong> tare cã se auzea în<br />
tot cartierul æi vecinii au chemat televiziunea. Atunci „a<br />
<strong>de</strong>butat” Costel pe micile ecrane spaniole, la TV1 Spania.<br />
În urmã cu un an, Costel a cântat unei familii cântece<br />
religioase. Aceætia, într-o bunã zi, au auzit anunåul la<br />
televizor: se cãutau concurenåi pentru emisiunile „Tiennes<br />
un talento” æi „Hijos <strong>de</strong> Babel” (fii lui Babel). L-au înscris,<br />
prin telefon, la ambele emisiuni. A luat castingul la primul,<br />
apoi a fost la celãlalt æi l-a luat æi pe acesta, dar a ales Hijos<br />
<strong>de</strong> Babel.<br />
Aceasta este pe scurt biografia lui Costel Busuioc aæa<br />
cum este ea postatã pe siteul Televiziunii Române, care<br />
îæi încuraja telespectatorii sã-l voteze pe tânãrul cântãreå<br />
român.<br />
El a reuæit, dupã o luptã <strong>de</strong>loc uæoarã, sã câætige concursul<br />
Hijos <strong>de</strong> Babel.. Costel Busuioc a rãspuns invitaåiei <strong>de</strong> a<br />
participa la spectacolul prilejuit <strong>de</strong> Ziua Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Române, fapt ce a constituit o plãcutã surprizã pentru toåi<br />
cei prezenåi la eveniment.<br />
Am reuæit, în culise, sã schimbãm câteva impresii cu<br />
„Pavarotti din Banat”.<br />
- Ce ne puteåi spune <strong>de</strong>spre<br />
participarea dumneavoastrã la acest<br />
eveniment æi cum apreciaåi atmosfera<br />
din aceastã searã?<br />
- A fost o searã specialã, æi vreau sã<br />
mulåumesc domnilor <strong>de</strong> la Poliåia <strong>de</strong><br />
Frontierã, celor care m-au contactat în<br />
Spania æi, <strong>de</strong>æi eu am un contract cu<br />
Sony, fapt care face dificilã apariåia mea<br />
pe alte scene, aici a fost <strong>de</strong>cizia mea sã<br />
particip æi am cântat cu multã plãcere.<br />
Este o onoare pentru mine sã cânt cu<br />
aceastã ocazie, pentru o instituåie a<br />
statului român.<br />
Publicul din aceastã searã a fost unul<br />
<strong>de</strong>osebit, am fost întâmpinat cu multã<br />
cãldurã, Toåi participanåii s-au ridicat în<br />
picioare atunci când eu am cântat. A fost<br />
extraordinar.<br />
- Aåi pregãtit o surprizã <strong>de</strong>osebitã<br />
pentru publicul din aceastã searã - aåi<br />
interpretat în duet cu domnul Gheorghe<br />
Turda o piesã celebrã dar æi dificilã în<br />
acelaæi timp „O sole mio”. Ce ne puteåi<br />
spune <strong>de</strong>spre acest inedit duet?<br />
- A fost într-a<strong>de</strong>vãr o surprizã, a fost<br />
foarte frumos, eu sunt mare admirator<br />
al domnului Turda, dar æi al domnului<br />
Grigore Leæe. Ei reprezintã cu a<strong>de</strong>vãrat<br />
valoarea acestei åãri, <strong>de</strong> aceea a fost o<br />
onoare pentru mine sã mã aflu pe aceeaæi<br />
scenã cu aceæti artiæti, pe care îi admir æi<br />
îi respect <strong>de</strong>opotrivã.
L E G I S<br />
MINISTERUL INTERNELOR ÆI REFORMEI SINDICATUL NAÅIONAL AL POLIÅIÆTILOR<br />
ADMINISTRATIVE<br />
ÆI PERSONALULUI CONTRACTUAL<br />
<strong>Nr</strong>.12948 din 05.08.<strong>2008</strong> <strong>Nr</strong>. 1650 din 05.08.<strong>2008</strong><br />
ACORD PRIVIND RAPORTURILE DE SERVICIU<br />
În temeiul drepturilor garantate <strong>de</strong><br />
art. 6 din Carta Socialã Europeanã,<br />
art. 41 alin. (5) din Constituåia<br />
României, art. 72 din Legea nr. 188/<br />
1999 privind Statutul funcåionarilor<br />
publici, republicatã, Cap. 3 -<br />
Acorduri Colective art. 22-31 din<br />
Hotãrârea Guvernului nr. 833/2007<br />
privind normele <strong>de</strong> organizare æi<br />
funcåionare a comisiilor paritare æi<br />
încheierea acordurilor colective,<br />
se încheie prezentul Acord privind<br />
raporturile <strong>de</strong> serviciu, unic la<br />
nivelul Ministerului Internelor æi<br />
Reformei Administrative, pentru<br />
structurile un<strong>de</strong> se aplicã Legea nr.<br />
360/2002 privind Statutul poliåistului,<br />
cu modificãrile æi completãrile<br />
ulterioare, între urmãtoarele pãråi:<br />
- Ministerul Internelor æi<br />
Reformei Administrative, <strong>de</strong>numit<br />
în continuare M.I.R.A.;<br />
- Sindicatul Naåional al Poliåiætilor<br />
æi Personalului Contractual, <strong>de</strong>numit<br />
în continuare S.N.P.P.C.<br />
CAPITOLUL 1<br />
Dispoziåii generale<br />
ART. 1<br />
(1) Pãråile semnatare recunosc<br />
æi acceptã pe <strong>de</strong>plin cã sunt egale<br />
æi libere în negocierea acordului<br />
privind raporturile <strong>de</strong> serviciu æi<br />
se obligã sã respecte în totalitate<br />
preve<strong>de</strong>rile acestuia.<br />
(2) M.I.R.A. recunoaæte libera<br />
exercitare a dreptului sindical,<br />
conform reglementãrilor legale în<br />
vigoare.<br />
(3) Prezentul acord, conform<br />
preve<strong>de</strong>rilor art. 72 din Legea<br />
nr. 188/1999 privind Statutul<br />
funcåionarilor publici, republicatã,<br />
cuprin<strong>de</strong> dispoziåii referitoare la:<br />
a) constituirea æi folosirea<br />
fondurilor <strong>de</strong>stinate îmbunãtãåirii<br />
condiåiilor <strong>de</strong> muncã;<br />
b) sãnãtatea æi securitatea<br />
muncii;<br />
c) programul zilnic <strong>de</strong> muncã;<br />
d) perfecåionarea profesionalã;<br />
e) alte mãsuri <strong>de</strong>cât cele prevãzute<br />
<strong>de</strong> lege, referitoare la protecåia celor<br />
aleæi în organele <strong>de</strong> conducere ale<br />
organizaåiilor sindicale.<br />
(4) În situaåia în care intervin alte<br />
reglementãri legale mai favorabile<br />
poliåiætilor, preve<strong>de</strong>rile prezentului<br />
acord vor fi adaptate la acestea.<br />
ART. 2<br />
(1) Clauzele prezentului acord<br />
produc efecte asupra tuturor<br />
poliåiætilor din structurile M.I.R.A.,<br />
cãrora li se aplicã preve<strong>de</strong>rile<br />
Legii nr. 360/2002 privind Statutul<br />
poliåistului.<br />
(2) Acordul privind raporturile<br />
<strong>de</strong> serviciu, unic la nivelul M.I.R.A.,<br />
cuprin<strong>de</strong> drepturile æi obligaåiile<br />
M.I.R.A. æi ale S.N.P.P.C. cu privire<br />
la stabilirea condiåiilor generale <strong>de</strong><br />
muncã.<br />
ART. 3<br />
(1) Prezentul acord poate fi<br />
modificat sau completat cu acte<br />
adiåionale ca urmare a acordului <strong>de</strong><br />
voinåã al pãråilor, în condiåiile legii.<br />
(2) Orice solicitare <strong>de</strong> modificare<br />
a prezentului acord va face obiectul<br />
unei negocieri.<br />
(3) Solicitarea <strong>de</strong> modificare se<br />
comunicã în scris celeilalte pãråi.<br />
(4) Negocierile cu privire la<br />
modificare nu vor putea începe<br />
mai târziu <strong>de</strong> 15 zile æi nici mai<br />
<strong>de</strong>vreme <strong>de</strong> 3 zile lucrãtoare <strong>de</strong> la<br />
data primirii comunicãrii.<br />
(5) Solicitãrile <strong>de</strong> modificare<br />
vor fi <strong>de</strong>puse <strong>de</strong> M.I.R.A. la sediul<br />
S.N.P.P.C., iar cele ale sindicatului<br />
la secretariatul general al M.I.R.A.<br />
(6) La solicitarea sindicatului,<br />
trimestrial va avea loc o întâlnire<br />
între ministrul internelor æi reformei<br />
administrative æi reprezentanåii<br />
S.N.P.P.C.<br />
(7) La cererea S.N.P.P.C., cu<br />
cel puåin 5 zile lucrãtoare înaintea<br />
datei începerii negocierilor, M.I.R.A.<br />
va furniza, în condiåiile legii,<br />
informaåiile necesare negocierii<br />
acordului.<br />
ART. 4<br />
(1) Prezentul acord constituie<br />
informaåie <strong>de</strong> interes public, conform<br />
preve<strong>de</strong>rilor legale.<br />
(2) M.I.R.A. va aduce la cunoætinåa<br />
publicului æi angajaåilor, din oficiu,<br />
prezentul acord prin afiæarea la<br />
sediile unitãåilor (direcåii generale,<br />
direcåii, inspectorate generale,<br />
inspectorate, poliåii municipale æi<br />
orãæeneæti) æi publicarea pe pagina<br />
<strong>de</strong> internet, la secåiunea <strong>de</strong>dicatã<br />
informaåiilor <strong>de</strong> interes public.<br />
ART. 5<br />
(1) Suspendarea sau încetarea<br />
acordului pot interveni prin acordul<br />
pãråilor.<br />
(2) Cu cel puåin 60 <strong>de</strong> zile înainte<br />
<strong>de</strong> expirarea termenului pentru care<br />
a fost încheiat, pãråile vor conveni<br />
asupra prelungirii valabilitãåii<br />
acordului sau a negocierii clauzelor<br />
acestuia.<br />
ART. 6<br />
M.I.R.A. va consulta obligatoriu<br />
S.N.P.P.C. în toate cazurile în care<br />
iniåiazã proiecte <strong>de</strong> acte normative,<br />
cu inci<strong>de</strong>nåã asupra preve<strong>de</strong>rilor<br />
prezentului acord.<br />
ART. 7<br />
(1) M.I.R.A., prin structurile<br />
subordonate, va efectua reåinerea<br />
pe statul <strong>de</strong> platã a cotizaåiei pentru<br />
toåi membrii <strong>de</strong> sindicat, în baza<br />
acordului <strong>de</strong> voinåã exprimat în scris<br />
<strong>de</strong> aceætia, <strong>de</strong>ducerea la impozit,<br />
conform Codului fiscal æi virarea<br />
acesteia în contul sindicatului.<br />
(2) La mutarea dintr-o unitate în<br />
alta, angajatorul are obligaåia <strong>de</strong> a<br />
evi<strong>de</strong>nåia reåinerea cotizaåiei <strong>de</strong><br />
membru <strong>de</strong> sindicat în Certificatul<br />
<strong>de</strong> alocare æi scoatere <strong>de</strong> la drepturi<br />
æi transmiterea datelor cãtre noua<br />
unitate.<br />
ART. 8<br />
(1) M.I.R.A. asigurã în mod gratuit<br />
organizaåiei sindicale reprezentative<br />
urmãtoarele:<br />
Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 8/<strong>2008</strong><br />
1
a) spaåii corespunzãtoare, în<br />
sediul unitãåilor un<strong>de</strong> sunt înfiinåate<br />
organizaåii teritoriale æi dotãrile<br />
(telefon, fax, reåea internet) necesare<br />
<strong>de</strong>sfãæurãrii activitãåii prevãzute <strong>de</strong><br />
lege, iar pentru Biroul Executiv<br />
Central, în incinta unui sediu al<br />
M.I.R.A. din Bucureæti;<br />
b) folosirea spaåiilor M.I.R.A.,<br />
un<strong>de</strong> se pot <strong>de</strong>sfãæura adunãri<br />
generale ale membrilor <strong>de</strong> sindicat,<br />
reuniuni, seminarii organizate <strong>de</strong><br />
sindicat.<br />
c) M.I.R.A. va pune la dispoziåia<br />
S.N.P.P.C. trei autoturisme <strong>de</strong><br />
serviciu pentru <strong>de</strong>sfãæurarea<br />
activitãåii, cu titlul <strong>de</strong> folosinåã.<br />
(2) Spaåiile vor fi puse la dispoziåia<br />
S.N.P.P.C. <strong>de</strong> M.I.R.A., conform<br />
alin. (1) lit.a, pe bazã <strong>de</strong> protocoale<br />
încheiate în acest sens.<br />
CAPITOLUL 2<br />
Constituirea æi folosirea<br />
fondurilor <strong>de</strong>stinate îmbunãtãåirii<br />
condiåiilor la locul <strong>de</strong> muncã<br />
ART.9<br />
(1) M.I.R.A. este obligat sã<br />
prevadã, potrivit legii, în buget<br />
fonduri <strong>de</strong>stinate îmbunãtãåirii<br />
condiåiilor la locul <strong>de</strong> muncã.<br />
(2) Informaåiile cu privire la<br />
fondurile alocate în condiåiile alin.<br />
(1), precum æi eventualele modificãri,<br />
vor fi comunicate organizaåiilor<br />
sindicale reprezentative, în condiåiile<br />
legii.<br />
ART. 10<br />
M.I.R.A. este obligat sã asigure,<br />
în limita fondurilor aprobate prin<br />
buget, condiåii optime <strong>de</strong> muncã,<br />
atât din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
logisticii, cât æi din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />
al dotãrilor æi amenajãrii spaåiilor<br />
în care îæi <strong>de</strong>sfãæoarã activitatea<br />
poliåiætii, precum æi a spaåiilor un<strong>de</strong><br />
se primeæte public.<br />
ART. 11<br />
M.I.R.A. va comunica, la<br />
solicitarea organizaåiilor sindicale<br />
reprezentative, modul <strong>de</strong> folosire<br />
a fondurilor <strong>de</strong>stinate îmbunãtãåirii<br />
condiåiilor la locul <strong>de</strong> muncã,<br />
potrivit legii.<br />
ART. 12<br />
M.I.R.A. împreunã cu<br />
organizaåiile sindicale reprezentative<br />
2 Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 8/<strong>2008</strong><br />
se vor preocupa pentru îmbunãtãåirea<br />
condiåiilor <strong>de</strong> muncã.<br />
CAPITOLUL 3<br />
Securitatea æi sãnãtatea în muncã<br />
ART. 13<br />
(1) M.I.R.A. se obligã sã asigure<br />
poliåiætilor condiåii <strong>de</strong> naturã sã le<br />
ocroteascã sãnãtatea, integritatea<br />
fizicã æi psihicã, precum æi sã aplice<br />
preve<strong>de</strong>rile legale privind mãsurile<br />
<strong>de</strong> protecåie æi siguranåã la locul <strong>de</strong><br />
muncã, inclusiv cele <strong>de</strong> prevenire a<br />
incendiilor.<br />
(2) M.I.R.A. se obligã sã înfiinåeze,<br />
la nivelul unitãåilor centrale æi<br />
subordonate, structuri <strong>de</strong> securitate<br />
æi sãnãtate în muncã, având atribuåii<br />
<strong>de</strong> organizare, coordonare æi control<br />
æi sã <strong>de</strong>semneze la unitãåile teritoriale<br />
unul sau mai mulåi lucrãtori pentru<br />
a se ocupa <strong>de</strong> activitãåile <strong>de</strong><br />
protecåie æi <strong>de</strong> prevenire a riscurilor<br />
profesionale.<br />
(3) Persoanele cu atribuåii <strong>de</strong><br />
securitate æi sãnãtate în muncã sunt<br />
obligate sã facã instructajele <strong>de</strong><br />
securitate æi sãnãtate în muncã, în<br />
conformitate cu preve<strong>de</strong>rile legale în<br />
vigoare æi cu respectarea normelor<br />
interne în acest sens. Instructajul se<br />
va efectua æi individual, ori <strong>de</strong> câte<br />
ori poliåistul îæi schimbã locul <strong>de</strong><br />
muncã. În acest caz, instructajul se<br />
face înainte <strong>de</strong> începerea activitãåii<br />
la noul loc <strong>de</strong> muncã. Dupã fiecare<br />
instructaj, poliåiætii semneazã fiæa <strong>de</strong><br />
protecåie a muncii.<br />
(4) Mãsurile <strong>de</strong> securitate æi<br />
sãnãtate în muncã, elaborate <strong>de</strong><br />
structurile M.I.R.A., se vor lua prin<br />
consultarea organizaåiilor sindicale<br />
reprezentative, în conformitate cu<br />
preve<strong>de</strong>rile legale în vigoare.<br />
ART. 14<br />
M.I.R.A. va comunica la<br />
solicitarea organizaåiilor sindicale<br />
reprezentative modul <strong>de</strong> folosire a<br />
fondurilor <strong>de</strong>stinate îmbunãtãåirii<br />
securitãåii æi sãnãtãåii în muncã.<br />
ART. 15<br />
(1) Uniforma <strong>de</strong> serviciu<br />
æi <strong>de</strong> reprezentare, precum æi<br />
echipamentul <strong>de</strong> protecåie vor fi<br />
acordate, conform condiåiilor legale,<br />
<strong>de</strong> cãtre M.I.R.A.<br />
(2) La cererea organizaåiei<br />
sindicale, M.I.R.A. este obligat sã<br />
punã la dispoziåie, în termen <strong>de</strong> 15<br />
zile lucrãtoare, informaåiile solicitate<br />
referitoare la situaåia echipãrii cu<br />
uniforme <strong>de</strong> serviciu æi echipament<br />
<strong>de</strong> protecåie.<br />
(3) Modificarea mo<strong>de</strong>lului<br />
uniformei <strong>de</strong> serviciu se face cu<br />
consultarea organizaåiei sindicale<br />
reprezentative.<br />
(4) Compensarea în bani a<br />
uniformei <strong>de</strong> serviciu se efectueazã<br />
cel târziu pânã la sfâræitul lunii<br />
septembrie a anului în curs, în<br />
condiåiile în care poliåistul are<br />
uniforma <strong>de</strong> serviciu asiguratã æi în<br />
limita fondurilor bugetare alocate.<br />
ART. 16<br />
(1) În ve<strong>de</strong>rea îmbunãtãåirii<br />
condiåiilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfãæurare a activitãåii<br />
la locurile <strong>de</strong> muncã, pãråile convin<br />
asupra urmãtoarelor cerinåe<br />
minime:<br />
a) asigurarea condiåiilor <strong>de</strong> spaåiu<br />
în conformitate cu normele legale <strong>de</strong><br />
sãnãtate publicã;<br />
b) amenajarea ergonomicã a<br />
locului <strong>de</strong> muncã;<br />
c) asigurarea condiåiilor <strong>de</strong><br />
mediu a spaåiilor <strong>de</strong> lucru - iluminat,<br />
microclimat, o temperaturã optimã<br />
în spaåiile <strong>de</strong>stinate activitãåii,<br />
aerisire, igienizare periodicã;<br />
d) amenajarea anexelor sociale<br />
ale locurilor <strong>de</strong> muncã (vestiare,<br />
grupuri sanitare, cantine, locuri<br />
special amenajate pentru fumãtori<br />
etc.).<br />
(2) M.I.R.A. se obligã ca,<br />
în conformitate cu preve<strong>de</strong>rile<br />
actelor normative în vigoare, sã<br />
adopte mãsurile pentru adaptarea<br />
programului <strong>de</strong> lucru în funcåie <strong>de</strong><br />
condiåiile climaterice <strong>de</strong> la locul<br />
<strong>de</strong> muncã, în cazul temperaturilor<br />
extreme.<br />
ART. 17<br />
(1) Poliåiætii au dreptul la<br />
medicamente æi asistenåã medicalã<br />
gratuitã, conform legii.<br />
(2) La cererea unitãåii sau a<br />
organizaåiilor sindicale, medicii <strong>de</strong><br />
medicina muncii/<strong>de</strong> unitate vor fi<br />
consultaåi la modificarea duratei<br />
timpului <strong>de</strong> lucru æi acordarea<br />
concediilor <strong>de</strong> odihnã suplimentare,<br />
în limitele prevãzute <strong>de</strong> dispoziåiile<br />
legale.<br />
(3) În funcåie <strong>de</strong> recomandãrile<br />
medicale, M.I.R.A. va asigura, la<br />
solicitarea poliåiætilor, mutarea în<br />
alte locuri <strong>de</strong> muncã a<strong>de</strong>cvate æi,
dupã caz, modificarea atribuåiilor<br />
<strong>de</strong> serviciu.<br />
(4) Poliåiætului cãruia i s-a diminuat<br />
capacitatea <strong>de</strong> muncã, în timpul æi<br />
din cauza în<strong>de</strong>plinirii atribuåiilor <strong>de</strong><br />
serviciu sau în legãturã cu serviciul,<br />
i se va asigura trecerea într-un loc<br />
<strong>de</strong> muncã vacant, corespunzãtor<br />
aptitudinilor sale fizice.<br />
ART. 18<br />
(1) În situaåia în care nu se poate<br />
asigura procurarea <strong>de</strong> medicamente<br />
prin farmaciile proprii, poliåistul le<br />
poate achiziåiona pe cont propriu <strong>de</strong><br />
la farmaciile cu care CASAOPSNAJ<br />
are încheiate contracte, M.I.R.A. fiind<br />
obligat sã <strong>de</strong>conteze contravaloarea<br />
necompensatã a acestora pe baza<br />
cererii æi a documentelor justificative<br />
(facturã æi chitanåã) <strong>de</strong>puse <strong>de</strong> cãtre<br />
poliåist la Centrul Medical Teritorial.<br />
Decontarea se va efectua în ordinea<br />
cronologicã a <strong>de</strong>punerii cererilor.<br />
(2) În situaåia în care poliåistului îi<br />
sunt prescrise medicamente care nu<br />
figureazã pe listele medicamentelor<br />
compensate emise æi aprobate<br />
<strong>de</strong> Ministerul Sãnãtãåii Publice<br />
æi acestea nu se pot procura<br />
prin reåeaua proprie <strong>de</strong> farmacii,<br />
M.I.R.A. este obligat sã <strong>de</strong>conteze<br />
contravaloarea acestora pe baza<br />
cererii æi a documentelor justificative<br />
(receptã, facturã æi chitanåã) <strong>de</strong>puse<br />
<strong>de</strong> cãtre poliåist la Centrul Medical<br />
Teritorial. Decontarea se va efectua<br />
în ordinea cronologicã a <strong>de</strong>punerii<br />
cererilor.<br />
(3) În localitãåile în care prin<br />
reåeaua sanitarã proprie a MIRA<br />
nu se poate asigura asistenåã<br />
medicalã, în situaåii <strong>de</strong> urgenåã,<br />
poliåiætii vor beneficia <strong>de</strong> asistenåã<br />
medicalã gratuitã prin reåeaua<br />
Ministerului Sãnãtãåii Publice,<br />
<strong>de</strong>contarea medicamentelor<br />
prescrise achiziåionate efectuânduse<br />
în condiåiile alin. (1) sau (2),<br />
dupã caz.<br />
ART. 19<br />
(1) În cazul producerii unor<br />
acci<strong>de</strong>nte <strong>de</strong> muncã, în åarã sau<br />
strãinãtate, poliåistul beneficiazã<br />
<strong>de</strong> asistenåã medicalã, proteze æi<br />
medicamente gratuite, suportate<br />
<strong>de</strong> M.I.R.A., având dreptul æi<br />
la <strong>de</strong>contarea cheltuielilor <strong>de</strong><br />
spitalizare, în condiåiile legii.<br />
(2) M.I.R.A. este obligat sã<br />
încheie asigurãri <strong>de</strong> viaåã æi bunuri,<br />
în condiåiile stabilite prin lege .<br />
ART. 20<br />
În cazul <strong>de</strong>cesului poliåistului,<br />
membrii familiei, care au dreptul la<br />
pensie <strong>de</strong> urmaæ, primesc drepturile<br />
prevãzute în Legea nr. 360/2002<br />
privind Statutul poliåistului, cu<br />
modificãrile æi completãrile<br />
ulterioare.<br />
ART. 21<br />
(1) M.I.R.A. va încheia contracte<br />
<strong>de</strong> asigurare facultativã pentru<br />
mijloacele <strong>de</strong> mobilitate aerianã,<br />
navalã æi terestrã, din parcul<br />
propriu, în condiåiile legii.<br />
(2) În situaåia în care a avut loc<br />
o avarie æi nu au fost încheiate<br />
asigurãri facultative pentru<br />
mijloacele <strong>de</strong> mobilitate aerianã,<br />
navalã æi terestrã prevãzute la alin.<br />
(1), poliåiætii rãspund material în<br />
urmãtoarele situaåii:<br />
a) acestea au fost folosite în scop<br />
personal;<br />
b) acestea au fost conduse în<br />
stare <strong>de</strong> ebrietate sau fãrã a <strong>de</strong>åine<br />
permisul <strong>de</strong> conducere pentru<br />
categoria mijlocului respectiv;<br />
c) poliåistul s-a abãtut, dupã caz,<br />
<strong>de</strong> la traseul <strong>de</strong> <strong>de</strong>plasare stabilit,<br />
fãrã motive justificate;<br />
d) poliåistul nu a parcat<br />
autoturismul, dupã orele <strong>de</strong> program<br />
sau dupã terminarea misiunii <strong>de</strong><br />
serviciu, în locul stabilit <strong>de</strong> cãtre<br />
conducerea unitãåii;<br />
e) alte situaåii prevãzute <strong>de</strong> lege.<br />
ART. 22<br />
(1) În exercitarea atribuåiilor <strong>de</strong><br />
serviciu sau în legãturã cu serviciul,<br />
la solicitarea scrisã, poliåistul<br />
beneficiazã <strong>de</strong> protecåia legii,<br />
prin serviciile <strong>de</strong> specialitate ale<br />
M.I.R.A.<br />
(2) Poliåistul, la solicitarea<br />
acestuia, are dreptul la consultanåã<br />
juridicã din partea unitãåii în cazul<br />
litigiilor generate ca urmare a<br />
în<strong>de</strong>plinirii atribuåiilor <strong>de</strong> serviciu<br />
sau în legãturã cu serviciul.<br />
(3) M.I.R.A. are obligaåia sã<br />
îl <strong>de</strong>spãgubeascã pe poliåist, în<br />
condiåiile legii, în situaåia în care<br />
acesta a suferit un prejudiciu material<br />
în timpul în<strong>de</strong>plinirii atribuåiilor <strong>de</strong><br />
serviciu.<br />
ART. 23<br />
(1) În cazul în care la nivelul<br />
unor unitãåi, urmare a reorganizãrii,<br />
potrivit legii, se impune radierea<br />
unor posturi, aceasta se va face în<br />
urmãtoarea ordine:<br />
a) posturile vacante;<br />
b) posturile ocupate <strong>de</strong> poliåiæti<br />
care în<strong>de</strong>plinesc condiåiile <strong>de</strong><br />
pensionare;<br />
c) posturile stabilite dupã criteriile<br />
prevãzute în prezentul acord, dupã<br />
cum urmeazã:<br />
• competenåa profesionalã,<br />
stabilitã în funcåie <strong>de</strong> pregãtirea<br />
profesionalã, calificativele obåinute<br />
pe ultimii 3 ani, sancåiunile<br />
disciplinare æi faptele pentru care<br />
s-au aplicat aceste sancåiuni;<br />
• situaåia în care este unic<br />
întreåinãtor <strong>de</strong> familie;<br />
• situaåia în care reducerea ar<br />
afecta doi soåi care îæi <strong>de</strong>sfãæoarã<br />
activitatea în cadrul aceleiaæi<br />
instituåii publice, urmând sã se<br />
reducã funcåia <strong>de</strong>åinutã <strong>de</strong> soåul cu<br />
venitul cel mai mic.<br />
(2) Criteriile nu sunt limitative<br />
æi pot fi completate numai dupã<br />
consultarea organizaåiilor sindicale<br />
reprezentative.<br />
ART. 24<br />
(1) Poliåistul beneficiazã <strong>de</strong><br />
stabilitate în funcåia publicã în care<br />
a fost încadrat.<br />
(2) Poliåistul <strong>de</strong>legat sau <strong>de</strong>taæat<br />
în altã localitate are dreptul la<br />
<strong>de</strong>contarea costului integral al<br />
transportului dus – întors æi, cel puåin<br />
o datã pe lunã în cazul <strong>de</strong>taæãrii,<br />
precum æi costul cazãrii.<br />
(3) Poliåistul aflat în <strong>de</strong>legare<br />
beneficiazã <strong>de</strong> compensarea cu<br />
timp liber a orelor lucrate peste<br />
programul normal <strong>de</strong> lucru. Acestea<br />
se acordã pe bazã <strong>de</strong> solicitare scrisã<br />
æi aprobare a æefului direct.<br />
(4) Poliåistul poate refuza<br />
<strong>de</strong>legarea, <strong>de</strong>taæarea sau mutarea<br />
în cadrul altei structuri a autoritãåii<br />
sau instituåiei publice în altã<br />
localitate, dacã se aflã în una dintre<br />
urmãtoarele situaåii:<br />
a) graviditate;<br />
b) îæi creæte singur copilul<br />
minor;<br />
c) starea sãnãtãåii, doveditã cu<br />
certificat medical, face contraindicatã<br />
<strong>de</strong>legarea, <strong>de</strong>taæarea sau mutarea;<br />
e) este singurul întreåinãtor <strong>de</strong><br />
familie;<br />
f) alte motive familiale temeinice,<br />
probate cu documente justificative<br />
corespunzãtoare.<br />
Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 8/<strong>2008</strong><br />
3
CAPITOLUL 4<br />
Programul zilnic <strong>de</strong> lucru<br />
ART. 25<br />
(1) Durata normalã a timpului <strong>de</strong><br />
muncã va fi acoperitã <strong>de</strong> poliåiæti,<br />
în funcåie <strong>de</strong> specificul activitãåii<br />
prestate în cadrul unitãåii.<br />
(2) Modul <strong>de</strong> planificare a<br />
programului pe ore æi zile se stabileæte<br />
<strong>de</strong> æefii unitãåilor prin dispoziåii sau<br />
regulamente interne, cu acordul<br />
sindicatelor reprezentative æi se<br />
afiæeazã la sediile unitãåilor.<br />
ART. 26<br />
(1) Durata normalã <strong>de</strong> lucru<br />
pentru poliåiæti este <strong>de</strong> 8 ore pe zi æi<br />
5 zile pe sãptãmânã, potrivit legii.<br />
(2) Durata maximã legalã a<br />
timpului <strong>de</strong> muncã nu poate <strong>de</strong>pãæi<br />
48 <strong>de</strong> ore pe sãptãmânã, inclusiv<br />
orele suplimentare. Prin excepåie,<br />
durata timpului <strong>de</strong> muncã poate<br />
fi prelungitã peste 48 <strong>de</strong> ore pe<br />
sãptãmânã, cu condiåia ca media<br />
orelor <strong>de</strong> muncã, calculatã pentru<br />
o perioadã <strong>de</strong> referinåã <strong>de</strong> 3 luni<br />
calendaristice, sã nu <strong>de</strong>pãæeascã 48<br />
<strong>de</strong> ore pe sãptãmânã.<br />
(3) Programul <strong>de</strong> lucru se poate<br />
organiza <strong>de</strong> cãtre æefii unitãåilor,<br />
astfel:<br />
– 8 ore program <strong>de</strong> lucru – 16<br />
ore timp liber, cu acordarea <strong>de</strong> zile<br />
libere în <strong>de</strong>cursul lunii (numãrul<br />
<strong>de</strong> zile libere este egal cu numãrul<br />
zilelor <strong>de</strong> sâmbãtã æi duminicã din<br />
luna respectivã, precum æi a zilelor<br />
<strong>de</strong> sãrbãtori legale ori <strong>de</strong>clarate<br />
nelucrãtoare);<br />
– 12 ore program <strong>de</strong> lucru (în<br />
cursul zilei) – 24 <strong>de</strong> ore timp liber,<br />
urmate <strong>de</strong> 12 ore program <strong>de</strong> lucru<br />
(în cursul nopåii) – 48 <strong>de</strong> ore timp<br />
liber;<br />
– 24 <strong>de</strong> ore program <strong>de</strong> lucru<br />
– 72 <strong>de</strong> ore timp liber.<br />
(4) În cazul în care poliåistul face<br />
parte din cadrul grupei operative<br />
constituitã la nivelul unitãåii, iar<br />
programul <strong>de</strong> lucru al grupei este<br />
<strong>de</strong> 24 <strong>de</strong> ore, timpul liber <strong>de</strong> care<br />
beneficiazã se stabileæte astfel:<br />
- dupã un schimb în cursul<br />
sãptãmânii, timpul <strong>de</strong> odihnã este<br />
<strong>de</strong> 48 <strong>de</strong> ore;<br />
- dupã un schimb în zilele <strong>de</strong><br />
sâmbãtã, duminicã sau în zilele<br />
<strong>de</strong> sãrbãtori legale ori <strong>de</strong>clarate<br />
nelucrãtoare, timpul liber este <strong>de</strong><br />
72 <strong>de</strong> ore.<br />
4 Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 8/<strong>2008</strong><br />
(5) Munca prestatã în intervalul<br />
dintre orele 22-06 este consi<strong>de</strong>ratã<br />
muncã <strong>de</strong> noapte.<br />
ART. 27<br />
(1) Orice activitate profesionalã<br />
<strong>de</strong>sfãæuratã peste orele <strong>de</strong> program<br />
sau în zilele <strong>de</strong> sâmbãtã, duminicã<br />
æi în zilele <strong>de</strong>clarate sãrbãtori legale,<br />
se face numai în baza dispoziåiilor<br />
scrise ale æefului structurii din care<br />
face parte sau a æefului ierarhic.<br />
Pentru a exista o evi<strong>de</strong>nåã corectã a<br />
orelor suplimentare este obligatorie<br />
întocmirea, <strong>de</strong> persoanele cu funcåii<br />
<strong>de</strong> conducere (æeful nemijlocit), a<br />
situaåiei privind orele lucrate peste<br />
programul normal <strong>de</strong> lucru.<br />
(2) Orele suplimentare <strong>de</strong>sfãæurate<br />
peste programul normal <strong>de</strong> lucru,<br />
ca urmare a prelungirii anumitor<br />
activitãåi sau evenimente, care nu<br />
pot fi sistate datoritã specificului<br />
muncii <strong>de</strong> poliåie, se evi<strong>de</strong>nåiazã<br />
în documente întocmite <strong>de</strong> cãtre<br />
æefii nemijlociåi, dupã verificarea<br />
æi analizarea activitãåii ca duratã <strong>de</strong><br />
timp la care a participat poliåistul.<br />
(2) Activitatea <strong>de</strong>sfãæuratã peste<br />
programul normal <strong>de</strong> lucru se poate<br />
compensa prin acordarea <strong>de</strong> timp<br />
liber corespunzãtor timpului <strong>de</strong><br />
lucru efectiv lucrat sau prin plata<br />
contravalorii acestuia, în cazul<br />
necompensãrii cu timp liber.<br />
(3) Persoanele cu funcåii <strong>de</strong><br />
conducere care dispun ca poliåiætii sã<br />
<strong>de</strong>sfãæoare activitãåi peste programul<br />
normal <strong>de</strong> lucru, fãrã sã întocmeascã<br />
documente scrise în acest sens, vor<br />
rãspun<strong>de</strong> conform preve<strong>de</strong>rilor<br />
legale.<br />
(4) În situaåia în care pentru orele<br />
lucrate peste durata programului<br />
normal <strong>de</strong> lucru nu existã<br />
posibilitatea compensãrii cu timp<br />
liber corespuzãtor, orele respective<br />
se plãtesc cu:<br />
a) un spor <strong>de</strong> 75% din salariul <strong>de</strong><br />
bazã pentru primele douã ore;<br />
b) un spor <strong>de</strong> 100% din salariul<br />
<strong>de</strong> bazã pentru orele lucrate peste<br />
cele prevãzute la litera a, precum<br />
æi pentru activitatea <strong>de</strong>sfãæuratã în<br />
zilele sâmbãtã, duminicã, sãrbãtori<br />
legale ori <strong>de</strong>clarate nelucrãtoare.<br />
Numãrul orelor plãtite nu poate<br />
<strong>de</strong>pãæi 360 ore anual, plata acestora<br />
efectuându-se, <strong>de</strong> regulã, cu ocazia<br />
plãåii salariului din luna în care s-au<br />
efectuat pe baza pontajului aprobat<br />
<strong>de</strong> æeful nemijlocit, dar nu mai târziu<br />
<strong>de</strong> trei luni.<br />
(5) Zilele <strong>de</strong> sãrbãtori legale<br />
în care nu se lucreazã sunt:<br />
- 1 æi 2 ianuarie;<br />
- prima æi a doua zi <strong>de</strong> Paæti;<br />
- 1 Mai;<br />
- 1 Decembrie;<br />
- prima æi a doua zi <strong>de</strong> Crãciun;<br />
- 2 zile pentru fiecare dintre cele<br />
douã sãrbãtori religioase anuale,<br />
<strong>de</strong>clarate astfel <strong>de</strong> cultele religioase<br />
legale, altele <strong>de</strong>cât cele creætine,<br />
pentru persoanele aparåinând<br />
acestor culte.<br />
ART. 28<br />
(1) În cursul programului <strong>de</strong><br />
lucru poliåiætii au dreptul la pauzã<br />
<strong>de</strong> masã, care nu poate fi mai micã<br />
<strong>de</strong> 15 minute.<br />
(2) Pauza <strong>de</strong> masã cu durata <strong>de</strong><br />
15 minute se inclu<strong>de</strong> în programul <strong>de</strong><br />
lucru, fãrã sã afecteze <strong>de</strong>sfãæurarea<br />
normalã a activitãåii.<br />
(3) În cazul în care æefii unitãåilor,<br />
împreunã cu organizaåiile sindicale<br />
reprezentative, stabilesc pauza<br />
<strong>de</strong> masã mai mare <strong>de</strong> 15 minute,<br />
programul <strong>de</strong> lucru se prelungeæte cu<br />
durata stabilitã peste cele 15 minute<br />
incluse în programul <strong>de</strong> lucru.<br />
(4) Poliåiætii care îæi <strong>de</strong>sfãæoarã<br />
activitatea 24 <strong>de</strong> ore consecutiv,<br />
beneficiazã <strong>de</strong> pauze <strong>de</strong> masã<br />
totalizând cel mult o orã, inclusã în<br />
programul <strong>de</strong> lucru, fãrã sã afecteze<br />
<strong>de</strong>sfãæurarea normalã a activitãåii.<br />
ART. 29<br />
(1) Repausul sãptãmânal este<br />
<strong>de</strong> douã zile, <strong>de</strong> regulã sâmbãta æi<br />
duminica.<br />
(2) În cazul în care activitatea<br />
<strong>de</strong> la locul <strong>de</strong> muncã, în zilele <strong>de</strong><br />
sâmbãtã æi duminicã, nu poate fi<br />
întreruptã, æeful unitãåii, <strong>de</strong> comun<br />
acord cu organizaåiile sindicale<br />
reprezentative, va stabili condiåiile<br />
în care zilele <strong>de</strong> repaus sãptãmânal<br />
sã fie acordate în alte zile ale<br />
sãptãmânii sau cumulate pe o<br />
perioadã mai mare.<br />
ART. 30<br />
(1) Poliåiætii au dreptul, potrivit<br />
legii, la învoiri plãtite cu durata<br />
<strong>de</strong> 5 zile calendaristice în cazul<br />
urmãtoarelor evenimente familiale:<br />
a) cãsãtoria poliåistului;<br />
b) naæterea sau cãsãtoria unui<br />
copil;<br />
c) <strong>de</strong>cesul soåului sau al unei<br />
ru<strong>de</strong> <strong>de</strong> pânã la gradul al II-lea<br />
a poliåistului sau soåului/soåiei
acestuia;<br />
(2) De asemenea, poliåiætii pot<br />
beneficia <strong>de</strong> învoiri plãtite cu durata<br />
<strong>de</strong> cel mult 5 zile calendaristice, în<br />
urmãtoarele situaåii:<br />
a) în caz <strong>de</strong> acci<strong>de</strong>ntare sau<br />
îmbolnãvire gravã a unuia dintre<br />
membrii familiei;<br />
b) în situaåia unor <strong>de</strong>zastre care<br />
au afectat domiciliul poliåistului,<br />
al pãrinåilor, socrilor sau copiilor<br />
acestuia;<br />
c) pentru alte situaåii sau<br />
evenimente excepåionale, <strong>de</strong> naturã<br />
sã justifice învoirea solicitatã. O<br />
astfel <strong>de</strong> situaåie ar fi la schimbarea<br />
locului <strong>de</strong> muncã în cadrul aceleiaæi<br />
unitãåi sau altã unitate, cu mutarea<br />
domiciliului în altã localitate.<br />
(3) Învoirile plãtite se aprobã<br />
<strong>de</strong> conducerea unitãåii, la cererea<br />
poliåistului.<br />
ART. 31<br />
(1) Dreptul la concediu <strong>de</strong> odihnã<br />
este garantat <strong>de</strong> lege, acordându-se<br />
pânã la sfâræitul anului sau, dacã<br />
nu este posibil, în urmãtorul an<br />
calendaristic.<br />
(2) Salariul <strong>de</strong> bazã solicitat<br />
cu anticipaåie pentru concediul<br />
<strong>de</strong> odihnã æi, dupã caz, prima <strong>de</strong><br />
concediu se acordã poliåistului, în<br />
condiåiile legii, cu cel puåin 5 zile<br />
înainte <strong>de</strong> plecarea în concediu <strong>de</strong><br />
odihnã.<br />
(3) Durata concediului <strong>de</strong> odihnã<br />
al fiecãrui poliåist însumeazã, în<br />
funcåie <strong>de</strong> vechimea în serviciu,<br />
urmãtorul numãr <strong>de</strong> zile:<br />
Pânã la 10 ani vechime - 32 zile<br />
calendaristice<br />
Peste 10 ani vechime - 38 zile<br />
calendaristice.<br />
ART. 32<br />
(1) Programarea concediului<br />
<strong>de</strong> odihnã se face <strong>de</strong> conducerea<br />
unitãåii, avându-se în ve<strong>de</strong>re<br />
situaåia statisticã pe ultimii 2 ani æi<br />
opåiunile fiecãrui poliåist, la sfâræitul<br />
fiecãrui an, pentru anul urmãtor, cu<br />
consultarea organizaåiilor sindicale<br />
reprezentative.<br />
(2) În situaåia în care ambii soåi<br />
lucreazã în aceeaæi unitate, se<br />
va urmãri asigurarea programãrii<br />
concediului <strong>de</strong> odihnã în aceeaæi<br />
perioadã.<br />
(3) În cazul în care poliåistul are<br />
bilet <strong>de</strong> tratament, el va beneficia,<br />
obligatoriu, <strong>de</strong> concediul <strong>de</strong> odihnã<br />
în perioada în care are programat<br />
biletul.<br />
ART. 33<br />
Poliåistul poate fi chemat din<br />
concediul <strong>de</strong> odihnã în caz <strong>de</strong> foråã<br />
majorã sau pentru interese urgente<br />
care impun prezenåa acestuia<br />
la locul <strong>de</strong> muncã. În acest caz<br />
angajatorul are obligaåia <strong>de</strong> a suporta<br />
toate cheltuielile poliåistului æi ale<br />
familiei sale, necesare în ve<strong>de</strong>rea<br />
revenirii la locul <strong>de</strong> muncã, precum<br />
æi eventualele prejudicii suferite<br />
<strong>de</strong> acesta ca urmare a întreruperii<br />
concediului <strong>de</strong> odihnã.<br />
ART. 34<br />
(1) În perioada concediului<br />
<strong>de</strong> odihnã, în afara programului<br />
<strong>de</strong> lucru zilnic æi în zilele libere,<br />
poliåistul are dreptul <strong>de</strong> a se <strong>de</strong>plasa<br />
liber, oriun<strong>de</strong> în åarã æi strãinãtate,<br />
dupã comunicarea prealabilã<br />
conducerii unitãåii.<br />
(2) Restrângerea dreptului <strong>de</strong> a<br />
circula liber în åarã æi strãinãtate,<br />
potrivit alin.(1), se sancåioneazã în<br />
conformitate cu preve<strong>de</strong>rile legale.<br />
ART. 35<br />
(1) Poliåiætii beneficiazã <strong>de</strong><br />
concedii <strong>de</strong> studii numai pentru<br />
frecventarea primei instituåii <strong>de</strong><br />
învãåãmânt superior <strong>de</strong> la dobândirea<br />
statutului <strong>de</strong> personal al M.I.R.A.,<br />
potrivit preve<strong>de</strong>rilor legale.<br />
(2) Poliåiætii care urmeazã cursuri<br />
ale unor instituåii <strong>de</strong> învãåãmânt<br />
superior <strong>de</strong> stat sau particulare<br />
acreditate ori autorizate, <strong>de</strong> lungã<br />
sau scurtã duratã, cursuri serale, cu<br />
frecvenåã redusã æi la distanåã, în<br />
condiåiile alin. (1), au dreptul la un<br />
concediu <strong>de</strong> studii plãtit <strong>de</strong> 30 <strong>de</strong><br />
zile calendaristice, acordat la cerere,<br />
integral sau fracåionat, în fiecare an<br />
universitar.<br />
(3) De aceleaæi drepturi<br />
beneficiazã æi poliåiætii absolvenåi<br />
cu diplomã ai colegiilor universitare<br />
<strong>de</strong> scurtã duratã care îæi continuã<br />
studiile în învãåãmântul superior<br />
<strong>de</strong> lungã duratã, în instituåii <strong>de</strong><br />
învãåãmânt superior <strong>de</strong> stat sau<br />
particulare autorizate ori acreditate.<br />
(4) Concediul prevãzut la alin.<br />
(2) se acordã poliåiætilor pentru<br />
frecventarea unei singure instituåii<br />
<strong>de</strong> învãåãmânt superior, în situaåia<br />
în care urmeazã simultan cursurile<br />
mai multor facultãåi/colegii.<br />
(5) Poliåiætii care în ultimul an<br />
<strong>de</strong> învãåãmânt superior nu æi-au<br />
finalizat studiile prin examen <strong>de</strong><br />
licenåã/absolvire æi nu au beneficiat<br />
<strong>de</strong> concediu <strong>de</strong> studii îl pot solicita<br />
ulterior, o singurã datã.<br />
(6) Poliåiætilor aflaåi în situaåia<br />
prevãzutã la alin. (5), dar care au<br />
beneficiat paråial <strong>de</strong> concediu <strong>de</strong><br />
studii în ultimul an <strong>de</strong> învãåãmânt<br />
superior li se poate aproba<br />
efectuarea diferenåei <strong>de</strong> concediu <strong>de</strong><br />
studii pentru susåinerea ulterioarã a<br />
examenului <strong>de</strong> licenåã/absolvire.<br />
(7) Nu au dreptul la concediu<br />
<strong>de</strong> studii poliåiætii înmatriculaåi la<br />
instituåii <strong>de</strong> învãåãmânt superior<br />
<strong>de</strong> stat sau particulare, autorizate<br />
ori acreditate, <strong>de</strong> lungã sau scurtã<br />
duratã, pentru repetarea anului <strong>de</strong><br />
studii.<br />
(8) Concediul <strong>de</strong> studii neefectuat<br />
nu se poate efectua în anul<br />
universitar urmãtor, cu excepåia<br />
situaåiei prevãzute la alin. (6).<br />
(9) De preve<strong>de</strong>rile alin. (1) æi (2)<br />
beneficiazã æi poliåistul înscris la<br />
doctorat.<br />
(10) Nu se consi<strong>de</strong>rã concediu<br />
<strong>de</strong> studii participarea poliåiætilor la<br />
cursuri sau alte forme <strong>de</strong> pregãtire<br />
cu scoatere <strong>de</strong> la locul <strong>de</strong> muncã,<br />
cu aprobarea æefilor unitãåilor.<br />
ART. 36<br />
Prezentul capitol se<br />
completeazã cu preve<strong>de</strong>rile<br />
actelor normative în vigoare,<br />
privind condiåiile în baza cãrora<br />
poliåistul are dreptul la concedii <strong>de</strong><br />
odihnã, concedii <strong>de</strong> studii æi învoiri<br />
plãtite, concedii fãrã platã, bilete <strong>de</strong><br />
odihnã, tratament æi recuperare.<br />
Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 8/<strong>2008</strong><br />
CAPITOLUL 5<br />
Perfecåionarea profesionalã<br />
ART. 37<br />
(1) Pãråile sunt <strong>de</strong> acord cã<br />
pregãtirea profesionalã constituie<br />
o modalitate ce contribuie la<br />
îmbunãtãåirea activitãåii specifice.<br />
(2) M.I.R.A. recunoaæte rolul<br />
organizaåiilor sindicale în activitatea<br />
<strong>de</strong> pregãtire profesionalã prin<br />
implicarea activã a acestora, cât æi<br />
prin <strong>de</strong>semnarea <strong>de</strong> comun acord<br />
a categoriilor <strong>de</strong> poliåiæti care vor<br />
beneficia <strong>de</strong> programele <strong>de</strong> pregãtire,<br />
în funcåie <strong>de</strong> specialitate.<br />
(3) Pãråile convin asupra<br />
necesitãåii æi obligativitãåii<br />
perfecåionãrii profesionale a tuturor<br />
5
categoriilor <strong>de</strong> poliåiæti.<br />
(4) Proiectul planului anual<br />
<strong>de</strong> pregãtire profesionalã se<br />
prezintã organizaåiilor sindicale<br />
reprezentative, care pot face<br />
propuneri.<br />
ART. 38<br />
(1) M.I.R.A. va aloca fonduri<br />
pentru organizarea cursurilor <strong>de</strong><br />
pregãtire æi perfecåionare profesionalã<br />
a poliåiætilor în cadrul instituåiilor <strong>de</strong><br />
învãåãmânt sau centrelor <strong>de</strong> pregãtire<br />
din subordinea acestuia.<br />
(2) M.I.R.A. va comunica, la<br />
solicitarea organizaåiilor sindicale<br />
reprezentative, modul <strong>de</strong> folosire<br />
a fondurilor <strong>de</strong>stinate pregãtirii<br />
æi perfecåionãrii profesionale a<br />
poliåiætilor.<br />
ART. 39<br />
Poliåiætii beneficiazã <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>contarea contravalorii cursurilor<br />
obligatorii <strong>de</strong> urmat pentru buna<br />
<strong>de</strong>sfãæurare a activitãåii profesionale,<br />
dacã legea preve<strong>de</strong> astfel.<br />
ART. 40<br />
(1) Atribuåiile poliåistului sunt<br />
cele prevãzute în fiæa postului.<br />
(2) Poliåistul ia la cunoætinåã<br />
<strong>de</strong> fiæa postului, iar activitatea<br />
profesionalã o va <strong>de</strong>sfãæura numai<br />
dupã semnarea acesteia.<br />
(3) Poliåistul are dreptul <strong>de</strong> a<br />
refuza în scris æi motivat executarea<br />
unor dispoziåii, primite <strong>de</strong> la æefii<br />
ierarhici superiori, dacã acestea<br />
au fost date cu nerespectarea<br />
preve<strong>de</strong>rilor legale în vigoare.<br />
ART. 41<br />
(1) Pe timpul efectuãrii<br />
controalelor pe linie profesionalã în<br />
structurile al cãrui personal se aflã<br />
sub inci<strong>de</strong>nåa Statutului Poliåistului<br />
dispuse <strong>de</strong> conducãtor (ministru,<br />
æefii direcåiilor generale, inspectorii<br />
generali, inspectorii æefi etc.),<br />
organizaåiile sindicale, la solicitarea<br />
membrilor <strong>de</strong> sindicat, vor <strong>de</strong>semna<br />
un reprezentant care sã participe<br />
la aceste controale în calitate <strong>de</strong><br />
observator.<br />
(2) Pe perioada în care poliåistul<br />
este <strong>de</strong>semnat <strong>de</strong> sindicat sã participe<br />
ca observator la acåiunea <strong>de</strong> control,<br />
acestuia nu îi sunt afectate drepturile<br />
salariale legal cuvenite.<br />
(3) Pe perioada cât poliåistul are<br />
calitatea <strong>de</strong> observator se va abåine<br />
<strong>de</strong> la orice conduitã neconformã æi<br />
6 Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 8/<strong>2008</strong><br />
nu va influenåa modul <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfãæurare<br />
a controlului. Observatorul are<br />
obligaåia sã respecte regimul<br />
informaåiilor <strong>de</strong> care ia la cunoætinåã<br />
pe timpul controlului, sã asigure<br />
confi<strong>de</strong>nåialitatea acestuia æi<br />
sã pose<strong>de</strong> autorizaåie <strong>de</strong> acces<br />
corespunzãtoare la documente<br />
clasificate.<br />
(4) În situaåia în care observatorul<br />
apreciazã cã procedura <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>sfãæurare a controlului nu a fost<br />
conformã preve<strong>de</strong>rilor legale în<br />
vigoare, va prezenta organizaåiei<br />
sindicale care l-a <strong>de</strong>semnat o<br />
informare scrisã în acest sens.<br />
(5) Prezentarea rezultatelor<br />
controalelor se va face numai<br />
în prezenåa personalului care<br />
a fãcut obiectul verificãrii æi a<br />
reprezentantului <strong>de</strong>semnat din<br />
partea sindicatelor.<br />
(6) Obiecåiile prezentate în scris<br />
la actul <strong>de</strong> control vor fi anexate<br />
obligatoriu la acesta.<br />
ART. 42<br />
(1) Funcåiile <strong>de</strong> conducere se<br />
ocupã prin examen sau concurs,<br />
dupã caz, în condiåiile stabilite prin<br />
ordin al ministrului M.I.R.A.<br />
(2) Prin excepåie <strong>de</strong> la preve<strong>de</strong>rile<br />
alin. (1), poliåistul care ocupã o<br />
funcåie <strong>de</strong> conducere va fi numit, cu<br />
acordul sãu, într-o funcåie prevãzutã<br />
cu un coeficient <strong>de</strong> ierarhizare egal<br />
sau inferior celei <strong>de</strong>åinute, fãrã<br />
a mai fi necesarã participarea la<br />
concurs sau susåinerea examenului<br />
potrivit competenåelor profesionale<br />
dobândite, dacã intervine una din<br />
urmãtoarele situaåii:<br />
a) când în urma reorganizãrii<br />
unitãåii, postul ocupat a fost radiat;<br />
b) când îi înceteazã <strong>de</strong>taæarea æi<br />
nu existã o funcåie vacantã prevãzutã<br />
cu un coeficient <strong>de</strong> ierarhizare egal<br />
cu cel pe care îl avea anterior<br />
<strong>de</strong>taæãrii;<br />
c) la solicitarea acestuia, pentru<br />
motive temeinic justificate;<br />
d) când prin hotãrâre<br />
ju<strong>de</strong>cãtoreascã rãmasã <strong>de</strong>finitivã<br />
s-a dispus reintegrarea în funcåia<br />
<strong>de</strong> conducere a poliåistului care a<br />
<strong>de</strong>åinut-o anterior.<br />
(3) Funcåiile <strong>de</strong> conducere<br />
vacante ca urmare a sancåionãrii<br />
poliåistului cu una din sancåiunile<br />
disciplinare prevãzute la articolul 58<br />
lit. c)1) æi d) din Statutul Poliåistului<br />
se ocupã prin împuternicire, pânã la<br />
soluåionarea <strong>de</strong>finitivã æi irevocabilã<br />
a cauzei, numai dacã în termen<br />
<strong>de</strong> 30 <strong>de</strong> zile <strong>de</strong> la data aplicãrii<br />
sancåiunii poliåistul face dovada cã<br />
mãsura a fost contestatã în instanåã.<br />
ART. 43<br />
(1) Evaluarea pregãtirii<br />
profesionale individuale a poliåiætilor<br />
se face având în ve<strong>de</strong>re criteriile <strong>de</strong><br />
performanåã prevãzute <strong>de</strong> lege.<br />
(2) Gradul <strong>de</strong> performanåã pentru<br />
fiecare criteriu se stabileæte în<br />
raport cu standar<strong>de</strong>le ocupaåionale<br />
corespunzãtoare fiecãrei categorii <strong>de</strong><br />
funcåii, cerinåele postului, precum æi<br />
<strong>de</strong>scrierea sarcinilor, îndatoririlor æi<br />
responsabilitãåilor cuprinse în fiæa<br />
postului. La evaluarea pregãtirii<br />
individuale se vor avea în ve<strong>de</strong>re<br />
cunoætinåele æi <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>rile<br />
dobândite ca urmare a parcurgerii<br />
programelor <strong>de</strong> formare profesionalã<br />
continuã.<br />
(3) Evaluarea performanåelor<br />
profesionale ale poliåiætilor cu<br />
funcåii <strong>de</strong> conducere va fi obiectivã,<br />
fãrã tendinåe <strong>de</strong> discriminare,<br />
subapreciere sau supraapreciere,<br />
åinându-se seama, pe lângã celelalte<br />
criterii obiective <strong>de</strong> evaluare stabilite<br />
conform normelor în vigoare, æi<br />
<strong>de</strong> sondajele <strong>de</strong> opinie interne æi<br />
externe, specificul unitãåii æi efectivul<br />
<strong>de</strong> poliåiæti avut la dispoziåie.<br />
ART. 44<br />
(1) Structurile M.I.R.A. consultã<br />
organizaåiile sindicale reprezentative<br />
cu privire la:<br />
a) emiterea <strong>de</strong> ordine æi<br />
dispoziåii cu caracter normativ,<br />
care vizeazã drepturile æi interesele<br />
profesionale, economice æi sociale<br />
ale poliåiætilor;<br />
b) repartizarea biletelor <strong>de</strong> odihnã<br />
în locaåiile M.I.R.A.<br />
(2) Defãæurarea concursurilor<br />
æi examenelor pentru promovarea<br />
în funcåii ale poliåiætilor æi trecerea<br />
agenåilor în corpul ofiåerilor se<br />
face în prezenåa unui observator al<br />
sindicatului, <strong>de</strong>semnat <strong>de</strong> organizaåia<br />
reprezentativã.<br />
CAPITOLUL 6<br />
Alte mãsuri <strong>de</strong>cât cele prevãzute <strong>de</strong><br />
lege, referitoare la protecåia celor<br />
aleæi în organele <strong>de</strong> conducere ale<br />
organizaåiilor sindicale<br />
ART. 45<br />
(1) În timpul mandatului æi în<br />
termen <strong>de</strong> 2 ani <strong>de</strong> la încetarea
acestuia, poliåiætilor care fac parte<br />
din organele <strong>de</strong> conducere centrale<br />
æi teritoriale, prevãzute în statutul<br />
sindicatului, nu li se pot modifica<br />
sau nu le pot înceta raporturile <strong>de</strong><br />
serviciu pentru motive neimputabile<br />
lor, <strong>de</strong>cât cu acordul scris al<br />
organului colectiv <strong>de</strong> conducere<br />
ales al organizaåiei sindicale.<br />
(2) Sunt interzise modificarea<br />
æi/sau încetarea raporturilor <strong>de</strong><br />
serviciu, atât ale reprezentanåilor<br />
aleæi în organele <strong>de</strong> conducere ale<br />
organizaåiilor sindicale, cât æi ale<br />
membrilor acestora, din iniåiativa<br />
angajatorului, pentru motive care<br />
privesc activitatea sindicalã.<br />
(3) Sunt exceptaåi <strong>de</strong> la aplicarea<br />
preve<strong>de</strong>rilor alin. (1) cei care au<br />
fost revocaåi din funcåiile sindicale<br />
<strong>de</strong> conducere <strong>de</strong>åinute pentru<br />
încãlcarea preve<strong>de</strong>rilor statutare<br />
sau legale.<br />
ART. 46<br />
(1) Pe perioada în care poliåistul<br />
<strong>de</strong>åine o funcåie <strong>de</strong> conducere în<br />
Biroul Executiv Central, în comisiile<br />
<strong>de</strong> specialitate sau în birourile<br />
teritoriale sindicale æi este salarizat<br />
<strong>de</strong> organizaåia sindicalã, raportul <strong>de</strong><br />
serviciu se suspendã.<br />
(2) Perioada suspendãrii în<br />
condiåiile alin.(1) constituie vechime<br />
în serviciu æi în gradul profesional<br />
<strong>de</strong>åinut.<br />
(3) La încetarea mandatului<br />
poliåistul va fi numit într-o funcåie<br />
corespunzãtoare gradului profesional<br />
<strong>de</strong>åinut, care nu poate fi inferioarã<br />
celei avutã anterior suspendãrii.<br />
(4) Pe perioada suspendãrii<br />
în condiåiile alin.(1) poliåistul<br />
beneficiazã <strong>de</strong> toate drepturile<br />
ce <strong>de</strong>curg din legislaåia specificã<br />
poliåiætilor, cu excepåia salarizãrii<br />
care se suportã <strong>de</strong> organizaåia<br />
sindicalã.<br />
ART. 47<br />
Activitatea profesionalã a<br />
poliåistului care <strong>de</strong>åine o funcåie <strong>de</strong><br />
conducere în cadrul unei organizaåii<br />
sindicale teritoriale nu poate face<br />
obiectul controlului individual,<br />
atât din cadrul unitãåii, cât æi <strong>de</strong><br />
la eæaloane superioare, <strong>de</strong>cât dupã<br />
anunåarea prealabilã, în scris, a<br />
organelor centrale <strong>de</strong> conducere<br />
ale sindicatului.<br />
ART. 48<br />
Poliåistul care <strong>de</strong>åine o funcåie<br />
<strong>de</strong> conducere în cadrul unei<br />
organizaåii teritoriale sindicale nu<br />
poate fi sancåionat direct <strong>de</strong> cãtre<br />
conducãtorul unitãåii, <strong>de</strong>cât dupã<br />
înætiinåarea scrisã a organelor <strong>de</strong><br />
conducere centrale sindicale.<br />
ART. 49<br />
(1) Poliåiætii care <strong>de</strong>åin funcåii <strong>de</strong><br />
conducere în cadrul organizaåiilor<br />
teritoriale sindicale, care lucreazã<br />
nemijlocit în cadrul unitãåilor, au<br />
dreptul la reducerea programului<br />
lunar <strong>de</strong> muncã cu 3-5 zile<br />
lucrãtoare pentru activitãåi sindicale,<br />
fãrã afectarea drepturilor salariale,<br />
respectiv 5 zile preæedintele æi<br />
vicepreæedintele, 4 zile trezorierul<br />
æi 3 zile <strong>de</strong>legaåii sindicali.<br />
(2) Numãrul <strong>de</strong> zile lucrãtoare<br />
pentru activitãåi sindicale cumulate<br />
pe an pentru toate birourile<br />
teritoriale æi numãrul celor care vor<br />
beneficia <strong>de</strong> acestea se stabilesc<br />
prin act adiåional în termen <strong>de</strong> 15<br />
zile <strong>de</strong> la încheierea prezentului<br />
acord, conform art. 35 din Legea<br />
nr. 54/2003.<br />
(3) Deplasarea membrilor<br />
Birourilor teritoriale ale organizaåiei<br />
sindicale reprezentative pentru<br />
a participa la activitãåi solicitate<br />
<strong>de</strong> conducerile profesionale ale<br />
unitãåilor M.I.R.A., se consi<strong>de</strong>rã<br />
<strong>de</strong>plasare în interesul serviciului,<br />
unitãåile din care aceætia fac parte<br />
urmând a <strong>de</strong>conta toate drepturile<br />
aferente, conform preve<strong>de</strong>rilor<br />
legale.<br />
ART. 50<br />
La acordarea primelor în cursul<br />
anului este interzisã orice formã <strong>de</strong><br />
discriminare pe criteriul apartenenåei<br />
sindicale.<br />
ART. 51<br />
(1) Întâlnirile sindicale au loc <strong>de</strong><br />
regulã dupã orele <strong>de</strong> program.<br />
(2) Membrii <strong>de</strong> sindicat pot avea<br />
întâlniri la nivelul organizaåiilor<br />
teritoriale æi în cursul programului<br />
<strong>de</strong> lucru, dar nu mai mult <strong>de</strong> 12<br />
ore cumulate în timpul unui an<br />
calendaristic, respectiv 3 ore pe<br />
trimestru.<br />
(3) Solicitarea organizaåiei<br />
sindicale pentru întâlnirile care au<br />
loc în timpul serviciului se face în<br />
scris la conducerea unitãåii cu cel<br />
puåin 2 zile înainte.<br />
ART. 52<br />
(1) În conformitate cu preve<strong>de</strong>rile<br />
legii sindicatelor, un reprezentant al<br />
Biroului Executiv Central va participa,<br />
ca invitat, la æedinåele colegiului <strong>de</strong><br />
conducere al Ministerului Internelor<br />
æi Reformei Administrative, atunci<br />
când se discutã probleme <strong>de</strong> interes<br />
profesional, economic, social,<br />
cultural sau sportiv.<br />
(2) La nivelul structurilor<br />
teritoriale ale M.I.R.A., atunci când<br />
se discutã probleme <strong>de</strong> interes<br />
profesional, economic, social,<br />
cultural sau sportiv, angajatorul<br />
va invita obligatoriu preæedintele<br />
organizaåiei teritoriale sindicale sau<br />
înlocuitorul acestuia.<br />
(3) Delegaåii sindicali participã<br />
la æedinåele <strong>de</strong> conducere la nivelul<br />
structurilor un<strong>de</strong> sunt aleæi (direcåii,<br />
servicii, municipii, oraæe, etc.) în<br />
condiåiile alin. (2).<br />
(4) Reprezentanåii care participã<br />
la æedinåele <strong>de</strong> conducere, indiferent<br />
<strong>de</strong> nivelul la care are loc, trebuie<br />
sã pose<strong>de</strong> Autorizaåie <strong>de</strong> acces la<br />
documente clasificate în corelare cu<br />
documentele ce se pun în <strong>de</strong>zbatere<br />
æi sã asigure confi<strong>de</strong>nåialitatea<br />
informaåiilor.<br />
ART. 53<br />
La solicitarea preæedintelui<br />
organizaåiei teritoriale sindicale sau<br />
a înlocuitorului acestuia, membrii<br />
aleæi în organele <strong>de</strong> conducere<br />
ale sindicatului, au acces imediat<br />
sau cu prioritate la æeful unitãåii,<br />
pentru probleme privind activitatea<br />
sindicalã.<br />
Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 8/<strong>2008</strong><br />
CAPITOLUL 7<br />
Dispoziåii finale<br />
ART. 54<br />
(1) M.I.R.A. comunicã, la<br />
cererea organizaåiilor sindicale<br />
reprezentative, pentru documentare<br />
æi analize statistice, date cu privire<br />
la salarizarea poliåiætilor, execuåia<br />
bugetarã la anumite perioa<strong>de</strong>,<br />
recompensele acordate, sancåiunile<br />
disciplinare aplicate, promovãrile<br />
în funcåii, obiectivele instituåiei,<br />
situaåia proceselor având ca obiect<br />
raporturile dintre instituåie æi poliåiæti,<br />
în mãsura în care acestea nu<br />
constituie informaåii clasificate sau<br />
<strong>de</strong> interes personal, potrivit legii .<br />
(2) La solicitarea scrisã<br />
a organizaåiilor sindicale<br />
7
eprezentative, structurile M.I.R.A.<br />
comunicã acestora situaåii privind<br />
salariile <strong>de</strong> merit æi primele.<br />
ART. 55<br />
(1) M.I.R.A. va permite<br />
organizaåiilor teritoriale, constituite<br />
la nivelul unitãåilor subordonate, sã<br />
monteze, în mod gratuit, aviziere<br />
în incinta instituåiei. Locaåia va<br />
fi stabilitã <strong>de</strong> comun acord între<br />
conducerea organizaåiei teritoriale<br />
æi conducerea unitãåii.<br />
(2) La aviziere se vor afiæa numai<br />
materiale cu caracter sindical sau<br />
profesional, avizate (semnate æi<br />
ætampilate) <strong>de</strong> cãtre organele <strong>de</strong><br />
conducere sindicale centrale sau<br />
teritoriale.<br />
(3) Organizaåiilor teritoriale,<br />
constituite la nivelul structurilor<br />
M.I.R.A., le este interzis sã afiæeze<br />
materiale conåinând expresii sau<br />
informaåii ce pot aduce atingere<br />
imaginii M.I.R.A. æi autoritãåilor<br />
sau instituåiilor publice aflate în<br />
subordonarea sau coordonarea<br />
acestuia.<br />
ART. 56<br />
Pãråile semnatare promoveazã<br />
un climat normal în raporturile <strong>de</strong><br />
serviciu, respectând preve<strong>de</strong>rile legii<br />
æi prezentului acord.<br />
ART. 57<br />
Personalul cu funcåii <strong>de</strong><br />
conducere sau <strong>de</strong> coordonare are<br />
obligaåia <strong>de</strong> a respecta personalitatea<br />
æi <strong>de</strong>mnitatea poliåiætilor subordonaåi,<br />
în cadrul relaåiilor <strong>de</strong> muncã æi<br />
conexe cu munca, respect datorat,<br />
prin reciprocitate, æi din partea<br />
poliåiætilor faåã <strong>de</strong> æefii lor ierarhici.<br />
ART. 58<br />
(1) Interpretarea clauzelor<br />
acordului se face prin consens.<br />
Dacã nu se realizeazã consensul,<br />
clauzele se interpreteazã potrivit<br />
dreptului comun.<br />
(2) Neîn<strong>de</strong>plinirea obligaåiilor<br />
asumate prin prezentul acord atrage<br />
rãspun<strong>de</strong>rea pãråilor semnatare, în<br />
condiåiile legii.<br />
ART. 59<br />
(1) Problemele apãrute în<br />
aplicarea prezentului acord vor fi<br />
analizate, la sesizarea uneia dintre<br />
pãråi, în cadrul comisiei paritare,<br />
constituitã în conformitate cu<br />
preve<strong>de</strong>rilor art. 34 din Hotãrârea<br />
Guvernului nr. 833/2007.<br />
(2) M.I.R.A. va stabili în termen<br />
<strong>de</strong> 15 zile, prin act administrativ<br />
perioada în care se <strong>de</strong>semneazã<br />
reprezentanåii poliåiætilor în comisia<br />
paritarã.<br />
(3) Modul <strong>de</strong> organizare æi<br />
funcåionare, atribuåiile æi componenåa<br />
comisiei se face în conformitate cu<br />
preve<strong>de</strong>rile Hotãrârii <strong>de</strong> Guvern nr.<br />
833/2007.<br />
ART. 60<br />
(1) Prezentul acord intrã în<br />
vigoare dupã semnarea <strong>de</strong> cãtre<br />
ambele pãråi æi înregistrarea acestuia<br />
la M.I.R.A. æi este valabil pânã la<br />
31.12.2009.<br />
(3) La data intrãrii în vigoare<br />
a prezentului acord îæi înceteazã<br />
valabilitatea Acordul privind<br />
raporturile <strong>de</strong> serviciu nr.15232<br />
/07.08.2007 æi 409/06.08.2007.<br />
(3) Prezentul acord s-a încheiat în<br />
douã exemplare originale, câte unul<br />
pentru fiecare parte.<br />
8 Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 8/<strong>2008</strong>