Nr. 8/2008 - Politia de Frontiera

politiadefrontiera.ro

Nr. 8/2008 - Politia de Frontiera

www.politiadefrontiera.ro

Nu lãsaåi straja sã piarã,

Dacã piere straja voastrã

Va muri æi åara noastrã...!”

DE ZIUA EI,

POLIÅIA DE FRONTIERÃ

ROMÂNÃ A PRIMIT

STEAGUL SFÂNT


Z I U A M A R I N E I

R O M Â N E

De praznicul Sfintei Maria,

ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni,

se sãrbãtoreæte, potrivit tradiåiei, Ziua

Marinei Române, eveniment cu puternice

rezonanåe emoåionale în sufletul fiecãrui

marinar.

De-a lungul timpului, domnitorii

Åãrilor Române, precum Mircea cel

Bãtrân, Vlad Åepeæ, Ætefan cel Mare, Mihai

Viteazul, Alexandru Ioan Cuza æi alåii, au

fost preocupaåi de necesitatea constituirii

unor grupuri de nave pentru apãrarea

graniåelor pe apã æi respectãrii intereselor

statelor române în aceste zone.

An de an, amploarea sãrbãtoririi

Zilei Marinei a crescut, festivitãåile

desfãæurându-se în toate porturile din

åarã æi constând în: salve de tun, ridicarea

marelui pavoaz, prezentarea mesajului

Preæedintelui României, intonarea Imnului

de Stat, defilarea navelor, aruncarea unei

ancore de flori în apã, în amintirea eroilor

marinari, jocuri sportive marinãreæti,

concursuri cu ambarcaåiuni, focuri de

artificii, etc.

Anul acesta, cea mai impresionantã

desfãæurare de foråe a avut loc la

Constanåa, în zona falezei Cazinoului,

în dreptul impunãtorului edificiu al

Comandamentului Flotei Navale, unde

a fost prezent æi preæedintele României

Traian Bãsescu. Dupã slujba religioasã,

oficiatã de Arhiepiscopul Tomisului,

Înalt Prea Sfinåitul Teodosie, au avut

loc exerciåii ale scafandrilor militari, un

spectacol oferit de elicopterele Foråelor

Navale æi o demonstraåie de acrobaåie

aerianã. Navele participante, din partea

Poliåiei de Frontierã, la festivitãåi au fost

MAI 1103 æi MAI 2101 - la dispozitivul

fix, MAI 4024, 4026 æi 4027 - la marcarea

tricolorului cu fum, Mai 1101, 2106, 3001

æi 3003 - la defilare.

La Drobeta Turnu Severin - frontiera

mehedinåeanã fiind o frontierã de apã, ce

a determinat apariåia în structura IJPF-ului

a unei importante componente navale,

formatã din 112 poliåiæti de frontierã

marinari, ce beneficiazã de ajutorul

a 28 de nave æi ambarcaåii æi executã

supravegherea a 193,8 de kilometri

fluviali de frontierã – dar æi la Giurgiu sau

Brãila au avut loc manifestãri similare, la

care au participat ambarcaåiuni rapide de

intervenåie æi de patrulare ale Poliåiei de

Frontierã.

Pag. 10

• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920

• Serie nouã - nr. 680

www.politiadefrontiera.ro

REDACÅIA

(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,

Intranet: frontiera@igpf.net)

Redactor-æef

subcomisar Marius IONESCU

(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)

Secretar de redacåie

inspector principal Gabriel CRÃCIUN

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)

Redactori:

inspector Ætefan ANDREESCU

inspector Iulian PUICÃ

subinspector Elena URSACHI

Fotoreporter

agent Mihai BEJENARU

Abonamente, difuzare

Elena URSACHI

ADRESA: Str. Rãzoare nr. 5,

sector 6, Bucureæti, cod 050507;

TEL./FAX: 021-316.84.32;

021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;

Banii pentru abonamentele la revista

“FRONTIERA” vor fi viraåi ca venit la

bugetul de stat pe plan local, în contul

venituri ale fiecãrei instituåii în parte,

deschis la trezorerie (Legea 500/2002).

Fiecare direcåie, inspectorat judeåean,

æcoalã sau alte structuri PFR au deschis la

trezoreria localã un numãr de cont, care

poate fi consultat personal în momentul în

care banii sunt viraåi la bugetul de stat, în

cazul în care acesta nu este cunoscut.

Responsabil de numãr:

Marius IONESCU

Layout: Mihai BEJENARU

2

Tipar

S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti

Tel./fax: 021 - 344 10 74

e-mail: office@ammaprint.ro

Ediåia s-a încheiat la

29 august 2008

Preå: 3 lei

Reproducerea materialelor din cuprins

este permisã numai cu menåionarea

sursei

(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).

Materialele primite spre publicare

nu se înapoiazã.

Responsabilitatea juridicã pentru

conåinutul articolului æi informaåiile

cuprinse aparåine, potrivit art. 206 din

Codul penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711X

Imprimat în România


F R O N T I E R A


Ziua Poliåiei de Frontierã – 24 iulie,

tradiåie, eleganåã, originalitate

Sãrbãtoarea strãjuitorilor fruntariilor

- 24 iulie - a fost anul acesta cinstitã cum

se cuvine la nivelul tuturor structurilor. Au

fost momentele intrate de mult în tipar,

cum ar fi ceremonialul de avansare în

grad a unor ofiåeri æi agenåi, la termen æi

înainte de acesta, pentru merite deosebite,

citirea mesajelor de felicitare primite la

nivelul instituåiei, concursuri sportive

– Iaæi, Constanåa etc., dar au fost æi unele

activitãåi inedite, deosebite.

Între acestea din urmã se înscriu æi cele

de la IGPF sau Oradea.

IGPF a încercat sã aducã, în premierã,

mai multã „culoare” manifestãrilor

organizate cu acest prilej. În data de 19

iulie a.c, începând cu ora 11.00, în Parcul

Herãstrãu din Bucureæti, a fost organizat un

eveniment în aer liber, dedicat publicului

larg, în cadrul cãruia a fost prezentatã

o expoziåie cu tehnicã de observare,

comunicaåii, mobilitate terestrã æi

navalã, folositã de poliåiætii de frontierã

în cadrul misiunilor de supraveghere æi

control al frontierei de stat a României,

un concert de fanfarã, susåinut de formaåia

reprezentativã a PFR din cadrul IJPF

Giurgiu, distribuire de pliante informative

æi obiecte promoåionale dar æi plimbarea

vizitatorilor cu ambarcaåiunile PFR.

Copiii prezenåi la evenimentul din

Parcul Herãstrãu au avut posibilitatea

de a participa la diverse concursuri

adecvate vârstei, de a se juca cu diferite

personaje de desene animate, precum æi

de a fi fotografiaåi în uniforma Poliåiei de

Frontierã.

În data de 23 iulie, la sediul IGPF a

avut loc ceremonia religioasã de sfinåire

a Steagului æi tabloului

heraldic, reprezentându-l

pe Protectorul spiritual al

PFR, Dreptcredinciosul

Ætefan cel Mare æi Sfânt,

urmat de festivitatea de

avansare în grad æi o

recepåie, oferitã tuturor

participanåilor.

24 iulie a fost

sãrbãtoritã, începând

cu ora 18.00, la Sala

„Auditorium” a Muzeului

Naåional de Artã al

României, unde a avut loc

un spectacol aniversar,

prezentat de cãtre celebra

artistã Maia Morgenstern æi maestrul

Gheorghe Turda, directorul Centrului

Cultural al MIRA. Actorul Dorel Viæan a

susåinut un recital dramaturgic de excepåie

(Monologul lui Luca Arbore), iar Cvartetul

Transilvan al Filarmonicii de Stat din Cluj,

Grigore Leæe æi Costel Busuioc au reuæit

sã ofere publicului prezent minunate

momente muzicale de excepåie.

În cadrul spectacolului a avut loc æi

un ceremonial de primire a steagului cu

valoare iconograficã, de cãtre inspectorul

general al PFR, chestor principal de

poliåie, dr Nelu Pop, din partea ministrului

internelor æi reformei administrative,

Cristian David.

A fost acordatã distincåia

de „Poliåistul de Frontierã al

anului 2008”, la categoria ofiåeri,

comisarului Vasile Flavius Onofrei

- æeful Biroului Combaterea

Infracåionalitãåii Transfrontaliere

din cadrul IJPF Iaæi, iar la categoria

agenåi, titlul de „Cel mai bun

poliåist de frontierã al anului”

i-a fost acordat agentului-æef de

poliåie Ion Mihai Boldei, din cadrul

SPF Giurgiu. În cadrul Muzeului

Naåional de Artã a României a

fost organizatã æi o expoziåie

de artã fotograficã a Revistei

Frontiera“, realizatã cu sprijinul

SNPPC æi IPA.

La Oradea, prin contribuåia

personalului DPF Oradea, a fost

inaugurat æi sfinåit monumentul

„PIATRA DE HOTAR”, dedicat

sãrbãtoririi a 144 de ani de la

înfiinåarea armei.

Monumentul reprezintã întregul

respect æi prinosul de recunoætinåã

æi consideraåie pentru toåi poliåiætii

de frontierã trecuåi æi prezenåi. La

realizarea construcåiei æi-au mai adus

contribuåia Consiliul Teritorial Bihor al

CNP, Biroul Teritorial al SNPPC, Asociaåia

Sportivã „Frontiera” Oradea, precum æi

S.C. „SELINA” ORADEA (constructorul

ansamblului).

Pag. 4-9

F R O N T I E R A

F e s t i v i t a t e

3


Evenimente inedite în

Parcul Herãstrãu æi IGPF

Cu ocazia Zilei Poliåiei de Frontierã Române, IGPF a încercat

sã aducã, în premierã, mai multã „culoare” manifestãrilor

organizate cu acest prilej. Au fost prezentate, astfel, inspectorului

general mai multe propuneri, iar în final a fost aprobat calendarul,

unul deosebit de bogat.

Astfel, în data de 19 iulie a.c, începând cu ora 11.00, în

Parcul Herãstrãu din Bucureæti, a fost organizat un eveniment în

aer liber, dedicat publicului larg.

Evenimentul s-a desfãæurat cu sprijinul Primãriei Generale

a Municipiului Bucureæti æi Direcåiei Generale Lacuri, Parcuri

æi Agrement, Sindicatului Naåional al Poliåiætilor æi Personalului

Contractual, Asociaåiei Internaåionale a Poliåiætilor æi Corpului

Naåional al Poliåiætilor, sub genericul „24 iulie - 144 ani de

existenåã a strãjuitorilor fruntariilor româneæti”. Cu aceastã

ocazie, a fost prezentatã o expoziåie cu tehnicã de observare,

comunicaåii, mobilitate terestrã æi navalã (maæini de teren

æi intervenåie, ATV-uri, autospeciale dotate cu aparaturã de

termoviziune, nave pneumatice æi din fibrã de sticlã pentru

patrulare æi acostare de tip Rib, Harpoon, Arvor æi Hovercraft),

folosite de poliåiætii de frontierã în cadrul misiunilor de

supraveghere æi control al frontierei de stat a României.

Poliåiætii de frontierã au împãråit, celor prezenåi, pliante

informative (despre cariera de poliåist de frontierã, activitatea

de zi cu zi a Poliåiei de Frontierã æi dreptul la liberã circulaåie

a persoanelor) æi obiecte promoåionale, pe acordurile muzicale

ale unui concert de fanfarã susåinut de formaåia reprezentativã a

PFR din cadrul IJPF Giurgiu.

Copiii prezenåi la evenimentul din Parcul Herãstrãu au avut

posibilitatea de a participa la diverse concursuri adecvate vârstei,

de a se juca cu diferite personaje de desene animate, precum

æi de a fi fotografiaåi în uniforma Poliåiei de Frontierã, alãturi de

luptãtori din cadrul Serviciului de Acåiuni Speciale æi Intervenåii

al IGPF Cei care au dorit s-au fotografiat la bordul mijloacelor

de transport terestre æi navale æi s-au plimbat cu ambarcaåiile pe

lacul Herãstrãu æi cu ATV-ul în parc.

„Dedicãm aceastã zi tuturor românilor æi le mulåumim pentru

încrederea, respectul æi sprijinul acordat zi de zi poliåiætilor de

4

F R O N T I E R A

F e s t i v i t a t e


frontierã în înfãptuirea actului de justiåie”, a declarat inspectorul

general al Poliåiei de Frontierã Române, chestor principal de

poliåie dr. Nelu Pop.

Evenimentul a fost apreciat de toåi participanåii, care au avut,

astfel, posibilitatea sã cunoascã mai bine activitatea Poliåiei de

Frontierã Române, precum æi echipamentele pe care instituåia le

foloseæte pentru asigurarea securitãåii frontierei de stat.

Prin aceastã acåiune, Poliåia de Frontierã Românã a dorit sã

îæi sãrbãtoreascã Ziua æi alãturi de cetãåeni, în slujba cãrora îæi

desfãæoarã activitatea æi, de asemenea, sã îi asigure cã apropierea

de viaåa comunitãåii, comunicarea æi cooperarea cu cetãåenii

în rezolvarea problemelor sunt prioritãåile fiecãrui poliåist de

frontierã în activitatea de zi cu zi.

În data de 23 iulie, 345 de poliåiæti de frontierã de la nivelul

întregii åãri au fost avansaåi în gradul profesional urmãtor,

înaintea îndeplinirii stagiului minim. Cei 209 de ofiåeri æi 136

de agenåi s-au remarcat în activitatea de supraveghere æi control

a frontierei de stat, prin obåinerea de rezultate deosebite pe linia

prevenirii æi combaterii transfrontaliere æi se adaugã celor 1.677

de poliåiæti de frontierã care au fost avansaåi la termen.

Cu aceastã ocazie, la sediul IGPF a avut loc ceremonia

religioasã de sfinåire a Steagului æi tabloului heraldic,

reprezentându-l pe

Protectorul spiritual al

PFR, Dreptcredinciosul

Ætefan cel Mare æi Sfânt,

urmat de festivitatea

de avansare în grad

æi o recepåie, oferitã

tuturor participanåilor.

La eveniment au

participat conducerea

æi personalul IGPF, æefii

direcåiilor teritoriale

æi inspectoratelor

judeåene ale PFR,

reprezentanåi din

conducerea Poliåiilor

de Frontierã din

Germania, Italia,

Bulgaria, Ucraina

æi Serbia, precum æi

veterani æi rezerviæti.

F R O N T I E R A

F e s t i v i t a t e 5


6

24 Iulie - Ziua Poliåiei de Frontierã Române

Data de 24 iulie 2008 a marcat împlinirea a 144 ani de la

reorganizarea grãnicerilor „de peste Milcov”, moment istoric, produs

în contextul reformelor juridice, administrative æi militare iniåiate dupã

Unirea de la 1859, când Alexandru Ioan Cuza a fost ales Domn al

Principatelor Unite. Întru cinstirea înaintaæilor, în urmã cu æapte ani,

ziua de 24 iulie a fost desemnatã sãrbãtoare oficialã a PFR.

Anul acesta, Ziua Poliåiei de Frontierã a fost sãrbãtoritã, începând

cu ora 18.00, la Sala „Auditorium” a Muzeului Naåional de Artã

al României, unde a avut loc un spectacol aniversar, prezentat de

cãtre celebra artistã Maia Morgenstern æi maestrul Gheorghe Turda,

directorul Centrului Cultural al MIRA. Actorul Dorel Viæan a susåinut

un recital dramaturgic de excepåie (Monologul lui Luca Arbore), iar

Cvartetului Transilvan al Filarmonicii de Stat din Cluj, Grigore Leæe æi

Costel Busuioc au reuæit sã ofere publicului prezent minunate momente

muzicale de excepåie.

În cadrul spectacolului a avut loc æi un ceremonial de primire de

cãtre inspectorul general al PFR, chestor principal de poliåie, dr Nelu

Pop, a Steagului cu valoare iconograficã care simbolizeazã, deopotrivã,

trecutul glorios, prezentul european æi viitorul ascendent al PFR. Acesta

i-a fost înmânat de cãtre ministrul internelor æi reformei administrative,

Cristian David.

Aniversarea din acest an a avut æi o profundã semnificaåie culturalreligioasã:

în luna mai a fost consfinåit ocrotitorul spiritual al poliåiætilor

de frontierã - Dreptcredinciosul Voievod Ætefan Cel Mare æi Sfânt,

canonizat de cãtre Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, prin Tomosul

de la 20 iunie 1992.

De asemenea, cu aceastã ocazie, a fost acordatã distincåia de

„Poliåistul de Frontierã al anului 2008” la categoria ofiåeri comisarului

Vasile Flavius Onofrei -æeful Biroului Combaterea Infracåionalitãåii

Transfrontaliere din cadrul IJPF Iaæi. Printre multe alte rezultate, ofiåerul

a anihilat o serie de grupãri infracåionale æi a descoperit, confiscat sau

indisponibilizat diverse bunuri, unele incluse în patrimonial cultural

naåional æi universal, între care æapte statuete creaåie Salvador Dali,

schiåe creaåie: Felix Tabasco, Juan Ismael, E Lopez Beron, Santos Hu.

La categoria agenåi, titlul de „Cel mai bun poliåist de frontierã

al anului” i-a fost acordat agentului-æef de poliåie Ion Mihai Boldei

-SPF Giurgiu, pentru descoperirea, pe sensul de intrare în åarã, a unei

cantitãåi impresionante de bunuri culturale, monede, cãråi, podoabe

vechi æi bijuterii.

Cu aceastã ocazie, datoritã relaåiei speciale de colaborare între

PFR æi Poliåia Federalã de Frontierã Germanã în domeniul operativ æi

a instruirii profesionale a fost înmânatã fostului æef al Poliåiei Federale

de Frontierã Germane, Udo Burkholder, decoraåia de pace „Virtutea

Militarã în Grad de Mare Ofiåer”.

La finalul spectacolului toåi spectatorii, precum æi invitaåii, printre

care ministrul internelor si reformei administrative, Cristian David,

reprezentanåi ai conducerii M.I.R.A. æi invitaåi din partea autoritãåilor

de frontierã vecine, precum æi ai altor instituåii cu care Poliåia de

Frontierã colaboreazã, veterani æi rezerviæti ai PFR, au fost invitaåi de

cãtre inspectorul general al PFR, chestor principal de poliåie dr. Nelu

Pop, sã viziteze, în cadrul Muzeului Naåional de Artã a României,

Expoziåia de Artã Fotograficã a Revistei „Frontiera”, realizatã cu

sprijinul SNPPC æi IPA.

„Aæa cum ne-am obiænuit, Poliåia

de Frontierã sãrbãtoreæte cu distincåie

æi eleganåã momentele aniversare,

aceste douã atribute caracterizeazã

æi marcheazã æi aceastã manifestare”.

Aprecierea face parte din debutul

discursului ministrului internelor

æi reformei administrative, Cristian

David, care a marcat finalul

manifestãrii aniversare. A urat „La

mulåi ani!” Poliåiei de Frontierã

Române, considerând cã cei 144

de ani de existenåã „au o linie de

legãturã ce constã în credinåã,

loialitate faåã de åarã, în devotament

æi spiritul de sacrificiu al celor care,

de-a lungul anilor, au servit instituåia,

chiar dacã, de-a lungul timpului, a

F R O N T I E R A

F e s t i v i t a t e


purtat diferite denumiri. Aceastã credinåã faåã de patrie este cea care

a stat în sufletul æi în conætiinåa profesionalã a celor care au servit

România“. În acest spirit, ministrul Cristian David a subliniat cã

cei doi poliåiæti de frontierã premiaåi „meritã respectul, aprecierea

noastrã pentru faptul cã au dovedit cã sunt lucrãtori loiali, fideli,

vigilenåi, profesioniæti adevãraåi, oameni integri care reprezintã cu

cinste activitatea æi imaginea Poliåiei de Frontierã”.

În contextul noului statut al României, de stat membru în Uniunea

Europeanã, Poliåia de Frontierã Românã are în faåã mai multe

obiective, iar pentru anii care vor urma, principalul obiectiv va fi

„sã atingã acel standard de performanåã, de profesionalism care sã fie

compatibil, comparabil æi perfect integrabil în normele, standardele

æi exigenåele Uniunii Europene. Astãzi, Poliåiei de Frontierã îi revine

nu doar responsabilitatea apãrãrii frontierei externe a României, ci

îi va reveni, în 2011, responsabilitatea întregii Europe, a spaåiului

Uniunii Europene, cu responsabilitate care înseamnã asigurarea

unui nivel de securitate, de siguranåã æi protecåie egalã pentru toåi

cetãåenii Uniunii Europene”.

„La acest moment

aniversar, vã rog sã-mi

permiteåi, sã transmit

aprecierea mea pentru

activitatea dumneavoastrã.

Apreciez, în mod deosebit,

efortul pe care întreaga

conducere, domnul inspector

general îl face pentru a

conjuga un nou cadru, o nouã

proiecåie pentru activitatea

Inspectoratului General al

Poliåiei de Frontierã”.

F R O N T I E R A

Cornel Cristescu, fiul comisarului Eugen

Nicolae Cristescu, ce a deåinut funcåii

importante în cadrul Poliåiei Române

F e s t i v i t a t e 7


Fotoreportaj de Iulian PUICÃ

8

F R O N T I E R A

E v e n i m e n t


F R O N T I E R A

E v e n i m e n t 9


Z I U A M A R I N E I R O M Â N E

De praznicul Sfintei Maria, ocrotitoarea marinarilor de

pretutindeni, se sãrbãtoreæte, potrivit tradiåiei, Ziua Marinei

Române, eveniment cu puternice rezonanåe emoåionale în

sufletul fiecãrui marinar.

La 15 august 1902 s-a serbat pentru prima datã Ziua

Marinei Române. Serbarea oficialã a avut loc la Cruciæãtorul

„Elisabeta” unde au fost prezenåi toåi ofiåerii Diviziei de Mare.

Seara au avut loc „luminaåii feerice, tablouri alegorice, coruri

æi altele”.

De-a lungul timpului, domnitorii Åãrilor Române, precum

Mircea cel Bãtrân, Vlad Åepeæ, Ætefan cel Mare, Mihai

Viteazul, Alexandru Ioan Cuza æi alåii, au fost preocupaåi de

necesitatea constituirii unor grupãri de nave pentru apãrarea

graniåelor pe apã æi respectãrii intereselor statelor române în

aceste zone.

În anul 1910, prin Decizie Ministerialã, ia fiinåã, în

subordinea Corpului Grãnicerilor, prima subunitate distinctã

de Marinã Grãnicereascã, numitã „Compania grãniceri

marinã”, ce avea în compunere 10 nave dislocate la Calafat,

Giurgiu, Galaåi æi Tulcea.

Datoritã originii comune cu Marina Militarã, Marina

Grãnicereascã s-a dezvoltat în spiritul luptei pentru apãrarea

fruntariilor åãrii, dar odatã cu evoluåia evenimentelor istoriei

ea a primit atribuåii diferite de ale Marinei Militare.

Ca æi ceilalåi reprezentanåi ai acestei frumoase meserii,

poliåiætii de frontierã – strãjuitori ai fruntariilor de apã ale

României, marinari prin specialitatea de bazã æi poliåiæti de

frontierã prin atribuåiile ce le revin potrivit legii, deåin bogate

tradiåii ancorate puternic în lupta milenarã a poporului nostru

pentru existenåã, libertate æi neatârnare.

Odatã cu integrarea României în Uniunea Europeanã,

realizarea unui management performant al structurilor

navale din Poliåia de Frontierã Românã constituie o premisã

fundamentalã în asigurarea unui înalt grad de securizare a

frontierelor albastre, ca parte integrantã a frontierei externe

a Uniunii Europene. Marinarilor din Poliåia de Frontierã

Românã le revine importanta misiune de combatere a

migraåiei ilegale, criminalitãåii trasfrontaliere, traficului

ilegal de droguri, respectãrii regimului juridic al frontierei

de stat æi asigurarea intereselor statului român în zona de

competenåã.

Pentru îndeplinirea cu succes a misiunilor specifice,

10

F R O N T I E R A

F R O N T I E R A

E v e n i m e n t


componenta navalã a Poliåiei de Frontierã a fost dotatã cu o

serie de mijloace moderne de mobilitate navalã ce se ridicã

la standardele cerute de Uniunea Europeanã, punându-se

accentul æi pe dezvoltarea de programe care sã desãvâræeascã

pregãtirea profesionalã a personalului propriu.

Asprimea vieåii la bord, natura misiunilor încredinåate,

rapiditatea æi spectaculozitatea desfãæurãrii acestora æi

modul imperios de luare a deciziilor adecvate æi legale sunt

caracteristicile care fac din profesia poliåiætilor de frontierã

marinari o meserie aparte.

De ce oare de praznicul Adormirea Maicii Domnului æi nu

de cel al naæterii se serbeazã ziua marinarilor ? Poate pentru

cã, prin somnul ei, le vegheazã drumul pe ape æi, mai ales,

întoarcerea la åãrm, la mamele, surorile, soåiile æi fiicele ce

îi aæteaptã pe mal, sau poate cã, datoritã lor, a celor care

vegheazã la frontierele albastre, dumneavoastrã puteåi adormi

în fiecare searã liniætiåi.

La ceas aniversar, cu prilejul Zilei Marinei Române,

adresãm tuturor marinarilor români æi familiilor acestora cele

mai sincere felicitãri, urãri de sãnãtate, fericire, succes deplin

în misiunile ce le revin la hotarele albastre ale României

æi tradiåionalele urãri: „Vânt bun din pupa!” æi „Bun cart

înainte!”

Cosmin ISAILÃ

An de an, amploarea sãrbãtoririi Zilei Marinei a crescut, festivitãåile constând

în: salve de tun, ridicarea marelui pavoaz, prezentarea mesajului Preæedintelui

României, intonarea Imnului de Stat, defilarea navelor, aruncarea unei ancore

de flori în apã în amintirea eroilor marinari, jocuri sportive marinãreæti,

concursuri cu ambarcaåiuni, focuri de artificii etc.

F R O F R

N O

T N

I T

E I E

R R A


E v e n i m e n t

11


Poliåia de Frontierã æi UNHCR au acelaæi interes:

pedepsirea infractorilor,

traficanåilor æi cãlãuzelor, dar æi

protejarea victimelor acestora

interviu cu Reprezentantul UNHCR

în România, Machiel Salomons

- Domnule Salomons, pentru începutul acestui interviu vã

rog sã prezentaåi, pe scurt, implicarea UNHCR în protecåia

drepturilor refugiaåilor æi care sunt celelalte instituåii ce ar

trebui sã intervinã în rezolvarea problemelor acestora?

- În conformitate cu mandatul sãu, UNHCR este însãrcinat

de cãtre comunitatea internaåionalã sã protejeze æi sã asiste

refugiaåii din întreaga lume, inclusiv prin gãsirea unei soluåii

durabile pentru aceætia. În România, UNHCR lucreazã

împreunã cu Ministerul Internelor æi Reformei Administrative, în

mod deosebit cu Oficiul Român pentru Imigrãri, Inspectoratul

General al Poliåiei de Frontierã, alte instituåii guvernamentale

dar æi organizaåii neguvernamentale. Doresc, de asemenea, sã

menåionez cã drepturile refugiaåilor sunt respectate în România,

dreptul la azil este garantat æi în practicã, nu doar în legislaåia

naåionalã, la fel æi principiul nereturnãrii, iar persoanele în nevoie

de protecåie internaåionalã primesc asistenåã adecvatã nevoilor

pe care le au, aæa cum trebuie.

- Vã rog sã enumeraåi principalele åãri generatoare de

refugiaåi æi ce modificãri credeåi cã pot interveni în urmãtorii

ani?

- Prima æi cea mai importantã åarã producãtoare de solicitanåi

de azil este, desigur, Irak, dupã care urmeazã Rusia, China,

Serbia, Pakistan, Somalia. În România, în primele æase luni ale

acestui an, principalele åãri de origine ale solicitanåilor de azil

sunt Irak, India, Pakistan, Serbia. În ceea ce priveæte viitorul,

principalele åãri producãtoare de refugiaåi depind foarte mult

de evoluåia situaåiei din åãrile de origine, sens în care aæ aminti

situaåia recentã din Zimbabwe, sau din Kenya, care, însã, nu a

adus un numãr mai mare de solicitanåi de azil din aceste åãri în

România, dar a crescut numãrul de solicitanåi de azil din aceste

åãri în åãrile vecine.

- De la numirea dvs. în funcåia de Reprezentant al UNHCR

în România (în decembrie 2006) aåi fãcut câteva vizite la

diverse structuri ale PFR. Care este impresia dvs. despre

activitatea PFR în ceea ce priveæte problematica azilului?

- Am fost deosebit de impresionat de cunoætinåele æi

profesionalismul tuturor celor pe care i-am întâlnit, de la

directori sau inspectori æefi, pânã la poliåiætii de frontierã care

lucreazã în teren, toatã lumea cunoscând mandatul UNHCR,

12

responsabilitãåile pe care le avem ca Agenåie a ONU pentru

Refugiaåi, dar æi obligaåiile guvernelor de a respecta convenåiile

internaåionale relevante, precum æi legislaåia naåionalã în materia

azilului, la fel ca æi dreptul solicitanåilor de azil de a fi trataåi în

conformitate cu aceste legi.

- Care este perspectiva UNHCR cu privire la activitãåile

PFR de combatere a migraåiei ilegale, în legãturã cu

respectarea dreptului la azil æi a celorlalte principii

fundamentale în materia azilului?

- Actualele fluxuri migratorii, de la est al vest æi de la sud la

nord au avut ca rezultat acåiunea guvernelor de a implementa

diverse mãsuri pentru a restrânge aceste miæcãri. Acesta este,

evident, un drept legitim al unei naåiuni suverane precum æi al

oricãrui stat membru al UE. UNHCR este, totuæi, îngrijorat de

rezultatul acestor mãsuri restrictive, deoarece dreptul la azil poate

fi pus în pericol. Ce vreau sã spun? Dacã devine mai greu pentru

solicitanåii de azil sã treacã frontiera, aceætia nu vor avea de ales æi

vor trebui sã apeleze la un traficant sau la o cãlãuzã, care le cere

bani grei, dar care, în acelaæi timp, organizeazã cãlãtoria în cele

mai periculoase moduri. Ætim cu toåii de moartea tragicã a multor

migranåi æi solicitanåi de azil care au cãlãtorit timp îndelungat în

containere în care au murit din cauza sufocãrii, fãrã mâncare æi

apã, sau în cazul traversãrilor pe Marea Mediteranã, cu bãrci

improprii, confruntându-se cu pericolul de a se îneca. Acesta ar

fi contextul internaåional æi relaåia dintre migraåie æi azil.

În privinåa României, Poliåia de Frontierã æi-a demonstrat

profesionalismul æi cu privire la acåiunile de combatere a

migraåiei ilegale, reuæind, în acelaæi timp, sã respecte æi dreptul

fundamental la azil. În acest sens, este de menåionat faptul cã atât

Poliåia de Frontierã, cât æi UNHCR au de fapt acelaæi interes: de a

pedepsi infractorii, traficanåii æi calãuzele æi de a proteja victimele

acestora, în speåã de a acorda accesul la procedura de azil în

România acelora care au nevoie de protecåie internaåionalã.

- Câte persoane cu nevoie de protecåie existã în România

æi care este tendinåa în Uniunea Europeanã?

- Termenul de persoane în nevoie de protecåie include nu

numai refugiaåii dar æi solicitanåii de azil, persoanele cu protecåie

subsidiarã, o parte dintre cei care sunt toleraåi în România, iar

numãrul estimat al acestora este în jur de 2000. Æi spun estimat

deoarece existã situaåii în care solicitanåii de azil pleacã din

România înainte de finalizarea procedurii de azil, sau persoanele

care au obåinut o formã de protecåie aleg sã îæi exercite dreptul

la libera circulaåie.

Existã, de asemenea, æi o tendinåã geopoliticã, în sensul cã în

lume sunt mai puåine åãri producãtoare de refugiaåi. În ceea ce

priveæte România, în anul 2006, înainte de intrarea åãrii în UE,

au fost 480 cereri de azil, în 2007 numãrul de cereri a crescut

la 670. Trebuie, însã, menåionat cã România are a doua cea

mai lungã frontierã externã a UE æi este o åarã mare pentru un

F R O N T I E R A

I n t e r v i u


numãr atât de mic de cereri de azil, dacã comparãm, de pildã,

cu Polonia, cu 10.000 cereri de azil, Bulgaria, cu 2000 cereri

sau Grecia, cu 25.000 cereri.

- Ce viziune aveåi asupra problematicii azilului în Europa

în actualul context de luptã împotriva terorismului?

- Dupã atacurile de la World Trade Center, de la 11 septembrie

2001, statele au realizat cã în relaåiile politice internaåionale

moderne a apãrut un nou fenomen, cel al terorismului internaåional.

Mijloacele tradiåionale folosite de state în lupta cu ameninåãrile,

sã le spunem tradiåionale, nu se aplicã teroriætilor æi acest nou

fenomen are nevoie de o strategie specificã. Vedem, astfel, cã

agenåiile de securitate æi de informaåii din UE îæi îmbunãtãåesc

colaborarea, îæi extind reåelele de informaåii æi de schimb de

informaåii într-o manierã mai eficientã, ceea ce a dus la cum

numesc unii - detectarea precoce a unui suspect de terorism æi la

prevenirea atacurilor teroriste. Evident cã UNHCR este conætient

de toate acestea precum æi de faptul cã existã îngrijorãri legitime

în toate statele membre cu privire la acest fenomen æi doreæte sã

asigure cã un are nici o intenåie de a proteja teroriætii. În acest sens,

doresc sã menåionez cã în Convenåia de la Geneva se gãseæte o

prevedere explicitã, în art. 1 F care exclude astfel de persoane de

la acordarea statutului de refugiat. Aæadar, teroriætii sunt excluæi de

la acordarea protecåiei internaåionale. Am stabilit, deci, cã teroriætii

nu sunt protejaåi de UNHCR. Existã, de asemenea, provocarea

de a identifica dintre solicitanåii de azil cine se calificã pentru

obåinerea statutului de refugiat sau cine este terorist dintre migranåi.

O modalitate de a rezolva aceastã problemã este o bunã colaborare

între UNHCR æi åãrile de azil cu privire la schimbul de informaåii,

activitãåi de pregãtire specifice, sfaturi cu privire la stabilirea

credibilitãåii solicitanåilor de azil în cadrul interviurilor, æ.a.m.d.

- Cum apreciaåi rolul României în plan internaåional, în

contextul respectãrii drepturilor omului, în general, æi al

refugiaåilor, în special?

- Vreau sã spun cã este o onoare æi o plãcere sã lucrez

în România. Nu am primit nicio informaåie despre tratament

necorespunzãtor la adresa persoanelor de interes pentru noi,

nici la frontierã, nici pe teritoriul României.

Dar, România a fãcut mult mai mult. România a agreat sã punã

la dispoziåia UNHCR centrul de la Timiæoara, administrat de cãtre

Oficiul Român pentru Imigrãri, în scopul evacuãrii temporare a

celor mai vulnerabili refugiaåi din întreaga lume, care vor fi apoi

relocaåi în teråe åãri. Aceætia sunt refugiaåi care nu se pot bucura

de refugiu în primele åãri de azil æi care vor putea fi evacuaåi la

Timiæoara dupã aprobarea de cãtre Parlamentul României a unei

înåelegeri de colaborare semnate recent între Guvernul României,

UNHCR æi Organizaåia Internaåionalã pentru Migraåie. Mai mult,

În ziua de 8 iulie a.c., Direcåia Poliåiei de Frontierã Rãdãuåi a

fost vizitatã de Reprezentantul în România al Înaltului Comisariat

al Naåiunilor Unite pentru Refugiaåi

(UNHCR), Machiel Salomons.

În cadrul vizitei, comisarul-æef

de poliåie Ion Pop - Directorul

DPF Rãdãuåi a prezentat activitatea

desfãæuratã în cadrul instituåiei,

modul cum se efectueazã

supravegherea æi controlul frontierei

de stat, cooperarea cu grãnicerii

ucraineni, precum æi alte probleme

privind managementul frontierei.

Obiectivele acestei vizite au inclus

discutarea problematicii migraåiei

æi azilului la nivelul DPF Rãdãuåi,

precum æi modalitãåile de procesare

practicã a solicitãrilor de azil

formulate în zona de competenåã.

România s-a alãturat recent celorlalte 18 åãri de relocare din lume,

åãri dornice sã ofere protecåie permanentã refugiaåilor, æi sperãm

ca primii refugiaåi sã fie relocaåi în România, curând.

Pentru ambele activitãåi menåionate mai sus vom avea, evident,

nevoie de colaborarea Poliåiei de Frontierã cu privire la accesul

acestor persoane pe teritoriul României precum æi cu privire la

plecarea celor transferaåi temporar spre teråe åãri.

- Între UNHCR, CNRR æi PFR urmeazã sã se semneze un

memorandum de înåelegere la modalitãåile de cooperare æi

coordonare în vederea sprijinirii accesului solicitanåilor de

azil pe teritoriul României (ceremonia de semnare a acestui

document a avut loc la în data de 22 iulie a.c. – n.r.).

Ce influenåã credeåi cã va avea acest document asupra

activitãåii celor trei instituåii semnatare?

- Mai întâi, aæa cum am menåionat deja, impresia mea este

cã Poliåia de Frontierã respectã în mod consistent obligaåiile pe

care le are în conformitate cu legislaåia internã æi internaåionalã

cu privire la accesul la procedura de azil. Sunt sigur cã orice

strãin care depune o cerere de azil la frontierã este tratat conform

standardelor internaåionale. Acest protocol de colaborare tripartit

semnat în iulie, anul acesta, consfinåeæte, de fapt, în scris, o

realitate care existã în România de câåiva ani. Acest protocol va

permite continuarea activitãåilor de pregãtire pentru poliåia de

frontierã prin activitãåi de formare a formatorilor, schimb de date

æi informaåii, misiuni comune la frontierã, garantarea accesului

în zonele de frontierã etc.

- Pe 20 iunie a fost Ziua Internaåionalã a Refugiatului. Ce

doriåi sã transmiteåi cu aceastã ocazie?

- Mesajul din acest an al Zilei Mondiale a Refugiaåilor a fost

„Protecåie”, protecåia fiind æi fundamentul activitãåii UNHCR în

lume. Acest termen a fost, de cele mai multe ori, foarte des utilizat

æi de cãtre persoanele pe care noi le avem în grijã: protecåie faåã

de persecuåiile din åãrile de origine, protecåie faåã de conflicte

civile æi rãzboaie; dar protecåie înseamnã æi toatã munca pe

care o face UNHCR în lume: de la acordarea de mâncare æi

apã pânã la accesul pe teritoriul unei åãri sigure la procedurile

de azil. Ziua Mondialã a Refugiaåilor înseamnã, de asemenea,

un bun prilej pentru UNHCR de a-æi face cunoscutã munca æi

partenerii, cãci este evident cã singuri, fãrã ajutorul partenerilor

noætri guvernamentali æi neguvernamentali, nu am putea oferi

protecåie milioanelor de persoane care au nevoie de noi.

Aæ vrea sã adaug mulåumiri poliåiætilor de frontierã din întreaga

åarã pentru felul exemplar în care îæi desfãæoarã activitatea, sã le

urez succes în activitatea profesionalã æi toate urãrile de bine.

Interviu realizat de Gabriel CRÃCIUN

Reprezentantul în România al UNHCR, în vizitã la Rãdãuåi

Activitatea a continuat la IJPF Suceava, cu prezentarea

Punctului de Trecere a Frontierei Siret, unde a fost descris modul

în care se efectueazã controlul

la frontierã conform cerinåelor

Uniunii Europene, s-a prezentat

dotarea, precum æi modul de

cooperare cu instituåiile care

desfãæoarã activitãåi în cadrul

punctului de trecere a frontierei

de stat.

Reprezentantul UNHCR în

România æi-a încheiat vizita

mulåumind poliåiætilor de frontierã

pentru activitatea extrem de

importantã pe care o desfãæoarã

pe linia migraåiei æi azilului,

urându-le, totodatã, succes în

activitatea desfãæuratã.

Ilie POROCH-SERIÅAN

F R O N T I E R A

I n t e r v i u

13


14

Parteneriat româno - englez la

nivelul æcolilor din PFR

În perioada ianuarie - iulie a.c., Æcoala de Pregãtire a

Agenåilor Poliåiei de Frontierã „Avram Iancu” din Oradea a

participat la Proiectul PHARE „EuropeAid/123605/D/SER/RO

- Dezvoltare Resurse Umane”, iniåiat de Poliåia de Frontierã

Românã în parteneriat cu Universitatea Æcolii de Afaceri din

Wolverhampton, Anglia.

Activitatea a fost condusã de liderul român de proiect,

comisar-æef de poliåie Mihai Georgescu – æeful Serviciului

Formare æi Perfecåionare Resurse Umane din IGPF æi de echipa de

tutori a Universitãåii

Wolverhampton,

formatã din Janet

Firth, Bob Hamlin,

Barbara Maiden æi

Geoff Westwood.

Din echipã a fãcut

parte, de asemenea,

Dan Nechita -

translator.

Proiectul a

cuprins trei faze:

• Faza I –

„Diagnoza procesului de instruire în æcolile Poliåiei de Frontierã

Române”;

• Faza a II-a – „Instruire în proiectare æi dezvoltare de

curriculum – Învãåarea bazatã pe competenåe”;

• Faza a III-a – „Instruire în proiectare æi dezvoltare de

curriculum – Proiectarea unui nou curriculum æi Planul de

acåiune”.

În urma diagnozei pe care experåii Universitãåii Wolverhampton

au efectuat-o în æcolile Poliåiei de Frontierã a fost demaratã faza

a II-a, care a fost planificatã pe serii a câte cinci zile, în perioada

07.04-20.06.2008, în locaåiile Bucureæti, Drobeta Turnu Severin

æi Iaæi. La aceastã fazã, din Æcoala de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei

de Frontierã „Avram Iancu” au participat 20 cadre didactice, pe

seriile stabilite prin program, echipele fiind formate din câte 2-4

profesori, reprezentând toate cele patru catedre ce funcåioneazã

în æcoalã.

La finalul fiecãrei zile, participanåii au completat un jurnal

de dezvoltare profesionalã cu cele mai semnificative aspecte

rezultate din programul parcurs,

sub forma unui proces reflectiv.

Din concluziile rezultate

în urma parcurgerii fazei a II-a

de instruire, sunt de evidenåiat

urmãtoarele:

A - Pe linia învãåãrii bazate

pe competenåe, subiectele cheie

explorate æi discutate au acoperit

douã aspecte importante æi

anume:

1- provocarea cu care se

confruntã cele æase æcoli ale PFR

în cadrul schimbãrii de la instruirea

tradiåionalã la cea bazatã pe

competenåe;

2 - relevanåa æi utilitatea tehnicilor æi instrumentelor instruirii

sistematice contemporane.

B - Necesitatea creæterii rolului domeniilor afectiv æi

psihomotor ale învãåãrii, dar æi al aspectelor motivaåionale în

crearea æi dezvoltarea de competenåe.

C - O schimbare organizaåionalã de succes necesitã o

accentuare care sã balanseze între viziunea de schimbare (ce

trebuie sã se schimbe æi de ce), schimbarea comportamentalã

(factori comportamentali, riscuri æi procesele de schimbare) æi

programul de management (cele mai bune tehnici practice æi

abordãri pentru un management eficace al schimbãrii).

Faza a III-a a Proiectului s-a desfãæurat la Poiana Braæov, în

perioada 14-17 iulie a.c. Din echipa de tutori a Universitãåii

Wolverhampton, au participat Janet Firth æi Barbara Maiden.

Æcoala PF „Avram Iancu” din Oradea a fost reprezentatã de

comisarul-æef de poliåie Ionel Hotnoga, director adjunct pentru

învãåãmânt æi comisarul-æef de poliåie Bogdan Creåu, æef de

catedrã.

Scopul acestei ultime faze a fost de a oferi posibilitatea

beneficiarilor din cele æase æcoli ale PFR sã aplice cunoætinåele æi

abilitãåile acumulate în cadrul Fazei a II-a, pentru a proiecta un nou

curriculum aliniat la normele Uniunii Europene, cu supervizarea

experåilor Universitãåii Wolverhampton, care au acordat asistenåa

necesarã. A fost evaluat curriculum-ul curent, în comparaåie cu

standardele necesare muncii în Poliåia de Frontierã, æi a fost

demarat un Plan de acåiune pentru o viitoare implementare.

Faza a III-a a cuprins urmãtoarele repere: • Privire generalã asupra

Fazelor I æi a II-a ale Proiectului, în relaåia cu curriculum-ul bazat

pe competenåe æi organizaåiile de înaltã performanåã • Modele

teoretice pentru dezvoltarea de curriculum bazat pe competenåe

• Diagnosticarea lipsurilor în proiectarea æi dezvoltarea curentã

a curriculum-ului • Revizuirea criticã a curriculum-ului propriei

æcoli în comparaåie cu standardele bunelor practici, aæa cum sunt

ele schiåate în Filozofia Frontex • Încadrarea întregului curriculum

al æcolii în legãturã cu modelele teoretice • Crearea planurilor de

acåiune centrale æi individuale ale æcolilor, identificarea barierelor

în implementare.

Activitãåile s-au desfãæurat în grupuri mixte sau pe æcoli, iar

modul de rezolvare a sarcinilor æi tematicile abordate au fost

dezbãtute æi prezentate frontal. Reprezentanåii æcolii orãdene au

evidenåiat aspectele caracteristice ale procesului de învãåãmânt

din instituåie, realizãrile, dar æi neajunsurile existente, împãrtãæind

din experienåa proprie colegilor din celelalte æcoli.

Æcoala de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de Frontierã „Avram

Iancu” din Oradea a fost prima instituåie de învãåãmânt din

PFR care a implementat, începând cu anul æcolar 2007-2008,

curriculum-ul bazat pe competenåe în procesul de formare

iniåialã a agenåilor de poliåie, iar ulterior la nivelul cursurilor de

perfecåionare a acestora.

În prezent, este finalizat curriculum-ul pentru seria de

elevi 2008-2010, cãruia i-au fost aduse îmbunãtãåiri pe baza

experienåei anterioare.

A fost implementat curriculumul

comun Frontex în programele

proprii, în conformitate cu filozofia

educaåionalã Frontex.

Toate fazele din cadrul

Proiectului au constituit pentru

participanåi oportunitãåi valoroase

de dezvoltare în plan profesional,

care au contribuit în mod cert

la aprofundarea cunoætinåelor æi

dezvoltarea deprinderilor de lucru

în cadrul ariilor curriculare specifice

æcolii.

Concluzionând, ne exprimãm

convingerea cã proiectarea æi

implementarea de curriculum bazat pe competenåe asigurã

atingerea standardelor de pregãtire necesare pentru îndeplinirea

atribuåiilor de cãtre agentul poliåiei de frontierã, în conformitate

cu legislaåia naåionalã æi cu normele Uniunii Europene.

Mulåumim æi pe aceastã cale echipei de experåi a Universitãåii

Æcolii de Afaceri din Wolverhampton, tuturor factorilor

responsabili ai pãråii române implicaåi în derularea acestui proiect

æi ne exprimãm dorinåa de a continua în viitorul apropiat acest

demers pedagogic.

Ionel HOTNOGA

Bogdan CREÅU

F R O N T I E R A I n s t r u i r e


60 kg de heroinã, ascunse

într-un TIR cu aparaturã

electrocasnicã

Poliåiætii de frontierã din cadrul PTF Nãdlac - jud. Arad

au descoperit, ascunse într-un TIR încãrcat cu aparaturã

electrocasnicã, aproximativ 60 kg heroinã, ce urmau sã

ajungã pe piaåa de desfacere din Europa de Vest.

Judeåene pentru Accize æi Operaåiuni Vamale

Timiæoara, pentru deschiderea mijlocului de

transport æi efectuarea unui control amãnunåit

al acestuia.

Astfel, printre aragaze, în patru cutii

de carton, au fost descoperite 83 pachete,

învelite în bandã adezivã, de culoare maro,

În seara zilei de 15 iulie a.c., la PTF Nãdlac, jud. Arad,

s-a prezentat pentru a ieæi din åarã cu un autocamion, un

cetãåean turc, în vârstã de 28 ani, însoåit de o româncã. Æoferul

autocamionului transporta, conform documentelor de însoåire,

maæini de gãtit

din Turcia

pentru o firmã

din Ungaria.

Acåionând

în baza unor

informaåii

deåinute de

lucrãtori ai IJPF

Arad, împreunã

cu un procuror

din cadrul

DIICOT – Biroul

Teritorial Arad,

poliåiætii de

frontierã din punct au procedat la verificarea atentã a TIR-ului.

S-a constatat cã, deæi sigiliul vamal aplicat de autoritãåile turce

era intact, prelata autocamionului era tãiatã.

A fost solicitat sprijinul inspectorilor vamali din cadrul Direcåiei

Amfetamine æi canabis

depistate la Boræ

În urma unei acåiuni desfãæurate de poliåiæti de frontierã

din cadrul DPF Oradea æi IJPF Bihor, împreunã cu lucrãtori

ai BCCO Oradea, pe sensul de intrare în PTF Boræ – jud.

Bihor, au fost descoperite, într-un autoturism, condus de un

cetãåean român care se întorcea din Italia, aproximativ 193

grame amfetaminã æi 63 grame canabis.

ce conåineau 58,9 kg substanåã

de culoare maronie, suspectã

a fi heroinã. În urma testãrii

preliminare cu aparatura din

dotare, substanåa a reacåionat ca fiind heroinã.

Cercetãrile sunt continuate de poliåiætii de frontierã, sub

coordonarea procurorilor DIICOT - Biroul Teritorial Arad.

În dupã-amiaza zilei de 12 august a.c., în jurul orei 15.20, la

PTF Boræ, jud. Bihor, s-au prezentat pe sensul de intrare în åarã

un cetãåean român, în vârstã de 29 ani, æi fratele sãu, la volanul

unui autoturism marca „Opel”, înmatriculat în Italia.

Acåionând în baza unei analize a factorilor de risc, poliåiætii

de frontierã au procedat la efectuarea unui control amãnunåit

al mijlocului de transport æi al celor douã persoane. Astfel, în

portbagajul maæinii, au fost descoperite, ascunse, douã pachete

ce conåineau 193 grame substanåã de culoare albã, care a

reacåionat pozitiv la testarea cu reactivi din trusa „Narcotest”

ca fiind amfetaminã, æi 63 grame substanåã vegetalã de culoare

verde maronie, ce a reacåionat

pozitiv ca fiind canabis.

S-a luat mãsura întreruperii

cãlãtoriei celor în cauzã,

cercetãrile fiind continuate

de poliåiætii de frontierã

sub directa coordonare a

procurorilor DIICOT – Biroul

Teritorial Bihor.

Mircea CHIOREAN

F R O N T I E R A

Æ t i r i

15


Grupuri de migranåi reåinute la Dej æi Viæeu

În cadrul unei acåiuni comune, desfãæurate de structuri

ale IGPF æi IGPR din judeåele Maramureæ, Satu Mare æi Cluj,

au fost depistate 25 de persoane de origine afroasiaticã,

care intenåionau sã ajungã ilegal în vestul Europei.

Migranåii, constituiåi în douã grupuri, au fost reåinuåi

pe raza localitãåilor Dej - judeåul Cluj, respectiv Valea

Viæeului -judeåul Maramureæ.

Astfel, în cadrul unei acåiuni organizate pe linia prevenirii

æi combaterii migraåiei ilegale, la care au participat

lucrãtori din cadrul IJPF Maramureæ, IJPF Satu Mare,

BCCO Cluj, IPJ Cluj, IPJ Maramureæ æi ORI Maramureæ, în

perioada 9-10 iulie a.c., au fost depistate æi reåinute douã grupuri

de persoane de origine asiaticã, care intenåionau sã ajungã în

vestul Europei pentru a-æi gãsi un loc de muncã.

Primul grup, format din 21de bãrbaåi - cinci de origine

pakistanezã æi 16 de origine indianã – a fost localizat pe raza

localitãåii Dej, jud. Cluj, persoanele în cauzã neavând asupra lor

acte de identitate æi neputând justifica prezenåa în zonã.

Din primele verificãri, a rezultat cã aceætia au vârste cuprinse

între 18 æi 27 ani æi au plecat din åãrile de origine, cãtre vestul

Europei, pentru a-æi gãsi un loc de muncã.

Pe timpul cercetãrilor, cei în cauzã au solicitat obåinerea

statutului de refugiat în România, fiind preluaåi de cãtre

reprezentanåii ORI Maramureæ pentru întreprinderea mãsurilor

legale ce se impun.

Cel de-al doilea grup – format din patru persoane tot de

origine asiaticã – a fost depistat pe raza localitãåii Valea Viæeului,

jud. Maramureæ. Din primele verificãri, s-a stabilit cã æi aceætia

intenåionau sã ajungã în vestul Europei pentru a munci.

Cercetãrile sunt continuate în vederea identificãrii persoanelor

implicate æi a itinerariilor de deplasare a migranåilor.

Iulia UTAN

Doi migranåi turci reåinuåi la Cãlaraæi

În ziua de 13 iulie a.c., poliåiætii de frontierã cãlãrãæeni

au reåinut doi cetãåeni de origine turcã, dupã ce trecuserã

ilegal frontiera de stat a României prin dreptul municipiului

Cãlãraæi.

La solicitarea documentelor, aceætia au prezentat cãråi de

identitate bulgãreæti, declarând cã sunt bulgari æi cã au

trecut frontiera cu bacul prin Punctul Ostrov.

Faptul cã nu ætiau limba bulgarã a trezit suspiciuni poliåiætilor

de frontierã din cadrul IJPF Cãlãraæi, care, la o verificare mai

amãnunåitã a bagajelor, au gãsit douã paæapoarte turceæti

cu numele lor, mai multe seturi de fotografii tip paæaport, o

hartã a Europei æi diverse sume de bani în mai multe monede

naåionale.

Pânã la urmã, cei doi au recunoscut cã sunt de origine turcã æi

cã au trecut ilegal frontiera cãlãuziåi de doi pescari din localitatea

Varna - Bulgaria, cu intenåia de a ajunge în Franåa pentru a-æi

gãsi un loc de muncã.

Cele douã cãråi de identitate bulgãreæti, s-au dovedit a fi

falsificate, iar din declaraåiile lor rezultã cã le-au cumpãrat din

Istanbul, la preåul de 500 euro fiecare.

S-a luat legãtura cu poliåiætii de frontierã bulgari, pentru a

se încerca identificarea cãlãuzelor, iar cei doi, pentru care ziua

de 13 s-a dovedit cu ghinion, sunt cercetaåi pentru sãvâræirea

infracåiunilor de „intrare în åarã prin trecerea ilegalã a frontierei”,

„fals privind identitatea” æi „uz de fals”.

16

F R O N T I E R A

Vasile CHIRU

Æ t i r i


Zece cetãåeni de origine asiaticã au

trecut ilegal Tisa în România

În cadrul unei acåiuni complexe organizate pe linia

prevenirii æi combaterii migraåiei ilegale, lucrãtori din

cadrul IJPF Maramureæ au reåinut, în noaptea de 12/13

august a.c., între orele 22.00-01.00 un grup de zece

migranåi de origine asiaticã, trei cetãåeni indieni æi æapte

pakistanezi, care trecuserã ilegal frontiera de stat peste

râul Tisa, din Ucraina în România, cu intenåia de a ajunge

în spaåiul Schengen.

Traficantã de minore, în mâinile

poliåiætilor de frontierã maramureæeni

Poliåiætii de frontierã maramureæeni au reåinut o femeie

care a racolat, transportat æi exploatat sexual în Elveåia

mai multe tinere de pe raza judeåului Maramureæ, printre

care æi minore.

La începutul anului 2008, la

nivelul IJPF Maramureæ au fost

obåinute date æi informaåii din

care a rezultat faptul cã o femeie,

D.M., de 35 ani, din Baia Mare,

a racolat, transportat æi exploatat

sexual în Elveåia mai multe tinere

din judeåul Maramureæ, printre

care unele minore. Astfel, în

perioada 2004-2008, femeia

a recrutat mai multe tinere, pe

care le-a dus în Elveåia, în oraæul

Zurich, unde acestea au practicat

Un grup de migranåi, format din æapte pakistanezi

æi un indian, a fost depistat, în cursul nopåii de 25/26

august a.c., în jurul orei 01.00, de poliåiætii de frontierã

maramureæeni, la graniåa cu Ucraina.

Cei în cauzã

au intrat fraudulos

în åara noastrã,

traversând râul Tisa,

cu intenåia de a-æi

continua drumul

ilegal cãtre spaåiul

Schengen.

În data de 26

august a.c., în

jurul orei 01.00, pe

timpul desfãæurãrii


Æapte pakistanezi æi un indian

depistaåi la malul râului Tisa

F R O N T I E R A

Æ t i r i

Astfel, în urma datelor æi informaåiilor

deåinute la nivelul IJPF Maramureæ, poliåiæti

de frontierã maramureæeni au desfãæurat, în

cursul nopåii de 12/13 august a.c., o acåiune

complexã. În timpul acesteia, pe malul stâng al râului Tisa, pe

direcåia localitãåii Sarasãu, în apropierea frontierei, au fost reåinute

zece persoane, cetãåeni strãini, care au trecut frontiera de stat din

Ucraina în România.

Lucrãtorii noætri au constatat cã bãrbaåii, cu vârste cuprinse

între 18 æi 30 ani, au trecut râul Tisa, din åara vecinã, folosinduse

de o barcã pneumaticã, fiind cãlãuziåi de cãtre un cetãåean

ucrainean, a cãrui identitate nu a putut fi stabilitã.

Cei în cauzã au declarat cã s-au deplasat din åara de origine

pânã la Moscova, iar de aici au ajuns la Kiev, în Ucraina, de unde

s-au îndreptat cãtre România cu ajutorul cãlãuzei ucrainene. Ei

intenåionau sã ajungã în spaåiul Schengen pentru a-æi gãsi un

loc de muncã.

Persoanelor în cauzã li s-au întocmit dosare penale sub

aspectul sãvâræirii infracåiunii de trecere ilegalã a frontierei de

stat, conform art. 70 alin. 1 din OUG 105/2001, iar în data

de 13 august a.c. cetãåenii strãini au fost predaåi autoritãåilor

ucrainene.

Cercetãrile continuã, în cooperare cu autoritãåile statului

vecin, în vederea depistãrii persoanelor implicate în cãlãuzirea

grupului, la finalizarea cazului urmând a fi luate mãsurile

legale.

prostituåia, la stradã precum æi într-un local.

Sumele câætigate din practicarea prostituåiei,

peste 20.000 euro, æi le însuæea. Tot în aceastã

perioadã, a recrutat æi exploatat sexual, prin

practicarea prostituåiei la stradã, în Baia Mare,

mai multe minore.

În luna ianuarie a.c., poliåiætii de frontierã maramureæeni

i-au întocmit femeii dosar penal, care a fost prezentat DIICOT

– Biroul Teritorial Maramureæ. Totodatã, în cauzã s-a cooperat

æi cu autoritãåile elveåiene.

În baza delegãrilor emise de cãtre DIICOT – Biroul Teritorial

Maramureæ, lucrãtorii IJPF Maramureæ au reuæit documentarea

activitãåii infracåionale a numitei D.M., astfel cã, în data de 29

iulie a.c., procurorul care instrumenteazã cazul a emis ordonanåa

de reåinere pe o perioadã de 24 de ore pe numele acesteia,

pentru sãvâræirea infracåiunii de trafic de minori, faptã prevãzutã

æi pedepsitã de art. 13 din Legea 678/2001, fiind prezentatã

Tribunalului Maramureæ, care a dispus arestarea preventivã

pentru 29 zile.

Cercetãrile sunt continuate de cãtre procurorul DIICOT -

Biroul Teritorial Maramureæ æi poliåiæti de frontierã, în vederea

identificãrii tuturor persoanelor implicate în aceastã activitate

infracåionalã æi luarea mãsurilor care se impun.

misiunilor de supraveghere æi control în zona de

competenåã, poliåiætii de frontierã, din cadrul Sectorului

PF Sighet – jud. Maramureæ, au depistat, în apropierea

localitãåii Bocicoiu Mare, la 15 metri distanåã de graniåa

cu Ucraina, opt persoane, care nu îæi justificau prezenåa

în zonã. Cu ocazia verificãrii celor în cauzã, poliåiætii de frontierã

au stabilit cã grupul este format din æapte pakistanezi æi un indian,

cu vârste cuprinse între 18 æi 38 de ani, care au trecut ilegal

graniåa din åara vecinã, traversând râul Tisa.

Din declaraåiile celor în cauzã, a rezultat cã s-au deplasat din

åãrile de origine cu diverse mijloace de transport, au tranzitat Rusia

æi, ulterior, Ucraina, cãlãuziåi de cãtre un cetãåean ucrainean,

intenåia lor fiind sã ajungã într-un stat din vestul Europei pentru

a-æi gãsi un loc de muncã.

Împotriva celor în cauzã s-au luat mãsurile legale care

se impun, în cursul aceleiaæi zilei fiind predaåi autoritãåilor

ucrainene, în baza acordului încheiat cu åara vecinã, pentru

continuarea cercetãrilor.

Paginã realizatã de Iulia UTAN

æi Mariana MUREÆAN

17


PAÆAPORT ROMÂNESC

(fals total)

Pagini realizate cu sprijinul

Serviciului Criminalistic al IGPF

VIZUALIZARE ÎN

LUMINÃ ALBÃ, FILA

INFORMATIZATÃ

ORIGINAL

CONTRAFACERE

FOTOGRAFIA TITULARULUI - SE

EVIDENÅIAZÃ O IMPRIMARE INKJET

FOTOGRAFIA TITULARULUI - SE

EVIDENÅIAZÃ O IMPRIMARE INKJET

DIFERITÃ FAÅÃ DE ORIGINAL

18

ZONÃ MÃRITA DE PE AVERSUL FILEI INFORMATIZATE

SITUATE DEASUPRA FOTOGRAFIEI - SE EVIDENÅIAZÃ

O IMPRIMARE OFFSET A SUPORTULUI DE HÂRTIE

F R O N T I E R A

C r i m i n a l i s t i c ã


SE EVIDENÅIAZÃ O PORÅIUNE DIN SUPORTUL DE HÂRTIE

ORIGINAL, IMPRIMAT OFFSET (VEZI SÃGEATA ALBASTRÃ)

ÆI O PORÅIUNE DIN SUPORTUL DE HÂRTIE APLICAT PESTE

SUPORTUL ORIGINAL CE EVIDENÅIAZÃ O IMPRIMARE

INKJET (VEZI SÃGEATA ROÆIE)

DESENUL DE FOND ESTE IMPRIMAT

OFFSET

AVERSUL FILEI

INFORMATIZATE

DESENUL DE FOND ESTE IMPRIMAT

INKJET

VIZUALIZARE

ÎN LUMINÃ

CU RAZE

ULTRAVIOLETE

REVERSUL FILEI

INFORMATIZATE

- SE EVIDENTIAZÃ

URME DE

SUBSTANÅÃ

ADEZIVÃ


F R O N T I E R A

C r i m i n a l i s t i c ã

19


În urma acåiunilor desfãæurate

independent sau în cooperare cu

alte structuri specializate ale statului

cu atribuåii de control la frontierã,

de la începutul anului 2008 æi pânã

la începutul lunii iulie, poliåiætii de

frontierã din cadrul IJPF Arad au

depistat peste 450.000 pachete de

åigãri, timbrate æi netimbrate, diferite

mãrci strãine, ce urmau sã iasã ilegal

din åarã pentru a fi introduse pe

piaåa „neagrã” din spaåiul Schengen,

valoarea acestora ridicându-se la peste

2.400.000 lei.

Åigãrile descoperite urmau sã devinã

bunuri mobile pentru circuitul comercial

ilegal din Uniunea Europeanã. Scoaterea

åigaretelor din åarã s-a încercat prin diferite

metode, iar aici cei certaåi cu legea nu

au dat dovadã de lipsã de inspiraåie,

imaginaåia acestora îmbrãcând forme din

20

Åigãri „teleportate“ într-un TIR cu legume

ce în ce mai complexe æi diverse, de la

deåinerea acestora în bagajele personale,

la vedere, pânã la ascunderea în diverse

locuri sau spaåii greu accesibile, cele

mai multe fiind ascunse în interiorul

autocamioanelor sau automobilelor cu

care cãlãtoreau.

O asemenea capturã a fost descoperitã

de politiætii de frontierã de la PTF Nãdlac,

în noaptea zilei

de 4 iulie a.c., în

jurul orei 01.00, pe

sensul de ieæire din

åarã. La controlul

documentelor

unui autocamion

înmatriculat în

Bulgaria, condus de

cetãåeanul bulgar L. Zdravko, de 40 ani,

care, conform documentelor, era încãrcat

cu legume ce trebuiau transportate din

Grecia în Germania, în urma unei analize

de risc, poliåistii de frontierã au avut

suspiciuni cu privire la încãrcãturã, motiv

pentru care au procedat la efectuarea unui

control amãnunåit.

Astfel, în compartimentul de marfã al

mijlocului de transport

au fost descoperite,

ascunse prin metoda

„capac”, dupã paleåii

cu legume, aproximativ

720 baxuri de åigãri –

peste 360.000 pachete

de åigãri - mãrcile

„Bond”, „Capital”

æi „Jin-Ling”, pentru

care æoferul nu poseda

documente justificative

de provenienåã æi

transport.

Cetãåeanul bulgar

a declarat cã nu ætia

de existenåa åigãrilor în

mijlocul de transport

pe care îl conducea.

Au fost informaåi inspectorii vamali din

cadrul Direcåiei Judeåene pentru Accize

æi Operaåiuni Vamale Timiæoara, care au

ridicat åigãrile în vederea confiscãrii, iar

firma transportatoare a fost sancåionatã

contravenåional cu suma de 100.000 lei.

F R O N T I E R A

Mihaela LEÆ

Castraveåi æi vinete, paravan pentru

450.000 de pachete cu åigãri

Poliåiætii de frontierã arãdeni au

descoperit, într-un tir ce transporta

castraveåi æi vinete din Grecia pentru o

firmã din Cehia, peste 450.000 pachete

de åigãri de contrabandã, în valoare

totalã de aproximativ 630.000 euro.

În data de 4 august a.c., în jurul orei

22.00, la Punctul de Trecere a Frontierei

Nãdlac, judeåul Arad, s-a prezentat pe

sensul de ieæire din åarã un autocamion

înmatriculat în Germania, condus de

cetãåeanul grec Dimitrios P., în vârstã

de 26 ani. Conform documentelor,

autocamionul era încãrcat cu legume -

castraveåi æi vinete - din Grecia pentru o

societate comercialã din Cehia.

În urma unei analize de risc, poliåiætii

de frontierã au avut suspiciuni cu privire la

încãrcãtura mijlocului de transport, motiv

pentru care au procedat la efectuarea unui

control amãnunåit.

Ca urmare a acestui fapt, în

compartimentul de marfã, au fost

descoperite, ascunse prin metoda

„capac”, dupã paleåii cu legume,

aproximativ 980 baxuri de åigãri -

454.040 pachete cu åigãri - marca ,,Jin

Ling”, pentru care æoferul nu poseda

documente justificative de provenienåã

æi transport. Acesta a declarat cã nu avea

cunoætinåã de existenåa åigãrilor, valoarea

de piaåã a acestora ridicându-se la suma

de 2.270.200 lei - aproximativ 630.000

euro.

Æi în acest caz, în urma celor constatate,

poliåiætii de frontierã au procedat la

informarea inspectorilor vamali din

cadrul Direcåiei Judeåene pentru Accize

æi Operaåiuni Vamale Timiæoara, care

au ridicat åigãrile în vederea confiscãrii,

iar æoferul mijlocului de transport a fost

sancåionat contravenåional cu suma de

100.000 lei.

Poliåiætii de frontierã continuã

cercetãrile în vederea depistãrii

persoanelor implicate, la finalizarea

cazului urmând a fi luate mãsurile legale

ce se impun.

Ion MAREÆ

Æ t i r i


Reåea infracåionalã anihilatã în urma cooperãrii

interne æi internaåionale

Una dintre cele mai mari grupãri infracåionale, ce avea

ca obiect de activitate, pe teritoriul României, contrabanda

cu åigãri, iar la nivel internaåional traficul de droguri, spãlare

de bani æi contrabandã, a fost anihilatã în urma acåiunilor

desfãæurate de Poliåia de Frontierã Românã, în colaborare

cu SRI, DGIPI, Garda Financiarã æi Autoritatea Naåionalã

a Vãmilor, precum æi structurile de luptã antidrog ale SUA

æi ale unor åãri din Uniunea Europeanã.

Autoritãåile române au interceptat mai multe transporturi

de åigãri, fiind confiscate peste 700.000 pachete cu åigãri de

contrabandã. Dacã åigãrile ajungeau pe piaåa neagrã de desfacere,

profitul traficanåilor ar fi depãæit suma de 700.000 euro.

Investigaåiile

În urma investigaåiilor realizate pe parcursul a opt luni,

poliåiætii de frontierã din cadrul DPF Constanåa æi IGPF, sub

coordonarea procurorilor DIICOT - Serviciul Teritorial Constanåa,

au documentat activitatea infracåionalã desfãæuratã de un grup

de membri ai unei vaste reåele transnaåionale, care se ocupa cu

spãlarea de bani, traficul de droguri æi åigãri.

La reuæita acåiunilor au contribuit SRI, DGIPI, Garda Financiarã

æi Autoritatea Naåionalã a Vãmilor, precum æi structurile de luptã

antidrog ale SUA æi ale unor åãri din Uniunea Europeanã.

Ca urmare a acestui fapt, organele judiciare ale Statelor Unite

l-au trimis în judecatã pe coordonatorul grupãrii, în mare parte

în baza probelor furnizate de cãtre partea românã. Bãrbatul,

cetãåeanul ucrainean Nikolai D., zis „Colea”, este cercetat

pentru sãvâræirea

unor infracåiuni

de criminalitate

organizatã (trafic

de droguri,

spãlare de bani,

contrabandã cu

åigãri).

Totodatã,

autoritãåile române

au identificat 16

membri ai grupãrii,

ce au acåionat pe

teritoriul României

- 14 români, un

bãrbat cu dublã cetãåenie, românã æi germanã, æi un moldovean

- care au fost prezentaåi instanåei.

Activitatea reåelei infracåionale

Grupul infracåional era coordonat din SUA de cãtre cetãåeanul

ucrainean, rezident la New York æi, prin legãturile acestuia

– cetãåeanul român Constantin C., din Constanåa æi cetãåeanul

din R. Moldova, Iulian B. - acåiona pe teritoriile României, R.

Moldova, Ucrainei, Rusiei, Bulgariei, Hong Kong, Germaniei,

Cehiei, Poloniei, Belgiei, Spaniei, Italiei æi Marii Britanii, åãri în

care grupul avea membri, locaåii æi mijloace de transport. Cei trei

se întâlneau periodic la Odessa, iar banii obåinuåi din activitatea

infracåionalã erau depuæi în bãnci din Odessa, ulterior fiind

introduæi în circuitul legal, prin investiåii imobiliare realizate în

Rusia, Ucraina, Bulgaria æi Spania.

Reåeaua a traficat cocainã din America Latinã spre åãri vesteuropene,

via Hong Kong, Ucraina, Moldova, precum æi un

impresionant numãr de åigãri, provenite din Ucraina æi Moldova,

destinate în mare parte pieåei vest-europene.

În ceea ce priveæte teritoriul României, organele judiciare

române au stabilit cã grupul infracåional se specializase pe traficul

ilegal de åigãri, provenite din Republica Moldova æi Ucraina.

Totodatã, o parte din marfa de contrabandã, dupã depozitarea

în România, urma sã fie reîncãrcatã în diferite mijloace de

transport, fiind destinatã pieåei negre din statele din vestul

Europei.

Structura reåelei

Grupul infracåional era structurat pe mai multe nivele, ierarhia

în cadrul acestuia fiind datã de importanåa rolului pe care fiecare

membru îl avea în desfãæurarea activitãåii infracåionale.

Astfel, în vârful ierarhiei se aflau coordonatorii activitãåilor

- ucraineanul

Nikolai D., românul

Constantin C., æi

cetãåeanul din R.

Moldova, Iulian

B. – urmaåi de

persoanele care

se ocupau de

trimiterea åigãrilor

din Ucraina

sau R. Moldova

în România æi

de însoåirea

transportului pânã

la predarea acestuia cãtre destinatari.

Nivelul urmãtor al grupului era format din persoane care

comandau æi plãteau respectivele transporturi de åigãri. Aceleaæi

persoane se ocupau, în România, de gãsirea locaåiilor pentru

primirea transporturilor, depozitarea åigãrilor æi comercializarea

lor pe piaåa neagrã.

Ultimul nivel al reåelei era constituit din cei care descãrcau

åigãrile æi le transportau spre vânzare.

Modus operandi

S-a stabilit cã, din Ucraina æi R. Moldova, se încãrcau,

în camioane TIR, åigãri disimulate în mãrfuri, prin cele mai

ingenioase metode, ca de exemplu: în interiorul stivelor de rigips,

ai cãror pereåi erau decupaåi în mijloc; în lãdiåe cu struguri; în

saci cu cãrbuni pentru grãtar; în ceapã etc.

Åigãrile erau aduse în România prin puncte de frontierã din

estul åãrii æi erau depozitate în locaåii pe care membrii reåelei

le închiriaserã în judeåele Bacãu, Vrancea, Ialomiåa, Constanåa,

Braæov æi Timiæoara. La autoritatea vamalã, erau prezentate

documente comerciale æi de transport doar pentru mãrfurile

în care se realiza disimularea åigãrilor. O parte a åigãrilor

era destinatã pieåei negre interne, iar o altã parte urma sã fie

reîncãrcatã æi expediatã în åãrile vest-europene menåionate,

fie prin aceleaæi metode folosite la aducerea lor în România,

fie în interiorul pereåilor dubli ai unor autovehicule special

amenajate.

Confiscãri æi trimiteri în judecatã

În urma mãsurilor specifice, s-a reuæit interceptarea a patru

astfel de transporturi cu åigãri, unele cu timbre false, altele

netimbrate, de diferite mãrci: 84.000 pachete LM, 106.000 Saint

George, 26.800 More æi 485.000 Plugarul.

Din calculul efectuat, a rezultat cã bugetul de stat a fost

prejudiciat cu suma totalã de 700.000 euro din care 621.118

euro reprezintã valoarea accizelor care, în mod normal, ar fi

trebuit sã fie plãtite dacã introducerea åigãrilor în România se

fãcea în mod legal.

Pe lângã åigãrile confiscate, Parchetul a dispus sechestrul

asiguratoriu asupra a douã mijloace de transport auto-TIR

marca Iveco, în structura cãrora s-au descoperit locaæe special

amenajate pentru transportul ilegal de mãrfuri, precum æi asupra

a douã utilaje, ce erau folosite la încãrcarea æi descãrcarea

mãrfurilor traficate.

Parchetul a dispus trimiterea celor 16 persoane în judecatã

pentru asociere în vederea comiterii de infracåiuni circumscrise

crimei organizate.

F R O N T I E R A

Æ t i r i

21


Cãruåe pline cu åigãri

Poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Folteæti au depistat

douã persoane care transportau ilegal, în douã cãruåe, peste

27.000 pachete de åigãri de provenienåã R. Moldova, în

valoare de aproximativ 78.000 lei.

se aflã o cantitate însemnatã de åigãri, diferite mãrci („Doina”,

„More” æi „Viceroy”), de provenienåã R. Moldova.

În cadrul cercetãrilor preliminare, cei doi bãrbaåi au declarat

cã au preluat întreaga cantitate de åigãri - 27.000 pachete - de

la un cetãåean din R. Moldova, a cãrei identitate nu o cunosc,

cu intenåia de a le comercializa pe „piaåa neagrã”.

La data de 22 iulie a.c., ora 07.20, acåionând în baza unei

informaåii, poliåiætii de frontierã de la SPF Folteæti – judeåul

Galaåi au oprit, în zona localitãåii Mãstãcani, douã atelaje hipo,

conduse de doi localnici, C. Grigore æi G. Tudorel, în vârstã de

37, respectiv 32 ani.

La controlul celor douã cãruåe, s-a constatat cã, sub paie,

Åigãrile, a cãror valoare de comercializare este de aproximativ

78.000 lei (22.000 euro), au fost ridicate în vederea confiscãrii,

iar persoanele în cauzã sunt cercetate sub aspectul sãvâræirii

infracåiunii de contrabandã.

Cercetãrile sunt continuate de cãtre o echipã operativã

formatã din ofiåeri din cadrul IJPF Galaåi, sub directa coordonare

a unui procuror din cadrul Biroului Teritorial DIICOT Galaåi,

în vederea depistãrii tuturor persoanelor implicate æi stabilirea

întregii activitãåi infracåionale.

Peste 34.000 pachete cu åigãri ascunse pe o navã

Autoritãåile de frontierã gãlãåene au descoperit, ascunse

æi nedeclarate, la bordul unei nave sub pavilion R. Moldova,

34.500 pachete de åigãri de provenienåã ucraineanã, în

valoare de aproximativ 34.500 euro.

Captura a avut loc în data de 17 august a.c , în jurul orei

15.30, la PTF Galaåi-Port, cu ocazia controlului

ælepului „Kursk”, sub pavilion R. Moldova, aflat

în tranzit cãtre Croaåia. Conform documentelor

de transport, nava plecase din Izmail – Ucraina,

tranzita åara noastrã æi avea ca destinaåie finalã

Osijek – Croaåia, la bord având încãrcate diverse

metale æi îngrãæãminte.

Poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii vamali

au descoperit însã, ascunse æi nedeclarate, în

compartimentul

ancorã din prova

navei, 34.500 pachete

de åigãri de provenienåã

ucraineanã (14.500

marca „Rhonson” æi

20.000 marca „More”),

cu valoare aproximativã

de 34.500 euro.

Întrebat fiind despre

provenienåa bunurilor,

comandantul navei a

declarat cã nu avea

cunoætinåã despre

existenåa åigãrilor la

bordul navei.

22

S-a luat mãsura reåinerii åigãrilor în vederea confiscãrii de

cãtre autoritatea vamalã, conform prevederilor din Regulamentul

de aplicare a Codului vamal al României (H.G. nr. 1114/2001),

iar comandantul navei a fost sancåionat contravenåional cu suma

de 10.000 lei.

Totodatã, comandantul navei este cercetat de cãtre poliåiætii

de frontierã pentru prezentare de acte nereale la

autoritatea vamalã, la finalizare urmând a fi luate

mãsurile legale ce se impun.

F R O N T I E R A

Æ t i r i


Grup infracåional specializat în traficul ilegal cu åigãri

O importantã grupare infracåionalã,

ce avea ca obiect de activitate

contrabanda cu åigãri, a fost anihilatã în

urma acåiunilor desfãæurate de Poliåia de

Frontierã Românã æi procurorii DIICOT,

în colaborare cu SRI, IGPR, DGIPI æi

Garda Financiarã;

Gruparea era formatã din cinci

membri – trei cetãåeni români (printre

care æi æeful Biroului Vamal Albiåa), un

moldovean æi unul cu dublã cetãåenie

românã æi moldoveanã – æi era structuratã

pe mai multe niveluri, cu roluri bine

stabilite pentru fiecare membru.

În data de 17 iulie a.c., în urma

unei descinderi efectuate la o societate

comercialã de pe raza judeåului

Constanåa, a fost depistat un transport

în care se gãseau ascunse, prin metoda

capac, 3.010 baxuri åigãri - aproximativ

600.000 pachete.

Acesta a reprezentat al cincilea

transport reåinut de poliåiætii de frontierã,

dupã ce, în cursul lunii aprilie a.c., în

cadrul aceleiaæi acåiuni, au fost depistate

patru autocisterne încãrcate cu peste

456. 000 pachete de åigãri, provenienåa

R. Moldova.

În cursul zilei de 18 iulie a.c.,

procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial

Iaæi - au dispus reåinerea a cinci dintre

membrii unei grupãri de crimã organizatã,

sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de:

iniåiere, constituire, aderare sau sprijinire

a unui grup infracåional organizat,

prezentare la autoritatea vamalã de

documente comerciale æi de transport

ce se referã la alte mãrfuri decât cele

prezentate în vamã, înæelãciune æi

nerespectarea dispoziåiilor privind

operaåiuni de import sau export.

Investigaåiile

La începutul anului 2008, poliåiætii

de frontierã din cadrul DPF Iaæi au intrat

în posesia unor informaåii cu privire

la constituirea unui grup infracåional

organizat, care acåiona în scopul

introducerii ilegale de åigãri din R. Moldova

în România æi comercializarea acestora pe

piaåa neagrã de desfacere.

Aceste activitãåi aveau ca scop

obåinerea de profituri mari, în special

datoritã sustragerii de la plata accizelor,

care ar fi trebuit plãtite la bugetul de

stat dacã activitãåile respective s-ar fi

fãcut cu respectarea legislaåiei vamale æi

comerciale.

În urma activitãåilor informativ

operative desfãæurate în perioada februarieiulie

2008, sub directa supraveghere a

procurorului din cadrul DIICOT – Biroul

Teritorial Iaæi, s-a reuæit identificarea

membrilor grupului æi probarea activitãåii

infracåionale a acestora.

Organizarea reåelei

Astfel, s-a stabilit cã grupul era format

din cinci membri, respectiv: Vladimir M.,

zis „Vova”, cetãåean din R. Moldova,

în vârstã de 32 ani, care coordona

operaåiunile efectuate pe teritoriul

Republicii Moldova; Vasile R., persoanã

cu dublã cetãåenie, românã æi moldoveanã,

în vârstã de 47 ani æi Bogdan Ionuå R.

– cetãåean român, din Iaæi, în vârstã de

31 ani, ambii supravegheau activitãåile

desfãæurate pe teritoriul României; Ghiåã

B. – æeful Biroului Vamal Albiåa; Nicu C.

– cetãåean român, din Constanåa, de 33

ani – rãspundea de preluarea åigãrilor în

România æi distribuirea acestora pe piaåa

neagrã de desfacere.

Reåeaua avea o structurã bine

determinatã, pe mai multe nivele, ierarhia

în cadrul acesteia fiind datã de importanåa

rolului pe care fiecare membru îl avea în

desfãæurarea activitãåii infracåionale.

În vârful ierarhiei se aflau cei care

se ocupau de trimiterea åigãrilor din

Republica Moldova în România æi de

însoåirea transportului pânã la predarea

acestuia cãtre destinatari.

Nivelul urmãtor al grupului era

format din persoanele ce comandau

æi plãteau respectivele transporturi de

åigãri. Aceleaæi persoane se ocupau în

România de gãsirea locaåiilor pentru

primirea transporturilor, depozitarea

åigãrilor æi, mai apoi, de vânzarea

acestora pe piaåa neagrã.

Descãrcarea åigãrilor æi, apoi,

transportul pentru vânzare se realiza

de alte persoane decât expeditorii æi

destinatarii, acestea situându-se la ultimul

nivel al grupului.

Primele capturi

În cursul lunii aprilie a.c., în urma unor

acåiuni specifice, poliåiætii de frontierã din

cadrul IJPF Iaæi au identificat æi reåinut

patru cisterne, intrate în România prin PTF

Albiåa, în care au fost descoperite 456.790

pachete de åigãri, provenienåã R.

Moldova (Ronson, Viceroy, MT,

More, Plugarul, Saint George).

Åigãrile erau ascunse în locuri

special amenajate, între înveliæul

exterior æi bazinul de combustibil

ale mijloacelor de transport.

Datoritã pierderilor suferite,

membrii grupãrii au încercat

sã identifice alte modalitãåi de

a introduce åigãri pe teritoriul

României, respectiv ascunderea

în alte mijloace de transport æi

prin intermediul altor societãåi

comerciale.

Flagrantul

În luna iulie a.c., poliåiætii de frontierã

au intrat în posesia informaåiilor cu privire

la faptul cã gruparea infracåionalã urmãritã

a stabilit introducerea ilegalã în åarã a unei

alte cantitãåi de åigãri, disimulate într-un

transport de bãuturi rãcoritoare æi cu

documente aparåinând unei firme fantomã

din R. Moldova.

Drept urmare, s-a procedat la

monitorizarea transportului, stabilindu-se

cã, în data de 16 iulie a.c., în jurul orelor

23.53, prin PTF Albiåa, a intrat în România

un autotren, încãrcat cu suc de fructe.

Transportul a fost supravegheat de

poliåiætii de frontierã din cadrul DPF Iaæi

æi DPF Constanåa, pânã pe raza judeåului

Constanåa, unde, în apropiere de

localitatea Hîræova, la un punct de lucru

al unei societãåii comerciale, acesta a oprit.

Aici s-a prezentat æi destinatarul „mãrfii”,

respectiv Nicu C.

În data de 17 iulie a.c., în jurul orei

11.00, poliåiætii de frontierã din cadrul

IJPF Iaæi, DPF Constanåa, Garda Financiarã

Constanåa æi DRAOV Constanåa au descins

la locaåia respectivã pentru efectuarea

controlului amãnunåit al autovehiculului.

Astfel, în interior au fost gãsite ascunse,

prin metoda capac, în spatele lãzilor cu suc

de fructe, un numãr de 1.100 baxuri åigãri

de provenienåã din R. Moldova.

Tirul a fost escortat pânã la sediul

DPF Iaæi (care avea cazul în lucru), aici,

stabilindu-se cã, în interior, se aflau

aproximativ 600.000 pachete de åigãri,

mãrcile Bond, Regal æi Plugarul.

Rãspunderea penalã

În cauzã, s-a întocmit dosar penal

împotriva celor cinci membri ai grupului

infracåional sub aspectul sãvâræirii

infracåiunii de iniåiere, constituire, aderare

sau sprijinire a unui grup infracåional

organizat, prezentare la autoritatea

vamalã de documente comerciale æi de

transport ce se referã la alte mãrfuri decât

cele prezentate în vamã, înæelãciune

æi nerespectarea dispoziåiilor privind

operaåiuni de import sau export.

F R O N T I E R A

Æ t i r i

23


TERORISMUL, ÎN CEASUL AL 12 -

În ultimii ani, întreaga lume,

dar în mod deosebit Europa, a

fost marcatã de schimbãri politice

fundamentale. Aceste mutaåii, dar,

mai ales, actele teroriste din 11

septembrie 2001, s-au resimåit,

în mod special, în ceea ce priveæte

politica de securitate, determinând

problemele majore ale securitãåii

interne pentru statele europene, æi

nu numai, sã se structureze în jurul

evoluåiilor alarmante ale crimei

organizate, extremismului politic

æi terorismului, cu tot cortegiul de

ameninåãri æi implicaåii negative care

derivã din acestea.

Definit de Vladimir Putin drept

boala secolului XXI, un pol al noii

ordini mon diale, mega te ro rism

sau hiperterorism, terorismul este

apreciat de Bill Clinton drept

„par tea întunecatã a globalizãrii

care divide lumea în bogaåi æi

sã raci, promoveazã competiåia,

dar æi conflictele, alimenteazã

sen ti men tele de urã, alienare,

durere, concomitent cu crearea

de noi re laåii æi interacåiuni, de

noi conglomerate sociale, politice

æi economice”. Analiza evoluåiei

fenomenului extremist-terorist pe

plan internaåional relevã, din ce în ce

mai mult, o tendinåã de intensificare

a acestuia, inclusiv în folosirea

violenåei ca mijloc de promovare æi

impunere a unor scopuri æi interese

politice.

Acest nou tip de rãz boi, purtat cu

un inamic aflat printre noi, implicã

cos turi æi urmãri greu de anticipat.

Toate acestea au transformat

terorismul într-o armã strategicã,

lumea nefiind pregãtitã pentru

a-i face faåã. Terorismul actual

reprezintã provocarea mi leniului

trei, re u æind, prin acåiunile

organizate, chiar sã spulbere, în

parte, „mi tul in vincibilitãåii” SUA.

Parafrazând un reputat reprezentant

al Germaniei, nu trebuie sã uitãm cã,

în lupta împotriva terorii, „ suntem în

ceasul al 12-lea fãrã câteva minute!”.

Chestor general de poliåie,

prof. univ. dr. Anghel ANDREESCU,

secretar de stat

în Ministerul Internelor

æi Reformei Administrative,

comisar-æef dr. Nicolae RADU,

consilier - Ministerul Internelor

æi Reformei Administrative

Rãspândirea fundamentalismului islamic

În Iran, ca urmare a insuccesului

unor reforme economice æi sociale

întreprinse de æahul Mohamed Reza

Pahlavi Aliahmer æi deteriorãrii situaåiei

economice, în anul 1978 au avut loc ample

miæcãri revendicative laice æi religioase,

ceea ce a determinat introducerea Legii

Maråiale æi formarea unui

guvern militar. Aceste

mãsuri nu au asigurat

restabilirea situaåiei,

æahul fiind determinat sã

pãrãseascã åara în ianuarie

1979.

Reîntors în åarã dupã

15 ani de exil, liderul

religios æiit, ayatolahul

Khomeiny a constituit

Consiliul revoluåionar

islamic având drept

obiectiv conducerea

Revoluåiei islamice în

Iran. A fost organizat un

referendum prin care, la

10 aprilie 1994, a fost

proclamatã Republica Islamicã. Tot prin

referendum, în decembrie 1979, a fost

adoptatã o nouã constituåie, bazatã pe

principiile dreptului tradiåional islamic.

Dupã 1979, Iranul a devenit

principalul promotor

al fundamentalismului

islamic, stabilindu-æi

drept obiectiv extinderea

revoluåiei islamice în toate

åãrile musulmane æi crearea

de noi state islamice .

Potrivit Doctrinei

Securitãåii Naåionale

dezbãtutã de parlamentul

iranian în august 1988,

înfãptuirea exportului

revoluåiei islamice se poate

realiza pe trei cãi: militarã

(JIHAD sau Rãzboiul Sfânt),

semi-militarã (care, în

fapt, reprezintã acåiunile

teroriste) æi paænicã

(propagandisticã, economicã etc.).

Pentru coordonarea acåiunilor de

export a revoluåiei islamice, în Iran au

fost constituite organe æi organizaåii

oficiale ca Ministerul Orientãrii

Islamice, Organizaåia pentru Cooperarea

Islamicã Mondialã, Organizaåia pentru

Rãspândirea Islamului. Acåiunile æi

mãsurile întreprinse în acest scop sunt

justificate de autoritãåile iraniene prin

întreåinerea de relaåii preferenåiale cu

statele islamice; sprijinirea statelor,

guvernelor æi miæcãrilor care luptã pentru

eliberarea naåionalã, sprijinirea populaåiei

musulmane din åãrile unde acestea sunt

24 F R O N T I E R A

oprimate sau persecutate; acordarea de

ajutoare umanitare unor grupuri etnice cu

acceptul statelor unde acestea trãiesc.

Conform unor informaåii, Iranul a

trimis în Bosnia 350-400 de militari din

Gãrzile Revoluåiei Islamice, având drept

scop principal organizarea unor mici

grupuri teroriste, formate din bosniaci,

similare cu formaåiunile Hezbollah.

Aceste mãsuri au întãrit temerile

statelor occidentale cã prezenåa

fundamentalismului islamic iranian în

Balcani ar putea conduce la extinderea

acåiunilor teroriste în centrul æi estul

Europei.

Momentul æi modalitãåile de acåiune

sunt alese cu multã abilitate de cãtre

fundamentaliætii iranieni. Astfel, aceætia

s-au folosit pe deplin de criza din

Golful Persic, din 1990-1991, pentru

a-æi intensifica penetrarea în Africa,

suplinind livrãrile de petrol ale Irakului

æi Kuweitului cãtre åãrile africane, cu

preåuri scãzute.

De asemenea, profitând de faptul cã

atenåia opiniei publice era concentratã

asupra evenimentelor din Golf, conducerea


D o c u m e n t a r


LEA FÃRÃ CÂTEVA MINUTE! (VI)

iranianã a organizat numeroase contacte

la nivel guvernamental cu diverse åãri

africane, soldate nu numai cu acorduri

de cooperare economicã, dar æi în

alte domenii cum ar fi justiåia, vizând

introducerea Legii islamice în sistemul

juridic al statelor respective. Sudanul

a devenit avanpostul rãspândirii

integrismului în Africa tocmai datoritã

acestei cooperãri la nivel de stat, care a creat

bazele alianåei dintre fundamentaliætii

iranieni æi cei sudanezi.

Pe teritoriul sudanez au fost

constituite tabere în cadrul cãrora

luptãtorii iranieni pasdarani (din Corpul

Gardienilor Revoluåiei Islamice) instruiesc

comandouri teroriste destinate sã acåioneze

în åãrile africane. Au fost semnalate

grupuri de fundamentaliæti islamici bine

înarmate æi asigurate logistic în Etiopia,

Somalia, Uganda, Djibouti, Kenya, care

furnizeazã armament æi bani diferitelor

grupuri etnice aflate în conflict, asigurã

pregãtirea militarã æi religioasã a mii æi mii

de tineri sau se implicã în conflictele etnice

æi politice din zonã.

Ascensiunea fundamentalismului în

Sudan a fost favorizatã, de altfel, chiar de

autoritãåile venite la putere prin lovitura

de stat din 1989. Pentru a-æi consolida

poziåia s-au folosit de grupurile

fundamentaliste ca foråã de æoc împotriva

opozanåilor politici, acordând, în schimb,

posibilitãåi de acåiune neîngrãditã

membrilor Frontului Naåional Islamic

- F.N.I. Aceastã organizaåie, condusã de

cãtre vechiul militant islamic Hassan

Al Turabi, a pãtruns la toate nivelele

statului.

Astfel, F.N.I. conduce ansamblul

noilor structuri destinate sã asigure

perpetuarea regimului în armatã æi în

organizaåiile sociale. Tot F.N.I. se aflã

la originea reformei structurilor statale

ce prevede constituirea de „congrese

populare” în cartiere, întreprinderi,

localitãåi.

Liderul islamist sudanez Hassan Al

Turabi este, în acelaæi timp, secretarul

general al unei veritabile internaåionale

islamice - Conferinåa

Popularã Arabo-islamicã

(CPAI) care reuneæte

Frontul Naåional Islamic

(sudanez), HAJV1AS

(palestinian), JAMAA

ISLAMIYA (egiptean),

Frontul Islamic al

Salvãrii (algerian),

ENNAHDA (tunisian)

etc. Ambiåiile acestuia,

de a deveni un nou

pol de referinåã al lumii

islamice æi chiar un fel

de papã musulman, sunt

de naturã sã creeze o

breæã în miæcarea

fundamentalistã pe

plan internaåional.

Algeria constituie un caz aparte

privind ascensiunea fundamentalismului

islamic. În aceastã åarã, transformarea

religiei în foråã politicã a fost favorizatã

chiar de autoritãåi dupã proclamarea

independenåei, în 1962. Pe timpul

administraåiei coloniale franceze,

moscheile s-au aflat sub control,

urmãrindu-se ca practica religioasã sã

fie lipsitã de accente

politice. Echilibrul

între politicã æi religie

s-a pãstrat pânã în

1972, când preæedintele

Huari Boumedienne a

impus ca rugãciunile sã

devinã instrumente de

propagandã în favoarea

reformei agrare, pe care

opinia publicã algerianã

încã nu o accepta. Astfel,

politica a pãtruns în viaåa

religioasã. Unii imami s-

au revoltat, æi împotriva

lor au fost luate mãsuri

represive. Opoziåia

imamilor a început apoi sã se constituie

în miæcare cu ideologie politicã. În

perioada 1970-1980, au apãrut primele

moschei particulare care au scãpat de

sub controlul Ministerului Cultelor æi au

devenit locuri ale contestãrii.

Avântul fundamentalismului islamic

în Algeria a fost favorizat de urmãtorii

factori principali: trecerea educaåiei sub

culorile arabizãrii, în mâinile religioæilor;

influenåa sauditã (prin finanåarea unor

mãsuri de arabizare), eæecul socialismului

æi deteriorarea situaåiei economice.

Dupã renunåarea la modelul politic

al partidului unic au fost legalizate

partidele politice, printre care æi Frontul

Islamic al Salvãrii. Confruntaåi cu

æomajul, deteriorarea nivelului de trai æi

sentimentul frustrãrii, îndeosebi tinerii

æi-au îndreptat toate speranåele spre

FIS, ceea ce a dat acestuia caracterul

unei miæcãri de masã æi i-a asigurat un

succes zdrobitor la alegerile legislative

din 1991. Dupã anularea de cãtre

armatã - la cererea foråelor democratice

- a rezultatelor alegerilor, în pofida

mãsurilor represive, miæcarea

integristã s-a amplificat, înregistrânduse

noi organizaåii de aceastã facturã,

concomitent cu recrudescenåa violenåelor

æi xenofobiei. În momentul în care un

dialog era pe cale sã fie deschis între

autoritãåi æi FIS, cea mai radicalã dintre

organizaåiile integriste, Grupul islamic

înarmat a anunåat, la 26 august 1994,

formarea unui guvern islamic æi instituirea

„Califatului”.

Egiptul, din 1992, se confruntã cu o

crizã violentã, imprevizibilã, provocatã

de actele teroriste ale fundamentaliætilor

islamici care urmãresc rãsturnarea

guvernului liberal prooccidental æi

instituirea unui regim integrist în aceastã

åarã. Violenåele din Egipt au început încã

în 1981, prin asasinarea lui Anwar El Sadat

de cãtre extremiætii care îl acuzau de a

fi trãdat credinåa æi destinul naåional prin

încheierea pãcii cu Israelul; încã din acea

perioadã ameninåarea fundamentalistã

era puternicã în Egipt.

Abilitatea æi fermitatea conducerii

statului, precum æi sprijinul financiar

american au asigurat evitarea crizei

economice æi izolãrii åãrii pe plan extern.

Cu toate acestea, situaåia economicã

a Egiptului nu este prea fericitã, ceea

ce constituie unul din principalii factori

favorizanåi ai militantismului islamic.

De asemenea, naåionalismul socialist,

odinioarã dominant în Orientul Apropiat,

a devenit o ideologie perimatã.

Prin urmare, speranåele unor categorii

sociale defavorizate s-au îndreptat cãtre

fundamentalismul islamic.

F R O N T I E R A

D o c u m e n t a r

25


PILULE ISTORICE AUGUST 2008

Materiale realizate de

prof. univ. dr. Radu Ætefan Vergatti

2 august 1945 - încetarea lucrãrilor

Conferinåei de la Potsdam (17 iulie-2

cu aceeaæi ocazie au pierit între 70.000

– 90.000 oameni.

14 august 1945 - Tokio, palatul

imperial; mikado-ul Hirohito a rostit un

discurs radiodifuzat prin care a declarat

capitularea Japoniei; datoritã limbajului

ermetic folosit la curtea imperialã, în

primul moment situaåia nu a fost înåeleasã

de majoritatea poporului; declaraåia lui a

fost greu acceptatã de armatã, în special

de ofiåerii tineri.

15 august 1714 - Constantinopol. A

fost executat Constantin Brîncoveanu,

împreunã cu cei patru fii ai sãi æi cu

credinciosul boier Ianache Vãcãrescu.

22 august 1968 - în conformitate cu

doctrina Brejnev, ca urmare a Conferinåei

de la Dresda a conducãtorilor statelor

integrate în Tratatul de la Varæovia,

trupele sovietice, însoåite de cele din R.

D. Germanã, R. P. Polonã, R. P. Ungarã

æi R. P. Bulgarã, au invadat Cehoslovacia;

astfel, a fost înlãturat regimul A. Dubcek

æi s-a pus capãt „Primãverii de la Praga”,

o încercare de a se crea un socialism

umanitar prin desprinderea de sub

dominaåia autocraticã a URSS; Armata

Românã nu a participat la aceastã

acåiune.

23 august 1939 - Moscova, s-a semnat

pactul economic germano-sovietic,

cunoscut sub numele celor care l-au

parafat, „pactul Ribbentrop-Molotov”;

august 1945), prin care „cei trei mari” -

SUA, Marea Britanie, URSS - au definitivat

structura lumii bipolare postbelice.

Delegaåiile au fost conduse de æefii

guvernelor celor trei naåiuni învingãtoare

- secretarul general al CC al PCUS, Iosif

Vissarionovici Stalin, prim - ministrul

englez Clemente Atlee æi, respectiv,

preæedintele american Harry S. Truman.

Clemente Atlee l-a înlocuit pe

Churchill dupã ce partidul Laburist a

învins Partidul Conservator în alegerile

generale din 1945.

2 august 1945 - URSS a declarat

rãzboi Imperiului Nipon; în aceeaæi zi, în

apropiere de localitatea Mukden, armata

sovieticã a zdrobit o armatã japonezã de

circa 1 milion de oameni.

6 august 1945 - aviaåia americanã a

efectuat primul bombardament atomic

asupra oraæului Hiroshima; atunci au fost

uciæi circa 160.000 oameni; a fost cel

mai mare dezastru umanitar provocat de

aviaåie, dupã cel de la Dresda (14 februarie

1945, datorat aviaåiei britanice).

9/19 august 1601 - Câmpia Turzii,

în tabãra militarã, în cortul sãu, domnul

Mihai Vodã Viteazul a fost asasinat de un

grup de mercenari comandaåi de Jacques

Beauri (Jacob Borrie) æi Mortagne, plãtiåi,

la rândul lor, de generalul mercenarilor

habsburgi, Gheorghe (Giorgio) Basta.

9 august 1945 - a fost executat al

doilea bombardament atomic al aviaåiei

SUA asupra oraæului nipon Nagasaki;

26

23 august 1939

Semnarea Pactului RIBBENTROP-MOLOTOV

Anul 1939 a lãsat mai multe amintiri

nefaste pentru istoria României, a Europei

æi a lumii: cotropirea æi dezmembrarea

Cehoslovaciei, semnarea pactului

Ribbentrop-Molotov, atacarea Poloniei

de cãtre Germania æi declanæarea celui

de-al Doilea Rãzboi Mondial pe plan

european, începutul cotropirii Finlandei

de cãtre URSS.

Dintre toate aceste

fapte îl prezentãm în

aceastã ediåie pe cel

de la 23 august 1939.

Atunci, la Moscova,

ministrul de externe

al celui de-al treilea

Reich, Joachim

von Ribbentrop æi

comisarul poporului

pentru Afaceri Strãine

din URSS, Viaceslav

Mihailovici Molotov,

au semnat un pact

de colaborare între

statele lor. Aparent, actul a avut un

caracter æi o esenåã economicã.

În realitate, prin anexele sale secrete,

cunoscute mult mai târziu, actul a reluat

înåelegerea de la Tilsit (1807), prin care

åarul Alexandru I æi împãratul Napoleon

I împãråeau Europa. La Moscova, prin

Anexa nr. 3 a pactului semnat la 23

august 1939, Germania s-a arãtat de

acord ca URSS sã-æi revizuiascã hotarele

de vest. I se permitea Moscovei sã rectifice

graniåa cu Finlanda, sã cotropeascã åãrile

baltice, sã preia o parte din Polonia de

est æi, în fine, sã rupã Moldova de rãsãrit,

Basarabia, de România. În schimb,

Germania primea acordul de a prelua

Polonia de vest, unde era o numeroasã

populaåie germanã, de

a desfiinåa „culoarul

Danzig” æi de a realiza

unirea cu Prusia

Orientalã, de a lua o

parte din åãrile baltice.

Pentru ea, aceste

cesiuni teritoriale

corespundeau cu cele

înscrise în doctrina lui

Hitler, cu „drang nach

Osten”.

Pactul a trezit

neliniæte între oamenii

politici clarvãzãtori.

Premierul român,

Armand Cãlinescu, la 25 august 1939,

nota în jurnalul sãu cã acest act ar putea

fi un dezastru pentru România.

A avut dreptate. La 1 septembrie 1939

a început al Doilea Rãzboi Mondial, prin

atacarea Poloniei de cãtre Germania.

Brusc, trupele Reich-ului, victorioase, æiau

întrerupt înaintarea æi s-au retras. Au

aæteptat armata sovieticã. În conformitate

F R O N T I E R A

I s t o r i e


ulterior a fost completat prin anexe secrete

care au permis URSS sã-æi modifice graniåa

de vest; pe baza acestor anexe secrete a

putut rãpi de la România Bucovina de

nord, åinutul Heråa, Basarabia, Insula

Æerpilor.

23 august 1944 - Bucureæti, s-a produs

lovitura de palat prin care regele Mihai

æi un mic grup de apropiaåi ai lui l-au

înlãturat pe mareæalul Ion Antonescu

æi guvernul lui; imediat, regele Mihai,

împreunã cu regina-mamã, au pãrãsit

Bucureætiul, refugiindu-se în comuna

Dobriåa, din Oltenia.

23 august 1944 - a fost eliberat

Parisul, un mare oraæ simbol al luptei

revoluåionare.

30 august 1940 - Viena, se încheie

lucrãrile celui de-al doilea dictat de la

Viena, prin care România a fost obligatã

sã cedeze Ungariei 43.492 kmp din

teritoriul Transilvaniei de nord-vest, cu

o populaåie de 2.667.000 locuitori, în

majoritate români.

30 august 1944 - Bucureæti, în capitala

României au intrat primele unitãåi de

avangardã ale armatei sovietice; deoarece

în Bucureæti nu se afla regele, comandant

al armatei æi æef al statului, cu care sã se

poatã trata, sovieticii au declarat åara

ocupatã ca pradã de rãzboi; situaåia a

durat pânã la semnarea armistiåiului de

la Moscova (2 septembrie 1944).

cu „pactul Ribbentrop-Molotov”, Anexa

nr. 3, URSS a ocupat Polonia de est.

Împãråirea Europei centrale æi de est

era pusã în practicã de cele douã mari

puteri totalitare.

În anul 1940 venea æi rândul

României. Dar URSS nu s-a mulåumit

doar cu Basarabia. Prin ultimatum,

Molotov a cerut æi Bucovina de nord

æi åinutul Heråa. Motivarea era simplã:

deoarece România a stãpânit vreme de

20 ani Basarabia, care aparåinuse Rusiei

åariste, URSS cerea sã i se dea pentru 20

ani pãmânturile din Bucovina de nord æi

åinutul Heråa.

Acest pact, care a contribuit din plin la

declanæarea marii conflagraåii a secolului

XX nu a fost niciodatã abrogat de facto

în totalitatea lui. De jure a fost oarecum

anulat, în parte. În fond, însã, urmãrile lui

au rãmas pânã în zilele noastre.

Ziua Imnului Naåional

Maråi, 29 iulie a.c., între orele 9.00 æi

9.40, în Piaåa Tricolorului din faåa Palatului

Cercului Militar Naåional, Ministerul

Internelor æi Reformei Administrative,

Ministerul Apãrãrii, Prefectura æi Primãria

Generalã a Municipiului Bucureæti au

organizat o ceremonie publicã dedicatã

Zilei Imnului Naåional.

La eveniment au fost invitaåi

reprezentanåi ai unor instituåii civile æi

militare, ataæaåi militari strãini acreditaåi

în România, veterani de rãzboi, cadre

militare în rezervã æi în retragere. Au

mai participat prefectul Capitalei, Ion

Din 1862, timp de 146 de ani,

medicii în uniformã militarã slujesc cu

profesionalism æi devotament arma cãreia

i-au jurat credinåã, fiind consecvenåi în

respectarea jurãmântului lui Hypocrat,

iar succesele obåinute, atât în activitatea

medicalã, cât æi în cercetare, conferã

nobleåe misiunii lor

de tãmãduitori – dupã

cum îi numeau vechii

greci.

Aniversarea din

acest an a „Zilei

Medicinii în Sistemul

Apãrãrii, Ordinii

Publice, Siguranåei

Naåionale æi Autoritãåii

Judecãtoreæti” a

prilejuit, în primul

rând, omagierea

medicilor, sanitarilor,

surorilor voluntare,

eroi care æi-au jertfit

viaåa pentru a o salva

pe cea a soldaåilor

æi ofiåerilor de pe

fronturile primului

razboi mondial. La

Monumentul Eroilor

Sanitari, închinat memoriei acestora,

ridicat pe locul de unde, în anul 1916,

au plecat pe front mulåi voluntari, ca

semn de recunoætinåã, au fost depuse

coroane de flori din partea conducerii

Tincu, care a æi deschis ceremonia,

vicepreæedintele Senatului, Corneliu

Vadim Tudor, vicepreæedintele Camerei

Deputaåilor, Lucian Bolcaæ, secretarul

de stat Corneliu Opriåoiu, primarul

general al capitalei, Sorin Oprescu,

primarul sectorului 4, Cristian Popescu,

comandantul garnizoanei Bucureæti,

general de brigadã Avram Cãtãnici.

Manifestãrile evocatoare,

dedicate acestui eveniment

naåional, au cuprins atât

alocuåiuni din partea

personalitãåilor prezente, cât

æi un program artistic susåinut

de soliætii Ansamblului

Artistic al Armatei, fanfara æi

corul Regimentului 30 Gardã

„Mihai Viteazul”, precum æi

soprana Carla Muæat.

Parlamentul României

a adoptat în anul 1998

Legea nr. 99 prin care se

proclamã ziua de 29 iulie

drept Ziua Imnului Naåional

al României. Anul acesta se împlinesc 160

de ani de când, potrivit documentelor

vremii, s-a intonat oficial, pentru prima

datã în cadrul unei manifestãri, cântecul

revoluåionar „Desteaptã-te române!”.

Aniversarea medicinei militare

MIRA, Direcåiei Generale Medicale MIRA,

Direcåiei Medicale a Ministerului Apãrãrii,

Spitalului de Urgenåã „Prof.Dr. Gerota”,

Colectivului Spitalului Clinic de Urgenåã

Militar Central „Dr. Carol Davilla”,

Primarului general al Capitalei – prof. dr.

Sorin Oprescu, Casei OPSNAJ, Veteranilor

de rãzboi din MIRA.

Manifestarea

omagialã a continuat

cu un simpozion având

tema: „Simbolistica

sacrã a medicinii.

Însemnul heraldic al

Direcåiei Generale

Medicale, de la tradiåie

la însemn particularizat”,

urmat, apoi, de

înmânarea plachetelor

comemorative æi a

diplomelor omagiale

cadrelor medicale

care s-au evidenåiat în

activitatea profesionalã

æi unor personalitãåi cu

o contribuåie deosebitã

în domeniul medicomilitar.

Evenimentul a fost

marcat æi la nivelul centrelor medicale

judeåene, prin desfãæurarea unor acåiuni

de celebrare a eroilor sanitari æi de

sãrbãtorire a zilei aniversare.

Elena URSACHI

F R O N T I E R A

I s t o r i e

27


Datorie & cinste din partea poliåiætilor timiæeni

D

oi poliåiæti de frontierã timiæeni au

returnat unei bãtrâne din localitatea

Otelec portofelul cu 2.300 lei æi actele

pe care aceasta le pierduse.

În data de 21 iulie a.c., patrula formatã din agenåii Valentin

Topor æi Daniel Buican, din cadrul Sectorului Poliåiei de

Frontierã Cruceni, executau serviciul pe raza localitãåii Otelec.

În timpul patrulãrii, cei doi poliåiæti de frontierã au gãsit un

portofel în care se aflau 2.300 de lei æi actele de identitate

ale unei bãtrâne din localitatea respectivã.

Dupã verificãrile de rigoare, cei doi poliåiæti de frontierã s-

au deplasat la adresa femeii æi i-au înmânat bunurile pierdute.

Elena S., în vârstã de 64 de ani, s-a bucurat nespus, deoarece

din suma respectivã trebuia sã achite impozitul pe casã,

aceasta mulåumindu-le lucrãtorilor noætri pentru omenia de

care au dat dovadã. La rândul lor, poliåiætii de frontierã au

rugat-o pe bãtrânicã ca, pe viitor, sã fie mai atentã.

Ciprian GAIC

La sfâræitul lunii iunie, plini de

durere în suflet, l-am condus pe

colegul nostru, comisarul-æef Ifrim

Viorel, pe ultimul sãu drum æi o

întrebare ne stãruia în minte: cum e

posibil, Doamne, ca sã chemi la Tine,

aæa devreme, un om aæa de bun cu

toåi cei din jurul lui? Cum e posibil ca

Viorel sã plece dintre noi tocmai când

familia æi colegii aveau cel mai mult

nevoie de el pe pãmânt, nu în gând?

În dreapta Ta judecatã, de ce ai fost

nedrept cu el æi cu noi?

Pe neaæteptate æi atât de repede

Ai decis sã deschizi poråile cerului æi

sã-l chemi la Tine pentru viaåa fãrã

de sfâræit pe cel care ne-a fost prieten

æi coleg, comisarul-æef Ifrim Vasile

Viorel.

Se cuvine ca, în aceste momente,

sã ne reamintim, pe scurt, cine a fost

æi ce a reprezentat pentru noi toåi.

Comisarul - æef Ifrim Viorel s-a

nãscut acum aproape 49 de ani, pe

27 iunie 1959 - iatã, o sãptãmânã i-a

lipsit sã-æi aniverseze ziua de naætere,

pe care de acum înainte nu i-o vom

mai sãrbãtori ci doar comemora,

fiind unul din cei doi copii ai familiei

Vasile æi Valentina Ifrim.

A îmbrãåiæat cariera militarã din

copilãrie, urmând cursurile Liceului

Militar „Dimitrie Cantemir” Breaza,

pentru ca apoi sã-æi continue studiile

militare la Æcoala Militarã de Ofiåeri

Activi de Geniu din Râmnicu Vâlcea,

pe care a absolvit-o în anul 1981.

Cariera de ofiåer æi-a început-o în

28

Comisar - æef Ifrim Viorel

Brigada de Grãniceri 4 Constanåa,

prima funcåie fiind de comandant de

pluton al Companiei Geniu a Marii

Unitãåi, pentru ca apoi, din 1983,

sã revinã în urbea natalã, pe funcåia

de æef al geniului la Batalionul 199

Grãniceri Tulcea, funcåie pe care a

îndeplinit-o pânã în anul 1991, an

în care a fost admis ca ofiåer student

al Academiei Militare Bucureæti,

instituåie pe care a absolvit-o în anul

1994, în specialitatea Arme întrunitegeniu.

Dupã absolvirea Academiei

Militare a îndeplinit funcåiile de

locåiitor tehnic al comandantului

Regimentului 80 Grãniceri Tulcea,

pânã în anul 1998, apoi specialist în

cadrul Compartimentului Pregãtire de

Luptã, iar începând din 2001 æi pânã

în momentul când Dumnezeu l-a

chemat la El a îndeplinit funcåia de

æef al Sectorului PF Pardina.

Pentru activitatea depusã de-a

lungul anilor a fost recompensat cu

Ordinul „MERITUL MILITAR” clasa

a III-a æi cu semnele onorifice „ÎN

SERVICIUL ARMATEI” clasa a II-a

æi „ÎN SERVICIUL PATRIEI” clasa I,

calificativele sale anuale fiind fãrã

excepåie de „FOARTE BUN”.

Pentru cã a åinut mult la semenii

sãi, aceætia l-au ales, în anul 2006,

lider al Sindicatului SNPPC din IJPF

Tulcea, funcåie pe care æi-a îndeplinito

cu profesionalism æi dragoste de

oameni.

Se cuvine sã amintim în aceste

momente de adâncã tristeåe cã pe

parcursul întregii cariere i-a stat

alãturi familia, cãreia îi aducem, æi în

aceste clipe, respectuoasele noastre

condoleanåe æi pãreri de rãu pentru

pierderea suferitã.

De acum înainte ne vom ruga ca

sufletul tãu, Viorele, sã-æi gãseascã

liniætea æi pacea, iar noi îåi vom pãstra

mereu în suflet amintirea, aæa cum ai

fost: un om bun, plin de viaåã æi de

respect pentru toåi cei din jurul tãu!

Vei trãi mereu în amintirea noastrã,

prin ce ai fãcut pentru noi, colegii æi

prietenii tãi!

Dumnezeu sã aibã grijã de

tine, Viorele, sã te ierte æi sã aæeze

sufletul tãu neliniætit în loc de odihnã

veænicã!

Rãmas bun camarade!

Colegii din IJPF Tulcea


F R O N T I E R A


Asociaåia Club-Sportiv

„Ætiinåa-S.F.I.C.P.P.F.” Iaæi

„Sportul, prin activitatea lui,

prin resorturile sale opuse pe care

le declanæeazã, prin exigenåele sale

contrarii, cu alternativele sale multiple

æi inedite, meritã un loc de onoare în

pedagogia modernã”, aæa spunea Pierre

de Coubertin, în 1919, în cartea sa

Pedagogia sportivã.

Instituåia sportivã, prin

activitatea sa, promoveazã

miæcarea, activitãåile

sportive, sportul în general,

concurenåa æi performanåa

în mod special, punând

în miæcare cel mai

complex angrenaj de pe

planetã, corpul uman,

modificându-l, cizelândul

æi perfecåionându-l atât

din punct de vedere fizic æi

psihic, cât æi din punct de

vedere moral, social, mental

æi uman.

Asociaåia Club-Sportiv

„Ætiinåa-S.F.I.C.P.P.F.”Iaæi,

nou înfiinåatã pe lângã

Æcoala de Formare Iniåialã

æi Continuã a Personalului Poliåiei de

Frontierã Iaæi, structurã sportivã cu

personalitate juridicã, de drept privat,

cu statut æi regulament propriu de

funcåionare, înfiinåatã din iniåiativa a cinci

poliåiæti de frontierã din cadrul Æcolii, care

au devenit æi membri fondatori ai acestui

club sportiv, îæi propune promovarea

æi dezvoltarea activitãåilor sportive din

cadrul activitãåii „Sportul pentru toåi” æi

activitãåilor sportive de performanåã.

Având 16 secåii sportive æi 15

stiluri de luptã în cadrul secåiei de arte

maråiale, As. Club-Sportiv promoveazã

ideea de miæcare æi competiåie în rândul

membrilor sãi, membrii susåinãtori din

cadrul Æcolii Iaæi (cei care au stat la baza

înfiinåãrii Asociaåiei Sportive - „Ætiinåa

- Æ.F.I.C.P.P.F.” Iaæi), celor care au dorit

sã se alãture clubului sportiv, din cadrul

celorlalte structuri ale instituåiei Poliåiei de

Fontierã æi cei care doresc în continuare

sã adere ca membri, inclusiv din cadrul

societãåii civile, persoane fizice æi juridice,

sponsori etc, promovând æi susåinând

împreunã desfãæurarea activitãåilor din

acest domeniu, conform legislaåiei în

vigoare.

As. Club-Sportiv susåine æi promoveazã,

de asemenea, participarea sportivilor æi

membrilor sãi în competiåiile sportive

din cadrul activitãåii „Sportul pentru toåi”

æi sportul de performanåã, participarea

la competiåiile din cadrul calendarului

sportiv al instituåiei Poliåiei de Frontierã

(inclusiv în competiåia de fotbal - cadre

æi personal contractul al P.F.), precum

æi a competiåiilor din calendarul MIRA,

pentru o reprezentare cât mai bunã în

competiåiile sportive la care aceasta

participã.

A v â n d

însemne proprii,

insignã, drapel

æi emblemã, As.

Club Sportiv a

obåinut în acest

an æi Certificatul

de Identitate

Sportivã,

împreunã cu

Autorizaåia de

funcåionare

æi Avizul de

constituire,

de la Agenåia

Naåionalã pentru

Sport æi Guvernul

României.

Fiind nou

înfiinåatã, a reuæit

sã organizeze câteva competiåii cu ocazia

zilei de 24 Iulie, Ziua Poliåiei de Frontierã

Române, competiåii de tenis de masã,

pescuit sportiv æi fotbal, reuæind sã adune

la startul acestora numeroæi concurenåi

æi iubitori de miæcare, exemplu fiind

„Campionatul de fotbal” organizat în

Complexul Sportiv „Emil Alexandrescu”

Iaæi, pe terenul sintetic (foto I), între

echipele din cadrul Æcolii

Iaæi, DPF Iaæi æi IJPF Iaæi.

Competiåia a fost câætigatã

de cãtre echipa IJPF Iaæi,

locul II de echipa Æcolii Iaæi,

iar locul III a fost adjudecat

de cãtre DPF Iaæi.

În cadrul concursului de

pescuit sportiv, a câætigat

echipa formata din Narcis

Isachi æi Ovidiu Bulai (foto

II), locul II fiind ocupat de

echipa Ciprian Moraru æi

Ionel Gorgos, pe ultimul

loc al podiumului urcând

Gabriela Buæaga æi Gelu

Popa.

În cadrul campionatului

de tenis de masã, primul

loc i-a revenit lui Sorin

Boca, locul II lui Constantin Stãncescu,

iar locul al III-lea lui Dan Enea.

Sã mai amintim cã echipa de fotbal

de salã a As. Club Sportiv a participat la

campionatul de fotbal în salã, finala pe

IGPF, ediåia 2007, desfãæurat la Constanåa,

în luna decembrie, ocupând în final locul

V.

În continuare, Asociaåia Club-Sportiv

- „Ætiinåa - Æ.F.I.C.P.P.F.” Iaæi urmeazã

procedura de afiliere la Federaåia Românã

de Atletism æi posibilitatea de participare a

sportivilor æi membrilor sãi în competiåiile

organizate de Federaåie.

Având drept scop perfecåionarea

cadrului organizatoric în domeniu,

realizarea unei pregãtiri calitative

superioare a personalului instituåiei æi

membrilor sãi, promovând imaginea

acesteia, se poate spune cã Asociaåia

Club-Sportiv - „Ætiinåa - Æ.F.I.C.P.P.F.”

Iaæi contribuie, prin natura activitãåilor

sale, la dezvoltarea calitativã în domeniul

pregãtirii personalului æi îndeplinirii

misiunilor specifice Poliåiei de Frontierã.

Pe drept cuvânt, se poate spune,

parafrazându-l pe Baronul Pierre de

Coubertin, cã „sportul va restabili

echilibrul drept al funcåiei umane æi

trebuie sã-æi aibã locul în orice sistem

de educaåie”, iar valoarea educativã a

sportului se mãsoarã dupã randamentul

social.

Nicolae PARASCHIV

Foto: Gabriela BUÆAGA

F R O N T I E R A

S p o r t

29


CAMPIONATUL DE FOTBAL AL POLIÅIEI DE

FRONTIERÃ, EDIÅIA A VI - A

Conform calendarului competiåional sportiv al PFR pe anul

2008, în perioada 21 - 29 iunie a.c., în municipiul Oradea, s-a

desfãæurat ediåia a VI-a a Campionatului de Fotbal al Poliåiei de

Frontierã.

Încã de la început, gazdele acestei competiåii, IJPF Bihor æi A.S.

Frontiera Bihor” au demonstrat o dorinåã aparte de a organiza

cea mai bunã competiåie de pânã acum, ceea ce le-a reuæit în

totalitate, fapt confirmat de cãtre toåi cei prezenåi æi de cãtre presa

localã, care a mediatizat intens acest eveniment. Dar, iatã-i æi

pe cei care au

fãcut totul

posibil:

Gheorghe

Osvat, Nicolae

Iancu, Cornel

Costea, Dorin

Gorcea, Iosif

Gal æi, nu în

ultimul rând,

Dan Lazãr.

La startul

competiåiei s-au aliniat nouã echipe, dupã cum urmeazã: IJPF

Bihor, IJPF Constanåa, IJPF Botoæani, IJPF Timiæ, IJPF Caraæ-

Severin, IJPF Satu Mare, IJPF Iaæi, IJPF Maramureæ æi IJPF Vaslui.

Meciurile, disputate conform regulamentului F.I.F.A., singura

modificare fiind numãrul de schimbãri ( cinci la numãr), deæi

Prezenåã bunã la Campionatul de

atletism æi cross al MIRA

În perioada 3 – 7 iunie a.c., la Iaæi, s-a desfãæurat Campionatul

de atletism æi cros al MIRA. Poliåia de Frontierã a fost reprezentatã

de douã echipe, totalizând un numãr de 41 de sportivi.

Dupã desfãæurarea competiåiei, la care au participat peste 200

de sportivi, colegii noætri au înregistrat urmãtoarele rezultate:

Atletism:

Categoria - 35 ani: locul III: ag. Eller Gherasim – IJPF Iaæi,

sãritura în lungime;

Categoria 36 – 45 ani: locul I: ag. Ovidiu Adam – IJPF Iaæi,

sãritura în lungime;

Categoria + 45 ani: locul I: cms. Nicolae Paraschiv

– SFICPPF Iaæi, 1500 metri; locul II: cms. æef Ionel Gabor

– Æcoala de Perfecåionare a Cadrelor PFR Oræova, 1500 metri;

locul III: ag.æef pr. Ioan Matus – IJPF Maramureæ, sãritura în

lungime; locul V: cms. Bogdan Andriuc – IJPF Suceava, sãritura

Campionul doljean

Agentul æef Vass Iliescu Mihai este agent în cadrul Sectorului Poliåiei de Frontierã Calafat,

are 34 de ani, iar din anul 1997 lucreazã în Poliåia de Frontierã.

În activitatea profesionalã se bucurã de aprecierea colegilor, iar în relaåiile de serviciu

dovedeæte solicitudine æi spirit de echipã.

Are o mare pasiune pentru sport, practicã

„judo” de mai mulåi ani, devenind un sportiv

de performanåã, fapt ce i-a permis sã participe

la competiåii organizate de Poliåia de Frontierã,

dar æi la nivel naåional æi internaåional, unde a

obåinut numeroase diplome æi medalii.

Aceastã pasiune pentru acest sport a

transmis-o æi fiului sãu, în vârstã de 12 ani,

care îl însoåeæte æi participã alãturi de tatãl sãu

la antrenamente æi competiåiile organizate.

Poliåiætii de frontierã doljeni se mândresc

de activitatea æi rezultatele meritorii ale

agentului Mihai Vass, care ne reprezintã la

concursurile naåionale æi internaåionale, æi îi

ureazã succes deplin în continuare!

Dãnuå RUDÃREANU

foarte disputate,

nu au depãæit

spiritul de fairplay

prezent

în fiecare

competiåie. S-a

putut remarca dãruirea fiecãrui jucãtor, dorinåa de victorie æi

pregãtirea fizicã de excepåie a acestora. În final, clasamentul s-a

prezentat astfel:

1. IJPF Constanåa

2. IJPF Botoæani ( revelaåia acestei ediåii de campionat )

3. IJPF Oradea.

La finalul competiåiei, fiecare conducãtor de delegaåie a

desemnat cel mai bun jucãtor æi cel mai bun portar: cel mai

bun jucãtor: Marian Munteanu, din cadrul IJPF Constanåa

cel mai bun portar: Cezar Bejenaru, din cadrul IJPF Botoæani

golgeterul competiåiei: Florin Scrab, din cadrul IJPF Iaæi, cu un

numãr de 10 reuæite.

Adresãm æi pe aceastã cale mulåumiri A.J.F. Bihor, în special

domnului Ioan Suciu, pentru sprijinul acordat în desfãæurarea

acestei competiåii, aceætia asigurându-ne brigada de arbitri æi

observatorul.

Felicitãri tuturor participanåilor æi sperãm ca la ediåia din 2009

numãrul echipelor înscrise sã fie mai mare.

Cãtãlin RADU

în lungime;

Categoria - 30 ani: locul II: ag. Paula Achimescu – IJPF

Mehedinåi, 800 metri; locul III: ag. Dana Pînzariu – Aeroport

Otopeni, 800 metri; locul IV: ag. Emanuela Vulpe – IJPF Iaæi,

sãritura în lungime; locul V: ag. Maria Ilici – IJPF Mehedinåi,

sãritura în lungime;

Categoria + 30 ani: locul II: ag. Daniela Popescu – IJPF

Mehedinåi, 800 metri; locul III: ag. Adina Rus – IJPF Satu Mare,

sãritura în lungime.

CROS: locul I: cms. æef Ionel Gabor – Æcoala de

Perfecåionare a Cadrelor PFR Oræova, 3000 metri; locul II:

cms. Nicolae Paraschiv – SFICPPF Iaæi, 3000 metri; locul I:

ag. Paula Achimescu – IJPFMehedinåi, 2000 metri; locul III:

ag. Daniela Popescu – IJPF Mehedinåi, 2000 metri.

În clasamentul final, pe echipe, am ocupat locurile 2 æi 5,

menåinându-ne, astfel, în topul atletismului din MIRA. Felicitãri

tuturor, învinæi æi învingãtori æi “la mai mare”!.

Cãtãlin RADU

30 F R O N T I E R A


S p o r t


Kamikaze - o galã electrizantã la Constanåa

În data de 18 iulie a.c., la Sala Sporturilor din Constanåa,

începând cu ora 21.00, s-a disputat o interesantã galã de arte

maråiale intitulatã Kamikaze – lupte în cuæcã, organizatã de

poliåistul de frontierã tulcean Iulian Albãceanu, cel care a mai

organizat douã asemenea competiåii

la Tulcea æi Brãila. În ringul de la

Constanåa au urcat foæti æi actuali

campioni naåionali æi europeni

de kempo, unifight, ju-jitsu, kickboxing,

judo æi wushu, reprezentând

Ungaria, Republica Moldova, Turcia æi

România. Cel mai aæteptat meci a fost

cel în care s-au întâlnit douã sportive,

o premierã în åara noastrã la un astfel

de stil de lupte, Alina Zaharia æi Felicia

Toma. Deæi au luptat foarte bine

fiecare, arbitrii nu au putut departaja

combatantele, anunåând scor egal.

Tot nedecis s-a terminat æi ultimul

act al piramidei de opt sportivi, în

care Ion Zaftone (R. Moldova) s-a duelat cu Gicã

Apostu (România). O victorie aplaudatã a obåinut

æi poliåistul de frontierã sãtmãrean Adrian Vãlean,

în dauna tehnicului Daniel Asaftei.

Publicul prezent la salã a aplaudat prestaåia

sportivilor, care au dovedit cã au o bunã pregãtire

fizicã æi tacticã, fair-play-ul fiind prezent la

fiecare confruntare. Printre spectatori s-a aflat æi

Ediåia cu numãrul 53 a Cupei României la oinã s-a încheiat

în data de 19 iulie a.c., pe stadionul Constructorul-Cleopatra

din Constanåa, trofeul fiind adjudecat de A.C.S. Frontiera Tomis

Constanåa, care a învins în finalã pe Straja Bucureæti, scor 20-14.

Finala micã a fost câætigatã de Luceafãrul Râmnicelu, care s-a

impus în faåa celor de la Vorona Mare cu 15-8. În semifinale s-au

consemnat rezultatele: Frontiera Tomis - Luceafãrul 19-15 æi Straja

- Vorona Mare 23-5. Alãturi de cele patru formaåii menåionate au

mai participat la turneu C.S.M. Râmnicu Sãrat, Univest Arad, Spicul

Horia, Surdila Greci æi Juventus Olteni.

Ediåia din acest an, organizatã foarte bine de Federaåia Românã

de Oinã, alãturi de Agenåia Naåionalã pentru Sport, Direcåia pentru

Sport a Judeåului Constanåa æi Consiliul Judeåean, a beneficiat la

festivitatea de premiere de un moment artistic susåinut de formaåii

din Constanåa æi Maramureæ, precum æi de un foc de artificii.

Organizatorii au pregãtit celor prezenåi æi un inedit concurs pe teme

de oinã, încheiat cu acordarea unor premii din partea sponsorilor

Bergenbier, Vodafone, SC Cleopatra Mamaia, Pepsi æi Asociaåia

Internaåionalã a Poliåiætilor (IPA) - secåia Constanåa. Invitat de marcã

la finalã a fost viceambasadorul Statelor Unite la Bucureæti, domnul

Mark Taplin, un mare iubitor de baseball, cel care a dat startul

finalei, aruncând bãåul celor doi cãpitani. „Nu a fost primul meci

de oinã la care am asistat, dar a fost cel mai important. Sunt mare

fan al baseballului æi al tradiåiilor româneæti, iar oina este ceva

pur tradiåional. Mi se pare extraordinarã asemãnarea dintre oinã

æi sportul nostru naåional, baseballul”, a declarat distinsul oaspete,

cunoscutul luptãtor de K1 Ciprian Sora.

Cronologia meciurilor:

Rãzvan Panã p. ab. (repriza I) Aurel Pirtea

Marius Caramilea b. ab. (I) Ionuå Becherute

Vajas Laszlo p. k.o. Marian Toma

Sferturi piramidã

Soltez Laszlo b. ab. (I) Sorin Florea

Ion Zaftone b. ab. (I) Florian Voloacã

Pavel Pocotilov p.p. Gicã Apostu

Ion Cojocaru b. ab. (II) Norbert Polgar

Super Fight

Daniel Asaftei p. ab. (IV) Adrian

Vãlean

Cristian Anghel p. ab. (I) Emilian Mitel

Semifinale piramidã

Soltez Laszlo p. ab. (I) Ion Zaftone

Gicã Apostu b. ab. (II) Ion Cojocaru

Super Fight

Silviu Cudalbu b. ab. (I) Senol

Yilmaz

Ion Brînzã b. ab. (I) Ætefan

Marghiol

Alina Zaharia egalitate Felicia

Toma

Finala piramidei

Ion Zaftone egalitate Gicã Apostu

Super Fight

Attila Varga b. ab. (I) Daniel Furcã

Frontiera Tomis“ Constanåa, imbatabilã în Cupa României

care a participat la festivitatea de premiere alãturi de preæedintele

FRO, colegul nostru Nicolae Dobre.

Cupa Cleopatra la oinã pe plajã, ajunsã la ediåia a doua, s-a

disputat pe 18 iulie pe plaja Modern din Constanåa, la start fiind

prezente echipele Vorona Mare, Juventus Olteni, Straja Bucureæti

æi Cleopatra Mamaia. Finala a fost câætigatã de Vorona Mare, în

dauna celor de la Juventus Olteni, scor 10-9.

Tot pe terenul Constructorul-Cleopatra s-a disputat, în data de

20 iulie, æi Memorialul Mircea Tomescu, în competiåie intrând

echipele Frontiera Tomis, Straja Bucureæti æi Spicul Horia. Turneul

a fost câætigat de Straja. Poliåiætii de frontierã constãnåeni s-au

duelat în cadrul Cupei 24 iulie

În perioada 17 iunie - 22 iulie a.c. s-a desfãæurat o nouã

ediåie a Cupei 24 iulie la fotbal, competiåie organizatã în fiecare

an de Poliåia de Frontierã din Constanåa. Au participat formaåii

reprezentând structurile IJPF Constanåa, Grup Nave Constanåa,

Grup Nave Mangalia, SPF Negru Vodã, SPF Bãneasa æi SPF Ostrov.

În finala pentru locurile 3 - 4, IJPF Constanåa a învins SPF Bãneasa

cu 4-2. Înaintea finalei mari a avut loc o demonstraåie de arte

maråiale, protagoniæti fiind opt luptãtori din cadrul Detaæamentului

de intervenåie al IJPF Constanåa. Trofeul a fost câætigat de Grup

Nave Constanåa, care a dispus de Grup Nave Mangalia, scor 4-

0. Festivitãåile s-au încheiat printr-o demonstraåie de oinã între

formaåiile Frontiera Tomis æi Spicul Horia, pe acordurile unui

ansamblu folcloric din Maramureæ.

Paginã realizatã de Marius NICULESCU


F R O N T I E R A

S p o r t

31


Recent, la Editura MIRA a apãrut

lucrarea MIGRAÅIA ILEGALÃ

ÆI CRIMA ORGANIZATÃ, sub

coordonarea inspectorului general

al PFR, dr. Nelu Pop, autori fiind

colegii noætri Gheorghe Tiron æi

Anghel Stoica.

Cartea debuteazã cu istoricul

fenomenului migraåionist æi continuã

cu migraåia pentru muncã æi factorii

care genereazã migraåia. Autorii

trateazã migraåia ilegalã ca formã a

crimei organizate. Sunt prezentaåi

factori de risc la frontierele României

æi cazuri concrete de infracåiuni

circumscrise criminalitãåii transfrontaliere.

Dupã cum afirmã cei doi colegi în Cuvântul înainte, lucrarea

vine sã aducã argumente în sprijinul realizãrii obiectivelor

propuse, a nevoii de cunoaætere de cãtre poliåiætii de frontierã,

æi nu numai, a modului de abordare a fenomenelor, cooperãrii

interne æi internaåionale, definirii clare a standardelor de lucru

æi a performanåelor profesionale.

La 12 septembrie 1848, 30 de

oameni au fost uciæi în localitatea

Luna, judeåul Cluj, pentru cã au refuzat

sã se înroleze în armata austro-ungarã,

evenimentul constituind un moment

de cotiturã în revoluåia românilor,

precipitând convocarea æi desfãæurarea

celei de a III-a Adunãri Naåionale de la

Blaj (15 septembrie 1848).

„Masacrul de la Luna, septembrie

1848” este o carte document apãrutã

ca omagiu la împlinirea a 160 de ani

de la tragicul eveniment, rezultat al

refuzului românilor de a recunoaæte

uniunea foråatã a Transilvaniei cu

Ungaria æi efectul acesteia, noua lege

de recrutare introdusã de Ungaria æi pe teritoriul Transilvaniei.

Profitând de un viciu de formã (legea nu fusese sancåionatã

de împãrat), românii se opun hotãrârii recrutãrii într-o armatã

strãinã, organizatã cu scopul de a lupta împotriva intereselor

naåionale româneæti.

Lucrarea de faåã se bazeazã pe documente autentice

descoperite de colonelul (r) Ioan Mazere în arhiva Naåionalã a

Direcåiei Judeåene Cluj.

A apãrut numãrul 4/ 2008 al

Revistei Frontiera de Vest, editatã de

colegii poliåiæti de frontierã din cadrul

DPF Timiæoara. Revista, fondatã

în iulie 2005, are 40 de pagini æi

se distribuie gratuit. În paginile ei

gãsim materiale interesante despre

activitatea poliåiei de frontierã, o

scurtã istorie a instituåiei, aderarea

la spaåiul Schenghen, un interviu cu

Michael Lange – ofiåer de legãturã

al Poliåiei Federale de la Ambasada

Republicii Federale Germania la

Bucureæti -, prezentarea unor cazuri

importante descoperite de aceætia,

galeriile æefilor direcåiei æi inspectoratelor sau vizite ale unor

personalitãåi. Totodatã, fiind un numãr apãrut æi cu ocazia Zilei

Poliåiei de Frontierã, în revistã regãsim mesajele preæedintelui

României Traian Bãsescu, prim-ministrului Cãlin Popescu

Tãriceanu, ministrului internelor æi reformei administrative,

Cristian David, secretarului de stat în MIRA, chestorul general

dr. Anghel Andreescu, inspectorului general al PFR, chestorul

principal dr. Nelu Pop, precum æi ale æefilor tuturor structurilor

cu care se coopereazã la nivelul judeåului Timiæ.

32

Cartea „Plante æi miresme biblice

– Hranã pentru suflet æi trup” este

scrisã de Ovidiu Bojor, doctor în

farmacie, membru al Academiei de

Ætiinåe Medicale, fondatorul fitoterapiei

moderne din România, expert al

Naåiunilor Unite pentru programe de

dezvoltare industrialã æi inventatorul

insulinei vegetale æi de colonelul (r)

Dumitru Rãducanu, farmacist primar,

membru al Societãåii Internaåionale

de Istorie a farmaciei, decorat cu

înalta distincåie a Bisericii Ortodoxe

Române, Crucea patriarhalã pentru

mireni, ca urmare a contribuåiei aduse

la realizarea Marelui æi Sfântului Mir în perioada 1988-2007,

aceasta fiind o lucrare cu un puternic rãsunet în domeniul religios

æi ætiinåific. Cei doi oameni de ætiinåã au identificat în Biblie 90

de plante æi au dedicat fiecãreia o monografie riguros structuratã:

menåiuni æi semnificaåii biblice, descriere ætiinåificã, compoziåie

chimicã, acåiune farmacologicã, utilizãri terapeutice, mod de

administrare æi, când este cazul, contraindicaåii.

Cele 90 de plante apar firesc în cursul unor întâmplãri æi

evenimente biblice, cu ocazia prezentãrii unor lãcaæuri æi ritualuri,

în parabolele profeåilor æi ale Mântuitorului.

Cu ocazia Zilei de 24 Iulie, colegii de

la IJPF Vaslui au editat, ca æi anul trecut,

o revistã omagialã cu aceastã ocazie.

Tot în acest an, dar la1 iunie, s-au

împlinit 130 de ani de la prima atestare

a unitãåii vasluiene, fapt redat foarte

frumos în paginile revistei printr-o istorie

documentatã æi completã a evoluåiei

acesteia, din 1978 pânã în zilele noastre.

Mai sunt publicate diverse mesaje de

felicitare, materiale referitoare la spaåiul

Schenghen, este prezentat personalul

inspectoratului, materiale despre CNP,

SNPPC æi din domeniul juridic, o paginã

de sport æi una de umor.

Felicitãri æi „La mulåi ani” colegilor

vasluieni!

Æcoala de Pregãtire a Agenåilor

Poliåiei de Frontierã „Avram Iancu”

a scos numãrul doi al Revistei „Pro

Patria Sempre”. Revista are 24 de

pagini, în cuprinsul cãrora se regãsesc

aspecte din cadrul æcolii, este prezentat

un interviu cu comisarul Opriæ Florin,

directorul adjunct pentru logisticã, un

material despre falsuri în documente,

un mic curs de fotografie, cooperarea

româno-maghiarã, aspecte din

activitatea de zi cu zi, povestiri dintro

cãlãtorie prin åarã, pagini de culturã

æi creaåie, sport æi divertisment.

Înaltul Comisariat al Naåiunilor Unite

pentru Refugiaåi (UNHCR), Reprezentanåa

în România, a adus în atenåia publicului

interesat, douã volume de specialitate

„Legislaåie naåionalã relevantã în domeniul

azilului æi migraåiei”. Lucrarea se doreæte a

fi o culegere de legi, hotãrâri sau ordonanåe

grupate în mai multe secåiuni. Astfel, primul

volum cuprinde: Legislaåie în materia

drepturilor omului, Regimul juridic al

refugiaåilor, Apatridie æi cetãåenie, Imigraåie

æi regimul strãinilor, Regimul juridic al

frontierei de stat. Cel de-al doilea volum are nouã secåiuni:

Integrarea socialã a strãinilor, Protecåia copilului, Starea civilã,

Asistenåã socialã, Locuinåa, Legislaåie relevantã în domeniul

muncii, Sãnãtate, Economie æi Regimul vizelor.

F R O N T I E R A

A p a r i å i i e d i t o r i a l e


Semnal

editorial

Corpul Naåional al Poliåiætilor din cadrul

DPF Timiæoara, IJPF Timiæ æi Æcoala de

Formare Iniåialã a Poliåiætilor de Frontierã

Timiæoara au organizat, în data de 10 iulie

a.c., un inedit concurs de pescuit.

Dis-de-dimineaåã, 80 de poliåiæti de

frontierã, în frunte cu æeful CNP, comisar-æef

de poliåie Florin Moghelnitchi, înarmaåi cu

unelte de pescuit, momealã æi multã rãbdare,

au descins pe bãlåile Pescotim, de la Sacosu

Turcesc. Dupã mai bine de æase ore de momit peætele, soråii au decis: prima

poziåie a fost adjudecatã de echipa formatã din comisar-æef de poliåie Ionel

Bocancea æi agent principal de poliåie Dorin Mantale, care au adunat în juvelnic

19,5 kilograme de peæte, locul secund revenind

echipei formatã din agent æef adjunct de poliåie

Ætefan Stroiåa æi inspector Radu Lupu, cu 15,7

kilograme de peæte. Pe poziåia a treia s-au

clasat agent-æef principal de poliåie Constantin

Corneanu æi agent de poliåie Robert Csizar, cu

9 kilograme de peæte. Cea mai mare capturã

a fost realizatã de agent principal de poliåie

Mircea Marcu, care a agãåat în cârlig un crap

de 3,7 kilograme.

Pescarii cu epoleåi au dovedit cã sunt æi

ecologiæti, eliberând în baltã toåi peætii, iar la

masa festivã au servit peæte oceanic.

Festivitatea de premiere æi „pomana peætelui”

a avut loc la Baza Sportivã a IJPF Timiæ.

Ciprian GAIC

Pensie e lungã !

Începând cu data

de 4 august a.c.,

comisarul-æef de poliåie

Bungãu Gheorghe, æeful

Biroului Dispecerat din

cadrul DPF Oradea,

æi-a încetat raporturile

de serviciu cu drept la

pensie, dupã o activitate

de 33 de ani depusã în

slujba armei pe care cu

drag a îmbrãåiæat-o.

Studii absolvite:

-1975 – Æcoala Militarã de

Ofiåeri Activi „N. Bãlcescu”, Sibiu

– locotenent;

-1993 – Academia de Înalte Studii

Militare – Fac. de Arme Întrunite;

-1995 – Curs Post-Academic

comandanåi de Brigãzi.

-1998 – Facultatea de Drept din

cadrul Universitãåii Oradea – cu

diplomã de licenåã

Funcåii deåinute:

-1975 – 1976 – comandantul

Pichetului de Grãniceri Roæiori

Pescari cu epoleåi

– Batalionul 190

Grãniceri Oradea;

- 1976 – 1983 – a

deåinut diferite funcåii

de execuåie în cadrul

Brigãzii 5 Grãniceri

Oradea;

- 1983 – 1987

– lector-æef la Catedra

Ætiinåe Sociale –

Centrului de Instrucåie

al Grãnicerilor Oradea;

- 1987 – 1990 – a

deåinut diferite funcåii de execuåie,

în cadrul Centrul de Instrucåie al

Grãnicerilor Oradea;

- 1990 – 2003 – æef de catedrã

la Æcoala de Pregãtire a Subofiåerilor

de Grãniceri/Agenåilor Poliåiei de

Frontierã „Avram Iancu” Oradea;

- 2003 – 2008 – æeful Biroului

Dispecerat din cadrul DPF Oradea.

Colegii de serviciu îi ureazã pensie

lungã, multã sãnãtate, alãturi de

tradiåionalul „LA MULÅI B...ANI!”.

ANUNÅ ÎNCADRARE

Agenåii de poliåie de frontierã din cadrul structurilor teritoriale ale PFR

care doresc sã lucreze în cadrul Serviciului Acåiuni Speciale æi Intervenåie

al Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã pot trimite un CV. pe

adresa SASI-IGPF, fax 021 3161134. Relaåii la: int.19540 sau 19541.

F R O N T I E R A

33


:-)

:-)Cele mai stupide moråi din istorie

:-)

Moartea e inevitabilã æi tristã, însã, în unele

cazuri, un deces absurd îåi poate descreåi

involuntar fruntea. Iatã câteva exemple:

Cântãreåul francez Claude Francois, care a

compus varianta originalã a melodiei „My Way”,

a murit electrocutat în timp ce încerca sã schimbe

un bec în cada plinã cu apã.

Leslie Harvey, chitaristul trupei Stone the

Crows, a murit pe scenã în 1972, electrocutat de

microfonul la care cânta.

O altã moarte cel puåin bizarã este a

dramaturgului Tennessee Williams, care, în anul

1983, a fost gãsit mort în camera de hotel, dupã ce

s-a înecat cu un dop de sticlã. Era mort de beat.

Poate cea mai controversatã moarte este

cea a prezentatoarei TV Christine Chubbuck,

angajatã a postului de televiziune Channel 40.

Aceasta a anunåat în timpul unei emisiuni cã va

urma o premierã absolutã: a scos un revolver æi

s-a împuæcat în cap. Imaginile au fost transmise

în direct.

În 2005, Lee Seung Seop, un coreean în

vârstã de 28 de ani, s-a prãbuæit într-un internet

cafe, dupã ce jucase Starcraft & World of Warcraft

timp de aproximativ 50 de ore consecutiv. Cu æase

sãptãmâni înainte, fusese concediat pe motiv cã

lipsea de la serviciu pentru a-æi petrece timpul

jucându-se pe computer.

În 1923, jocheul Frank Hayes a suferit un

atac de cord în timpul unei curse. Calul sãu, Sweet

Kiss, a terminat pe primul loc, Hayes devenind

astfel primul jocheu mort care a câætigat vreodatã

o cursã.

Un bãrbat din Texas, SUA, care nu putea sã

înghitã alcool din cauza unor probleme medicale

la gât, nu a renunåat la alcool, ci a încercat sã îl

introducã în organism prin rect, printr-o procedurã

similarã celei prin care se face o clismã. A murit

dupã ce æi-a introdus în organism douã sticle de

sherry de 1,5 litri.

Un bãrbat din West Virginia a fost zdrobit

sub resturile unui hambar, dupã ce a tãiat cu o

drujbã un stâlp de susåinere æi a fãcut ca toatã

clãdirea sã-i cadã în cap.

34


Doi tineri din Carolina de Sud, soå æi soåie,

au fost gãsiåi în comã, goi pe stradã. Mister mare:

nu prezentau urme de violenåã. S-a investigat atent

æi le-au fost gãsite hainele pe un acoperiæ åuguiat

de deasupra locului unde au fost descoperiåi.

Se pare cã au cãzut în timp ce încercau sã facã

dragoste.

Un om a murit înecat în piscinã. Nimic

ciudat pânã aici, însã trebuie spus cã e cel puåin

stupid sã te îneci în piscinã la o petrecere la care

erau prezenåi în jur de 200 de salvamari. S-a

întâmplat în 1985, la petrecerea organizatã de

salvamarii din New Orleans, pentru a sãrbãtori

încheierea sezonului fãrã niciun deces. La

sfâræitul petrecerii a fost gãsit în piscinã corpul

neînsufleåit al lui Jerome Moody, în vârstã de 31

de ani. Nimeni nu a observat pânã atunci cã omul

plutea fãrã suflare.

Hans Steininger a fost relativ celebru pentru

cã avea cea mai lungã barbã din lume: de 1,4

metri. Barba, însã, l-a æi ucis. În anul 1967 a

avut loc un puternic incediu, în timpul cãruia,

încercând sã fugã, Steininger s-a împiedicat de

propria barbã æi æi-a rupt gâtul.

În 1991, Yooket Paen a murit în timp ce se

plimba prin ferma sa. A alunecat într-o groapã,

în cãdere s-a agãåat de un cablu de curent æi s-a

electrocutat. La înmormântare, sora sa, arãtând

cum s-a întâmplat nefericitul eveniment, a

alunecat æi a atins acelaæi fir. A decedat æi ea tot

prin electrocutare.

Un bãrbat din Illinois a pariat cu un prieten

cã, dintre ei doi, el va sta cel mai mult întins

pe æine în calea unui tren care se apropie. A

câætigat.

În 1990, un magician amator a murit în timp

ce încerca sã facã o cascadorie numitã „îngropat

de viu”. S-a aæezat într-un sicriu din sticlã construit

de el æi a fost coborât într-o groapã. Aceasta a fost

paråial acoperitã cu pãmântul scos, iar echipa care

îl ajuta a turnat beton pentru a umple groapa. La

un moment dat, aceætia æi-au dat seama cã betonul

a spart sicriul, iar când l-au scos, au constatat

decesul.

F R O N T I E R A

:-)

Regula cifrei unice:

presupune

completarea

careului de 81

cãsuåe dupã

O SINGURÃ

REGULÃ: orice

rând, orice coloanã

de 9 cãsuåe æi

oricare pãtrat

de 3X3 cãsuåe sã

conåinã o singurã

datã fiecare cifrã

cuprinsã între 1

æi 9.

D i v e r t i s m e n t


B

U

A C R

N

:-)

I

Galeria a cu zâmbete!

e STAÅIUNE

DOUÃ MERE!

POVÂRNIÆ

MULAÅI PE

PICIOR(DIM)

ARBORE

LAC

NORD-VEST

STUP REBEL

:-)

LA MUNTE ÆI LA MARE

MICUL

TÂRG

STAÅIUNE

PRÃPASTIE

CON GOL!

STAÅIUNE

IEÆIRE DIN

MONEASA!

CAMPIONUL

DIN CASÃ!

CADÃ

STAÅIUNE

STAÅIUNE

...GOVORA

DEBUTUL

LA BORSEC!

GLUMÃ

LA VILÃ!

CÃLARAÆI

(AUTO)

STAÅIUNE

LOCURI DE

ACCES

BUTURI

VASLUI

(AUTO)

2008

ÎN VENÃ!

CREANGA

POETULUI

STAÅIUNE

BULGÃREASCÃ

de Dumitru MOCANU

INTRARE ÎN

SATURN!

CURS!

CRAI!

FRUCT DIN

ÅÃRI CALDE

FRAGED

3,14

STAÅIUNE

(SÂNGIORGIU

DE ...)

...MIDIA

Într-o benzinãrie, un programator

se uitã derutat la pompe æi murmurã: - 95?

... 98? ... 95! ... 98!

Vãzându-l pierdut, un angajat al

benzinãriei se apropie æi îl intreabã:

- Cu ce vã pot ajuta?

Cu o razã de fericire în privire,

rãspunde:

-Benzinã XP sau Vista aveåi?

Tatã, cum am apãrut eu pe

lume??

Tatãl zice: - Fiule, cred cã într-o zi

tot ai sã afli! Hai sã-åi spun pe limba ta:

pãi, eu æi cu maicã-ta, într-o zi, am intrat

într-o camerã de chat a Yahoo-ului. Am

aranjat apoi o întâlnire via e-mail cu

maicã-ta æi ne-am întâlnit într-un internet

cafe virtual.

Ne-am strecurat într-o camerã privatã,

unde maicã-ta a fost de acord cu un

download din hard-ul meu. Imediat ce

eram gata de upload, am descoperit cã

nici unul dintre noi nu folosise firewallul

æi fiindcã deja era prea târziu sã dãm

delete, nouã luni mai târziu a apãrut

un mic popup care a åipat din toåi

rãrunchii:

- You`ve Got Mail!!!!

Un tip bate la poarta unei case!

Un câine se ridicã în douã picioare æi-i

spune:

-Stãpânul nu e acasã!

Tipul leæinã de spaimã. Când îæi

revine, îl întreabã pe câine:

-Pãi, dacã eæti câine, de ce nu latri ?

-N-am vrut sã vã sperii!

Bulã æi taicã-sãu:

- Ce mai e nou pe la æcoalã, fiule?

- Nimic! Mi-au prelungit contractul

pentru clasa a VI-a!

Balena mascul se învârte

nervos în jurul balenei femelã:

- Guvernele tuturor åãrilor, sute

de organizaåii ecologiste, lideri

politici de marcã, milioane de oameni

- toåi se luptã ca specia noastrã sã

supravieåuiascã, iar tu îmi spui mie cã te

doare capul...

:-)

POMADÃ

TÂRGU...

STAÅIUNE

BLUZA

LELIÅEI

PODOABÃ

A MÃRII

BUN DE

PLAJÃ

F R O N T I E R A

D i v e r t i s m e n t

Responsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Marius IONESCU

35


Costel Busuioc s-a nãscut la 21 octombrie 1974, în

comuna Tomeæti, judeåul Iaæi, într-o familie numeroasã. La

14 ani a hotãrât sã pãrãseascã satul copilãriei sale pentru

a-æi lua destinul în propriile mâni. A lucrat pe la diverse

familii din Timiæ, ca bãiat bun la toate. Când a mai crescut,

s-a angajat la CFR. Un preot l-a învãåat sã scrie æi sã citeascã

dupã Biblie. Încã de pe vremea în care cânta pe la bisericile

din satele maramureæene, acolo unde a cunoscut-o æi pe

soåia sa Daniela, spera sã urmeze studii muzicale æi poate,

cine ætie, chiar sã aparã într-o bunã zi pe o scenã mare.

De-a lungul timpului, mulåi au fost cei care au ascultat

glasul lui Costel æi a început sã primeascã invitaåii, întâi

pentru mici scenete la cãminul cultural din comunã, apoi

chiar la Opereta din Timiæoara. Deæi i-au recunoscut talentul,

nu l-au putut angaja pentru cã nu avea studii. L-a auzit, la

un moment dat, un mare profesor de la Viena, care i-a oferit

o bursã de trei luni, sã înveåe canto temeinic. Din pãcate,

chiar atunci soåia lui a avut niæte probleme de sãnãtate æi

nu s-a putut duce. În urmã cu doi ani, Costel a ajuns în

Spania, ajutat de un cumnat. La Madrid, Costel a fost angajat

de un om de afaceri spaniol, în construcåii. Într-o zi, când

fãcea ciment la betonierã, cânta aæa de tare cã se auzea în

tot cartierul æi vecinii au chemat televiziunea. Atunci „a

debutat” Costel pe micile ecrane spaniole, la TV1 Spania.

În urmã cu un an, Costel a cântat unei familii cântece

religioase. Aceætia, într-o bunã zi, au auzit anunåul la

televizor: se cãutau concurenåi pentru emisiunile „Tiennes

un talento” æi „Hijos de Babel” (fii lui Babel). L-au înscris,

prin telefon, la ambele emisiuni. A luat castingul la primul,

apoi a fost la celãlalt æi l-a luat æi pe acesta, dar a ales Hijos

de Babel.

Aceasta este pe scurt biografia lui Costel Busuioc aæa

cum este ea postatã pe siteul Televiziunii Române, care

îæi încuraja telespectatorii sã-l voteze pe tânãrul cântãreå

român.

El a reuæit, dupã o luptã deloc uæoarã, sã câætige concursul

Hijos de Babel.. Costel Busuioc a rãspuns invitaåiei de a

participa la spectacolul prilejuit de Ziua Poliåiei de Frontierã

Române, fapt ce a constituit o plãcutã surprizã pentru toåi

cei prezenåi la eveniment.

Am reuæit, în culise, sã schimbãm câteva impresii cu

„Pavarotti din Banat”.

- Ce ne puteåi spune despre

participarea dumneavoastrã la acest

eveniment æi cum apreciaåi atmosfera

din aceastã searã?

- A fost o searã specialã, æi vreau sã

mulåumesc domnilor de la Poliåia de

Frontierã, celor care m-au contactat în

Spania æi, deæi eu am un contract cu

Sony, fapt care face dificilã apariåia mea

pe alte scene, aici a fost decizia mea sã

particip æi am cântat cu multã plãcere.

Este o onoare pentru mine sã cânt cu

aceastã ocazie, pentru o instituåie a

statului român.

Publicul din aceastã searã a fost unul

deosebit, am fost întâmpinat cu multã

cãldurã, Toåi participanåii s-au ridicat în

picioare atunci când eu am cântat. A fost

extraordinar.

- Aåi pregãtit o surprizã deosebitã

pentru publicul din aceastã searã - aåi

interpretat în duet cu domnul Gheorghe

Turda o piesã celebrã dar æi dificilã în

acelaæi timp „O sole mio”. Ce ne puteåi

spune despre acest inedit duet?

- A fost într-adevãr o surprizã, a fost

foarte frumos, eu sunt mare admirator

al domnului Turda, dar æi al domnului

Grigore Leæe. Ei reprezintã cu adevãrat

valoarea acestei åãri, de aceea a fost o

onoare pentru mine sã mã aflu pe aceeaæi

scenã cu aceæti artiæti, pe care îi admir æi

îi respect deopotrivã.


L E G I S

MINISTERUL INTERNELOR ÆI REFORMEI SINDICATUL NAÅIONAL AL POLIÅIÆTILOR

ADMINISTRATIVE

ÆI PERSONALULUI CONTRACTUAL

Nr.12948 din 05.08.2008 Nr. 1650 din 05.08.2008

ACORD PRIVIND RAPORTURILE DE SERVICIU

În temeiul drepturilor garantate de

art. 6 din Carta Socialã Europeanã,

art. 41 alin. (5) din Constituåia

României, art. 72 din Legea nr. 188/

1999 privind Statutul funcåionarilor

publici, republicatã, Cap. 3 -

Acorduri Colective art. 22-31 din

Hotãrârea Guvernului nr. 833/2007

privind normele de organizare æi

funcåionare a comisiilor paritare æi

încheierea acordurilor colective,

se încheie prezentul Acord privind

raporturile de serviciu, unic la

nivelul Ministerului Internelor æi

Reformei Administrative, pentru

structurile unde se aplicã Legea nr.

360/2002 privind Statutul poliåistului,

cu modificãrile æi completãrile

ulterioare, între urmãtoarele pãråi:

- Ministerul Internelor æi

Reformei Administrative, denumit

în continuare M.I.R.A.;

- Sindicatul Naåional al Poliåiætilor

æi Personalului Contractual, denumit

în continuare S.N.P.P.C.

CAPITOLUL 1

Dispoziåii generale

ART. 1

(1) Pãråile semnatare recunosc

æi acceptã pe deplin cã sunt egale

æi libere în negocierea acordului

privind raporturile de serviciu æi

se obligã sã respecte în totalitate

prevederile acestuia.

(2) M.I.R.A. recunoaæte libera

exercitare a dreptului sindical,

conform reglementãrilor legale în

vigoare.

(3) Prezentul acord, conform

prevederilor art. 72 din Legea

nr. 188/1999 privind Statutul

funcåionarilor publici, republicatã,

cuprinde dispoziåii referitoare la:

a) constituirea æi folosirea

fondurilor destinate îmbunãtãåirii

condiåiilor de muncã;

b) sãnãtatea æi securitatea

muncii;

c) programul zilnic de muncã;

d) perfecåionarea profesionalã;

e) alte mãsuri decât cele prevãzute

de lege, referitoare la protecåia celor

aleæi în organele de conducere ale

organizaåiilor sindicale.

(4) În situaåia în care intervin alte

reglementãri legale mai favorabile

poliåiætilor, prevederile prezentului

acord vor fi adaptate la acestea.

ART. 2

(1) Clauzele prezentului acord

produc efecte asupra tuturor

poliåiætilor din structurile M.I.R.A.,

cãrora li se aplicã prevederile

Legii nr. 360/2002 privind Statutul

poliåistului.

(2) Acordul privind raporturile

de serviciu, unic la nivelul M.I.R.A.,

cuprinde drepturile æi obligaåiile

M.I.R.A. æi ale S.N.P.P.C. cu privire

la stabilirea condiåiilor generale de

muncã.

ART. 3

(1) Prezentul acord poate fi

modificat sau completat cu acte

adiåionale ca urmare a acordului de

voinåã al pãråilor, în condiåiile legii.

(2) Orice solicitare de modificare

a prezentului acord va face obiectul

unei negocieri.

(3) Solicitarea de modificare se

comunicã în scris celeilalte pãråi.

(4) Negocierile cu privire la

modificare nu vor putea începe

mai târziu de 15 zile æi nici mai

devreme de 3 zile lucrãtoare de la

data primirii comunicãrii.

(5) Solicitãrile de modificare

vor fi depuse de M.I.R.A. la sediul

S.N.P.P.C., iar cele ale sindicatului

la secretariatul general al M.I.R.A.

(6) La solicitarea sindicatului,

trimestrial va avea loc o întâlnire

între ministrul internelor æi reformei

administrative æi reprezentanåii

S.N.P.P.C.

(7) La cererea S.N.P.P.C., cu

cel puåin 5 zile lucrãtoare înaintea

datei începerii negocierilor, M.I.R.A.

va furniza, în condiåiile legii,

informaåiile necesare negocierii

acordului.

ART. 4

(1) Prezentul acord constituie

informaåie de interes public, conform

prevederilor legale.

(2) M.I.R.A. va aduce la cunoætinåa

publicului æi angajaåilor, din oficiu,

prezentul acord prin afiæarea la

sediile unitãåilor (direcåii generale,

direcåii, inspectorate generale,

inspectorate, poliåii municipale æi

orãæeneæti) æi publicarea pe pagina

de internet, la secåiunea dedicatã

informaåiilor de interes public.

ART. 5

(1) Suspendarea sau încetarea

acordului pot interveni prin acordul

pãråilor.

(2) Cu cel puåin 60 de zile înainte

de expirarea termenului pentru care

a fost încheiat, pãråile vor conveni

asupra prelungirii valabilitãåii

acordului sau a negocierii clauzelor

acestuia.

ART. 6

M.I.R.A. va consulta obligatoriu

S.N.P.P.C. în toate cazurile în care

iniåiazã proiecte de acte normative,

cu incidenåã asupra prevederilor

prezentului acord.

ART. 7

(1) M.I.R.A., prin structurile

subordonate, va efectua reåinerea

pe statul de platã a cotizaåiei pentru

toåi membrii de sindicat, în baza

acordului de voinåã exprimat în scris

de aceætia, deducerea la impozit,

conform Codului fiscal æi virarea

acesteia în contul sindicatului.

(2) La mutarea dintr-o unitate în

alta, angajatorul are obligaåia de a

evidenåia reåinerea cotizaåiei de

membru de sindicat în Certificatul

de alocare æi scoatere de la drepturi

æi transmiterea datelor cãtre noua

unitate.

ART. 8

(1) M.I.R.A. asigurã în mod gratuit

organizaåiei sindicale reprezentative

urmãtoarele:

Supliment Frontiera - nr. 8/2008

1


a) spaåii corespunzãtoare, în

sediul unitãåilor unde sunt înfiinåate

organizaåii teritoriale æi dotãrile

(telefon, fax, reåea internet) necesare

desfãæurãrii activitãåii prevãzute de

lege, iar pentru Biroul Executiv

Central, în incinta unui sediu al

M.I.R.A. din Bucureæti;

b) folosirea spaåiilor M.I.R.A.,

unde se pot desfãæura adunãri

generale ale membrilor de sindicat,

reuniuni, seminarii organizate de

sindicat.

c) M.I.R.A. va pune la dispoziåia

S.N.P.P.C. trei autoturisme de

serviciu pentru desfãæurarea

activitãåii, cu titlul de folosinåã.

(2) Spaåiile vor fi puse la dispoziåia

S.N.P.P.C. de M.I.R.A., conform

alin. (1) lit.a, pe bazã de protocoale

încheiate în acest sens.

CAPITOLUL 2

Constituirea æi folosirea

fondurilor destinate îmbunãtãåirii

condiåiilor la locul de muncã

ART.9

(1) M.I.R.A. este obligat sã

prevadã, potrivit legii, în buget

fonduri destinate îmbunãtãåirii

condiåiilor la locul de muncã.

(2) Informaåiile cu privire la

fondurile alocate în condiåiile alin.

(1), precum æi eventualele modificãri,

vor fi comunicate organizaåiilor

sindicale reprezentative, în condiåiile

legii.

ART. 10

M.I.R.A. este obligat sã asigure,

în limita fondurilor aprobate prin

buget, condiåii optime de muncã,

atât din punct de vedere al

logisticii, cât æi din punct de vedere

al dotãrilor æi amenajãrii spaåiilor

în care îæi desfãæoarã activitatea

poliåiætii, precum æi a spaåiilor unde

se primeæte public.

ART. 11

M.I.R.A. va comunica, la

solicitarea organizaåiilor sindicale

reprezentative, modul de folosire

a fondurilor destinate îmbunãtãåirii

condiåiilor la locul de muncã,

potrivit legii.

ART. 12

M.I.R.A. împreunã cu

organizaåiile sindicale reprezentative

2 Supliment Frontiera - nr. 8/2008

se vor preocupa pentru îmbunãtãåirea

condiåiilor de muncã.

CAPITOLUL 3

Securitatea æi sãnãtatea în muncã

ART. 13

(1) M.I.R.A. se obligã sã asigure

poliåiætilor condiåii de naturã sã le

ocroteascã sãnãtatea, integritatea

fizicã æi psihicã, precum æi sã aplice

prevederile legale privind mãsurile

de protecåie æi siguranåã la locul de

muncã, inclusiv cele de prevenire a

incendiilor.

(2) M.I.R.A. se obligã sã înfiinåeze,

la nivelul unitãåilor centrale æi

subordonate, structuri de securitate

æi sãnãtate în muncã, având atribuåii

de organizare, coordonare æi control

æi sã desemneze la unitãåile teritoriale

unul sau mai mulåi lucrãtori pentru

a se ocupa de activitãåile de

protecåie æi de prevenire a riscurilor

profesionale.

(3) Persoanele cu atribuåii de

securitate æi sãnãtate în muncã sunt

obligate sã facã instructajele de

securitate æi sãnãtate în muncã, în

conformitate cu prevederile legale în

vigoare æi cu respectarea normelor

interne în acest sens. Instructajul se

va efectua æi individual, ori de câte

ori poliåistul îæi schimbã locul de

muncã. În acest caz, instructajul se

face înainte de începerea activitãåii

la noul loc de muncã. Dupã fiecare

instructaj, poliåiætii semneazã fiæa de

protecåie a muncii.

(4) Mãsurile de securitate æi

sãnãtate în muncã, elaborate de

structurile M.I.R.A., se vor lua prin

consultarea organizaåiilor sindicale

reprezentative, în conformitate cu

prevederile legale în vigoare.

ART. 14

M.I.R.A. va comunica la

solicitarea organizaåiilor sindicale

reprezentative modul de folosire a

fondurilor destinate îmbunãtãåirii

securitãåii æi sãnãtãåii în muncã.

ART. 15

(1) Uniforma de serviciu

æi de reprezentare, precum æi

echipamentul de protecåie vor fi

acordate, conform condiåiilor legale,

de cãtre M.I.R.A.

(2) La cererea organizaåiei

sindicale, M.I.R.A. este obligat sã

punã la dispoziåie, în termen de 15

zile lucrãtoare, informaåiile solicitate

referitoare la situaåia echipãrii cu

uniforme de serviciu æi echipament

de protecåie.

(3) Modificarea modelului

uniformei de serviciu se face cu

consultarea organizaåiei sindicale

reprezentative.

(4) Compensarea în bani a

uniformei de serviciu se efectueazã

cel târziu pânã la sfâræitul lunii

septembrie a anului în curs, în

condiåiile în care poliåistul are

uniforma de serviciu asiguratã æi în

limita fondurilor bugetare alocate.

ART. 16

(1) În vederea îmbunãtãåirii

condiåiilor de desfãæurare a activitãåii

la locurile de muncã, pãråile convin

asupra urmãtoarelor cerinåe

minime:

a) asigurarea condiåiilor de spaåiu

în conformitate cu normele legale de

sãnãtate publicã;

b) amenajarea ergonomicã a

locului de muncã;

c) asigurarea condiåiilor de

mediu a spaåiilor de lucru - iluminat,

microclimat, o temperaturã optimã

în spaåiile destinate activitãåii,

aerisire, igienizare periodicã;

d) amenajarea anexelor sociale

ale locurilor de muncã (vestiare,

grupuri sanitare, cantine, locuri

special amenajate pentru fumãtori

etc.).

(2) M.I.R.A. se obligã ca,

în conformitate cu prevederile

actelor normative în vigoare, sã

adopte mãsurile pentru adaptarea

programului de lucru în funcåie de

condiåiile climaterice de la locul

de muncã, în cazul temperaturilor

extreme.

ART. 17

(1) Poliåiætii au dreptul la

medicamente æi asistenåã medicalã

gratuitã, conform legii.

(2) La cererea unitãåii sau a

organizaåiilor sindicale, medicii de

medicina muncii/de unitate vor fi

consultaåi la modificarea duratei

timpului de lucru æi acordarea

concediilor de odihnã suplimentare,

în limitele prevãzute de dispoziåiile

legale.

(3) În funcåie de recomandãrile

medicale, M.I.R.A. va asigura, la

solicitarea poliåiætilor, mutarea în

alte locuri de muncã adecvate æi,


dupã caz, modificarea atribuåiilor

de serviciu.

(4) Poliåiætului cãruia i s-a diminuat

capacitatea de muncã, în timpul æi

din cauza îndeplinirii atribuåiilor de

serviciu sau în legãturã cu serviciul,

i se va asigura trecerea într-un loc

de muncã vacant, corespunzãtor

aptitudinilor sale fizice.

ART. 18

(1) În situaåia în care nu se poate

asigura procurarea de medicamente

prin farmaciile proprii, poliåistul le

poate achiziåiona pe cont propriu de

la farmaciile cu care CASAOPSNAJ

are încheiate contracte, M.I.R.A. fiind

obligat sã deconteze contravaloarea

necompensatã a acestora pe baza

cererii æi a documentelor justificative

(facturã æi chitanåã) depuse de cãtre

poliåist la Centrul Medical Teritorial.

Decontarea se va efectua în ordinea

cronologicã a depunerii cererilor.

(2) În situaåia în care poliåistului îi

sunt prescrise medicamente care nu

figureazã pe listele medicamentelor

compensate emise æi aprobate

de Ministerul Sãnãtãåii Publice

æi acestea nu se pot procura

prin reåeaua proprie de farmacii,

M.I.R.A. este obligat sã deconteze

contravaloarea acestora pe baza

cererii æi a documentelor justificative

(receptã, facturã æi chitanåã) depuse

de cãtre poliåist la Centrul Medical

Teritorial. Decontarea se va efectua

în ordinea cronologicã a depunerii

cererilor.

(3) În localitãåile în care prin

reåeaua sanitarã proprie a MIRA

nu se poate asigura asistenåã

medicalã, în situaåii de urgenåã,

poliåiætii vor beneficia de asistenåã

medicalã gratuitã prin reåeaua

Ministerului Sãnãtãåii Publice,

decontarea medicamentelor

prescrise achiziåionate efectuânduse

în condiåiile alin. (1) sau (2),

dupã caz.

ART. 19

(1) În cazul producerii unor

accidente de muncã, în åarã sau

strãinãtate, poliåistul beneficiazã

de asistenåã medicalã, proteze æi

medicamente gratuite, suportate

de M.I.R.A., având dreptul æi

la decontarea cheltuielilor de

spitalizare, în condiåiile legii.

(2) M.I.R.A. este obligat sã

încheie asigurãri de viaåã æi bunuri,

în condiåiile stabilite prin lege .

ART. 20

În cazul decesului poliåistului,

membrii familiei, care au dreptul la

pensie de urmaæ, primesc drepturile

prevãzute în Legea nr. 360/2002

privind Statutul poliåistului, cu

modificãrile æi completãrile

ulterioare.

ART. 21

(1) M.I.R.A. va încheia contracte

de asigurare facultativã pentru

mijloacele de mobilitate aerianã,

navalã æi terestrã, din parcul

propriu, în condiåiile legii.

(2) În situaåia în care a avut loc

o avarie æi nu au fost încheiate

asigurãri facultative pentru

mijloacele de mobilitate aerianã,

navalã æi terestrã prevãzute la alin.

(1), poliåiætii rãspund material în

urmãtoarele situaåii:

a) acestea au fost folosite în scop

personal;

b) acestea au fost conduse în

stare de ebrietate sau fãrã a deåine

permisul de conducere pentru

categoria mijlocului respectiv;

c) poliåistul s-a abãtut, dupã caz,

de la traseul de deplasare stabilit,

fãrã motive justificate;

d) poliåistul nu a parcat

autoturismul, dupã orele de program

sau dupã terminarea misiunii de

serviciu, în locul stabilit de cãtre

conducerea unitãåii;

e) alte situaåii prevãzute de lege.

ART. 22

(1) În exercitarea atribuåiilor de

serviciu sau în legãturã cu serviciul,

la solicitarea scrisã, poliåistul

beneficiazã de protecåia legii,

prin serviciile de specialitate ale

M.I.R.A.

(2) Poliåistul, la solicitarea

acestuia, are dreptul la consultanåã

juridicã din partea unitãåii în cazul

litigiilor generate ca urmare a

îndeplinirii atribuåiilor de serviciu

sau în legãturã cu serviciul.

(3) M.I.R.A. are obligaåia sã

îl despãgubeascã pe poliåist, în

condiåiile legii, în situaåia în care

acesta a suferit un prejudiciu material

în timpul îndeplinirii atribuåiilor de

serviciu.

ART. 23

(1) În cazul în care la nivelul

unor unitãåi, urmare a reorganizãrii,

potrivit legii, se impune radierea

unor posturi, aceasta se va face în

urmãtoarea ordine:

a) posturile vacante;

b) posturile ocupate de poliåiæti

care îndeplinesc condiåiile de

pensionare;

c) posturile stabilite dupã criteriile

prevãzute în prezentul acord, dupã

cum urmeazã:

• competenåa profesionalã,

stabilitã în funcåie de pregãtirea

profesionalã, calificativele obåinute

pe ultimii 3 ani, sancåiunile

disciplinare æi faptele pentru care

s-au aplicat aceste sancåiuni;

• situaåia în care este unic

întreåinãtor de familie;

• situaåia în care reducerea ar

afecta doi soåi care îæi desfãæoarã

activitatea în cadrul aceleiaæi

instituåii publice, urmând sã se

reducã funcåia deåinutã de soåul cu

venitul cel mai mic.

(2) Criteriile nu sunt limitative

æi pot fi completate numai dupã

consultarea organizaåiilor sindicale

reprezentative.

ART. 24

(1) Poliåistul beneficiazã de

stabilitate în funcåia publicã în care

a fost încadrat.

(2) Poliåistul delegat sau detaæat

în altã localitate are dreptul la

decontarea costului integral al

transportului dus – întors æi, cel puåin

o datã pe lunã în cazul detaæãrii,

precum æi costul cazãrii.

(3) Poliåistul aflat în delegare

beneficiazã de compensarea cu

timp liber a orelor lucrate peste

programul normal de lucru. Acestea

se acordã pe bazã de solicitare scrisã

æi aprobare a æefului direct.

(4) Poliåistul poate refuza

delegarea, detaæarea sau mutarea

în cadrul altei structuri a autoritãåii

sau instituåiei publice în altã

localitate, dacã se aflã în una dintre

urmãtoarele situaåii:

a) graviditate;

b) îæi creæte singur copilul

minor;

c) starea sãnãtãåii, doveditã cu

certificat medical, face contraindicatã

delegarea, detaæarea sau mutarea;

e) este singurul întreåinãtor de

familie;

f) alte motive familiale temeinice,

probate cu documente justificative

corespunzãtoare.

Supliment Frontiera - nr. 8/2008

3


CAPITOLUL 4

Programul zilnic de lucru

ART. 25

(1) Durata normalã a timpului de

muncã va fi acoperitã de poliåiæti,

în funcåie de specificul activitãåii

prestate în cadrul unitãåii.

(2) Modul de planificare a

programului pe ore æi zile se stabileæte

de æefii unitãåilor prin dispoziåii sau

regulamente interne, cu acordul

sindicatelor reprezentative æi se

afiæeazã la sediile unitãåilor.

ART. 26

(1) Durata normalã de lucru

pentru poliåiæti este de 8 ore pe zi æi

5 zile pe sãptãmânã, potrivit legii.

(2) Durata maximã legalã a

timpului de muncã nu poate depãæi

48 de ore pe sãptãmânã, inclusiv

orele suplimentare. Prin excepåie,

durata timpului de muncã poate

fi prelungitã peste 48 de ore pe

sãptãmânã, cu condiåia ca media

orelor de muncã, calculatã pentru

o perioadã de referinåã de 3 luni

calendaristice, sã nu depãæeascã 48

de ore pe sãptãmânã.

(3) Programul de lucru se poate

organiza de cãtre æefii unitãåilor,

astfel:

– 8 ore program de lucru – 16

ore timp liber, cu acordarea de zile

libere în decursul lunii (numãrul

de zile libere este egal cu numãrul

zilelor de sâmbãtã æi duminicã din

luna respectivã, precum æi a zilelor

de sãrbãtori legale ori declarate

nelucrãtoare);

– 12 ore program de lucru (în

cursul zilei) – 24 de ore timp liber,

urmate de 12 ore program de lucru

(în cursul nopåii) – 48 de ore timp

liber;

– 24 de ore program de lucru

– 72 de ore timp liber.

(4) În cazul în care poliåistul face

parte din cadrul grupei operative

constituitã la nivelul unitãåii, iar

programul de lucru al grupei este

de 24 de ore, timpul liber de care

beneficiazã se stabileæte astfel:

- dupã un schimb în cursul

sãptãmânii, timpul de odihnã este

de 48 de ore;

- dupã un schimb în zilele de

sâmbãtã, duminicã sau în zilele

de sãrbãtori legale ori declarate

nelucrãtoare, timpul liber este de

72 de ore.

4 Supliment Frontiera - nr. 8/2008

(5) Munca prestatã în intervalul

dintre orele 22-06 este consideratã

muncã de noapte.

ART. 27

(1) Orice activitate profesionalã

desfãæuratã peste orele de program

sau în zilele de sâmbãtã, duminicã

æi în zilele declarate sãrbãtori legale,

se face numai în baza dispoziåiilor

scrise ale æefului structurii din care

face parte sau a æefului ierarhic.

Pentru a exista o evidenåã corectã a

orelor suplimentare este obligatorie

întocmirea, de persoanele cu funcåii

de conducere (æeful nemijlocit), a

situaåiei privind orele lucrate peste

programul normal de lucru.

(2) Orele suplimentare desfãæurate

peste programul normal de lucru,

ca urmare a prelungirii anumitor

activitãåi sau evenimente, care nu

pot fi sistate datoritã specificului

muncii de poliåie, se evidenåiazã

în documente întocmite de cãtre

æefii nemijlociåi, dupã verificarea

æi analizarea activitãåii ca duratã de

timp la care a participat poliåistul.

(2) Activitatea desfãæuratã peste

programul normal de lucru se poate

compensa prin acordarea de timp

liber corespunzãtor timpului de

lucru efectiv lucrat sau prin plata

contravalorii acestuia, în cazul

necompensãrii cu timp liber.

(3) Persoanele cu funcåii de

conducere care dispun ca poliåiætii sã

desfãæoare activitãåi peste programul

normal de lucru, fãrã sã întocmeascã

documente scrise în acest sens, vor

rãspunde conform prevederilor

legale.

(4) În situaåia în care pentru orele

lucrate peste durata programului

normal de lucru nu existã

posibilitatea compensãrii cu timp

liber corespuzãtor, orele respective

se plãtesc cu:

a) un spor de 75% din salariul de

bazã pentru primele douã ore;

b) un spor de 100% din salariul

de bazã pentru orele lucrate peste

cele prevãzute la litera a, precum

æi pentru activitatea desfãæuratã în

zilele sâmbãtã, duminicã, sãrbãtori

legale ori declarate nelucrãtoare.

Numãrul orelor plãtite nu poate

depãæi 360 ore anual, plata acestora

efectuându-se, de regulã, cu ocazia

plãåii salariului din luna în care s-au

efectuat pe baza pontajului aprobat

de æeful nemijlocit, dar nu mai târziu

de trei luni.

(5) Zilele de sãrbãtori legale

în care nu se lucreazã sunt:

- 1 æi 2 ianuarie;

- prima æi a doua zi de Paæti;

- 1 Mai;

- 1 Decembrie;

- prima æi a doua zi de Crãciun;

- 2 zile pentru fiecare dintre cele

douã sãrbãtori religioase anuale,

declarate astfel de cultele religioase

legale, altele decât cele creætine,

pentru persoanele aparåinând

acestor culte.

ART. 28

(1) În cursul programului de

lucru poliåiætii au dreptul la pauzã

de masã, care nu poate fi mai micã

de 15 minute.

(2) Pauza de masã cu durata de

15 minute se include în programul de

lucru, fãrã sã afecteze desfãæurarea

normalã a activitãåii.

(3) În cazul în care æefii unitãåilor,

împreunã cu organizaåiile sindicale

reprezentative, stabilesc pauza

de masã mai mare de 15 minute,

programul de lucru se prelungeæte cu

durata stabilitã peste cele 15 minute

incluse în programul de lucru.

(4) Poliåiætii care îæi desfãæoarã

activitatea 24 de ore consecutiv,

beneficiazã de pauze de masã

totalizând cel mult o orã, inclusã în

programul de lucru, fãrã sã afecteze

desfãæurarea normalã a activitãåii.

ART. 29

(1) Repausul sãptãmânal este

de douã zile, de regulã sâmbãta æi

duminica.

(2) În cazul în care activitatea

de la locul de muncã, în zilele de

sâmbãtã æi duminicã, nu poate fi

întreruptã, æeful unitãåii, de comun

acord cu organizaåiile sindicale

reprezentative, va stabili condiåiile

în care zilele de repaus sãptãmânal

sã fie acordate în alte zile ale

sãptãmânii sau cumulate pe o

perioadã mai mare.

ART. 30

(1) Poliåiætii au dreptul, potrivit

legii, la învoiri plãtite cu durata

de 5 zile calendaristice în cazul

urmãtoarelor evenimente familiale:

a) cãsãtoria poliåistului;

b) naæterea sau cãsãtoria unui

copil;

c) decesul soåului sau al unei

rude de pânã la gradul al II-lea

a poliåistului sau soåului/soåiei


acestuia;

(2) De asemenea, poliåiætii pot

beneficia de învoiri plãtite cu durata

de cel mult 5 zile calendaristice, în

urmãtoarele situaåii:

a) în caz de accidentare sau

îmbolnãvire gravã a unuia dintre

membrii familiei;

b) în situaåia unor dezastre care

au afectat domiciliul poliåistului,

al pãrinåilor, socrilor sau copiilor

acestuia;

c) pentru alte situaåii sau

evenimente excepåionale, de naturã

sã justifice învoirea solicitatã. O

astfel de situaåie ar fi la schimbarea

locului de muncã în cadrul aceleiaæi

unitãåi sau altã unitate, cu mutarea

domiciliului în altã localitate.

(3) Învoirile plãtite se aprobã

de conducerea unitãåii, la cererea

poliåistului.

ART. 31

(1) Dreptul la concediu de odihnã

este garantat de lege, acordându-se

pânã la sfâræitul anului sau, dacã

nu este posibil, în urmãtorul an

calendaristic.

(2) Salariul de bazã solicitat

cu anticipaåie pentru concediul

de odihnã æi, dupã caz, prima de

concediu se acordã poliåistului, în

condiåiile legii, cu cel puåin 5 zile

înainte de plecarea în concediu de

odihnã.

(3) Durata concediului de odihnã

al fiecãrui poliåist însumeazã, în

funcåie de vechimea în serviciu,

urmãtorul numãr de zile:

Pânã la 10 ani vechime - 32 zile

calendaristice

Peste 10 ani vechime - 38 zile

calendaristice.

ART. 32

(1) Programarea concediului

de odihnã se face de conducerea

unitãåii, avându-se în vedere

situaåia statisticã pe ultimii 2 ani æi

opåiunile fiecãrui poliåist, la sfâræitul

fiecãrui an, pentru anul urmãtor, cu

consultarea organizaåiilor sindicale

reprezentative.

(2) În situaåia în care ambii soåi

lucreazã în aceeaæi unitate, se

va urmãri asigurarea programãrii

concediului de odihnã în aceeaæi

perioadã.

(3) În cazul în care poliåistul are

bilet de tratament, el va beneficia,

obligatoriu, de concediul de odihnã

în perioada în care are programat

biletul.

ART. 33

Poliåistul poate fi chemat din

concediul de odihnã în caz de foråã

majorã sau pentru interese urgente

care impun prezenåa acestuia

la locul de muncã. În acest caz

angajatorul are obligaåia de a suporta

toate cheltuielile poliåistului æi ale

familiei sale, necesare în vederea

revenirii la locul de muncã, precum

æi eventualele prejudicii suferite

de acesta ca urmare a întreruperii

concediului de odihnã.

ART. 34

(1) În perioada concediului

de odihnã, în afara programului

de lucru zilnic æi în zilele libere,

poliåistul are dreptul de a se deplasa

liber, oriunde în åarã æi strãinãtate,

dupã comunicarea prealabilã

conducerii unitãåii.

(2) Restrângerea dreptului de a

circula liber în åarã æi strãinãtate,

potrivit alin.(1), se sancåioneazã în

conformitate cu prevederile legale.

ART. 35

(1) Poliåiætii beneficiazã de

concedii de studii numai pentru

frecventarea primei instituåii de

învãåãmânt superior de la dobândirea

statutului de personal al M.I.R.A.,

potrivit prevederilor legale.

(2) Poliåiætii care urmeazã cursuri

ale unor instituåii de învãåãmânt

superior de stat sau particulare

acreditate ori autorizate, de lungã

sau scurtã duratã, cursuri serale, cu

frecvenåã redusã æi la distanåã, în

condiåiile alin. (1), au dreptul la un

concediu de studii plãtit de 30 de

zile calendaristice, acordat la cerere,

integral sau fracåionat, în fiecare an

universitar.

(3) De aceleaæi drepturi

beneficiazã æi poliåiætii absolvenåi

cu diplomã ai colegiilor universitare

de scurtã duratã care îæi continuã

studiile în învãåãmântul superior

de lungã duratã, în instituåii de

învãåãmânt superior de stat sau

particulare autorizate ori acreditate.

(4) Concediul prevãzut la alin.

(2) se acordã poliåiætilor pentru

frecventarea unei singure instituåii

de învãåãmânt superior, în situaåia

în care urmeazã simultan cursurile

mai multor facultãåi/colegii.

(5) Poliåiætii care în ultimul an

de învãåãmânt superior nu æi-au

finalizat studiile prin examen de

licenåã/absolvire æi nu au beneficiat

de concediu de studii îl pot solicita

ulterior, o singurã datã.

(6) Poliåiætilor aflaåi în situaåia

prevãzutã la alin. (5), dar care au

beneficiat paråial de concediu de

studii în ultimul an de învãåãmânt

superior li se poate aproba

efectuarea diferenåei de concediu de

studii pentru susåinerea ulterioarã a

examenului de licenåã/absolvire.

(7) Nu au dreptul la concediu

de studii poliåiætii înmatriculaåi la

instituåii de învãåãmânt superior

de stat sau particulare, autorizate

ori acreditate, de lungã sau scurtã

duratã, pentru repetarea anului de

studii.

(8) Concediul de studii neefectuat

nu se poate efectua în anul

universitar urmãtor, cu excepåia

situaåiei prevãzute la alin. (6).

(9) De prevederile alin. (1) æi (2)

beneficiazã æi poliåistul înscris la

doctorat.

(10) Nu se considerã concediu

de studii participarea poliåiætilor la

cursuri sau alte forme de pregãtire

cu scoatere de la locul de muncã,

cu aprobarea æefilor unitãåilor.

ART. 36

Prezentul capitol se

completeazã cu prevederile

actelor normative în vigoare,

privind condiåiile în baza cãrora

poliåistul are dreptul la concedii de

odihnã, concedii de studii æi învoiri

plãtite, concedii fãrã platã, bilete de

odihnã, tratament æi recuperare.

Supliment Frontiera - nr. 8/2008

CAPITOLUL 5

Perfecåionarea profesionalã

ART. 37

(1) Pãråile sunt de acord cã

pregãtirea profesionalã constituie

o modalitate ce contribuie la

îmbunãtãåirea activitãåii specifice.

(2) M.I.R.A. recunoaæte rolul

organizaåiilor sindicale în activitatea

de pregãtire profesionalã prin

implicarea activã a acestora, cât æi

prin desemnarea de comun acord

a categoriilor de poliåiæti care vor

beneficia de programele de pregãtire,

în funcåie de specialitate.

(3) Pãråile convin asupra

necesitãåii æi obligativitãåii

perfecåionãrii profesionale a tuturor

5


categoriilor de poliåiæti.

(4) Proiectul planului anual

de pregãtire profesionalã se

prezintã organizaåiilor sindicale

reprezentative, care pot face

propuneri.

ART. 38

(1) M.I.R.A. va aloca fonduri

pentru organizarea cursurilor de

pregãtire æi perfecåionare profesionalã

a poliåiætilor în cadrul instituåiilor de

învãåãmânt sau centrelor de pregãtire

din subordinea acestuia.

(2) M.I.R.A. va comunica, la

solicitarea organizaåiilor sindicale

reprezentative, modul de folosire

a fondurilor destinate pregãtirii

æi perfecåionãrii profesionale a

poliåiætilor.

ART. 39

Poliåiætii beneficiazã de

decontarea contravalorii cursurilor

obligatorii de urmat pentru buna

desfãæurare a activitãåii profesionale,

dacã legea prevede astfel.

ART. 40

(1) Atribuåiile poliåistului sunt

cele prevãzute în fiæa postului.

(2) Poliåistul ia la cunoætinåã

de fiæa postului, iar activitatea

profesionalã o va desfãæura numai

dupã semnarea acesteia.

(3) Poliåistul are dreptul de a

refuza în scris æi motivat executarea

unor dispoziåii, primite de la æefii

ierarhici superiori, dacã acestea

au fost date cu nerespectarea

prevederilor legale în vigoare.

ART. 41

(1) Pe timpul efectuãrii

controalelor pe linie profesionalã în

structurile al cãrui personal se aflã

sub incidenåa Statutului Poliåistului

dispuse de conducãtor (ministru,

æefii direcåiilor generale, inspectorii

generali, inspectorii æefi etc.),

organizaåiile sindicale, la solicitarea

membrilor de sindicat, vor desemna

un reprezentant care sã participe

la aceste controale în calitate de

observator.

(2) Pe perioada în care poliåistul

este desemnat de sindicat sã participe

ca observator la acåiunea de control,

acestuia nu îi sunt afectate drepturile

salariale legal cuvenite.

(3) Pe perioada cât poliåistul are

calitatea de observator se va abåine

de la orice conduitã neconformã æi

6 Supliment Frontiera - nr. 8/2008

nu va influenåa modul de desfãæurare

a controlului. Observatorul are

obligaåia sã respecte regimul

informaåiilor de care ia la cunoætinåã

pe timpul controlului, sã asigure

confidenåialitatea acestuia æi

sã posede autorizaåie de acces

corespunzãtoare la documente

clasificate.

(4) În situaåia în care observatorul

apreciazã cã procedura de

desfãæurare a controlului nu a fost

conformã prevederilor legale în

vigoare, va prezenta organizaåiei

sindicale care l-a desemnat o

informare scrisã în acest sens.

(5) Prezentarea rezultatelor

controalelor se va face numai

în prezenåa personalului care

a fãcut obiectul verificãrii æi a

reprezentantului desemnat din

partea sindicatelor.

(6) Obiecåiile prezentate în scris

la actul de control vor fi anexate

obligatoriu la acesta.

ART. 42

(1) Funcåiile de conducere se

ocupã prin examen sau concurs,

dupã caz, în condiåiile stabilite prin

ordin al ministrului M.I.R.A.

(2) Prin excepåie de la prevederile

alin. (1), poliåistul care ocupã o

funcåie de conducere va fi numit, cu

acordul sãu, într-o funcåie prevãzutã

cu un coeficient de ierarhizare egal

sau inferior celei deåinute, fãrã

a mai fi necesarã participarea la

concurs sau susåinerea examenului

potrivit competenåelor profesionale

dobândite, dacã intervine una din

urmãtoarele situaåii:

a) când în urma reorganizãrii

unitãåii, postul ocupat a fost radiat;

b) când îi înceteazã detaæarea æi

nu existã o funcåie vacantã prevãzutã

cu un coeficient de ierarhizare egal

cu cel pe care îl avea anterior

detaæãrii;

c) la solicitarea acestuia, pentru

motive temeinic justificate;

d) când prin hotãrâre

judecãtoreascã rãmasã definitivã

s-a dispus reintegrarea în funcåia

de conducere a poliåistului care a

deåinut-o anterior.

(3) Funcåiile de conducere

vacante ca urmare a sancåionãrii

poliåistului cu una din sancåiunile

disciplinare prevãzute la articolul 58

lit. c)1) æi d) din Statutul Poliåistului

se ocupã prin împuternicire, pânã la

soluåionarea definitivã æi irevocabilã

a cauzei, numai dacã în termen

de 30 de zile de la data aplicãrii

sancåiunii poliåistul face dovada cã

mãsura a fost contestatã în instanåã.

ART. 43

(1) Evaluarea pregãtirii

profesionale individuale a poliåiætilor

se face având în vedere criteriile de

performanåã prevãzute de lege.

(2) Gradul de performanåã pentru

fiecare criteriu se stabileæte în

raport cu standardele ocupaåionale

corespunzãtoare fiecãrei categorii de

funcåii, cerinåele postului, precum æi

descrierea sarcinilor, îndatoririlor æi

responsabilitãåilor cuprinse în fiæa

postului. La evaluarea pregãtirii

individuale se vor avea în vedere

cunoætinåele æi deprinderile

dobândite ca urmare a parcurgerii

programelor de formare profesionalã

continuã.

(3) Evaluarea performanåelor

profesionale ale poliåiætilor cu

funcåii de conducere va fi obiectivã,

fãrã tendinåe de discriminare,

subapreciere sau supraapreciere,

åinându-se seama, pe lângã celelalte

criterii obiective de evaluare stabilite

conform normelor în vigoare, æi

de sondajele de opinie interne æi

externe, specificul unitãåii æi efectivul

de poliåiæti avut la dispoziåie.

ART. 44

(1) Structurile M.I.R.A. consultã

organizaåiile sindicale reprezentative

cu privire la:

a) emiterea de ordine æi

dispoziåii cu caracter normativ,

care vizeazã drepturile æi interesele

profesionale, economice æi sociale

ale poliåiætilor;

b) repartizarea biletelor de odihnã

în locaåiile M.I.R.A.

(2) Defãæurarea concursurilor

æi examenelor pentru promovarea

în funcåii ale poliåiætilor æi trecerea

agenåilor în corpul ofiåerilor se

face în prezenåa unui observator al

sindicatului, desemnat de organizaåia

reprezentativã.

CAPITOLUL 6

Alte mãsuri decât cele prevãzute de

lege, referitoare la protecåia celor

aleæi în organele de conducere ale

organizaåiilor sindicale

ART. 45

(1) În timpul mandatului æi în

termen de 2 ani de la încetarea


acestuia, poliåiætilor care fac parte

din organele de conducere centrale

æi teritoriale, prevãzute în statutul

sindicatului, nu li se pot modifica

sau nu le pot înceta raporturile de

serviciu pentru motive neimputabile

lor, decât cu acordul scris al

organului colectiv de conducere

ales al organizaåiei sindicale.

(2) Sunt interzise modificarea

æi/sau încetarea raporturilor de

serviciu, atât ale reprezentanåilor

aleæi în organele de conducere ale

organizaåiilor sindicale, cât æi ale

membrilor acestora, din iniåiativa

angajatorului, pentru motive care

privesc activitatea sindicalã.

(3) Sunt exceptaåi de la aplicarea

prevederilor alin. (1) cei care au

fost revocaåi din funcåiile sindicale

de conducere deåinute pentru

încãlcarea prevederilor statutare

sau legale.

ART. 46

(1) Pe perioada în care poliåistul

deåine o funcåie de conducere în

Biroul Executiv Central, în comisiile

de specialitate sau în birourile

teritoriale sindicale æi este salarizat

de organizaåia sindicalã, raportul de

serviciu se suspendã.

(2) Perioada suspendãrii în

condiåiile alin.(1) constituie vechime

în serviciu æi în gradul profesional

deåinut.

(3) La încetarea mandatului

poliåistul va fi numit într-o funcåie

corespunzãtoare gradului profesional

deåinut, care nu poate fi inferioarã

celei avutã anterior suspendãrii.

(4) Pe perioada suspendãrii

în condiåiile alin.(1) poliåistul

beneficiazã de toate drepturile

ce decurg din legislaåia specificã

poliåiætilor, cu excepåia salarizãrii

care se suportã de organizaåia

sindicalã.

ART. 47

Activitatea profesionalã a

poliåistului care deåine o funcåie de

conducere în cadrul unei organizaåii

sindicale teritoriale nu poate face

obiectul controlului individual,

atât din cadrul unitãåii, cât æi de

la eæaloane superioare, decât dupã

anunåarea prealabilã, în scris, a

organelor centrale de conducere

ale sindicatului.

ART. 48

Poliåistul care deåine o funcåie

de conducere în cadrul unei

organizaåii teritoriale sindicale nu

poate fi sancåionat direct de cãtre

conducãtorul unitãåii, decât dupã

înætiinåarea scrisã a organelor de

conducere centrale sindicale.

ART. 49

(1) Poliåiætii care deåin funcåii de

conducere în cadrul organizaåiilor

teritoriale sindicale, care lucreazã

nemijlocit în cadrul unitãåilor, au

dreptul la reducerea programului

lunar de muncã cu 3-5 zile

lucrãtoare pentru activitãåi sindicale,

fãrã afectarea drepturilor salariale,

respectiv 5 zile preæedintele æi

vicepreæedintele, 4 zile trezorierul

æi 3 zile delegaåii sindicali.

(2) Numãrul de zile lucrãtoare

pentru activitãåi sindicale cumulate

pe an pentru toate birourile

teritoriale æi numãrul celor care vor

beneficia de acestea se stabilesc

prin act adiåional în termen de 15

zile de la încheierea prezentului

acord, conform art. 35 din Legea

nr. 54/2003.

(3) Deplasarea membrilor

Birourilor teritoriale ale organizaåiei

sindicale reprezentative pentru

a participa la activitãåi solicitate

de conducerile profesionale ale

unitãåilor M.I.R.A., se conside

deplasare în interesul serviciului,

unitãåile din care aceætia fac parte

urmând a deconta toate drepturile

aferente, conform prevederilor

legale.

ART. 50

La acordarea primelor în cursul

anului este interzisã orice formã de

discriminare pe criteriul apartenenåei

sindicale.

ART. 51

(1) Întâlnirile sindicale au loc de

regulã dupã orele de program.

(2) Membrii de sindicat pot avea

întâlniri la nivelul organizaåiilor

teritoriale æi în cursul programului

de lucru, dar nu mai mult de 12

ore cumulate în timpul unui an

calendaristic, respectiv 3 ore pe

trimestru.

(3) Solicitarea organizaåiei

sindicale pentru întâlnirile care au

loc în timpul serviciului se face în

scris la conducerea unitãåii cu cel

puåin 2 zile înainte.

ART. 52

(1) În conformitate cu prevederile

legii sindicatelor, un reprezentant al

Biroului Executiv Central va participa,

ca invitat, la æedinåele colegiului de

conducere al Ministerului Internelor

æi Reformei Administrative, atunci

când se discutã probleme de interes

profesional, economic, social,

cultural sau sportiv.

(2) La nivelul structurilor

teritoriale ale M.I.R.A., atunci când

se discutã probleme de interes

profesional, economic, social,

cultural sau sportiv, angajatorul

va invita obligatoriu preæedintele

organizaåiei teritoriale sindicale sau

înlocuitorul acestuia.

(3) Delegaåii sindicali participã

la æedinåele de conducere la nivelul

structurilor unde sunt aleæi (direcåii,

servicii, municipii, oraæe, etc.) în

condiåiile alin. (2).

(4) Reprezentanåii care participã

la æedinåele de conducere, indiferent

de nivelul la care are loc, trebuie

sã posede Autorizaåie de acces la

documente clasificate în corelare cu

documentele ce se pun în dezbatere

æi sã asigure confidenåialitatea

informaåiilor.

ART. 53

La solicitarea preæedintelui

organizaåiei teritoriale sindicale sau

a înlocuitorului acestuia, membrii

aleæi în organele de conducere

ale sindicatului, au acces imediat

sau cu prioritate la æeful unitãåii,

pentru probleme privind activitatea

sindicalã.

Supliment Frontiera - nr. 8/2008

CAPITOLUL 7

Dispoziåii finale

ART. 54

(1) M.I.R.A. comunicã, la

cererea organizaåiilor sindicale

reprezentative, pentru documentare

æi analize statistice, date cu privire

la salarizarea poliåiætilor, execuåia

bugetarã la anumite perioade,

recompensele acordate, sancåiunile

disciplinare aplicate, promovãrile

în funcåii, obiectivele instituåiei,

situaåia proceselor având ca obiect

raporturile dintre instituåie æi poliåiæti,

în mãsura în care acestea nu

constituie informaåii clasificate sau

de interes personal, potrivit legii .

(2) La solicitarea scrisã

a organizaåiilor sindicale

7


eprezentative, structurile M.I.R.A.

comunicã acestora situaåii privind

salariile de merit æi primele.

ART. 55

(1) M.I.R.A. va permite

organizaåiilor teritoriale, constituite

la nivelul unitãåilor subordonate, sã

monteze, în mod gratuit, aviziere

în incinta instituåiei. Locaåia va

fi stabilitã de comun acord între

conducerea organizaåiei teritoriale

æi conducerea unitãåii.

(2) La aviziere se vor afiæa numai

materiale cu caracter sindical sau

profesional, avizate (semnate æi

ætampilate) de cãtre organele de

conducere sindicale centrale sau

teritoriale.

(3) Organizaåiilor teritoriale,

constituite la nivelul structurilor

M.I.R.A., le este interzis sã afiæeze

materiale conåinând expresii sau

informaåii ce pot aduce atingere

imaginii M.I.R.A. æi autoritãåilor

sau instituåiilor publice aflate în

subordonarea sau coordonarea

acestuia.

ART. 56

Pãråile semnatare promoveazã

un climat normal în raporturile de

serviciu, respectând prevederile legii

æi prezentului acord.

ART. 57

Personalul cu funcåii de

conducere sau de coordonare are

obligaåia de a respecta personalitatea

æi demnitatea poliåiætilor subordonaåi,

în cadrul relaåiilor de muncã æi

conexe cu munca, respect datorat,

prin reciprocitate, æi din partea

poliåiætilor faåã de æefii lor ierarhici.

ART. 58

(1) Interpretarea clauzelor

acordului se face prin consens.

Dacã nu se realizeazã consensul,

clauzele se interpreteazã potrivit

dreptului comun.

(2) Neîndeplinirea obligaåiilor

asumate prin prezentul acord atrage

rãspunderea pãråilor semnatare, în

condiåiile legii.

ART. 59

(1) Problemele apãrute în

aplicarea prezentului acord vor fi

analizate, la sesizarea uneia dintre

pãråi, în cadrul comisiei paritare,

constituitã în conformitate cu

prevederilor art. 34 din Hotãrârea

Guvernului nr. 833/2007.

(2) M.I.R.A. va stabili în termen

de 15 zile, prin act administrativ

perioada în care se desemneazã

reprezentanåii poliåiætilor în comisia

paritarã.

(3) Modul de organizare æi

funcåionare, atribuåiile æi componenåa

comisiei se face în conformitate cu

prevederile Hotãrârii de Guvern nr.

833/2007.

ART. 60

(1) Prezentul acord intrã în

vigoare dupã semnarea de cãtre

ambele pãråi æi înregistrarea acestuia

la M.I.R.A. æi este valabil pânã la

31.12.2009.

(3) La data intrãrii în vigoare

a prezentului acord îæi înceteazã

valabilitatea Acordul privind

raporturile de serviciu nr.15232

/07.08.2007 æi 409/06.08.2007.

(3) Prezentul acord s-a încheiat în

douã exemplare originale, câte unul

pentru fiecare parte.

8 Supliment Frontiera - nr. 8/2008

More magazines by this user
Similar magazines