Nr. 6/2009 - Politia de Frontiera

More documents

Recommendations

Info

Registrul pentru eliberarea biletelor de trecere; Registrul pentru evidenåa în rezumat a circularelor æi instrucåiunilor de serviciu; Registrul-opis de dosare; Condica cu imprimate de permise de intrare în åarã eliberate cãlãtorilor autorizaåi sã intre în România fãrã paæapoarte; Condica cu modele de permise eliberate funcåionarilor instituåiilor din punctele de frontierã care, prin natura atribuåiunilor lor de serviciu, se aflau în relaåii de colaborare cu similarii lor din statele vecine. Într-un cuvânt, Regulamentul la care ne referim stipula modul de organizare a supravegherii æi controlului la frontiere, personalul care îndeplinea aceste sarcini, conduita lui, documentele ce trebuiau prezentate la intrare æi ieæire, modul de informare cu privire la cazurile apãrute æi de soluåionare a lor etc. În 1928, conform Regulamentului asupra Serviciului de Poliåie la Punctele de Frontierã, Poliåia de Frontierã era un organ al Siguranåei naåionale æi avea sarcina de prevenire æi combatere „a diferitelor acåiuni dãunãtoare statului, atât prin observarea miæcãrilor de la frontierã, cât æi prin activitatea informativã a celor care pun la cale acåiuni în contra siguranåei interne æi externe a statului”. În perioada interbelicã, iniåial, au luat fiinåã douã unitãåi - Regimentele 3 æi 4 Grãniceri. Ulterior, ajungându-se la concluzia cã unui regiment îi revenea o arie de pazã prea mare, au fost create treptat alte æase regimente, pentru ca, în 1944, sã se ajungã la un numãr de zece. În faåa pericolului dezlãnåuirii celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, la 16 decembrie 1938, a fost adoptatã „Legea pentru crearea zonelor militare æi mãsurile necesare apãrãrii åãrii“, teritoriul fiind împãråit în zone militare, printre care æi zona de graniåã, definitã în articolul 3 ca „teritoriu românesc de-a lungul hotarelor åãrii a cãrui adâncime variazã dupã natura graniåei între 10-30 km“. În aceastã zonã s-au aplicat mai multe restricåii specifice regimului de frontierã æi nevoilor de apãrare a åãrii. La 12 iulie 1940 a fost înfiinåatã Direcåia Generalã a Poliåiei æi Securitãåii Statului (incluzând æi Poliåia de Frontierã, conform Legii 2370). În timpul celei de-a doua conflagraåii mondiale, foråele grãnicereæti au îndeplinit misiuni caracteristice rãzboiului, iar pentru modul în care ele au fost îndeplinite au fost citate prin Ordin de Zi pe Unitate, inclusiv prin Ordin de Zi pe Întreaga Armatã. Legea nr. 59, aprobatã prin Decretul nr. 143 din 23 ianuarie 1941, a prevãzut militarizarea oficiilor poliåieneæti de la frontierã, porturi, aeroporturi æi gãri æi au fost puse sub controlul Marelui Stat Major sau al altor organe ale armatei, hotãrâte de aceasta. ÎNFIINÅAREA COMANDAMENTULUI TRUPELOR DE GRÃNICERI La 1 ianuarie 1946 a luat fiinåã Comandamentul Trupelor de Grãniceri, organizat pe trei Brigãzi de Grãniceri, un Centru de Instrucåie al Grãnicerilor æi un Grup de Nave. Brigada avea în compunere douã regimente, iar regimentul douã batalioane æi un batalion de instrucåie. Instrucåiunile nr. 28860 din 8 martie 1947 pentru organizarea æi executarea controlului æi supravegherii în spatele frontierei, prevedea cã acestea se fãceau de cãtre echipele speciale de poliåie æi jandarmi în vederea stãvilirii trecerilor peste frontierã ce se fãceau pe scarã întinsã din cauza pazei insuficient fãcute. La 21 iunie 1947, prin Legea nr. 208, Comandamentul Trupelor de Grãniceri a fost scos din subordinea Ministerului Apãrãrii Naåionale æi trecut în cea a Ministrului de Interne, având aceeaæi misiune - paza æi apãrarea frontierelor. Pe linia æi pe zona de frontierã grãnicerii aveau atribuåii de poliåie generalã, iar comandanåii de unitãåi de pazã æi subofiåerii comandanåi de plutoane erau împuterniciåi ca ofiåeri ai Poliåiei Judiciare. În 1948 a fost înfiinåat Serviciul de Paæapoarte æi Poliåie de Frontierã din subordinea Ministerului de Interne, iar, un an mai târziu, Trupele de Grãniceri aveau ca sarcinã æi controlul punctelor de trecere a frontierei. Prin Legea nr. 53 din 24 februarie 1948 pentru stabilirea unor mãsuri de siguranåã în zona de frontierã, paza æi supravegherea graniåelor se fãcea pe linia de frontierã æi în interiorul åãrii, pe o adâncime de 25 km de la aceastã linie. Menåionãm cã, dupã anul 1944, o datã cu instaurarea regimului comunist æi pânã la Revoluåia din 1989, activitatea celor de la fruntarii poartã pecetea concepåiei epocii conform cãreia „trupele de grãniceri se integreazã în sistemul general de apãrare a patriei“. Prin Decretul nr. 25/22 ianuarie 1949 se înfiinåeazã Miliåia, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, æi se desfiinåeazã Poliåia æi Jandarmeria, iar prin Decretul nr. 102/16 martie 1949 se înfiinåeazã Trupele de Securitate. Prin H.C.M. nr. 1361/11.07.1956 structura M.I. era constituitã din Departamentul Securitãåii æi Departamentul Internelor. La Direcåia Securitãåii se aflau Trupele de Securitate, Trupele de Grãniceri æi Trupele de Pazã. Prin Decretul nr. 68/20.02.1960 Trupele de Grãniceri au fost trecute la Ministerul Foråelor Armate, iar punctele de frontierã au rãmas în structura Comandamentului Trupelor de Grãniceri. În 1964, prin H.C.M. nr. 258/26 mai, punctele de control pentru trecerea frontierei de stat au trecut de la M.F.A. la M.A.I. Decretul nr.14 din anul 1972, la art. 1, stipula cã „paza æi apãrarea frontierei de stat au devenit un atribut al întregului popor; pentru asigurarea pazei frontierei de stat trupele de grãniceri coopereazã cu celelalte comandamente ale MApN, cu organele MI æi cu comitetele executive ale consiliilor populare. În îndeplinirea misiunii de pazã a frontierei de stat se sprijinã, de asemenea, pe serviciile pazei obæteæti din comunele situate în zona de frontierã æi pe concursul voluntar al cetãåenilor“. Anterior, prin Ordinul nr. 172 din 22 noiembrie 1968, s-a stabilit cã „atribuåiile MAI cu privire la munca de paæapoarte, evidenåã a strãinilor æi controlul trecerii frontierei de stat române se aduc la îndeplinire de cãtre Direcåia de Paæapoarte, Evidenåã a Strãinilor æi Controlul Trecerii Frontierei, direct æi prin organele sale subordonate, precum æi prin inspectoratele judeåene de miliåie, respectiv Inspectoratul de Miliåie Bucureæti“. C.T.Gr. a funcåionat în subordinea Ministerului Afacerilor Interne (cum se redenumise ulterior), pânã în anul 1960, când a revenit în structurile MApN, subordonare care a durat pânã în anul 1992, când, prin Legea nr. 56/1992 privind Frontiera de Stat a României, Comandamentul Trupelor de Grãniceri s-a transformat în Comandamentul Naåional al Grãnicerilor æi a trecut în structura Ministerului de Interne. 14 F R O N T I E R A I s t o r i e
UNIREA GRÃNICERILOR CU POLIÅIÆTII DE FRONTIERÃ Prin Hotãrârea CSAT nr. 113 din 16 decembrie 1998 privind Programul MI de restructurare a foråelor cu competenåe la frontiera de stat s-a dispus ca sã se constituie Poliåia de Frontierã Românã, condusã de IGPF, pentru îndeplinirea misiunilor de pazã, supraveghere æi controlul frontierei de stat, iar prin O.U.G. nr. 80/4 iunie 1999 s-a înfiinåat Poliåia de Frontierã Românã, prin preluarea structurilor æi efectivelor CNGr æi DPF din cadrul Direcåiei Generale de Poliåie de Frontierã, Strãini, Probleme de Migrãri æi Paæapoarte. La data intrãrii în vigoare a ordonanåei s-a înfiinåat æi Garda de Coastã, în structura IGPF, prin preluarea unitãåilor de marinã grãnicereascã maritimã æi fluvialã din cadrul CNGr æi a unor posturi ale Poliåiei T.N. din cadrul IGP, stabilite prin Ordin al ministrului de interne. Prin reorganizãrile etapizate, înfãptuite începând din anul 2001, s-a avut în vedere optimizarea structurii, în special pentru îmbunãtãåirea practicilor de lucru æi dezvoltarea eficacitãåii în supravegherea æi controlul fizic al frontierelor României, dar æi pentru a rãspunde riscurilor generate de infracåionalitatea transfontalierã, a creæte capacitatea de realizare a analizelor de risc operaåionale æi, nu în ultimul rând, pentru crearea condiåiilor necesare creæterii capacitãåii de pregãtire a personalului propriu. De asemenea, dupã aderarea României la Uniunea Europeanã, au fost create structuri de legãturã între structura noastrã æi institutiile europene, realizându-se, astfel, un canal direct de comunicare, în special pe linie operativã (ex.: Punctul Naåional de Contact FRONTEX, punctele æi centrele de contact de la frontiera etc.). structurile operative ale Poliåiei de Frontierã Române, respectiv la Poliåia Românã. La nivelul structurilor teritoriale ale Poliåiei de Frontierã Române: Desfiinåarea direcåiilor teritoriale ale Poliåiei de Frontierã. Prin aceastã mãsurã, s-a avut în vedere: - întãrirea structurilor operative ale inspectoratelor judeåene ale poliåiei de frontierã, în vederea asigurãrii unui nivel înalt de supraveghere æi control a frontierelor (s-a urmãrit completarea schemelor de organizare atât ale I.J.P.F.-urilor de la frontiera internã – unde, pânã la momentul aderãrii la Schengen, se executã controlul specific, cât, în special, ale I.J.P.F.-urilor de la nivelul frontierei externe UE). - optimizarea fluxurilor informaåionale, cooperãrii interinstituåionale æi adaptãrii la dinamica operativã actualã. Constituirea compartimentului Analizã de Risc în cadrul Centrului de Supraveghere æi Controlul Trecerii Frontierei Aeroporturi Bucureæti - Otopeni. Transferarea Æcolii de Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului de Marinã Giurgiu æi a Æcolii de Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului P.F. Timiæoara în subordinea Inspectoratului General al Poliåiei Române. Funcåionarea acestor unitãåi de învãåãmânt nu mai era necesarã, în condiåiile în care procesul de pregãtire ale agenåilor poliåiei de frontierã proveniåi din poliåiæti de frontierã angajaåi PFR - ÎN CONTEXTUL SECURIZÃRII FRONTIERELOR UE În funcåie de evoluåia infracåionalitãåii transfrontaliere æi de cerinåele impuse de statutul de åarã membrã a Uniunii Europene, respectiv semnatarã a Acordului Schengen, în viitor, Poliåia de Frontierã Românã va acåiona pentru modificarea structurii sale organizatorice, astfel încât eficienåa activitãåilor sale sã se menåinã la un nivel maxim. Principalele modificãri organizatorice operate au fost: La nivelul Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã æi a structurilor subordonate acestuia: - Desfiinåarea a 4 direcåii centrale (Direcåia de Combatere a Migraåiei Ilegale, Direcåia Management Puncte ale Poliåiei de Frontierã Aeroportuare, Direcåia de Combatere a Infracåionalitãåii Transfrontaliere æi Direcåia Management Naval) æi constituirea doar a douã structuri de coordonare, respectiv: - Direcåia de Supraveghere æi Controlul Trecerii Frontierei; - Direcåia de Combatere a Migraåiei Ilegale æi a Infracåionalitãåii Transfrontaliere. Reducerea numãrului posturilor de conducere de la nivelul Aparatului central, prin comasarea unor structuri/reducerea nivelului de reprezentare æi transferarea a 242 posturi la pe bazã de contract a fost încheiat, iar la nivelul Poliåiei de Frontierã Române mai existã douã æcoli cu acelaæi specific (Æcoala de Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului P.F. Iaæi – Academie partenerã FRONTEX æi Æcoala de Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului P.F. Constanåa – ce asigurã pregãtirea personalului, inclusiv în domeniul supravegherii æi controlului frontierei fluviale æi maritime). Constituirea Direcåiei Operative Porturi Maritime, subordonatã nemijlocit inspectoratului general, cu sediul operativ în Portul Constanåa, cu competenåã teritorialã în porturile maritime Constanåa, Constanåa Sud (Agigea), Tomis - Constanåa, Belona - Eforie Nord, Mangalia æi Midia. În baza analizãrii situaåiei operative înregistrate în porturile de la Marea Neagrã æi a previziunilor de creætere a infracåionalitãåii în aceastã zonã, s-a apreciat ca fiind necesarã înfiinåarea unei structuri specializate în prevenirea æi combaterea migraåiei ilegale, a faptelor specifice criminalitãåii transfrontaliere. La nivelul inspectoratelor judeåene æi sectoarelor Poliåiei de Frontierã Române s-a avut în vedere crearea de structuri echivalente celor existente la nivel central (ex.: structuri de supraveghere æi controlul trecerii frontierei, asigurare topogeodezicã, protecåia muncii æi coordonare operativã), astfel încât actul managerial derulat la nivelul întregii Poliåiei de Frontierã Române sã creascã în eficienåã. Urmare a mãsurilor de reorganizare întreprinse la nivelul Poliåiei de Frontierã Române, numãrul posturilor de la nivelul instituåiei s-a redus cu peste 1.110, acestea fiind transferate la Poliåia Românã. F R O N T I E R A I s t o r i e 15
Page 1 and 2: Revistã editatã de Inspectoratul
Page 3 and 4: Mesajul Primului-Ministru Emil Boc,
Page 5 and 6: Mesajul domnului George Cristian Ma
Page 7 and 8: Mesajul Procurorului General al Rom
Page 9 and 10: omâneæti, deæi cu multã precau
Page 11 and 12: de organizaåie ca la celelalte, ma
Page 13: vin, pentru cine vin æi unde merg.
Page 17 and 18: REDACÅIA (E-mail: revista.frontier
Page 19 and 20: pe câmp, culcat pe burtã, indifer
Page 21 and 22: SCOMAR SCOMAR Interfaåã favorabi
Page 23 and 24: Prin intermediul componentei de mob
Page 25 and 26: Cooperare o r e internaåionalã n
Page 27 and 28: în perspectiva aderãrii României
Page 29 and 30: F R O N T I E R A E v e n i m e n
Page 31 and 32: F R O N T I E R A Evenimentul s-a
Page 33 and 34: O ZI, O NOAPTE, O VIAÅÃ de Anton
Page 35: am realizat le datorez Armatei Rom

Nr. 6/2009 - Politia de Frontiera

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?