Nr. 8/2005 - Politia de Frontiera

More documents

Recommendations

Info

12 Reportaj Åara de dincolo de negurã Un tãrâm de vis, neatins parcã de civilizaåie, se întâlneæte la vãrsarea Dunãrii în Marea Neagrã. Oriunde ai dori sã ajungi în Delta Dunãrii punctul de plecare este de fiecare datã Tulcea. Din cei 306,5 km de frontierã din responsabilitatea IJPF Tulcea 176,5 km sunt frontierã fluvialã, iar restul de litoral. Populaåia din judeå este de mai multe etnii: 79% români, 11% ruæi lipoveni, 9% ucraineni, iar restul de 1 % este constituit din greci, turci æi maghiari etc. Vara poåi strãbate braåul Sulina, în fiecare zi, cu douã mijloace de transport: o æalupã rapidã ce parcurge braåul într-o orã æi 30 minute æi „pasagerul”, preferat de turiæti, care ajunge la destinaåie cam în 3 ore æi 30 minute. La SPF Un tãrâm de vis, neatins parcã de civilizaåie, se întâlneæte la vãrsarea Dunãrii în Marea Neagrã. Secole dea rândul, datoritã mareei inexistente a mãrii, Dunãrea æi-a depus aici aluviunile adunate de-a lungul celor 2.860 km (1788 mile) parcuræi din Munåii Pãdurea Neagrã, din Germania. În acest incredibil tãrâm al apelor, cu o suprafaåã de 5.050 km 2 (din care 4.334 km 2 pe teritoriul României iar restul pe cel al Ucrainei), se adãpostesc peste 300 specii de pãsãri, peste 45 specii de peæti, de la sturion la crapi æi bibani, precum æi o varietate de peste 1.150 specii de plante care cuprind de la liane la nuferi. Acest åinut se bucurã de un triplu statut de protecåie internaåionalã: Rezervaåie a Biosferei, desemnatã internaåional de cãtre Comitetul UNESCO „Omul æi Biosfera”, Zonã Umedã de Importanåã Internaåionalã, desemnatã de Secretariatul Convenåiei Romsar precum æi Sit al patrimoniului Sulina perioada ce a urmat „Cazului Bulgaru”a fost una deosebit de dificilã, imaginea Poliåiei de Frontierã fiind grav æifonatã. Abia acum oamenii încep sã uite coæmarul petrecut. În Deltã s-a renunåat la pedepsirea turiætilor care pescuiesc sportiv sau a întocmirii dosarelor penale pentru cantitãåi mici de peæte, iar situaåia operativã a crescut considerabil faåã de cea anterioarã. Pentru turiætii care viziteazã Delta Dunãrii locul prezintã interes, atât pentru pescuit sportiv, degustarea specialitãåilor gastronomice pescãreæti, odihnã, precum æi vizitarea monumentelor naturii de aici, cum ar fi æi Pãdurea Letea. Poliåiætii de frontierã au rezolvat douã urgenåe medicale, transportând douã localnice la spitalul din localitatea vecinã, Chilia Nouã, aflatã pe teritoriul Ucrainei, unde acestea au nãscut douã fetiåe. Natural Universal, recunoscut de UNESCO. Am început cele douã zile pe care le aveam la dispoziåie pentru Deltã la sediul Inspectoratului Judean al Poliåiei de Frontierã Naval Tulcea. De altfel, oriunde ai dori sã ajungi în Delta Dunãrii punctul de plecare este de fiecare datã Tulcea. Aici am fost întâmpinaåi de adjunctul pentru logisticã, subcomisarul Octavian Jingan æi de purtãtorul de cuvânt, inspectorul principal Cezar Projovschi, care ne-au prezentat în câteva cuvinte activitatea æi specificul inspectoratului. Din cei 306,5 km de frontierã ai acestei structuri 176,5 km sunt frontierã fluvialã iar restul de litoral. Populaåia din judeå este de mai multe etnii: 79% români, 11% ruæi lipoveni, 9% ucraineni, iar restul de 1 % este constituit din greci, turci æi maghiari etc. În cadrul IJPFN Tulcea existã cinci sectoare æi douã puncte de trecere cu specific naval. Dat fiind timpul scurt pe care îl aveam la dispoziåie, gazdele noastre ne-au propus sã realizãm reportajul la sectoarele Sulina æi Chilia. Cu æalupa rapidã cãtre Sulina Astfel, am hotãrât în grabã sã plecãm cãtre primul nostru obiectiv al reportajului - SPF Sulina. Singura cale de acces era însã pe apã. Aæa cã am plecat cãtre locul de îmbarcare. Vara poåi strãbate braåul Sulina, în fiecare zi, cu douã mijloace de transport: o æalupã rapidã ce parcurge braåul într-o orã æi 30 minute, preåul unui bilet fiind de 30 RON (300.000 lei vechi) æi „pasagerul”, preferat de turiæti, care ajunge la destinaåie cam în 3 ore æi 30 minute contra unei sume de 20 RON (200.000 lei vechi). Iarna, când Dunãrea nu este îngheåatã, existã o singurã navã rapidã care parcurge aceastã distanåã, de trei ori pe sãptãmânã. Deæi, braåul Sulina poartã doar 18% din debitul Dunãrii, cursul sãu liniar æi distanåa de doar 71 km pânã la vãrsarea în mare a favorizat circulaåia navelor maritime. Canalul este drenat în permanenåã de aluviuni, iar adâncimea minimã este de 7 m. La câteva minute dupã ce æalupa a pornit la drum puteai admira împãrãåia sãlbãticiei ce adãpostea pâlcuri de pãdure inundate, stufãriæ, iarbã æi stoluri de pãsãri ce îæi luau zborul speriate de huruitul motoarelor.
nr. 8/2005 13 De-a lungul Braåului Sulina se aflã localitãåile Criæan, Gorgova, Ilganii de Sus, Maliuc, Partizani, Sulina, Vulturul. Nava rapidã în care ne-am îmbarcat a poposit pentru douã minute numai în localitatea Criæan, pentru a lãsa niæte turiæti. A urmat, dupã încã 30 de minute, Sulina, capãtul cursei, iar noi ne-am îndreptat spre sediul sectorului. Aici am fost întâmpinaåi de cãtre æeful structurii, comisarul Petre Mocanu æi de adjunctul sãu, Gheorghe Anatole Munteanu. Am aflat cã întreaga echipã managerialã a fost schimbatã în iunie anul trecut, dupã incidentul cu sergentul Bulgaru, care la intrarea în serviciu a împuæcat mortal un coleg æi o localnicã, iar alåi trei colegi au fost doar rãniåi. Dupã cum ne-a relatat æeful sectorului, perioada ce a urmat „cazului Bulgaru”a fost una deosebit de dificilã. Cetãåenii din zonã priveau cu neîncredere poliåiætii de frontierã, iar pe fondul relaåiilor tensinonate, cu greu puteai sã mai ai æi rezultate. Acum, dupã mai bine de un an, starea de spirit a reintrat în normal, iar oamenii au început sã uite incidentul. Aceasta în mare parte datoritã eforturilor poliåiætilor de frontierã, care intervin de fiecare datã când este necesar pentru ajutorarea localnicilor. Chiar în momentul când discutam cu gazdele noastre, în zona de r e s p o n s a b i l i t a t e o ambarcaåiune pneumaticã, cu douã persoane din Tulcea care veniserã la plajã, fusese luatã de curenåii gurii de vãrsare a Braåului Sf. Gheorghe æi dusã spre largul mãrii, iar aceætia nu se mai puteau întoarce la mal. Poliåia de Frontierã fusese sesizatã de cãtre Postul de Poliåie din zonã, iar agentul æef Marius Axente, folosind o ambarcaåiune rapidã de intervenåie din dotarea sectorului, a reuæit sã-i salveze pe cei doi, aducându-i la uscat teferi æi bine speriaåi. Un alt caz recent, relatat de æeful sectorului a fost cel petrecut cu doar câteva zile înaintea ajungerii noastre în împãrãåia Deltei, în care agentul Valentin Nechifor, ce se afla în concediul de odihnã æi ieæise cu familia pe malul Braåului Chilia la un grãtar, a salvat de la înec un copil de æapte ani. Pe timpul iernii, la sectoarele poliåiei de frontierã din Deltã cazurile de salvare sunt frecvente. Cu ambarcaåiunile din dotare se transportã: bolnavi, medicamente de strictã necesitate, pensii æi ajutoare sociale. De asemenea, trebuie amintitã intervenåia poliåiætilor de frontierã la un incendiu, când o întreagã stradã a fost salvatã de focul mistuitor. Deæi, s-a renunåat la pedepsirea turiætilor care pescuiesc sportiv sau a întocmirii dosarelor penale pentru cantitãåi mici de peæte, situaåia operativã a crescut considerabil faåã de cea anterioarã. Zona de responsabilitate a sectorului este formatã din 7,27 km pe Canalul Musura æi din cei 82,580 km de litoral. Cele æase localitãåi din zona de competenåã au în jur de 11.000 de locuitori, însã numãrul se poate tripla în sezonul estival. Datoritã specificului zonei, a faptului cã majoritatea poliåiætilor de frontierã nu sunt din localitate æi a condiåiilor imposibile de efectuare a navetei personalul sectorului, ca de alt fel al tuturor sectoarelor din Deltã, se efectueazã serviciul o sãptãmânã, dupã care beneficiazã de liber aceeaæi perioadã. Majoritatea poliåiætilor de frontierã sunt cãsãtoriåi æi au familiile în Tulcea. Lungimea mare a zonei de responsabilitate a determinat existenåa mai multor locuri de dislocare a poliåiætilor de frontierã: Sfiætofca, Canalul Musura, Componenta Navalã Sulina, Farul de Avertizare Sulina æi Subzona Sfântul Gheorghe. În zona de competenåã existã æi un punct de trecere naval, ce are un trafic de 2-3 nave zilnic. Cele 20 infracåiuni în care au fost implicate 38 persoane æi cele peste 200 contravenåii în care au fost confiscate circa douã tone de peæte, 116 kg icre negre, trei ambarcaåii æi 48 ustensile de pescuit, sunt rezultatele înregistrate în cursul acestui an pânã la sosirea noastrã. În mare parte, infracåiunile æi
Page 1 and 2: nr. 8/2005 Revistã editatã de Ins
Page 3 and 4: • DIN SUMAR • vInterviu cu dire
Page 5 and 6: nr. 8/2005 5 pentru eficientizarea
Page 7 and 8: nr. 8/2005 Managementul frontierelo
Page 9 and 10: nr. 8/2005 Documentar Cooperarea po
Page 11: nr. 8/2005 Pregãtire 11 CURS AVANS
Page 15 and 16: nr. 8/2005 15 Canal Bâstroe, am aj
Page 17 and 18: nr. 8/2005 Aniversare 17 Arc peste
Page 19 and 20: nr. 8/2005 similare cu cele din Del
Page 21 and 22: nr. 8/2005 21 POVESTEA A ÆASE REMO
Page 23 and 24: nr. 8/2005 23 urmat, pe locul doi,
Page 25 and 26: nr. 8/2005 25 bandã de 8 Mbps în
Page 27 and 28: nr. 8/2005 Documentar 27 Reåea tra
Page 29 and 30: nr. 8/2005 Tinerii moldoveni foråe
Page 31 and 32: nr. 8/2005 31 ÆPAGÃ REFUZATÃ LA
Page 33 and 34: nr. 8/2005 Sport 33 Iaæi: Ploile d
Page 35: nr. 8/2005 Divertisment 35 Medicul

Nr. 8/2005 - Politia de Frontiera

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?