Pag. 6 - Politia de Frontiera

More documents

Recommendations

Info

9 MAI 1877, ZIUA INDEPENDENÅEI DE STA Materiale realizate de prof. univ. dr. Radu Ætefan VERGATTI În lungul istoriei, ziua de 9 mai a cãpãtat o întreitã semnificaåie pentru români. În anul 1877 ea a reprezentat momentul în care s-a declarat independenåa statului român, în anul 1945 - cel în care s-a socotit cã s-a ajuns la victorie deplinã asupra nazismului æi, în fine, anul 1950, ziua Europei Unite, când entuziastul catolic Robert Schuman a declarat, într-o conferinåã de presã, cã de atunci va începe sã se formeze Uniunea Europeanã. Neîndoielnic, pentru români, cea mai însemnatã datã rãmâne cea dintâi. Ca urmare, este necesar sã se înceapã discuåia cu ea. Este ætiut în rândurile oamenilor de culturã medie cã, în veacul al XIX-lea, s-a nãscut, s-a desfãæurat æi s-a înfãptuit cu succes, în Europa, o amplã miæcare de creare a statelor etnice, independente. În cadrul ei, prin unificarea Principatelor Dunãrene æi formarea statului modern (1859), România a fost un model pentru procesul care se va desfãæura, în mod similar, în Italia æi în Germania. Era necesar sã se treacã la etapa urmãtoare: PILULE ISTORICE - MAI • 1 mai - ziua internaåionalã a muncii æi a solidaritãåii universale a celor care muncesc; a fost proclamatã sãrbãtoare universalã a celor ce muncesc în urma obåinerea independenåei Principatului România. Pentru a putea ieæi de sub suzeranitatea Sublimei Poråi, România era obligatã sã gãseascã o conjuncturã internaåionalã favorabilã æi sã se înscrie în ea. Aceasta a apãrut odatã cu noua crizã balcanicã (1875-1878), a mereu nerezolvatei „probleme orientale”. Oamenii politici din Bucureæti au decis sã foloseascã momentul. Ei ætiau cã Imperiul „Åarist” putea ataca Sublima Poartã folosind, inclusiv, calea terestrã care trecea prin România. În consecinåã, la 4 aprilie 1877, s-a încheiat Acordul secret dintre guvernele de la Bucureæti æi Sankt-Petersburg. Ca orice secret politic, el a fost aflat imediat de partea adversã, adicã de oamenii politici de la Istanbul, sprijiniåi, în special, de britanici. din Berlin æi din Italia capituleazã. • 5 mai 1945 - insurecåia din Praga; oraæul este eliberat fãrã ajutorul Armatei Sovietice, care va sosi abia la 12 mai 1945. • 5 mai 1947 - Preæedintele Franåei, Paul Ramadieu æi premierul italian Alcide de Gasperi curãåã guvernele de comuniæti. • 7 mai 1945 - capituleazã trupele germane din Norvegia; • 7 mai 1945 - la Reims, mareæalul Jodl a semnat capitularea Germaniei, în Evenimentele s-au precipitat. Armata rusã a început ofensiva în zona Dunãrii. Oætirea românã, sub comanda principelui Carol I, a trecut la apãrarea liniei marelui fluviu. Opinia publicã din România, prin ziare, prin cuvântãri în întruniri publice, a cerut intrarea în luptã împotriva Sublimei Poråi. La 29 aprilie æi apoi la 30 aprilie 1877 camerele legiuitoare ale României au declarat åara în stare de rãzboi cu Sublima Poartã. Muzeul Germano-Rus, unde este pãstratã în detaliu încãperea în care s-a semnat actul; ziua victoriei se sãrbãtoreæte datoritã cererii lui I. V. Stalin, la 9 mai 1945. • 9 mai 1877 - se proclamã independenåa de stat a României, de cãtre Mihail Kogãlniceanu, prin discursul rostit în camerele legislative ale României. • 9 mai 1945 - se sãrbãtoreæte, în mod convenåinal, victoria contra nazismului. • 9 mai 1949 - Berlin; generalul sovietic Ciuikov anunåã ridicarea Blocadei Berlinului. • 9 mai 1950 - Robert Schuman, într-o conferinåã de presã, åinutã la Paris, declarã cã de atunci începe construirea „Noii Europe”. • 10 mai 1866 - a fost încoronat principele Carol I; în anul 1881 principele a fost încoronat rege al României. uriaæelor manifestaåii din anul 1886, în oraæul Chicago (SUA); decizia ca 1 mai sã fie proclamatã sãrbãtoarea muncii a fost luatã la Primul Congres al Internaåionalei a II-a (1889, Paris). • 2 mai 1600 - Oætirile comandate de Mihai Vodã Viteazul (1593-1601) au pãtruns prin Pasul Oituz în Moldova; în cursul lunii mai 1600 a fost alungat domnul polonifil Ieremia Movilã, iar Moldova s-a unit cu Åara Româneascã æi Transilvania, astfel realizându-se prima unire politicã a tuturor românilor. • 2 mai 1945 - Garnizoana germanã faåa comandanåilor armatelor SUA æi ale Marii Britanii. • 8 mai 1945 - Berlin, la Karlshorst, la ora 23.01, s-a semnat æi capitularea cãtre sovietici; din partea germanã a semnat mareæalul Keitel; la Berlin existã 28 F R O N T I E R A I S T O R I E
T A ROMÂNIEI La 9 mai 1877, în sesiunea camerelor legislative ale Principatului României, Mihail Kogãlniceanu a fost interpelat de un deputat liberal, Nicolae Fleva, cerându-i-se sã arate în ce stare se gãsea România. Atunci, Mihail Kogãlniceanu, în calitate de ministru al afacerilor strãine, a rãspuns ritos: „Suntem independenåi, suntem naåiune de sine stãtãtoare; suntem o naåiune liberã æi independentã”. Cuvintele lui au marcat situaåia de facto a României, aæa cum o simåeau românii. De jure, independenåa României se va impune pe plan internaåional în urma participãrii victorioase la rãzboi, a semnãrii Tratatului de Pace de la San- Stefano (18 februarie/3 martie 1878) între Imperiul Åarist æi Sublima Poartã æi a deciziilor conferinåei de la Berlin a celor æapte mari puteri europene (iunie 1878). A urmat o luptã diplomaticã grea a oamenilor politici români pentru a fi recunoscutã independenåa statului România. Ea s-a încheiat fericit în anul 1881, când æi Principatul Român a devenit Regatul România, s-a încoronat principele Carol I ca regele Carol I, iar cuvintele lui Mihail Kogãlniceanu, rostite la 9 mai 1877, au cãpãtat o esenåã deplinã. • 18 mai 1949 - marcând trecerea de la controlul militar la cel civil, preæedintele H. Truman îl numeæte în funcåia de înalt comisar al SUA pentru Germania pe John J. McCloy, preæedintele Bãncii Mondiale. • 20 mai 1958 - R. P. Chinezã declarã cã a acceptat planul dezvoltãrii economice, elaborat de Mao Tze Dong, „Marele salt înainte”. • 20 mai 1985 - se rezolvã un caz major de spionaj din timpul rãzboiului rece; în SUA a fost arestat ofiåerul de marinã în retragere John Anthony Walker Jr. care, din 1968, furniza informaåii secrete URSS. • 28 mai 1987 - tânãrul german de 19 ani, Mathias Rust, venit de la Helsinki, cu un avion Cessna, a aterizat în Piaåa Roæie; M. S. Gorbaciov a demis numeroæi generali sovietici; tânãrul german a fost condamnat la 4 ani detenåie; a executat 432 de zile. F R O N T I E R A I S T O R I E 1 Iunie-ziua copilului libertatea de a cãuta, de a primi æi de a difuza informaåii æi idei de orice naturã, indiferent de frontiere, sub formã oralã, scrisã, tipãritã sau artisticã ori prin orice alte mijloace, la alegerea copilului. (ART.13) 2. Statele pãråi vor respecta dreptul copilului la libertatea de gândire, de conætiinåã si religie (Art.14). 3....ambii pãrinåi au responsabilitãåi comune pentru creæterea æi dezvoltarea copilului. Pãrinåii sau, dupã caz, reprezentanåii sãi legali sunt principalii responsabili de creæterea æi dezvoltarea copilului. Aceætia trebuie sã acåioneze, în primul rând, în interesul suprem al copilului (ART.18). 4. ...protejarea copilului împotriva oricãror forme de violenåã, vãtãmare sau abuz, fizic sau mental, de abandon sau neglijenåã, de rele tratamente sau de exploatare, inclusiv abuz sexual (ART. 19). 5. ...pentru copiii handicapaåi fizic æi mental trebuie sã se asigure o viaåã împlinitã æi decentã, în condiåii care sã le garanteze demnitatea, sã le favorizeze autonomia æi sã le faciliteze participarea activã la viaåa comunitãåii (ART.23). 6. ...dreptul oricãrui copil de a beneficia de un nivel de trai care sã permitã dezvoltarea sa fizicã, mentalã, spiritualã, moralã æi socialã (ART.27). 7. ...dreptul copilului la educaåie... (ART.28). 8. ...dreptul la odihnã æi la vacanåã, dreptul de a practica activitãåi recreative proprii vârstei sale, de a participa liber la viaåa culturalã æi artisticã (ART.31). 9. ...dreptul copilului de a fi protejat împotriva exploatãrii economice æi de a nu fi constrâns la vreo muncã ce comportã vreun risc potenåial sau care este susceptibilã sã îi compromitã educaåia, ori sã îi dãuneze sãnãtãåii sau dezvoltãrii sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale (ART.32). 10. ...sã protejeze copilul contra oricãrei forme de exploatare sexualã æi de violenåã sexualã (ART.34). 11. Statul va lua toate mãsurile necesare pentru a preveni rãpirea, vânzarea æi traficul de copii, în orice scop æi sub orice formã (ART.35). 12. Niciun copil sã nu fie supus la torturã, la pedepse sau la tratamente crude, inumane sau degradante (ART.37.lit.a). 13. Statul va lua toate mãsurile corespunzãtoare pentru a facilita recuperarea fizicã æi psihicã æi reintegrarea socialã a copiilor, victime ale unei forme de neglijenåã, exploatare sau abuz, de torturã sau pedeapsã ori tratamente crude, inumane sau degradante (ART.39). Iulian PUICÃ 29 Ziua Internaåionalã a Copilului a fost stabilitã la Conferinåa Mondialã pentru Protejarea si Bunãstarea Copiilor, organizatã la Geneva, în 1925. De atunci s-a hotãrât ca 1 iunie sã fie Ziua Internaåionalã a Copilului, mai ales în åãrile comuniste. În vest, aceastã zi este sãrbãtoritã în alte zile ale anului, dar nu i se acordã prea mare atenåie. Astfel, aceastã zi a fost interpretatã ca fiind o sãrbãtoare comunistã. Din istoricul momentelor mai importante ale miæcãrii de promovare a drepturilor copilului: 1924 - Adoptarea de cãtre Liga Naåiunilor Unite a Declaraåiei Drepturilor Copilului; 1925 - Conferinåa mondialã pentru protejarea æi bunãstarea copiilor, organizatã la Geneva; 1989 - Adunarea Generalã a Naåiunilor Unite adoptã, la 20 noiembrie, Convenåia privind Drepturile Copilului; 1990 - Parlamentul României ratificã æi el Convenåia Naåiunilor Unite (în luna septembrie); Ziua Copilului este sãrbãtoritã în lume la date diferite, în funcåie de istoria naåionalã a fiecãrei åãri. Astfel: în 25 de åãri, în majoritate foste sau actual comuniste, la 1 iunie; Germania, partea vesticã, la 20 septembrie; India, la 14 noiembrie; Japonia, Coreea de Sud, la 5 mai. Convenåia Naåiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului, ratificatã de Parlamentul României, devine, conform Constituåiei, parte integratã a dreptului intern. Prezentãm câteva selecåii din aceastã Convenåie: 1. Copilul are dreptul la libertatea de exprimare; acest drept cuprinde
Page 1 and 2: www.politiadefrontiera.ro Monumentu
Page 3 and 4: Idei, nu discuåii… E d i t o r i
Page 5 and 6: ultativ Superior al PFR faptul cã,
Page 7 and 8: asistenåa numeroasã: Florentina
Page 9 and 10: indieni æi pakistanezi. Majoritate
Page 11 and 12: Misiunile poliåiætilor de frontie
Page 13 and 14: antiviperin. La Poienile de sub Mun
Page 15 and 16: Managementul schimbãrii organizaå
Page 17 and 18: Peste Tisa, cu barca pneumaticã P
Page 19 and 20: VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ, DIN
Page 21 and 22: 108 KG HEROINÃ - ÎNTR-UN TIR ÎNC
Page 23 and 24: Autoturisme furate din Italia, depi
Page 25 and 26: SASI - un succes cu o mamã natural
Page 27: LEA FÃRÃ CÂTEVA MINUTE! (IV) rã
Page 31 and 32: 60 DE PRIMÃVERI Subinspector de p
Page 33 and 34: Sentimente Gabriela RADU Sentiment
Page 35: CONSUMUL DE ALCOOL: SIMPTOM, CAUZÃ

Pag. 6 - Politia de Frontiera

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?