GHIDUL METODOLOGIC AL INOVĂRII - I3E

10
11
© twobee - Fotolia.com
Ce este inovaţia?
© ra2 studio - Fotolia.com
CE ESTE INOVAŢIA
Inovaţia în general descrie o idee aplicată cu succes
în practică. Conform Organizaţiei de Cooperare
şi Dezvoltare Economică şi Manualului Oslo pentru
măsurarea inovării, există patru tipuri de inovare:
• Inovare de produs: reprezintă un produs sau serviciu
nou sau îmbunătăţit în privinţa specificaţiilor
tehnice, a componentelor, materialelor, a softului, a
atitudinii prietenoase cu utilizatorul sau a altor caracteristici
funcţionale.
• Inovare de proces: se referă la o metodă de
producţie sau de livrare nouă sau îmbunătăţită în
privinţa tehnicilor, a echipamentului sau a softului.
• Inovare de marketing: implică o metodă nouă de
marketing, relevantă pentru schimbările în designul
sau ambalajul produsului, plasarea produselor, promovarea
produselor sau a preţurilor.
• Inovare organizaţională: este relevantă pentru
noi metode organizaţionale în practicile de business,
organizarea locului de muncă sau relaţiilor externe
ale unei firme.
Un al cincilea tip propus de specialistul strateg Gary
Hamel îl reprezintă:
• Inovare de management: este relevantă pentru
principiile şi procesele de management care schimbă
până la urmă practica managerială.
Ar trebui remarcat că această clasificare nu este
categorică, deoarece diferite tipuri s-ar putea interconecta
şi suprapune, conducând la o eficienţă şi eficacitate
crescută a procesului de inovare.
Referitor la schimbările provocate elementelor existente,
inovaţia se clasifică conform lui Schumpeter în trei
tipuri:
• Incrementală sau marginală: reprezintă o noutate
indusă unui produs, proces sau metodă existente, reflectând
o anumită valoare adăugată în cadrul îmbunătăţirii
sale continue.
• Radicală: reprezintă un nivel semnificativ de noutate
şi generarea de valoare adăugată semnificativă,
exprimată printr-un produs, proces sau metodă cu totul
noi.
• Revoluţie tehnologică: este relevantă pentru grupări
de inovaţii care, împreună, pot schimba viaţa aducând
un impact semnificativ.
În orice caz, inovaţia ar trebui să aducă un beneficiu
considerabil pe piaţă (o perfecţionare reală) chiar dacă
este atins într-un mod lent şi incremental. Beneficiile
mici şi nesemnificative sunt doar „îmbunătăţiri“ ale
produsului/procesului/serviciului şi nu pot fi definite
ca inovaţii.
Cititorul portabil de documente de identificare
biometrice (carduri de identitate inteligente,
paşapoarte biometrice şi vize citibile de o maşină) al Vlatacom
(http://www.vlatacom.com/) reprezintă o inovaţie
radicală. Cititorul se bazează pe o matrice de senzori
optici şi lentile, fiecare scanând o mică parte a documentului.
Aceste părţi sunt reasamblate într-o singură
imagine a documentului. Posibilele probleme legate de
alinierea mecanică imprecisă a senzorilor şi lentilelor în
imaginea reasamblată precum şi de absorbţii diferite ale
lentilelor şi distorsiuni la marginile părţilor de imagine
corespondente, au fost tratate eficient prin software-ul
înglobat. Lipsindu-i un marketing larg răspândit la nivel
internaţional şi o organizare a vânzărilor, precum şi
capacităţi de producţie în serie mare, intenţia companiei
este fie de a vinde rezultatul cercetării, fie de a licenţia
producţia către o corporaţie mare activă pe plan mondial
în acest domeniu.
© James Thew - Fotolia.com