GHIDUL METODOLOGIC AL INOVĂRII - I3E

Restructurarea sectorului italian de producţie
de încălţăminte spre o paradigmă de fabricaţie
mai flexibilă pentru a permite produse de calitate
înaltă şi mai personalizate şi a fi posibil să concureze
pe piaţa globală, a impulsionat Ministerul
Italian pentru Universităţi şi Cercetare Ştiinţifică
şi Tehnologică (MIUR) să lanseze încă din 1997,
prin Programul Naţional de Cercetare, un proiect
„Sisteme Inovative de Producţie“. Acest
proiect a condus la realizarea unei uzine pilot în
Vigevano (Pavia) care permite designul şi fabricarea
de încălţăminte personalizate pentru utilizări
alternative, cu o productivitate crescută. Uzina a
făcut posibilă testarea diferitelor tehnologii referitoare
la sectorul de încălţăminte, precum şi dezvoltarea
de unelte foarte eficace de planificare şi
control relevante pentru automatizarea producţiei.
Pornind de la o imagine digitală a piciorului, se
creează modelul de pantof prin potrivirea designului
modelului cu imaginea şi crearea paşilor de
fabricaţie necesari pentru producerea lui. În plus
faţă ded inovaţiile procesului, au fost produse şi
alte inovaţii cum sunt masă pentru tăierea pielii,
sistem automatizat pentru transportul părţilor semi-finisate,
roboţi utili pentru operaţii de injecţie
şi scanner pentru piele. Mai mult de 100 de companii
au beneficiat de aceste rezultate, ca urmare
întărind acest sector în Italia. Finanţarea primită
iniţial de MIUR a fost de 6 milioane euro. Au fost atrase
mai multe fonduri prin participarea fabricii în
proiecte finanţate de Uniunea Europeană cum sunt
EuroShoe în Programul Cadru 5, CEC-Made-Shoe
în Programul Cadru 6 şi Platforma Tehnologică
Europeană pentru Încălţăminte. Distribuirea
inovaţiei create către întregul sector şi atragerea
de mai multe fonduri pentru cercetare şi inovare
spre conceptul de personalizare de masă, a ajutat
la a face faţă competiţiei care se intensifică în toate
sectoarele de producţie.
Întreprinderile care au luat parte la sondaj consideră
ca principalii factori care stânjenesc activităţile inovative
sunt lipsa accesului la finanţare, cost prea
mare al inovării, lipsa stimulentelor care să faciliteze
cooperarea între actori şi dificultăţi de a găsi parteneri
pentru inovare. Alte limitări, după cum se vede
mai jos, au fost considerate de relevanţă scăzută.
© Oleksandr Dibrova - Fotolia.com
39
Datorită crizei economice şi a indicatorilor
măsurabili ai finanţării publice reduse în favoarea
inovării, guvernele multor ţări UE sunt obligate
să realizezeevaluarea eficienţei măsurilor de sprijinire
a inovării. Din acelaşi motiv, Comisia Europeană a
realizat consultarea publică asupra eficacităţii sprijinirii
inovării în Europa, în cadrul iniţiativei ProINNO.
Mai mult de 1000 de companii şi 430 de persoane interesate
(acţionari, beneficiari, engl.: stakeholders)
au completat chestionarele. Aici sunt prezentate
doar o parte dintre rezultatele sondajelor realizate,
cu scopul de a indica unele din concluziile mai importante
asupra necesităţilor întreprinderilor pentru
o mai bună sprijinire a inovării şi asupra percepţiei
măsurilor curente la nivel naţional şi al UE.
Cadru de sprijinire a inovării
Figura 3 : Factori care stânjenesc activităţile de inovare în întreprinderi şi importanţa lor relativă
La întrebarea: care este importanţa relativă a diferitelor
tipuri de suporturi directe ale inovării, întreprinderile
consideră că sunt cele mai importante
finanţarea proiectelor de inovare, suport pentru
conexiuni şi cooperare, creşterea conştienţei, tehnologia
şi cunoştinţele, precum şi măsurile pentru
identificarea potenţialului de inovare în IMM-uri
(vezi figura 3).
© gunnar3000 - Fotolia.com
Centrul pentru Fabricare Virtuală (CeVIP)
din Kragujevac, Serbia a fost înfiinţat prin
proiectul „Fabricare virtuală ca sprijin pentru companiile
din Serbia“, finanţat de „Programul Suport
pentru Dezvoltarea Întreprinderilor şi Antreprenoriat“
al Ministerului sârb al Economiei, de Agenţia
Europeană pentru Reconstrucţie şi de Universitatea
din Kragujevac. Scopul centrului este de a ajuta
creşterea competitivităţii industriei sârbe pe piaţa
internaţională, prin dezvoltarea puterii lor inovative
şi introducerea de tehnologii inovative care vor
permite îmbunătăţirea produselor existente şi crearea
de noi produse foarte competitive. După ce a
fost creată VMnet, o reţea de fabricare virtuală cu
mai mult de 400 de membri din industrie şi mediul
acaddemic din zona Balcanilor Occidentali, CeVIP
oferă servicii de instruire, tehnice şi de consultanţă
pentru cei interesaţi din această regiune. Participarea
la proiecte internaţionale a asigurat în continuare
finanţarea pentru activităţile sale.
© igvik - Fotolia.com