Cuprins

More documents

Recommendations

Info

JURNALUL MEDICINEI ROMÂNEªTI – VOL. III, NR. 1-2, AN 2005 31 Hemoragiile digestive 1. Recunoa¿terea hemoragiei digestive (a se vedea tabelul 1) 1.1. Hematemeza • Diagnostic pozitiv • Diagnostic diferen¡ial 1.2. Melena. Hemoragia (sânge ro¿u) prin anus • Diagnostic pozitiv ¿i diferen¡ial Melena recidivantå Scaune de culoare închiså, negricioaså Scaune de aspect normal 1.3.Hemoragie digestivå încå neexteriorizatå 2. Precizarea gravitå¡ii hemoragiei digestive ¿i conduita terapeuticå 2.1. Gravitatea hemoragiei digestive 2.1.1. Importan¡a spolierii sanguine Anamneza Examen clinic Examene complementare Hemograma, hemoglobina, hematocrit, examinarea izotopicå a masei sanguine circulante (masa globularå, masa plasmaticå) 2.1.2, Terenul pe care survine hemoragia 2.1.3. Persisten¡a sau repeti¡ia sângerårii 2.2. Conduita terapeuticå simptomaticå 2.2.1 Indica¡iile tratamentului simptomatic 3. Identificarea cauzei ¿i tratamentul 3.1. Etapele ¿i conduita anchetei epidemiologice 3.1.1. Etapa clinicå Anamneza Examenul fizic 3.1.2. La finele etapei clinice • Hemoragia este opritå Studiul hemostazei Explorarea tubului digestiv • Hemoragia persistå sau recidiveazå 3.2. Rezultatele anchetei etiologice (a se vedea tabelul 2) 3.2.1. Cauzele hematemezei 3.2.1.1. Cauze exogene/agresiuni 3.2.1.2. Cauze endogene Afec¡iuni extra-digestive Afec¡iuni eso-gastro-duodenale Afec¡iuni hepatobiliare 3.2.2. Cauzele hemoragiilor exteriorizate prin anus 3.2.2.1. Cauze anale sau recto-sigmoidiene 3.2.2.2. Cauze ce ¡in de colon ¿i intestinul sub¡ire 3.2.2.3. Cauze „înalte“ Figura 1 Algoritm diagnostic ¿i terapeutic în hemoragiile digestive senza¡ie de plenitudine gastricå. Lichidul evacuat se face prin eforturile copilului de a vårsa; este vorba de sânge ro¿u-viu (hemoragie recentå) sau negricios (sânge ce a „sta¡ionat“ o perioadå în stomac), neaerat, cu cheaguri, uneori amestecat cu alimente. Se noteazå consecutiv melena. • Vårsåturi franc alimentare. Acest aspect este frecvent la sugar, dar poate fi observat ¿i la copil. Prezen¡a de sânge în lichidul de vårsåturå este u¿or recunoscut când se noteazå prezen¡a unor striuri („firi¿oare“) ro¿ii ce „coloreazå“ lichidul evacuat. Aceste vårsåturi trebuie suspectate în prezen¡a unor mici pete maronii sau brune în alimentele eliminate. În acest caz, este necesar, pentru a identifica prezen¡a sângelui, så se efectueze un test cu un reactiv tip Hemastix, N-Labstix, Multistix, care eviden¡iazå prezen¡a sângelui, sau så se determine prezen¡a acestuia prin o metodå de laborator. Diagnostic diferen¡ial Se eliminå cu u¿urin¡å vårsåturile colorate ro¿u prin ingestia de sfeclå sau prin ingestia de lichide colorate; vårsåturile „cu aspect brun“ sau „negricios“ a cåror colora¡ie este determinatå de alimente sau medicamente. Vårsåturile ce con¡in sânge de altå origine pot, de asemenea, pune în discu¡ie: un epistaxis înghi- ¡it, recunoscut de coexisten¡a unei hemoragii narinare ¿i/sau de striuri sanguinolente pe peretele posterior al faringelui, eviden¡iate la examenul ORL; hemoptizia – diagnostic rar la copil – recunoscutå prin eliminarea prin tuse de sânge ro¿u aerat ¿i prin identificarea unei cauze pe cli¿eul radiologic toracic; hemoragia bucodentarå importantå, ca urmare a unei adenoidectomii ¿i/sau amigdalectomii.
32 JURNALUL MEDICINEI ROMÂNEªTI – VOL. III, NR. 1-2, AN 2005 Tabelul 1 Conduita de diagnostic în hemoragia digestivå Interogatoriul Examenul clinic Examene complementare Pentru recunoa¿tere Pentru aprecierea gravitå¡ii Pentru precizarea cauzei Identificarea sângelui eliminat – pe gurå – hematemezå – prin anus – melenå; sânge ro¿u Examenul sângelui eliminat – aspect – identificarea sângelui prin stixuri, examene de laborator 1.2. Melena * . Hemoragia de sânge ro¿u-cåråmiziu prin anus ** Eliminarea de sânge prin anus poate pune câteva probleme de identificare. Importan¡a spolierii sanguine Abunden¡a sângelui eliminat Råsunetul hemoragiei: tulburåri func¡ionale prezente Terenul pe care survine hemoragia Antecedente de anemie, cardiopatie, cirozå Studiul „råsunetului“ sistemic al hemoragiei – paloare, tahicardie, hipotensiune arterialå – oligurie Instalarea unei sonde gastrice Aprecierea: – abunden¡ei sângerårii – persisten¡ei sau recidivei hemoragiei Hemograma: hemoglobina, hematocrit Presiunea venoaså centralå Antecedente: – personale – digestive sau non-digestive – familiale Circumstan¡e de survenire a hemoragiei – Agresiuni: toxice, medicamente, traumatisme – Stare patologicå preexistentå Preexeratå Manifeståri asociate: durere Examenul clinic: – al tegumentelor ¿i mucoaselor – al abdomenului – al regiunii anale: tu¿eu rectal Instalarea unei sonde gastrice Prezen¡a de sânge: hemoragie cu origine „înaltå“ certå Abunden¡a sângelui: hemoragie cu originea probabilå dupå unghiul Treitz Studiul hemostazei Explorarea tubului digestiv Hemoragie cu origine „înaltå“ – fibroscopie ¿i/sau radiografie – splenoportografie (eventual) Hemoragie „joaså“ – anuscopie, rectosigmoidoscopie – tranzit baritat gastrointestinal ¿i clismå baritatå – arteriografie selectivå celiacå ¿i mezentericå superioarå Laparotomie exploratorie Diagnosticul pozitiv ¿i diferen¡ial al melenei Se disting în acest caz trei situa¡ii: melenå evidentå; scaune de culoare negricioaså; scaune de aspect normal. • Melena evidentå. Este recunoscutå u¿or prin emisia de sânge negru, lipicios, fetid, izolat sau în asociere cu scaune negre; diagnosticul este u¿or când este urmare a unei hematemeze. În acest caz, melena traduce o leziune, în general „înaltå“, la nivelul pår- ¡ii superioare a tubului digestiv ¿i, în particular, la nivel gastro-duodenal; este vorba de o hemoragie relativ importantå situatå deasupra valvei ileocecale. • Scaune de culoare închiså, negricioaså. Cel mai frecvent este vorba despre scaune închise la culoare, negricioase sau „franc“ negre. Diagnosticul de melenå poate fi sugerat de contextul clinic (coexisten¡a altor hemoragii, în special a hematemezei ¿i/sau hemoragiilor cutaneo-mucoase) ¿i/sau prin identificarea unei cauze. În practica clinicå, conduita este, schematic, urmåtoarea: – de la început trebuie cercetatå prezen¡a de sânge prin stix-uri reactive ce dau un råspuns imediat sau prin o metodå de laborator. În acest mod, se pot elimina cu certitudine scaunele negre de alte cauze: scaunele „negricioase“ ale copiilor constipa¡i (cu scaun la 3-4 zile sau peste acest interval); scaunele colorate prin alimente ingerate (spanac, suc de struguri, dulcea¡å de pere sau peltea de must – din comer¡) sau prin medicamente (bismut, cårbune, fier), scaunele „închise la culoare“ ale copiilor cu anemii hemolitice cronice, al cåror context este, de regulå evident; – o datå afirmatå prezen¡a sângelui, trebuie eliminate „sângerårile“ extra-digestive înghi¡ite: la sugarul alimentat la sân „fisurile“ mamelonului constituie un diagnostic clasic, dar, de obicei, rar; la sugar ¿i copil, epistaxis-ul „înghi¡it“ pune, de asemenea, probleme; la copil, hemoragia buco-dentarå „înghi¡itå“, frecvent secundarå unei extrac¡ii dentare, poate constitui o eroare „grosolanå“, dacå examenul clinic nu este complet. * Melena se traduce prin scaune negre ca påcura, apårute consecutiv sângerårilor de deasupra valvei ileocecale ** Hematochezia reprezintå eliminarea de sânge ro¿u-cåråmiziu sau ro¿u-maroniu, provenit din intestinul sub¡ire distal sau din colonul proximal. În sângerarea ano-rectalå este vorba de sânge ro¿u-aprins prezent la suprafa¡a scaunului
Page 1 and 2: Cuprins REFERATE GENERALE 1. L. Hec
Page 3 and 4: 6 JURNALUL MEDICINEI ROMÂNEªTI -
Page 17 and 18: 3 STUDII CLINICE OLIGOELEMENTS OF T
Page 23 and 24: 4 ARTICOLE DE ORIENTARE ABORDAREA T
Page 27: 5 CAZURI CLINICE HEMORAGIILE/SÂNGE

Cuprins

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?