Raport alegeri PE 2009.pdf - Institutul Social Democrat "Ovidiu Sincai"

More documents

Recommendations

Info

III. Rezultate: explicaţii şi semnificaţii politice a) Statistica oficială În urma alegerilor au rezultat următoarele scoruri (vezi Tabel 1) pentru formaţiunile politice şi candidaţii independenţi înscrişi în cursa electorală: Tabel 1: Rezultatele alegerilor de la 7 iunie 2009 Nr. Listă / candidat Nr. voturi Procent Mandate crt. 1 Alianţa PSD+PC 1.504.218 31,07% 11 2 Partidul Democrat-Liberal 1.438.000 29,71% 10 3 Partidul Naţional Liberal 702.974 14,52% 5 4 Uniunea Democrată Maghiară din România 431.739 8,92% 3 5 Partidul România Mare 419.094 8,65% 3 6 Băsescu Elena 204.280 4,22% 1 7 Partidul Naţional Ţărănesc Creştin 70.427 1,45% - Democrat 8 Abraham Pavel 49.864 1,03% - 9 Forţa Civică 19.436 0,40% - Faţă de alegerile europarlamentare precedente s-au produs următoarele schimbări: Alianţa PSD+PC a câştigat cu un mandat în plus faţă de anul 2007; Partidul Democrat- Liberal a obţinut mai puţin cu trei mandate decât PD, iar dacă însumăm şi scorul PLD (care a fuzionat cu PD, formând PD-L), atunci scăderea este de 6 mandate; PNL a obţinut mai puţin cu un mandat decât în 25 noiembrie 2007; UDMR a obţinut un mandat în plus faţă de anul 2007; principala noutate o reprezintă intrarea PRM în PE, cu trei mandate; la fel ca şi în anul 2007 a intrat în PE un candidat independent, acum a fost Elena Băsescu, în 2007 a fost László Tőkés. Figura 1: Distribuţia voturilor pe judeţe, în funcţie de partidul câştigător Sursa: www.cotidianul.ro 18
Din perspectiva statisticii electorale constatăm faptul că PD-L a câştigat cele mai multe voturi în 18 judeţe şi în 4 sectoare ale Municipiului Bucureşti (vezi figura 1), Alianţa PSD+PC a obţinut cele mai multe voturi în 16 judeţe şi în două sectoare din Bucureşti, iar UDMR a cucerit cele mai numeroase voturi în 6 judeţe. Celelalte două partide care au intrat în PE, PNL şi PRM nu au câştigat alegerile în niciunul dintre judeţe. b) Prezenţa la vot Analiza dinamicii prezenţei la vot a electorilor din România în perioada 1990-2009 (vezi figura 2) scoate în evidenţă o realitate îngrijorătoare: între alegerile din 20 mai 1990 şi până la 7 iunie a.c. aproape 60% din cetăţenii români cu drept de vot au ales să nu mai participe la procesul electoral. Cum se explică această dramatică scădere a nivelului participării electorilor români la alegeri? Câteva explicaţii ar putea clarifica această importantă problemă: • Pentru români, de la entuziasmul general al participării la primele alegeri libere în 20 mai 1990 politica a cunoscut un proces continuu de „dezvrăjire”. În două decenii de democraţie România a cunoscut, cel puţin formal, patru alternanţe democratice la putere (1996, 2000, 2004, 2008) dar această situaţie nu a însemnat renaşterea speranţelor în virtuţile politicii, ci, dimpotrivă, a întărit grupul celor care cred că, indiferent de doctrinele afişate, partidele sunt identice. Numeroase studii comparative indică faptul că românii intră în categoria europenilor care au cea mai mică încredere în Parlament şi partidele politice; • Din categoria actorilor având responsabilităţi privind scăderea participării la vot, alături de partidele politice, nu poate fi exclusă mass-media. Presa a adoptat constant nu doar o atitudine conflictual-critică ci şi una delegitimatoare la adresa partidelor politice şi oamenilor politici. Atitudinea critică din partea mass-media la adresa partidelor politice este firească în orice democraţie, dar într-o societate aflată în curs de democratizare adesea mesajul critic s-a transformat într-unul caricaturizant, informaţia fiind substituită cu opinia, iar analiza cu stilul pamfletar; • Sistemul de partide a luat forma unei partitocraţii, adică a unei organizări oligarhice a formaţiunilor politice, în care interesul public este înlocuit prin interesul personal sau de grup. Partidele politice din România nu sunt preocupate să-şi întărească legăturile cu întreg corpul social, iar acesta să se manifeste activ, prin vot, ci depun cea mai mare energie doar pentru conservarea legăturilor cu un nucleu electoral, care nu este important prin sine, ci prin faptul că facilitează accesul la resursele publice, în urma alegerilor. Astfel, sentimentul de inutilitate a cetăţenilor transmis de partitocraţia din România are ca reacţie directă respingerea politicii, adică absenteismul; • O parte a cetăţenilor nu se mai consideră dependenţi de puterea politică şi de resursele puse la dispoziţie de stat, astfel încât dezinteresul pentru treburile publice este considerat şi o formă de emancipare; • Alegerile de la 7 iunie nu sunt decât un caz particular al trendului descendent al participării la vot. La 7 iunie a.c. au participat mai puţini votanţi decât la primele alegeri europarlamentare din România, cele care au avut loc la 25 19
Page 1 and 2: Bucureşti, Str. Atena nr. 11, Sect
Page 3 and 4: 7 iunie 2009 reprezintă momentul s
Page 5 and 6: II. Pregătirea şi desfăşurarea
Page 7 and 8: alegători în şapte luni. Având
Page 9 and 10: afişându-se la diferite eveniment
Page 11 and 12: empirică a celei mai eurocentrice
Page 13 and 14: principalii candidaţi, PNL a mizat
Page 15 and 16: Incontestabilul naţional-populism
Page 17: câteva scene groteşti arătându-
Page 21 and 22: c) PD-L - declinul continuă Analiz
Page 23 and 24: acesta şi acceptă conducerea real
Page 25 and 26: ponderea ei în societatea românea
Page 27 and 28: caz din istoria recentă a alegeril
Page 29 and 30: Scăderea mediei europene a prezen
Page 31 and 32: . Partidul Socialiştilor Europeni
Page 33 and 34: (pretutindeni acolo unde avuţia es
Page 35 and 36: socialiştii, deturnând o mare par
Page 37 and 38: Concluzii 1. Principala semnificaţ
Page 39 and 40: 11. Majoritatea partidelor politice
Page 41 and 42: • punerea bazelor unei politici e
Page 43 and 44: Anexe 1. Tabel comparativ al număr
Page 45 and 46: Ungureanu şi Marian Jean Marinescu
Page 47: 7 iunie - Bucureşti - Preşedintel

Raport alegeri PE 2009.pdf - Institutul Social Democrat "Ovidiu Sincai"

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?