Raport alegeri PE 2009.pdf - Institutul Social Democrat "Ovidiu Sincai"

Din perspectiva statisticii electorale constatăm faptul că PD-L a câştigat cele mai
multe voturi în 18 judeţe şi în 4 sectoare ale Municipiului Bucureşti (vezi figura 1),
Alianţa PSD+PC a obţinut cele mai multe voturi în 16 judeţe şi în două sectoare din
Bucureşti, iar UDMR a cucerit cele mai numeroase voturi în 6 judeţe. Celelalte două
partide care au intrat în PE, PNL şi PRM nu au câştigat alegerile în niciunul dintre judeţe.
b) Prezenţa la vot
Analiza dinamicii prezenţei la vot a electorilor din România în perioada 1990-2009
(vezi figura 2) scoate în evidenţă o realitate îngrijorătoare: între alegerile din 20 mai 1990
şi până la 7 iunie a.c. aproape 60% din cetăţenii români cu drept de vot au ales să nu mai
participe la procesul electoral. Cum se explică această dramatică scădere a nivelului
participării electorilor români la alegeri? Câteva explicaţii ar putea clarifica această
importantă problemă:
• Pentru români, de la entuziasmul general al participării la primele alegeri libere
în 20 mai 1990 politica a cunoscut un proces continuu de „dezvrăjire”. În două
decenii de democraţie România a cunoscut, cel puţin formal, patru alternanţe
democratice la putere (1996, 2000, 2004, 2008) dar această situaţie nu a
însemnat renaşterea speranţelor în virtuţile politicii, ci, dimpotrivă, a întărit
grupul celor care cred că, indiferent de doctrinele afişate, partidele sunt
identice. Numeroase studii comparative indică faptul că românii intră în
categoria europenilor care au cea mai mică încredere în Parlament şi partidele
politice;
• Din categoria actorilor având responsabilităţi privind scăderea participării la
vot, alături de partidele politice, nu poate fi exclusă mass-media. Presa a
adoptat constant nu doar o atitudine conflictual-critică ci şi una delegitimatoare
la adresa partidelor politice şi oamenilor politici. Atitudinea critică din partea
mass-media la adresa partidelor politice este firească în orice democraţie, dar
într-o societate aflată în curs de democratizare adesea mesajul critic s-a
transformat într-unul caricaturizant, informaţia fiind substituită cu opinia, iar
analiza cu stilul pamfletar;
• Sistemul de partide a luat forma unei partitocraţii, adică a unei organizări
oligarhice a formaţiunilor politice, în care interesul public este înlocuit prin
interesul personal sau de grup. Partidele politice din România nu sunt
preocupate să-şi întărească legăturile cu întreg corpul social, iar acesta să se
manifeste activ, prin vot, ci depun cea mai mare energie doar pentru
conservarea legăturilor cu un nucleu electoral, care nu este important prin sine,
ci prin faptul că facilitează accesul la resursele publice, în urma alegerilor.
Astfel, sentimentul de inutilitate a cetăţenilor transmis de partitocraţia din
România are ca reacţie directă respingerea politicii, adică absenteismul;
• O parte a cetăţenilor nu se mai consideră dependenţi de puterea politică şi de
resursele puse la dispoziţie de stat, astfel încât dezinteresul pentru treburile
publice este considerat şi o formă de emancipare;
• Alegerile de la 7 iunie nu sunt decât un caz particular al trendului descendent
al participării la vot. La 7 iunie a.c. au participat mai puţini votanţi decât la
primele alegeri europarlamentare din România, cele care au avut loc la 25
19