Raport alegeri PE 2009.pdf - Institutul Social Democrat "Ovidiu Sincai"

mecanismele administrative ale statului, care au fost întotdeauna importante în alegerile
din România.
Strategia lui Crin Antonescu, principalul vector politic al PNL, a fost de a mări
scorul electoral al partidului său prin creşterea ratei de participare, mizând pe un discurs
de delimitare faţă de coaliţia de guvernământ şi chiar faţă de unele din acţiunile din trecut
ale partidului. Această strategie nu a dat rezultate deoarece: i) trebuia să învingă
scepticismul unei bune părţi a electoratului faţă de întreaga clasă politică; ii) pentru ca un
asemenea tip de discurs să aibă rezultate el trebuie să fie susţinut mediatic în mod masiv,
or acest lucru nu s-a întâmplat, astfel încât audienţa sa a fost limitată; iii) credibilitatea
PNL ca alternativă la partidele aflate la guvernare era discutabilă, deoarece o parte din
dificultăţile cu care se confruntă România în momentul de faţă sunt imputabile guvernului
Călin Popescu-Tăriceanu. Or, pentru majoritatea alegătorilor, nuanţările lui Crin
Antonescu privind performanţele discutabile ale guvernului PNL fie nu au fost credibile,
fie au fost prea puţin relevante.
Geografia electorală indică faptul că PNL nu a fost pe primele două locuri în
niciun judeţ, ocupând locul trei, după cuplul PSD/PD-L sau chiar locul patru, după
UDMR, în judeţele cu importante comunităţi maghiare.
Un alt factor care poate explica rezultatul sub aşteptările liderilor PNL se află în
chiar structura votanţilor partidului. Faptul că ziua alegerilor a fost urmată de încă o zi
liberă a afectat votanţii potenţiali ai PNL (situaţi preponderent în marile oraşe, cu venituri
peste medie, având până în 45 de ani), care au preferat să plece în vacanţă.
Contestarea de către PNL a rezultatelor votului, acuzând fraude masive, trebuie
luată în calcul, dar nici liberalii nici altcineva nu au produs (încă) argumente credibile
pentru a susţine fraudarea masivă a alegerilor. Până la producerea unor dovezi concrete
privind nivelul fraudării alegerilor, rezultatul alegerilor din 7 iunie trebuie explicat prin
managementul defectuos de la nivel central şi local al PNL dar şi prin defazarea
ideologică a partidului. Lipsit de atractivitatea pe care puterea guvernamentală o exercită
întotdeauna asupra unui electorat conservator precum cel român şi în lipsa unei
modernizări a mesajului politico-ideologic, PNL riscă să se transforme din singurul partid
istoric încă activ într-un alt partid istorie.
f) UDMR – succesul disciplinei minoritare
Singura incertitudine pentru UDMR în privinţa alegerilor europarlamentare era
dacă va reuşi să obţină două sau trei mandate, în funcţie de prezenţa la vot. O prezenţă
ridicată la nivel naţional reducea şansele UDMR de a avea trei mandate. Predicţiile
privind participarea la vot indicau o prezenţă scăzută, astfel încât liderii UDMR au folosit
mijloacele aflate la dispoziţie pentru mobilizarea la vot. Deopotrivă preoţii catolici şi
reformaţi au îndemnat oamenii să meargă la vot. Presa în limba maghiară a cerut şi ea
etnicilor unguri să participe la vot. Primarii şi consilierii din UDMR au participat de
asemenea la activizarea unui electorat relativ disciplinat. În final, rezultatul a fost cel
dorit, ajungându-se la o supra-reprezentare a etniei maghiare prin cele trei mandate
obţinute la 7 iunie. Dacă mai observăm că pe locul unu şi trei al listei UDMR se află
purtătorii unui mesaj şi ai unei agende ne-europene care exprimă viziunea unei minorităţi
a minorităţii maghiare, ajungem la concluzia că din cauza indiferenţei şi indisciplinei
majorităţii cetăţenilor români, minoritatea euro-negativă va fi prezentă în PE cu mult peste
24