Intelligence - Serviciul Român de Informaţii

George Cristian Maior, atent în a pune de acord generează o structură complexă de comunicare,
părţile întregului volum. construită în jurul unui set de obiective care îi asigură
simultan unitatea de scop şi adaptabilitatea la mediul în
Autorul revine asupra conceptului de gândire strategică care operează”): ignorarea acestora şi lipsa de
abordat de George Cristian Maior în lucrarea deschidere faţă de acestea duce fără putinţă de eludare
Incertitudine. Gândire strategică şi relaţii internaţionale în la marginalizarea şi excluderea din sistem a statului
secolul XXI, RAO, Bucureşti, 2008, lucrare în care se respectiv.
susţine necesitatea schimbării logicii pregătirii strategiei
de apărare naţională. În sprijinul acestei idei, directorul Aflăm din subcapitolul amintit stadiul dezinformării în
SRI, aduce două concepte noi rezultate din cele mai noi această eră numită digitală, despre războiul cibernetic,
analize ale ştiinţelor sociale: statul-reţea şi non-statul şi este bloguri, pirateria electronică, despre cine controlează internetul
etc.
Profesor universitar de sociologie, Vasile
Sebastian Dâncu oferă cititorilor şi o suită de
teste privind România actuală în percepţia
cetăţenilor români, cu întrebări privind încrederea
în autorităţi în relaţie cu rezolvarea riscurilor
inundaţiilor, deşeurilor chimice, poluării atmosferice etc.
Al treilea subcapitol, semnat de Mihaela Matei,
doctorand în relaţii internaţionale al Şcolii
Naţionale de Ştiinţe şi Administraţie, cu o
bogată experienţă în politici de securitate în
cadrul NATO şi UE, este intitulat Transformarea
serviciilor de informaţii: management şi procese pentru o
revoluţie în intelligence. Foarte binevenită este
expunerea argumentelor pentru o transformare
a inteligence de la competiţia cu mediul de afaceri şi
societatea civilă (într-o lume în care informaţia
circulă rapid, ceea ce impune prioritar analiza
informaţiilor, valoarea acesteia şi nu deţinerea ei) la
definirea inamicului devenită tot mai dificil de
fixat (au ajuns să influenţeze în mod determinat
agenda politică a statelor de la corporaţii şi
ONG-uri la grupuri teroriste care deţin propriul
aparat de informaţii, spionaj şi contraspionaj,
grupuri paramilitare etc.), de la dinamica
accelerată a fluxurilor de bunuri, persoane, la
mobilitatea reţelelor teroriste (nóta béne:
terorismul cibernetic, auto radicalizarea pe
internet, furtul de informaţii clasificate etc.) la
fenomenele mai puţin sau deloc studiate (crizele
economice sau alimentare globale, pandemiile,
exploziile demografice în Lume, schimbările
climaterice), de la informaţia secretă la aceeaşi
informaţie devenită publică în acelaşi timp.
Interesantă şi operaţională este expunerea celor
apreciat în contextul studiului pentru afirmaţia trei „crize” ale intelligence-ului actual: politic şi
necesităţii găsirii unei forme de explicare a legăturii politizare, birocratizare şi compartimentalizare, strategic versus
dintre forma tradiţională a relaţiilor internaţionale, tactic într-un întreg subcapitol.
bazate pe stat şi teritoriu şi noile forme ale acestor relaţii,
apărute în urma procesului de globalizare. Este foarte Concluzia rezultată este că eficienţa unui serviciu secret
bine primită pentru lămurirea cititorilor, specialişti în este determinată de capacitatea acestuia de a se
alte domenii, colaterale politicii şi relaţiilor schimba, de a putea influenţa mediul de securitate în
internaţionale, atenţionarea făcută în cartea lui George interiorul căruia acţionează. În revoluţia intelligence-lui
Cristian Maior şi reluată de Vasile Sebastian Dâncu esenţial este în prezent să fie flexibil şi adaptabil în
în lectură cu poziţia statelor faţă de reţele („centre care
actele lui de proiectare.
martie-mai 2011 55