Intelligence - Serviciul Român de Informaţii

întreaga arhitectură de intelligence trebuie reproiectată, structurată în reţele, pentru a-şi putea îndeplini
indiferent de nivel, macro sau micro, prin prisma celui obiectivele şi a obţine o poziţie avantajoasă în cadrul
de-al doilea atribut: deschiderea. Ponderea principală în unui sistem, oricare ar fi acesta.
orice proces intelligence revine astăzi deschiderii.
Orice proces intelligence trebuie perceput prin prisma
Al doilea provine din contradicţia existentă între unui intelligence al cunoaşterii, în care esenţa şi
cunoaştere şi secret, putând fi considerat de fapt o ponderea covârşitoare o are deschiderea şi nu
consecinţă a primului argument. Intre cunoaştere şi secretizarea. Societăţile comuniste au pierdut Războiul
secret se manifestă de secole, indiferent de regimul de Rece şi datorită neînţelegerii pe deplin a utilităţii
conducere al statului-naţiune, un antagonism pregnant, computerului şi a reţelelor, dar şi importanţa libertăţii
descris într-o manieră lucidă şi pertinentă de unul din cei cunoaşterii. A încerca astăzi să aplici aceleaşi reguli şi
mai importanţi exponenţi ai activităţii intelligence structuri, specifice vechilor concepte şi paradigme,
americane: “În primul rând, majoritatea celor mai poate echivala cu un 'sărut al morţii' în planul cunoaşterii
importante contribuţii aduse literaturii de specialitate sau mult mai plastic subliniat 'a spiona înseamnă a muri;
intelligence nu trebuie să fie clasificate deloc ca secrete. numai idioţii recurg la acest tip de activităţi dubioase.
Acestea pot apărea în presa zilnică, iar inamicii noştri nu Numai organizaţiile care dispun de capacităţi
vor obţine nimic mai mult decât obţin prin publicarea intelligence inadecvate şi de strategii de achiziţionare a
articolelor din alte publicaţii profesioniste. Bineînţeles cunoaşterii inferioare caută să obţină informaţii prin
că aceştia vor beneficia într-un anumit mod; vor mijloace ilegale şi lipsite de etică' .
beneficia aşa cum în prezent beneficiază în urma citirii
revistelor Foreign Affairs sau The Infantry Journal. Pe De altfel, pentru a înţelege cu exactitate ce se întâmplă
de altă parte, un alt tip de contribuţii se referă la secretele astăzi ar trebui să enumerăm câteva evoluţii definitorii
comerciale care ar trebui clasificate. ale căii parcurse de la Era Industrială la Era
Informaţională spre Era Intelligence (Tyson, 2002).
Dar acest motiv ne împiedică să le scriem sau să fie Aceste evoluţii pot fi caracterizate după cum urmează:
circulate în publicaţii? În fiecare zi trebuie să decidem
asupra procedurilor de securitate corecte cu privire la ? Anii 1900 Managementul ştiinţific, încorporarea
materialele sensibile. O realitate evidentă este principiilor universale de eficienţă şi naşterea ingineriei
constituită de faptul că “securitatea” şi avansarea industriale.
cunoaşterii se află într-o stare de conflict fundamental.
Singura raţiune pentru care ajungem undeva este ? Anii 1930 Managementul relaţiilor umane, acoperă
datorată faptului că nu cerem nicio securitate perfectă şi dezvoltarea profesională şi psihologia motivaţiei.
nicio dezbatere fără sfârşit a secretelor de stat. Noi
ajungem undeva sau atingem un anumit nivel deoarece ? Anii 1940 Cercetarea operaţională, declanşată de
necesitatea pentru compromis în ambele cazuri este apariţia computerelor; soluţionarea problemelor
foarte bine şi pe deplin înţeleasă.” utilizând modelele cantitative.
Numai cunoaşterea ne permite evoluţia ca specie
umană. De modul cum abordăm cunoaşterea depinde
ritmul progresului înregistrat de orice stat-naţiune, grup
social ori individ în parte. Însă, nu cunoaşterea în sine
este cea care crează valoare, ci numai liderii şi elitele,
cultura şi infrastructura (în reţele de 'tehnologia
cunoaşterii' şi nu în 'tehnologia secretului'). În
consecinţă, ceea ce liderii şi elitele sunt chemaţi să
realizeze într-o lume haotică este tocmai regândirea
organizaţiilor lor prin intermediul conceptelor şi nu
prin elaborarea de reguli şi structuri.
Într-o mare măsură, există destule semne de îndoială că
actualele structuri de intelligence, atât în cazul
democraţiilor consolidate, cât şi în democraţiile în
formare, cum este şi cazul nostru, înţeleg pe deplin
faptul că toate organizaţiile private şi de stat (şi, mai ales,
toate birocraţiile guvernamentale) au la bază sisteme de
conducere/guvernare, discipline manageriale care se
bazează pe un model corporativ ce a devenit irelevant.
De aceea, disciplina intelligence trebuie privită astăzi
prin prisma cunoaşterii colective a organizaţiei
INTELLIGENCE