Intelligence - Serviciul Român de Informaţii

Estul, vestul si restul... se ocupe Ion Lissievici. Aprobând studiul şi proiectul
de reorganizare propuse de Lissievici, ministrul de
În urma instaurării guvernului condus de mareşalul război îl numeşte şef al Serviciului de Informaţii (noua
Antonescu şi a organizării SSI, Lissievici este numit şef denumire a SSI) trecut în subordinea Armatei. Din
al Secţiei I Informaţii din cadrul SSI din 1 mai 1941. păcate, Lissievici va ocupa acest post o perioadă foarte
Potrivit noii organizări, această secţie avea ca misiune să scurtă de timp, din septembrie 1944 până în decembrie
procure şi să difuzeze informaţii de ordin extern care
interesau Marele Stat - Major şi, alături de Secţia a II-a
1944, când va fi schimbat din funcţie.
Contrainformaţii, Secţia a III-a Legături cu Serviciile de Motivele care ţin de această schimbare sunt complexe şi
Informaţii Străine şi Secţia IV Contraspionaj, au la bază noua
reprezenta fundamentul muncii de informaţii în cadrul orientare a României
SSI-ului. de după 1944 şi
implicit schimbarea
Ion Lissievici s-a aflat la conducerea "Eşalonului legăturilor cu URSS.
Mobil" al SSI în campania din Est, având în subordine În acest sens, trebuie
şi Agentura Frontului de Est în perioada mai-august precizat faptul că
1944. Acest Eşalon Mobil a fost principala structură de superiorii din serviinformaţii
pe frontul de Est în războiul antisovietic. ciile sovietice au
Considerat ca un SSI în variantă mai mică, dar şi interzis Serviciului de
mobilă, Eşalonul avea ca principale misiuni: Informaţii românesc
orice legătură exter-
? procurarea de informaţii despre armatele sovietice nă, procedând în
angajate în lupte; acelaşi timp la numeroase
arestări de
? apărarea spatelui armatei române de acţiuni de cadre. Lissievici
spionaj, sabotaj şi terorism; reacţionează, întocmind
un raport către ministrul de război prin care
? recuperarea oricăror documente militare sovietice prezintă situaţia "funcţionarilor timoraţi prin măsurile
găsite pe câmpul de luptă; privative de libertate ce s-au luat de către organele
sovietice", argumentând totodată că acest fapt
În plus, cadrele din Eşalonul Mobil erau obligate să afectează grav prestaţia şi randamentul serviciului. Din
asiste la interogarea prizonierilor de război, a acest moment, Lissievici devine un personaj incomod,
dezertorilor şi a partizanilor prinşi. În luna iulie 1943, în care trebuie înlăturat din structurile superioare ale
momentul în care Cristescu pleacă în concediu,
Lissievici va avea ocazia de a prelua conducerea SSI-lui.
serviciului.
Cu ocazia reorganizării SSI, datorită calitaţilor sale şi a
contribuţiei sale informative, Eugen Cristescu îl
Lissievici şi ordinul mareşalului Antonescu
propune pe Ion Lissievici în funcţia de subdirector, Comandantul militar din Odessa, la scurtă vreme după
acesta devenind astfel oficial locţiitorul şefului SSI. cucerirea Odessei de către trupele române în anul 1942,
Eugen Cristescu relatează în memoriile sale şi acest transmitea o informaţie conform căreia, datorită
lucru, subliniind calităţile deosebite ale lui Lissevici. numărului mare de arestări a celor suspectaţi a fi
"Ca ajutor al şefului, îndeplinind funcţia de subdirector partizani ai sovieticilor, se aflau în închisorile care
general, m-a substituit adesea în condiţii mulţumitoare funcţionau peste capacităţile maxime. În acest context
şi cu toată onestitatea, căci era şi un om onest". se cerea acordul Presedinţiei Consiliului de Miniştri ca
simplii complici să nu mai fie judecaţi de Curtea
În decembrie 1943, conform ordinului ministrului Marţială, ci internaţi într-un lagăr special, urmând ca
apărarii naţionale, Lissievici este numit comandant al
Regimentului 4 Artilerie Grea, în ciuda protestelor lui
doar partizanii activi să fie judecaţi.
Cristescu, care nu este de acord cu această mutare, SSI prezintă un raport cu situaţia şi soluţia propusă,
considerându-l pe Lissievici ca fiind greu de înlocuit. document pe care mareşalul Antonescu ar fi notat: " nu,
toţi partizanii - activi sau complici - să fie împuscaţi.
După evenimentele din august 1944, Cristescu Acest ordin să fie comunicat şi guvernămintelor
părăseşte conducerea SSI, preluată temporar de Traian Basarabiei şi Bucovinei. În aprilie 1942 ordinul în
Borcescu, şef al Secţiei II Contrainformaţii. Tot acum, rezoluţie este trimis către SSI pentru executare.
SSI trece din subordinea Preşedinţiei Consiliului de Cristescu îl prezintă lui Lissievici, pe atunci şef al
Miniştri în cea a ministrului de război, generalul Mihail Secţiei I Informaţii din SSI şi al Eşalonului Mobil care
Racoviţă. În acest sens, acesta din urmă va dispune consideră hotărârea de a împuşca oamenii fără judecată
"studiul organizării, încadrării şi stabilirii misiunilor drept "pripită şi inumană" şi care "poate da naştere la
Serviciului de Informaţii", activitate de care urmează să erori regretabile".
martie-mai 2011 61