Articole <strong>de</strong> sinteza <strong>Jurnalul</strong> <strong>de</strong> <strong>Chirurgie</strong>, Iasi, 2007, Vol. 3, Nr. 2 [ISSN 1584 – 9341]severe <strong>de</strong> gradul III, cu evoluţie dificilă, aducând ca argument că în<strong>de</strong>părtarea esofagului lezatsca<strong>de</strong> morbiditatea şi cheltuielile <strong>de</strong> reinserţie socio-profesională a pacienţilor, operaţia fiindmai puţin riscantă în absenţa complicaţiei reprezentate <strong>de</strong> perforaţie. Efectuareaesofagoplastiei în acelaşi timp operator este consi<strong>de</strong>rată riscantă, fiind mai pru<strong>de</strong>ntăefectuarea ei după un interval <strong>de</strong> timp <strong>de</strong> la esofagectomia cu esofagostomie cervicală şigastro- sau jejunostomie, timp în care pacientul se stabilizează.MANAGEMENTUL PRIMAR AL INGESTIEI DE BATERII-BUTONGeneralităţiAbordarea separată în cadrul managementului primar a problemei ingestiei bateriiloreste justificată <strong>de</strong> necesitatea tratamentului rapid în astfel <strong>de</strong> cazuri, altfel producându-secomplicaţii foarte grave.Inci<strong>de</strong>nţa cazurilor <strong>de</strong> ingestie <strong>de</strong> baterii-buton a crescut începând din 1970, odată cucreşterea accesului la aparatura electronică ce le utilizează (ceasuri, instrumente <strong>de</strong> calcul,jucării etc.).În SUA s-au raportat circa 1800 <strong>de</strong> cazuri <strong>de</strong> astfel <strong>de</strong> acci<strong>de</strong>nte în 2000, inci<strong>de</strong>nţafiind mai mare la băieţi, dar circa 90% din cazuri s-au prezentat în primele 72 <strong>de</strong> ore <strong>de</strong> laingestie, consecinţele fiind minore [35,36].EtiopatogenieAceste baterii conţin hidroxid <strong>de</strong> sodiu sau <strong>de</strong> potasiu în concentraţii mari. Severitatealeziunilor este influenţată <strong>de</strong> durata contactului cu mucoasa şi <strong>de</strong> metalul greu ce intră încompoziţia bateriei, mercurul fiind cel mai toxic. Bateriile cu diametrul mai mare <strong>de</strong> 15 mmsunt mai periculoase, <strong>de</strong>oarece rămân impactate la nivelul strâmtorilor esofagiene [37].Leziunea mucoasei este rezultatul a trei efecte: necroza <strong>de</strong> lichefiere secundară acţiuniicaustice a substanţei alcaline din compoziţia bateriei (concentraţii <strong>de</strong> 26-45%); <strong>de</strong>scărcărileelectrice locale; efectul direct al presiunii bateriei asupra ţesutului.Leziunile sunt foarte grave atunci când bateria rămâne blocată în esofag; în două oreacestea au o profunzime importantă, iar perforaţia apare după 6 ore [36].Măsuri terapeuticeIngestia bateriilor constituie o urgenţă extremă, ce impune măsuri terapeutice şidiagnostice rapi<strong>de</strong>, dacă obiectul se află la nivelul esofagului sau dacă persistă în stomac(endoscopie) (Fig. 2). Dacă după trecerea bateriei dincolo <strong>de</strong> pilor apar semne <strong>de</strong> ocluzie sauperitonită se indică laparotomia <strong>de</strong> urgenţă.MANAGEMENTUL SECUNDARDin săptămâna 2-4 după acci<strong>de</strong>nt, când epitelizarea este în plină formare se începetratamentul dilatator ce se va continua atât timp cât este necesar în funcţie <strong>de</strong> stareafuncţională şi locală a bolnavului [20,38].Dilataţia se poate efectua cu bujii <strong>de</strong> diferite dimensiuni, dar există pericolulperforaţiei fiind o metodă oarbă. Se pot utiliza bujii <strong>de</strong> plastic tip Savary - Guillard. La copii,cu stenoze izolate sau persistente se poate folosi un cateter cu balon gonflabil tip Gruntzing,preluat din tehnica angioplastiei. Poziţionarea acestuia se face sub control endoscopic şifluoroscopic, balonaşul fiind umplut cu substanţă <strong>de</strong> contrast. Sonda <strong>de</strong> dilataţie va fi dirijatăîn aşa fel încât să nu intereseze numai zona cicatriceală, care se poate rupe. [20]Dilataţia endoscopică cu balon ghidat. Endoscopia i<strong>de</strong>ntifică şi rezolvă incertitudinile<strong>de</strong> diagnostic iar dilataţiile se fac sub control radiologic; pacientul care suportă aceste dilataţiiare o stare generală bună, durerea este mult atenuată în comparaţie cu meto<strong>de</strong>le oarbe şi îşipoate relua alimentaţia. Dezavantajul meto<strong>de</strong>i este reprezentat <strong>de</strong> necesitatea anestezieigenerale [4,20,38].137
Articole <strong>de</strong> sinteza <strong>Jurnalul</strong> <strong>de</strong> <strong>Chirurgie</strong>, Iasi, 2007, Vol. 3, Nr. 2 [ISSN 1584 – 9341]Dilataţia prin fir continuu trecut prin cavitatea bucală, esofag, stomac şi gastrostomie.Acest proce<strong>de</strong>u este aplicat în stenozele întinse cu interesarea în totalitate a esofagului saustenoze multiple etajate. [20,38]. Prezenţa unor astfel <strong>de</strong> stenoze impune dilataţii precoce printrecerea unui fir sau cateter subţire în stomac, care va permite introducerea ulterioară a unorbujii prin gastrostomie, ce foloseşte în acelaşi timp, şi pentru alimentaţie. Sunt utilizate bujiiTucker trecute prin gastrostomie şi ghidate <strong>de</strong> firul trecut prin esofag. Metoda nu trebuieabsolutizată.Stenozele limitate la 1-2 cm lungime care nu răspund la dilataţie, vor beneficia <strong>de</strong>injectarea locală, sub control endoscopic <strong>de</strong> steroizi. După instilare se vor relua dilataţiile,rezultatele fiind încurajatoare [20,38].INGESTIA BATERIEILOCALIZARE PRIN RX. TORACICĂ&ABDOMINALĂESOFAG STOMAC DINCOLO DE PILORRX DUPĂ 48 ORESTOMACENDOSCOPIEDE URGENŢĂOBSERVAŢIEFig. 2 Managementul ingestiei bateriilor-buton [4]CONCLUZIIManagementul eficient şi corect al esofagitelor postcaustice începe chiar <strong>de</strong> la loculacci<strong>de</strong>ntului şi presupune o colaborare multidisciplinară, toate măsurile terapeutice vizândreducerea pe cât posibil a tendinţei către stenoză cicatriceală, situaţie ce aduce pacientul înfaţa unei noi provocări reprezentate <strong>de</strong> intervenţia chirurgicală <strong>de</strong> reconstrucţie sau by-passesofagian.BIBLIOGRAFIE1. Ray JF 3rd, Myers WO, Lawton BR, Lee FY, Wenzel FJ, Sautter RD. The natural history of liquid lyeingestion. Arch Surg. 1974; 109(3): 436-439.2. Hawkins DB, Demeter MJ, Barnett TE. Caustic ingestion: controversies in management – a review of 214cases. Laryngoscope. 1980; 90(1): 98-109.3. Ti TK. Oesophageal carcinoma associated with corrosive injury: presentation and treatment withoesophageal resection. Br J Surg. 1983; 70(4): 223-225.4. Loeb PM, Nunez MJ. Caustic injury to the upper gastrointestinal tract. In: Feldman M, Friedman LS,Sleisenger MH, editors. Sleisenger&Fordtran’s Gastrointestinal and Liver Disease, 7 th edition.Phila<strong>de</strong>lphia: Elsevier Science, Saun<strong>de</strong>rs; 2002. p. 399-407.5. Leape LL, Ashcraft KW, Scarpelli DG, Hol<strong>de</strong>r TM. Hazard to health: liquid lye. N Engl J Med. 1971;284(11): 578-581.6. Byrne WJ. Foregn bodies, bezoars and caustic ingestion. Gastrointest Endosc Clin N Am. 1994; 4(1): 99-119.138
- Page 2 and 3:
Jurnalul de Chirurgie, Iasi, 2007,
- Page 4 and 5:
Jurnalul de Chirurgie, Iasi, 2007,
- Page 6: Jurnalul de Chirurgie, Iasi, 2007,
- Page 10 and 11: Editorial Jurnalul de Chirurgie, Ia
- Page 12 and 13: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 16 and 17: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 20 and 21: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 22 and 23: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 24 and 25: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 26 and 27: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 30 and 31: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 32 and 33: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 34 and 35: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 36 and 37: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 38 and 39: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 40 and 41: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 42 and 43: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 44 and 45: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 46 and 47: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 48 and 49: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 50 and 51: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 52 and 53: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 54 and 55: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 58 and 59: Articole de sinteza Jurnalul de Chi
- Page 60 and 61: Articole originale Jurnalul de Chir
- Page 62 and 63: Articole originale Jurnalul de Chir
- Page 64 and 65: Articole originale Jurnalul de Chir
- Page 66 and 67: Articole originale Jurnalul de Chir
- Page 68 and 69: Articole originale Jurnalul de Chir
- Page 70 and 71: Articole originale Jurnalul de Chir
- Page 72 and 73: Articole originale Jurnalul de Chir
- Page 74 and 75: Articole originale Jurnalul de Chir
- Page 76 and 77: Articole originale Jurnalul de Chir
- Page 78 and 79: Articole originale Jurnalul de Chir
- Page 80 and 81: Articole originale Jurnalul de Chir
- Page 82 and 83: Articole originale Jurnalul de Chir
- Page 84 and 85: Cazuri clinice Jurnalul de Chirurgi
- Page 86 and 87: Cazuri clinice Jurnalul de Chirurgi
- Page 88 and 89: Cazuri clinice Jurnalul de Chirurgi
- Page 90 and 91: Anatomie si tehnici chirurgicale Ju
- Page 92 and 93: Anatomie si tehnici chirurgicale Ju
- Page 94 and 95: Anatomie si tehnici chirurgicale Ju
- Page 96 and 97: Anatomie si tehnici chirurgicale Ju
- Page 98 and 99: Anatomie si tehnici chirurgicale Ju
- Page 100 and 101: Articole multimedia Jurnalul de Chi
- Page 102 and 103: Articole multimedia Jurnalul de Chi
- Page 104 and 105: Articole multimedia Jurnalul de Chi
- Page 106 and 107:
Articole multimedia Jurnalul de Chi
- Page 108 and 109:
Articole multimedia Jurnalul de Chi
- Page 110 and 111:
Articole multimedia Jurnalul de Chi
- Page 112 and 113:
Articole multimedia Jurnalul de Chi
- Page 114 and 115:
Istorie Jurnalul de Chirurgie, Iasi
- Page 116 and 117:
Recenzii Jurnalul de Chirurgie, Ias
- Page 118 and 119:
Recenzii Jurnalul de Chirurgie, Ias
- Page 120 and 121:
Recenzii Jurnalul de Chirurgie, Ias
- Page 122 and 123:
Recenzii Jurnalul de Chirurgie, Ias