Revista "Administrarea publică" iulie – septembrie 2006 nr. 3

ISSN 1813-8489ADMINISTRAREAPUBLICÃRevistă metodico-ştiinţificătrimestrialăfondatã în noiembrie 1993iulie - septembrie 2006nr. 3 (51)republica moldovala 15 ani deindependenþÃCHIªINÃU2006

ADMINISTRAREAPUBLICÃRevistă metodico-ştiinţificătrimestrialăFondată оn noiembrie 1993 de Academia de Administrare Publicăpe lоngă Preşedintele Republicii MoldovaRevista este оnregistrată la Ministerul Justiţiei al Republicii Moldovacu nr. 172 din 15 septembrie 2004.Nr. 3 (51), iulie - septembrie 2006Colegiul redacţionalal Revistei „Administrarea publică”ROMAN Alexandru,rector al Academiei, redactor-şefdoctor habilitat оn ştiinţe istorice,profesor universitarPOPOVICI Corneliu,vicerector al Academiei, secretarştiinţificdoctor оn filosofie, conferenţiar universitar,VRABIE Vitalie,viceprim-ministru al Republicii Moldova,ministru al administraţiei publice localeBALAN Oleg,şef Direcţie administrare publică,doctor оn drept, conferenţiar universitar,BLANOVSCHI Andrei,doctor оn economie, conferenţiar universitarBURIAN Alexandru,doctor habilitat оn drept, profesor universitarCIOBU Emelian,şef Direcţie relaţii internaţionale,A m b a s a d o r E x t r a o r d i n a r ş iPlenipotenţiar,doctor оn filosofie, conferenţiar universitarCOJOCARU Svetlana,şef Catedră economie şi managementpublic,doctor оn economieGUCEAC Ion,doctor habilitat оn drept, profesor universitarGUŢULEAC Victor,doctor оn drept, profesor universitarMANOLE Tatiana,doctor habilitat оn economie,profesor universitarPLATON Mihail,doctor habilitat оn economie,profesor universitarPATRAŞCU Dumitru,şef Direcţie management public,doctor habilitat оn pedagogie,profesor universitarROMANDAŞ Nicolae,şef Catedră administrare de stat şimunicipală,

Economie şi finanţe publiceAndrei BLANOVSCHIIntegrarea europeană: concepţii,realizări şi perspective ........................................................................................ 89Sisteme instituţionale şi relaţii internaţionaleOleg BALANRepublica Moldova оn cadrulrelaţiilor internaţionale .................................................................................. 103Vitalie CIOBANUUnele aspecte ale creăriiArmatei Naţionale a Republicii Moldova (1989-1992).................................... 107Orest TĂRОŢĂОN PAS CU ISTORIA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ...................................................... 121

Summary15 YEARS THE INDEPENDANCE OF THE rEPUBLIC OF MOL-DOVAVladimir VORONINEUROPEAN INTEGRATION OUR IS NATIONAL IDEA ..................................................... 7Public Administration: Theary and PracticeVitalie VRABIEMODERNIZATION OF LOCAL PUBLIC ADMINISTRATION-IMPERATIVEOF ACTUAL GOVERNANCE............................................................................................ 14Mihail PLATONPROFESSIONAL ABILITIES OF PUBLIC ADMINISTRATION ACADEMYGRADUATES AN IMPORTANT PART OF THE STRATEGY OF ADMINISTRATION EF-FICIENCY DEVELOPMENT IN MODERN STATE............................................................ 19Alexandru ROMANTHE EVOLUTION OF THE ACADEMY OF PUBLIC ADMINISTRATIONOFFICE OF THE PRESIDENT OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA................................ 28theory of STATE and LAWVictor STEPANIUCEVOLUTION OF MOLDOVAN STATEHOOD IN CONTEMPORARY EPOCH................. 47Sergiu TATAROVREFORM OF CENTAL PUBLIC ADMINISTRATION AN EXAMINATION IN THECONSOLIDATION OF STATE OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA................................. 56Corneliu POPOVICI, Tatiana ŞAPTEFRAŢI, Tatiana SAVCASPECIALIST tRAINING IN THE INSTITUTIONS OF PUBLIC ADMINISTRATION IN THEREPUBLIC OF MOLDOVA ............................................................................................... 63civil society and STATE of LAWVictor PUŞCAŞCONCEPT AND ESSENCEOF SOVEREIGNTY.............................................................. 73Vladimir ANIKIN, Nicolai MANASTIRLIINSTITUTE OF ESTEEMED CITIZENS – NOT BREAKING LINKS OF THE TIME ........ 81EconomY AND PUBLIC FINANCEAndrei BLANOVSCHYEUROPEAN INTEGRATION: CONCEPTS, REALIZATIONS, PERSPCTIVES................ 89

INSTITUTIONAL SYSTEMS AND INTERNATIONAL RELA-TIONSOleg BALANREPUBLIC OF MOLDOVA WITHIN THE FRAMEWORK THE OFINTERNATIONAL RELATIONS....................................................................................... 103Vitalie CIOBANUASPECTS OF NATIONAL ARMY CREATIONIN THE REPUBLIC OF MOLDOVA................................................................................. 107Orest TĂRОŢĂALONQ WITH HISTORY OF PUBLIC ADMINISTRATION.............................................. 121

8Administrarea publicг, nr. 3, 2006оn cele din urmă, am reuşit săajungem la unanimitate de păreriоn această privinţă. Am realizataceastă unani-mitate оn procesulоnaintării noastre pline de pericolede tot felul spre un scop măreţşi nobil – edificarea Moldovei caţară, ca economie, ca societate.Astăzi putem declara cu toatăfermitatea că pe această cale noiam reuşit să repurtăm o victorie!Poporul nostru a demonstrat cămerită să fie un popor cu propriestatalitate, că 27 august 1991 n-afost un capriciu оntоmplător alistoriei, ci o provocare ce s-a impuscu putere de lege de a procedala оndeplinirea unei noi misiunicetăţeneşti.Teribilul seism politic, care s-aprodus acum 15 ani оn spaţiulfostei Uniuni Sovietice, a rămasоn trecut. Panica, haosul, confruntareaоnver-şunată dintrediferite idei divergente, care nechemau оntr-un trecut sau оnaltul, s-au consumat definitiv.Acum ţara trăieşte cu viitorul,cu noi speranţe, care sоnt inseparabilede numele Moldovei, deоnsuşi statul nostru.Avem cu toţii aceeaşi părerecu privire la aceea ce оnseamnăo ţară de succes, cum e pe calesă devină Moldova – aceastaоnseamnă o ţară europeană cuоnalte standarde so-ciale, cu largilibertăţi, o ţară cu un dinamismeconomic оnalt şi cu o creştereculturală continuă. Astăzi noisоntem оn drept să visăm la oasemenea ţară. Avem aceastăpo-sibilitate, deoarece cele maidificile, cele mai dramatice paginidin cronica edificării statului nostruau rămas deja, sper, оn urmă.Moldova s-a afirmat pe deplin.Moldova s-a afirmat nu pur şisimplu ca stat, ci ca societate, caeconomie, ca ţară cu un profilpropriu, inconfundabil.Iată de ce astăzi, de ladepărtarea celor 15 ani, nu potsă nu uimească curajul şi capacitateapoporului nostru de aaccepta acea provocare istorică,de a opri inerţia dezin-tegrăriişi de a plasa Moldova pe oorbită principial nouă, pe orbitaconstrucţiei statale. Cu cоt maiteribilă era logica distrugerii, cuatоt mai extraordinare par astăziefor-turile unui stat mic, fără deresurse naturale semnificative,fără vreo ex-perienţă de dezvoltareindependentă, оntru realizareaaspiraţiei sale cute-zătoare dea se transforma оntr-o ţară caresă aibă un anumit rost politic,economic, istoric şi cultural. Acelrost din care оşi trăgea forţa ţaranoastră cu sute de ani оn urmă, оntimpurile epice, glorioase, ale luiDragoş, Bogdan, Ştefan cel Mareşi Dimitrie Cantemir. Astăzi,multe lucruri le percepem altfel.

Fiecare pas – de la crearea proprieilegislaţii, a propriului sistemmonetar, a propriei armate, apropriei politici externe – a fostоntotdeauna un prim-pas, un pasde o excepţională noutate, de ocreativitate şi o responsabilitatefără precedent. Este oare dreptca noi astăzi să venim cu pretenţiifaţă de calitatea deciziilor luate?Dimpo-trivă, cred că sоntem datorisă exprimăm sincera noastrărecu-noştinţă celor care nu s-autemut să urmeze această calenecunoscută şi periculoasă, inclusivprimilor noştri preşedinţi– Mircea Snegur şi Petru Lucinschi.Noi nu trebuia pur şi simplusă оnvăţăm, noi trebuia săоnvăţăm din mers. Şi de aceeanoi am comis multe greşeli, inclusivtragice. Dar noi, tot dinmers, trăgeam оnvăţămintele cese impuneau din greşelile comise.Da, noi suferim şi azi de pe urmaconsecinţelor conflictului transnistrean.Mulţi, оnsă, au uitat căacest conflict, оn forma sa acută,a con-fruntării fratricide, a ţinutdoar o lună. Doar o singură lună!Această lună i-a ajuns poporuluinostru pentru a blestemapentru totdeauna războiul şiorice ambiţii militare, pentru aоnţelege că unitatea naţionalăpoate fi asigurată numai prinperfecţionarea neabătută a principiilordemocraţiei, toleranţei şisupremaţiei legii.Fiţi de acord cu mine că оnоndepărtatul 1991 оn faţa noastrăstătea o singură sarcină, o sarcinăcomună – cum să supravieţuim.Cum să supravieţuim cu demnitate!Cum să facem faţă aceleiimense respon-sabilităţi civicece ne revenea. Şi faptul că astăzisărbătorim cea de-a 15-a aniversarea independenţei moldoveneşticonstituie o dovadă că acestrăspuns a fost găsit de cătreоntregul nostru popor, de cătreоntreaga noastră ţară. Răspunsuleste simplu – scurta experienţăistorică a independenţei noastrene-a făcut să оnţelegem că оn Moldovanu există şi nici nu pot existaoameni de prisos, nu pot existaoameni indezirabili. Acest adevărsimplu a fost con-ştientizat decătre noi greu, оn urma unei muncianevoioase, desfăşurate timp demai mulţi ani, de reco-nsiderarea viziunilor noastre. Astăzi, оnsă,justeţea acestui adevăr a devenitmodalitate pragmatică dedezvoltare a Moldovei, un modde existenţă pentru ea. Оn Moldovanu există oameni de prisos,deoarece fiecare cetăţean al ei este,оnainte de toate, persoană care aoptat pentru independenţa ţăriisale, ţară care, deocamdată, nu senumără printre cele mai prospere.Prin urmare, el este un om careAdministrarea publicг: teorie єi...9

10Administrarea publicг, nr. 3, 2006participă оn cel mai conştient modla munca de edificare a Patrieinoastre comune, muncă deosebitde complexă şi deosebit decreatoare. Şi dacă independenţanoastră formală ne-a picat cadin cer, atunci independenţanoastră reală este rodul proprieinoastre munci, al unirii noastre,al coeziunii noastre оn faţacelor mai diferite provocări,ameninţări şi оncercări. Ea adevenit posibilă datorită faptuluică, la toate etapele devenirii salestatale, po-porul nostru a ştiut şia simţit оntotdeauna că soartaţării se află оn propriile lui mоini.Oricоt de compli-cată ar fi fostsituaţia, oamenii оnţelegeau şicredeau оn aceea că ea poate fiоntotdeauna schimbată оn bineprin exprimarea voinţei sale pecale democratică. Оncrederea оndemo-craţie, оn alegeri libere, оnlibertăţi, dorinţa permanentă de amoderniza instituţiile democratice,certitudinea că nici o puterenu-ţi va confisca alegerea făcutăşi decizia luată, au оnsemnat,оntr-un anumit sens, descoperireaunei resurse unice de dezvoltarea Moldovei. Democraţia, carese afirma оn societatea noastrăconform riguroaselor standardeeuropene, ne-a permis să găsim defiecare dată puteri necesare оn noiоnşine, оn fiecare vot dat оn modconştient pentru viitorul Moldovei.Iată de ce eu pun semnul egalităţiiоntre independenţa noastră şidemo-craţia europeană, оntrestatalitate şi democraţie, оntreprogres şi demo-craţie. Este importantşi faptul că perfecţionareaconsecventă şi per-manentă ademocraţiei noastre moldoveneşticonsună оn cel mai uimitor modcu datul nostru istoric – să fimţara unei diversităţi pro-vocatoare,a diversităţii de limbi, deculturi, de opţiuni politice, dar,cu toate acestea, rămоnоnd a fi оncontinuare ceea ce sоntem – Moldova.Paşii curajoşi făcuţi unul оnоntоmpinarea celuilalt, depăşireaunor contradicţii, capacitatea dea găsi limbaj comun, nu numaică au con-tribuit la formareaacelei imunităţi statale, prin carese distinge astăzi ţara noastră,dar, totodată, au făcut din noi oadevărată naţiune de cetăţeni, unpopor unit. Această conştiinţă desine este, probabil, una dintre celemai valoroase achiziţii ale noastreоn cei 15 ani de indepen-denţă.Iar dovadă a faptului că lucrurilestau anume aşa o reprezintănu numai acea stabilitate şi aceadina-mică socială, economică şipolitică pozitivă, care sоnt propriiţării noastre оn ultimii ani.Dovadă este şi faptul că toateforţele politice ale ţării, carese situează pe poziţii diametralopuse prin valorile şi programele

lor, au reuşit să ajungă, pentruprima dată, după mai mulţi ani,la un consens asupra viitoruluiMoldovei. Şi acest consens nueste rodul unei con-juncturiprovizorii, ci rezultatul оntregiiexperienţe premergătoare dedezvoltare politică a ţării.Da, fără doar şi poate, integrareaeuropeană este ideeanoastră naţi-onală. Da, unificareademocratică şi paşnică a Moldoveieste o datorie sfоntă a noastră.Da, fidelitatea faţă de Constituţianoastră, faţă de deschidereanoastră, faţă de dra-gostea noastrăde pace şi faţă de statutul nostrude neutralitate оnseamnă fidelitateanoastră faţă de misiuneaistorică pe care o avem – să fimun loc de оntоlnire al naţiunilor,a culturilor şi civilizaţiilor, sădevenim cel mai confortabil locdin Europa. Principalul este căastăzi оnsuşim aceste adevăruriоn cea mai profundă, оn cea maipragmatică dimensiune a lor, carenu are vreo tangenţă cu romantismulpolitic. Noi ştim că fiecaredintre ele presupune o muncăenormă şi, principalul, muncăоn comun.Noi ştim că integrareaeuropeană nu este pur şi simpluo alăturare mecanică la UniuneaEuropeană. Pornind pe aceastăcale, noi am conştientizat pe deplinfaptul că integrarea оn Europaоnseamnă, оn primul rоnd, modernizareaeconomi-că a Moldovei,edificarea unui stat democratic,echitabil, dezvoltat оn plan social.Aceasta оnseamnă spo-rireaоn continuare a potenţialuluidiversităţii şi normei europenede drept care, interacţionоnd,produc efecte uimitoare privinddezvoltarea accelerată.Noi ştim că reglementareatrans-nistreană nu оnseamnă o recucerirepolitică, ci reintegrarea,implicarea оn viaţa civilă, socială,economică şi politică a peste ojumătate de milion de cetăţeni ainoştri. Aceasta оn-seamnă măsuride reabilitare socială a unoroameni care au fost obişnuiţi sătrăiască, ani la rоnd, оn condiţiide dezinformare, оn condiţiileunei cetăţi virtuale supuse asediului.Aceasta оnseamnă garanţiisigure ale statului nostru pentrutoţi prietenii noştri transnistrenicu privire la aceea că unificareaţării nu va provoca noi pierderişi nu va declanşa o nouă spirală aprocesului de dezbinare, că ea vaavea drept rezultat consolidareaţării noastre. Aceasta, оn fine,оnseamnă оndeplinirea datoriei dea-i comemora pe cei care au ajunsvictime ale acestui conflict, care,spre deosebire de mulţi dintre ceivii, au fost lipsiţi de posibilitateade a parcurge pоnă la capăt acelproces de evoluţie politică şiAdministrarea publicг: teorie єi...11

12Administrarea publicг, nr. 3, 2006psihologică, descris mai sus, şicare astăzi, din păcate, nu mai potsă le оntindă mоna compatrioţilorde pe celălalt mal al Nistrului.Оn afară de aceasta, noi ştimbine că unicitatea ţării noastre,sursa ei de dezvoltare, rezidă оncaracterul ei deschis, оn capacitateaei de a-şi face noi prieteni,fără a-i pierde pe cei vechi. Soartaa vrut ca Moldova să fie situată оnunul dintre cele mai imprevizibilelocuri din Europa. Cronicariinoştri susţineau că Moldovase află оn calea tuturor relelor.Epoca modernă a eliminat acestneajuns. Astăzi, Moldova se aflăla intersecţia celor mai productivecăi de contact dintre diferiteci-vilizaţii. Poate de aceea оn Moldovanu există xenofobie, poatede aceea nouă nu ne este propriuizolaţi-onismul, iar calea noastrăspre Europa o considerăm drepto conse-cinţă logică nu numai arelaţiilor de parteneriat cu Bruxelulşi cu Washin-gtonul, dar şiun rezultat direct al prietenieiseculare cu Rusia. Orice oaspetedin Romвnia şi din Rusia, dinTurcia şi Ucraina, din Bulgariaşi Israel va găsi оn Moldova oоntreagă comunitate, оn careoamenii vorbesc оn limba lormaternă, care prosperă şi carerămоn, totodată, оn primul rоnd,cetăţeni şi patrioţi ai ţării noastre.Sоnt convins că anume aceastaeste acea bază care ne va permitesă edificăm o nouă economie aţării, o economie оntemeiată peprincipalul şi pe unicul nostrupotenţial – hărnicia, spiritulоntreprinzător şi sinceritateapoporului nostru.Onorată asistenţă,Dumneavoastră ştiţi că anumefaţă de acele persoane, cu a cărorcon-tribuţie sоnt depăşite celemai dificile momente, momentelecruciale, ale dezvoltării, demulte ori istoria este nedreaptă.Оn cazul dat ea a fost nedreaptăfaţă de cei care, оn 1991, au acceptatprovocarea dezvoltăriiindependente. Оi am оn vederepe deputaţii оn Sovietul Supremal Re-publicii Sovietice SocialisteMol-doveneşti, care au adoptatDeclaraţia de Independenţă aMoldovei. Anume de aceea eu propunca Parlamentul să-i egalezeоn drepturi şi оn facilităţi pe toţideputaţii оn Sovietul Suprem de

A dministrarea publică:teorie şi practicăAdministrarea publicг: teorie єi...13

MODERNIZAREA ADMINISTRAŢIEI PUBLICELOCALE - IMPERATIV AL GUVERNĂRII ACTUALESUMMARYVitalie VRABIE,viceprim-ministru, ministrual administraţiei publice locale al Republicii Moldova14Administrarea publicг, nr. 3, 2006The creation of the Ministery of Local Public Administrationpresents a controversial process and has touched more issues of alllevels; from the local authorities till the Parliament of the state; it wascreated when the necessity of the ministry was urgent. It’s significantthat it was created on the 15 th anniversary of independence of theRepublic of Moldova. Statehood, independence are already realizedthings, but they need to be developed and consolidated.Corespondent: Stimate dom-nule viceprim-ministru, e semni-ficativfaptul creat Ministerul că оn al XV-lea Administraţi-ei an al independenţei ministerul Republicii a fost Moldova creat atunci, a fostPublice Locale. Presupune acest cоnd necesitatea apariţiei acestuiaa fost stringentă. Este ocontext istoric anumite imperativepentru instituţia pe care aveţi coincidenţă că această structurăonoarea s-o conduceţi?a administraţiei publice centraleVitalie VRABIE: Vreau să a fost instituită оn al XV-lea ansubli-niez că crearea Ministerului de independenţă a RepubliciiAdmini-straţiei Publice Locale Moldova, dar acest context istoric(MAPL) a fost un proces controversatşi a trezit mai multe semne noi. Statalitatea, independen-ţaimpune unele imperative pentrude оntrebare la toate nivelurile: sоnt lucruri deja realizate, darde la autorităţile publice locale necesită dezvoltare şi consolidare.pоnă la Parlamentul ţării, dar Graţie eforturilor, depuse de

autori-tăţile publice centrale оncomun cu cele locale, şi, desigur,cu cetăţenii Republicii Moldova,оn ultimii ani s-a ajuns la nivelulactual al admi-nistraţiei publice,prin proiecte reale de dezvoltarea ţării.Оn cadrul Guvernului, noi,mi-nisterul, avem sarcina de aacorda autorităţilor publice localeasistenţă necesară оn vedereaconsolidării autonomiei localereale privind realizarea sarcinilorde bază ale statului la nivel localоn folosul cetăţeanului.Cor.: Instituirea recentă aMAPL presupune realizarea art.109 din Legea fundamentală carese referă la principiile autonomieilocale, descentralizarea serviciilorpublice, eligibilitatea autorităţilorlocale, consultarea cetăţenilor peprobleme de interes public. Caresunt căile de implementare a acestoraоn viziunea ministerului?Vitalie VRABIE: Bineоnţelescă оntreaga activitate a Executivuluişi celorlalte instituţii publiceeste оndreptată spre realizareaLegii Supreme a statului. Оnceea ce priveşte art. 109, creareaministerului are menirea de arealiza şi de a trans-pune оn viaţăaceste principii. Оn această ordinede idei, căile prin-cipale carear consemna princ ipiileautonomiei locale sоnt des-centralizareaadministrativă, transparenţaactivităţii autorităţilorlocale, participarea cetăţenilor laprocesul decizional.Sigur că e extrem de importantca autorităţile publice localesă dispună de autonomie reală,dar, totodată, să conştiinţeze,să оnţeleagă corect rolul şiresponsabilităţile оn asigurareaunei bune guvernări la nivel local.Prin transparenţa acti-vităţilorsale, organele locale trebuiesă insufle mai multă оncrederecetăţenilor pentru participareamai activă la procesul decizional.Iniţi-ativele organelor publicelocale ce ţin de domeniul creăriiunei vieţi confortabile privindasigurarea localităţilor republiciicu apă potabilă, gaze naturale,оntreţinerea şi gestionareafondului locativ, ame-najarea şicrearea spaţiilor verzi şi celor deagrement, asigurarea ordinii publiceş.a. nu pot fi realizate doar deautorităţile publice locale. Aici secere contribuţia fiecărui cetăţeandin localitate.Оn această ordine de idei, programulNaţional „Satul Moldovenesc”oferă şansa pentru caloca-lităţile rurale din ţară sărevină la normalitate.Cor.: Aţi putea numi factoriiesenţiali, care ar conducespre necesitatea elaborării uneistrategii naţionale de reformăоn administraţia publică locală,Administrarea publicг: teorie єi...15

16Administrarea publicг, nr. 3, 2006asemenea celei din administraţiapublică centrală?Vitalie VRABIE: Reforma оndomeniul administraţiei publiceeste un proces оn continuădezvoltare оnceput оn anii‘90 . Ministerul nu va iniţia oreformă nouă. Totodată, vomcontribui la modernizarea şidezvoltarea autorităţilor publicelocale, susţinоnd оn continuarepoliticile şi practicile administrativecontemporane, acordоndasistenţă metodică la toate capitolele,de-punоnd eforturi pentrucrearea unei administraţii publicecompetente, moderne, care săfie de real folos cetăţenilor оnsoluţionarea proble-melor cu carese confruntă.Cor.: Modernizarea administraţieipublice locale depinde derealizarea programelor guvernamentale.Care ar fi оn acest senscontribuţia realizării ProgramuluiNaţional„Satul Moldovenesc”?Vitalie VRABIE: Modernizareaadministraţiei publice localesemni-fică, de fapt, modernizareaоntregii societăţi, dat fiind faptulcă admini-straţia publică localăeste o bază politică a ţării. Realizareaprograme-lor naţionaletrebuie să contribuie esenţial ladezvoltarea localităţilor. Оn acestcontext, Programului Naţi-onal„Satul Moldovenesc” оi revine unrol important şi decisiv. Dezvoltareainfrastructurii, serviciilorpublice, aprovizionarea cu apăpotabilă şi gazificarea localităţilor,introducerea tehnologiilor moderneоn agricultură, dezvoltareasferei sociale - toate aceste componentesоnt prevăzute оn acest program,realizarea lui constituindun pas оnainte pentru ţară.Vreau să subliniez că ProgramulNaţional „Satul Moldovenesc”este оn proces de implementare.Apro-barea lui a fosto decizie politică extrem deimportantă pentru ţară. Pentruprima oară Guvernul оntindeo mоnă de ajutor şi susţinerelocalităţilor rurale. Finanţareaproiectelor de aprovizionare cuapă potabilă, gaze naturale, deschidereade noi instituţii sociale,crearea staţiunilor tehnologice оnagricultură ş.a. vorbesc elocventdespre grija Gu-vernului pentrucetăţeanul de la sate.Cor.:Оn modernizarea administraţieipublice locale оn RepublicaMoldova ar fi binevenite uneleexpe-rienţe avansate ale ţărilorstrăine?Vitalie VRABIE: RepublicaMoldova are nevoie de experienţaţă-rilor avansate, dar acestea nupot fi aplicate automat оn ţaranoastră. Este necesară studierea,analiza şi apoi implementareadoar a acelor prac-tici, care voravea efecte pozitive.

Este importantă calificareafun-cţionarilor publici din cadrulprimă-riilor. La recomandareaministerului, оn baza programuluinaţional de instruire afuncţionarilor publici, elaboratоn cadrul Proiectului comun alComisiei Europene şi ConsiliuluiEuropei pentru Republica Moldova,perfecţionarea continuă afuncţi-onarilor publici de nivelulI şi II se va efectua la Academiade Admini-strare Publică.De altfel, funcţionarii publicipot să acumuleze experienţă,să-şi perfecţioneze calificarea,instituind relaţii de colaborarecu instituţiile similare din alteţări. Aceasta o permite legea şiţine de competenţa consiliului localde a propune şi stabili relaţiide cooperare, precum şi schimbde experienţa cu struc-turilesimilare din orice ţară. La acestcapitol este binevenită experienţace va fi de un real folos pentruadministraţia publică locală.Cor.: Este imposibilă modernizareaadministraţiei publice localefără o transparenţă reală a procesuluide administrare publică.Ce se оntreprinde оn acest senspentru ca lucrurile să evoluezespre mai bine?Vitalie VRABIE: Activitateamodernă a administraţiei publicelocale (APL) presupunetransparenţă totală la toate capitoleleprocesului de administraţiepublică. Nu vom spune cătransparenţa lipseşte, deşi, оnunele cazuri, din motive maimult subiective, este оngrădit accesulla informaţie. Transparenţaactivităţii APL şi accesul nelimitatla in-formaţie reprezintă douăcompo-nente reciproc dependentecare trebuie dezvoltate оn paralel.Se are оn vedere, pe de o parte,conşti-entizarea de către APL anecesităţii şi utilităţii furnizăriide informaţie şi, pe de alta, educareasocietăţii civile, cultivareadeprinderilor de a solicita clar,civilizat şi argumentat informaţianecesară. La acest capitol presaоşi va spune şi ea cuvоntul.Cor.: Оn activitatea APL transparenţaeste o caracteristicăfun-damentală a societăţiidemocratice. Democraţia estede neоnchipuit fără realizareaeficientă a drepturilor cetăţenilorla informaţie, fără un dialogeficient dintre cetăţeni şi administraţiapublică. Оn viziuneainstituţiei pe care o dirijaţi, careeste meca-nismul de sensibilizarea cetăţenilor pentru implicareamai activă la prosperareacomunităţilor, la pro-sperareaоntregii ţari.Vitalie VRABIE: Sоnt sigurcă locuitorii oricărei localităţitrebuie să cunoască оn detaliiprocesul de activitate a organelorAdministrarea publicг: teorie єi...17

de admini-straţie publică. Aceastapresupune accesul liber şi nelimitatla infor-maţie, inclusiv la ceacu caracter financiar.Vreau să accentuiez că Legeaprivind administraţia publicălocală introduce ca element nouefectuarea obligatorie, o dată pean, a auditului intern, consiliullocal fiind оnvestit cu drept de adecide cоnd va fi desfăşurat acestaudit.Astfel, auditul nu va fi realizatde subdiviziunile MinisteruluiFinan-ţelor, ci de o companiede audit, selectată prin concurs.Materialele auditului intern vorfi prezentate con-siliului local(Interviul cu dl Vitalie VRA-BIE, viceprim-ministru, ministru aladministraţiei publice locale al RepubliciiMoldova, a fost realizat de Galina Mard-18Administrarea publicг, nr. 3, 2006E-mail:info@mapl.gov.mdvitalie.vrabie@ mapl.gov.md

ABILITĂŢILE PROFESIONALEALE ABSOLVENŢILOR ACADEMIEI –PARTE COMPONENTĂ A STRATEGIEIОN RIDICAREA EFICIENŢEI ADMINISTRĂRIIОNTR-UN STAT MODERNMihail PLATON,Administrarea publicг: teorie єi...Consilier al Preşedintelui Republicii Moldova,doctor habilitat, profesor universitar19SUMMARYRepublic The functioning of Moldova, and the constituting consolidation of the of the civil state society of law consolidationof the independence of the state, the aspiration to the Europeanin theintegration presuppose reevaluation of the rate of public authoritiesand their relations with the society and the acceleration of the reformin public administration.După căpătarea independenţei, оn Republica Moldova s-a elaboratun program de tranziţie cuscopul in-stalării sistemului bazatpe economia de piaţă. Sarcinilede bază ale programului au constituitstabilizarea economiei,reforma monetară şi dezvoltareasectorului de piaţă.Astăzi, cu cincisprezece animai tоrziu, putem spune că Moldovaa făcut mari progrese оndezvoltarea şi atingerea acestorscopuri. Aceasta a fost menţionatşi de Preşedintele Republicii

20Administrarea publicг, nr. 3, 2006Moldova, dl Vladimir Voronin,оn cadrul adunării festive consacratecelei de-a 15-a aniversăria independenţei Republicii Moldova:„Acum ţara trăieşte cuviitorul, cu noi speranţe, care sоntinseparabile de numele Moldovei,de statul nostru”.Funcţionarea şi consolidareastatului de drept оn RepublicaMoldova, constituirea societăţiicivile, consolidarea independenţeistatului, sporirea aspiraţiilor deintegrare europeană presupunre-evaluarea rolului autorităţilorpub-lice оn raport cu societatea,precum şi accelerarea reformeiоn admi-nistraţia publică.Calitatea guvernării are un impactmajor asupra vieţii cetăţenilorşi funcţionării societăţii. Valoareaorganelor administraţiei publice seapreciază după profesionalismulfuncţionarilor оncadraţi şi calitateaserviciilor prestate. Оn acestcontext devine deosebit de actualăproblema formării cadrelor оndomeniul administraţiei publice,profesiona-lizării personaluluicare оşi des-făşoară activitateaоn domeniu, evaluării resurselorinterne şi externe ale autorităţilor,eficien-tizării administraţieipublice şi asigurării funcţionăriiacesteia оntr-un mod transparentşi cu cheltuieli cоt mai mici.Sporirea profesionalismuluiangajaţilor autorităţilor publiceconstituie unul dintre reperelede bază оn procesul de modernizarea administraţiei publiceоn Republica Moldova carepresupune creşterea capacităţiide oferire a serviciilor calitativepentru cetăţeni, accele-rareaimplementării şi aplicării corectea standardelor europene оnadministraţia publică, reorganizareainstituţiilor administraţieipublice, descentralizarea şi consolidareaautonomiei locale şisporirea gradu-lui de implicare apopulaţiei оn soluţionarea problemelorcomuni-tăţii.Profesionalismul celorcare activează оn organeleadministraţiei publice presupunecrearea şi conso-lidarea оnRepublica Moldova a unui sistemmodern complex, transparent,accesibil, echitabil şi flexibilde for-mare a specialiştilor оnadministraţia publică ce ar corespundestan-dardelor europene şinecesităţilor societăţii. Оn aceastăordine de idei, un aport de bazătrebuie să-l aducă Academia deAdministrare Publică pe lоngăPreşedintele Republicii Moldova,unica instituţie din ţară care seocupă de formarea fun-cţionarilorpublici. Оn cei 13 ani de activitate,Academia au absolvit-o peste 2200 de audienţi. Au fost pregătiţimasteranzi şi doctoranzi. Princiclul de perfecţionare continuă

au trecut 10 500 de funcţionari,fapt ce confirmă potenţialul оnaltal in-stituţiei.Оn scopul realizării Legiiprivind administraţia publicălocală (1994) şi Legii serviciuluipublic (1995), Academiaacumulează experienţă оn domeniulpregătirii cadrelor de conducere,оmbunătăţind calitateapregătirii cadrelor de funcţionaripublici.Trecоnd peste obstacole, Academiaa devenit un adevărat CentruNaţional de instruire a cadrelordin administraţia publică, оn reformareamentalităţii, de analizăşi imple-mentare a experienţeloravansate, continuоnd să-şi restructurezeactivitatea, perfecţionоnduşimo-delul organizaţional şicel de management, оn scopulоncadrării ade-cvate оn contextulnoilor realităţi.Pe parcursul perioadei de activitatea Academiei s-a ţinut contde faptul că atоt calea istoricăparcursă şi tradiţiile naţionalecоt şi nivelul de dezvoltare al ţăriiinfluenţează nemijlocit formelede statalitate. A fost analizat caracterulşi priorităţile reformelorsocial-economice din RepublicaMoldova, fiind elaborate noiconcepţii de dezvoltare a administraţieipublice; s-au făcut propuneride оmbunătăţire a sistemuluide pregătire a conducătorilorşi funcţionarilor publici, capabilisă-şi оndeplinească funcţiile оncondiţiile noi de administrare.Оn acelaşi timp, оn rezultatulunei analize mai profunde aactivităţii Academiei de AdministrarePublică putem constata că оnaceastă insti-tuţie de оnvăţămоntse identifică un şir de problemece urmează a fi rezolvate. Despreaceasta оn cadrul unei şedinţe delucru a vorbit Preşedintele RepubliciiMoldova, domnul VladimirVoronin, atrăgоnd atenţie lamomentele cardinale оn practicade lucru a Academiei.Оn această ordine de idei,s-a menţionat că numărul defuncţionari publici, оncadraţi оnactivităţi orga-nizate de instruire,este redus, lipsesc procedurile necesarede monitorizare, evaluare şide control a calităţii formării оndomeniul administraţiei publice.Rezultatul calităţii pregătiriicadrelor profe-sioniste pentruorganele admi-nistraţiei publicelasă mult de dorit. Lipseşte unconcept de formare a specialiştilorpentru administraţia publică оncorespundere cu nece-sităţile realede instruire. Nu tot-deaunaprogramele de оnvăţămоnt suntadecvate scopurilor formăriispecialiştilor pentru toate posturilede activitate оn serviciulpublic. S-a menţionat caracterulocazional al perfecţionării profe-Administrarea publicг: teorie єi...21

22Administrarea publicг, nr. 3, 2006sionale a fun-cţionarilor publicidin organele administraţiei publicecentrale şi locale. S-a atrasatenţie şi la nivelul insuficient decolaborare dintre factorii caretrebuie să influenţeze procesul deelaborare a planurilor şi programelorde instruire оn domeniuladministraţiei publice, din cauzacărora sistemul de formare nueste unul deschis, orientat spreperfor-manţă şi atingerea standardeloreuropene de formare оnadmi-nistraţia publică.Preşedintele ţării a subliniatnecesitatea implementării unuisistem modern de formare оndo-meniul administraţiei publice,care se ofere programe de formarepentru diferite categorii defuncţionari, a consolidării cadruluinormativ privind formareacontinuă a fun-cţionarilor publicişi aleşilor locali. Contingentulde audienţi, fără a fi prea mare,trebuie să asigure ne-cesităţile tuturorstructurilor ad-ministraţieipublice.Оn organizarea procesuluide instruire trebuie să se ţinăcont de aspectul deontologic 1 caobiect prioritar оn activitateafuncţionarului public, deoareceorientarea lui etică defineşte modulоn care оşi va realiza obligaţiile,va promova politica statului оninteresul cetăţeanului.Am dori să ne oprim mai multasupra obligaţiilor etice оn domeniupentru a оnţelege modulşi scopul instruirii.Problema deontologiei omuluide stat, a omului politic a fostobiectul discuţiilor celor mai luminateminţi оncă din vremurileantice. Filosofii lumii anticeSocrate şi Platon au formulatcerinţele privind etica omului destat. Potrivit lui Socrate, omul destat trebuie să fie pe deplin conştientde importanţa sa eclatantă.Dictoanele Cunoaşte-te pe tineоnsuţi. Fii conştient de cоt de puţinştii Platon le interpretează ca pe oreclamare a domniei оnţelepţilor,a sofocraţiei. Оn opinia lui, doarfilosoful erudit este оn stare săcоrmuiască. De asemenea, esteviabilă accepţiunea promovatăde Socrate care оndeamnă sprecu-noaşterea continuă a omului.Astăzi oameni cu aceste calităţiоn administraţia publică nusunt prea mulţi şi programele deinstruire trebuie să ţină cont deacest fapt.Că principiile deontologicedevin realizabile оn anumitecondiţii sociale susţine şi filosofulcon-temporan Karl R. Poperrsubliniind că democraţia ne permitesă scăpăm de stăpоnitoriiincapabili şi tiranici fără vărsarede sоnge 2 .Astfel, se constată ca viabilitaeaprincipiilor deontologice a

fun-cţionarului public derivă dininsta-urarea unei democraţii realeоn ţară, care constituie un obiectivsuprem atоt pentru aceastăcategorie de funcţionari cоt şipentru toţi cetăţenii RepubliciiMoldova.Un alt principiu deontologicimportant este incoruptibilitateafuncţionarului public. Aicires-ponsabilitatea Academiei deAdmini-strare Publică este foartemare, cursurile de lecţii sоnt bineelaborate, ţinоndu-se cont deseriozitatea problemei de luptăcu corupţia. Funcţionarii publicitrebuie să cunoască formele şi metodelenoi de luptă cu corupţia.Exercitarea diverselor funcţiidin sistemul administraţiei publicepresupune cunoaşterea istorieistabilirii administraţieipublice оntru valorificarea celormai evidente reuşite. Indiferentde postul ocupat оnstructura ierarhică a sistemuluiadministrării publice, fiecarecola-borator trebuie să cunoascăprin-cipiile funcţionării acestuisistem , esenţa transformărilor dincadrul lui, specificul organizăriiadministraţiei publice.Fiecare dintre funcţionarii careocupă posturi decizionale trebuiesă cunoască sistemele structuraleşi funcţiile conducerii cum ar fi:imperativele generale оnaintatefactorilor de decizie, exigenţelefaţă de activitatea managerială,stilurile de conducere şi aplicabilitatealor оn administrareapublică, specificul activităţii deconducere la etapa reformăriiactive a societăţii, modalităţilede implicare a cetă-ţenilor оn activitateade conducere care derivădin procesul demo-cratizăriisocietăţii.Оn această ordine de idei,audienţii Academiei de AdministrarePublică trebuie săоnsuşească esenţa noţi-unilorde funcţie publică şi fun-cţionarpublic, clasificarea drep-turilor şiobligaţiunilor acestora, principiilede bază ale politicii de personalоn sistemul administrării publice.Este cert faptul, că indiferent deorientarea de carieră a audientuluiоn organele administraţieipublice locale sau cele centrale, eltrebuie să cunoască locul şi rolulauto-rităţilor publice centrale оnRepublica Moldova, să fie apt de aefectua o analiză comparativă cusistemele din alte ţări, să оnţeleagăstructura principiilor de formareşi activitate a ParlamentuluiRepublicii Moldova, funcţiile debază ale instituţiei prezidenţiale şimecanismele de executare ale lor.De asemenea, trebuie să cunoascălocul, rolul şi funcţiile GuvernuluiRepublicii Moldova оn sistemulputerii executive, procedura denumire şi de оncetare a man-Administrarea publicг: teorie єi...23

24Administrarea publicг, nr. 3, 2006datului membrilor acestui organexecutiv, funcţiile, structurileorganelor administraţiei publicede specialitate.Оn condiţiile descentalizăriiserviciilor publice оn RepublicaMoldova şi sporirii autonomieiorganelor administraţiei publicelocale, cei ce-şi fac studiile la Academietrebuie să cunoască experienţaeuropeană оn domeniul autonomieilocale, atоt principiile dedefinire şi realizare a autonomieilocale şi descentralizare a serviciilorpublice, cоt şi competenţeleorga-nelor administraţiei publicelocale, inclusiv a atribuţiilor consiliilorlocale ale primăriilor.Perioada de reformare a sistemuluiadministraţiei publiceobligă funcţionarul public săcunoască noile principii, metode,tehnologii pentru efectuareaschimbărilor necesareprivind ajustarea con-ceptualăşi structurală a organeloradministraţiei publice, mediuluisocial, economic, politic, legislativ,cultural.Absolventul Academiei deAd-ministrare Publică trebuie săcunoască dimensiunile politice şijuridice ale statului de drept, elementeleconstitutive şi funcţiilestatului moldovenesc, specificulformei de guvernămоnt şi principiileseparării puterilor оnRepublica Moldova. El trebuiesă ştie să realizeze regulile, tehnicileşi procedurile оn alegereaautorităţilor publice, drepturile,libertăţile şi оndatoririle fundamentaleale ce-tăţenilor. De asemeneasă con-ştientizeze atribuţiileautorităţilor administraţiei publice.Cunoştinţele оn domeniuldreptului civil, Dreptului muncii,protecţiei sociale şi fa-miliei,Dreptului funciar şi ecologic,Dreptului comercial, dreptuluifinanciar, Dreptului comunitarvor permite exercitarea calitativăa obligaţiilor оn cadrul diverselororgane ale administraţiei publice.Dar pentru aceasta el trebuie săfrecventeze cursurile de lecţii,citite de profesori cu o bunăpregătire teoretică şi experienţăbogată оn domeniu.Transformarea mediului social-economic,care constatătrecerea de la totalitarism lademocraţie, schim-barea sistemuluieconomic-admi-nistrativautoritar a relaţiilor de piaţăsolicită familiarizarea specialistuluiоn administrarea publicăcu cunoştinţele şi deprinderile demanager pentru conducerea eficientăa lucrătorilor din diverseorganizaţii.Este importantă, de asemenea,formarea performanţelorde con-ducător şi promotor alunei culturi organizaţionale el-

evate. Оn această ordine de idei,audientul va fi familiarizat culegităţile organizării şi conduceriivieţii sociale, cu cunoştinţelecare vor defini locul organizaţiilorоn sistemul relaţiilor sociale, custructura şi funcţiile sociale aleacestora, cu condiţiile asigurăriiviabilităţii elementelor structuraleşi realizării proceselor specifice.Aici trebuie prevăzută mai puţinăteorie şi mai multă practică оnceea ce priveşte exercitarea funcţiilormanageriale оn organele deconducere de toate nivelurile.Оn formarea deprinderilor deactivitate cu oamenii, audientultrebuie să fie orientat spre ariaculturii organizaţionale оn cadrulcăreia fiecare om reprezintă oindividualitate aparte, distinctă,cu trăsăturile specifice, avоndcunoştinţe şi performanţe individuale.Fami-liarizarea audientuluicu paradigma comunicăriişi psihologiei con-ducerii оi vapermite să testeze şi să valorificepotenţele umane ale fiecăruiaоntru diversificarea in-fluenţeipe care o reprezintă. Pentru formatoracest lucru nu este delocsimplu, dacă ţinem cont de complexitateaactivităţii managerialeоn condiţiile de astăzi şi de faptul,că această instruire trebuie săse desfăşoare оntr-un mod individual.Manifestarea deprinderilor eleva-tede cultură comportamentalăоn cadrul activităţii organeloradmi-nistraţiei publice esteo exigenţă a profesiogrameifuncţionarului public carecondiţionează celelalte aspecte.Absolvenţii Academiei, care vordeveni factori de decizie, trebuiesă cunoască şi deprinderile practiceоntru realizarea fructuoasăa managementului resurseloruma-ne, angajarea personalului,cre-area condiţiilor pentru integrareaprofesională, evaluareaperfor-manţelor fiecărui colaboratorşi rezultativitatea activităţiilui. Aceasta presupune nu numaio pregătire multilaterală оndomeniu, dar şi o mare responsabilitate,deoarece de faptul cumse vor hotărо оn practică acesteactivităţi va depinde оn maremăsură nivelul de guvernare оnstat.Оn condiţiile trecerii la economiade piaţă absolvenţii Academieiurmează să posede cunoştinţevaste оn domeniul doctrineloreconomice, macroeconomiei şimicroecono-miei, să cunoascăprincipiile de formare şi repartizarea bugetului RepubliciiMoldova şi bugetelor locale,legităţile şi mecanismele constituiriieconomiei regionale. Ei vorposeda abilităţi de managementfinanciar, vor cunoaşte practicaAdministrarea publicг: teorie єi...25

26Administrarea publicг, nr. 3, 2006administrării patrimoniului dinteritoriu, modul gestionării finanţelorlocale şi adoptării deciziilorprivind problemele economice alecolectivităţii pe care o reprezintăorganul administraţiei publice оncare va activa.Pe lоngă acestea, absolvenţiiAAP trebuie să acumulezecunoştinţe şi deprinderi necesarepentru a putea оntocmi calitativdocumentele ce caracterizeazăactivitatea coti-diană a organuluiadministraţiei publice şi săasigure viabilitatea cotidiană alui ca structură or-ganizaţională.Imaginea pozitivă şi eficacitateaactivităţii unei primării, unuiserviciu / minister va depinde оnmare măsură de corectitudineaоntocmirii unei scrisori, decizii,adresări, unui proces-verbal, registru,altor documente ce ţin delucrările de secretariat.Оn condiţiile democratizăriisocietăţii organizarea activităţiiorganelor administraţiei publiceimpune imperativul transparenţeiactivităţii acestora. Acest faptsolicită necesitatea familiarizăriiaudi-entului Academiei cucunoştinţele şi deprinderile pentruorganizarea relaţiilor publice,care presupun nu numai informareapublicului larg despre activitateaorganului admi-nistraţieipublice, ci şi crearea con-diţiilorpentru controlul activităţii luipentru cetăţeni şi, bineоnţeles,experienţa dreptului de a participaplenar la procesul de dirijarea societăţii. Tema ar trebui săprevadă şi mecanismele de implicarea cetăţenilor оn practica delucru a organelor administraţieipublice, formele şi metodele destimulare a persoanelor care vormanifesta mai mult interes pentruactivitatea zilnică a autorităţilorpublice.Оn cursul de lecţii formatorultrebuie să vorbească şi desprecuno-ştinţele şi deprinderile necesarepentru gestionarea imaginiiauto-rităţii publice, stabilirearelaţiilor constructive cu massmedia,in-vestigarea şi formareaopiniei publice, instaurarea unuiclimat de оncredere reciprocă cualte instituţii statale şi nestataledin ţară şi de peste hotare.Pentru formarea profesionalăa viitorilor specialişti оnadministraţie publică оn cadrulAcademiei de AdministrarePublică este impor-tantă orientareade valoare şi deprinderilede autodidact, condiţie oportunăpentru actualizarea continuă acunoştinţelor şi abili-tăţilor profesionale.Din aceste considerente,audienţii trebuie să studieze laperfecţie limbile moderne şi informatica,care le vor permite accesulla cele mai sofisticate ma-terii,concepte ştiinţifice, experienţa

altor ţări оn domeniu, la orice informaţie utilă pentru exercitareacalitativă a obligaţiilor asumate.Academia de Administrare Publică urmează să elaboreze planuride studii care vor оmbina ştiinţele ce vor contribui la dezvoltareamultilaterală a absolvenţilor, la formare de personalităţi. Am certitudineacă prelegerile, ţinute pentru audienţi, trebuie să fie urmate dePrezentat: iulie,2006Recenzent: A.Roman, doctor habilitat, profesor universitarAdministrarea publicг: teorie єi...E-mail:mihail.platon@prim.md27

EVOLUŢIA ACADEMIEI DE ADMINISTRAREPUBLICĂ PE LОNGĂ PREŞEDINTELEREPUBLICII MOLDOVAAlexandru ROMAN,rector al Academiei, doctor habilitat оn ştiinţe istorice,profesor universitar la specialitatea„Ştiinţe socio-umanistice”SUMMARY28Administrarea publicг, nr. 3, 2006In the context of the implementation of the Public Service Law(May, 4, 1995) and the legislation in general, during the 15 years ofstate independence the Republic of Moldova promotes different administrativepractices of development and consolidation of the publicadministration system together with the realization of economicreforms (stabilization and economic growing on the basis of marketeconomy, currency reform etc.), social-political reforms, as well as,forging the democratic rule of law. In this respect, the president ofthe Republic of Moldova, Mr. Vladimir Voronin at the meeting dedicatedto the 15 th anniversary of our country’s independence, statedthat there are apparent progresses in the realization of these strategicdirections of state development, declaring that the state lives withits future, new hopes, that are instep with the name of Moldova, ourstate itself.Оn contextul implementăriipreve-derilor Legii Serviciuluipublic (4 mai 1995) 1 şi a legislaţieiоn an-samblu, pe parcursulcelor 15 ani de independenţăstatală оn Republica Moldovase promovează diverse practiciadministrative de dezvoltare şiconsolidare a sistemului administraţieipublice, domeniu prioritar

al societăţii moldoveneşti, de rоndcu realizarea reformelor economice(stabilizarea şi creştereaeconomică оn baza dezvoltăriieconomiei de piaţă, reformamonetară etc.), precum şi a reformelorsocial-politice privindfăurirea statului democratic dedrept. Оn această ordine de idei,Preşedintele Republicii Moldova,dl Vladimir Voronin, a constatatоn cadrul adunării festive consacratecelei de-a XV-a aniversăria independenţei Patriei noastre,progrese evidente оn realizareadirecţiilor strategice de dezvoltarea ţării, declarоnd că ...acumţara trăieşte cu viitorul, cu noisperanţe, care sоnt inseparabilede numele Moldova, de оnsuşistatul nostru 2 . Iar recent dlVladimir Voronin a menţionatcă ...realizările оnregistrate оnultimii ani de ţara noastră au fostposibile datorită stabilităţii dinsocietate, datorită cooperării, maimult sau mai puţin constructivedintre toate ramurile şi organeleputerii, datorită in-staurăriicelei mai elementare ordini atоtоn economie, cоt şi оn оntreagasocietate, precum şi datorită combateriiconsecvente a corupţiei 3 .Necesitatea instituirii structurilorspecializate оn domeniulelaborării şi promovăriipoliticii de cadre eficiente, оnscopul creării unui sis-tem destat оn vederea pregătirii şiperfecţionării cadrelor pentrudomeniul administraţiei publicese simţea de acum la prima etapăde consolidare a independenţeitоnărului stat moldovenesc. Astfel,la оncepu-tul anului 1993 оncadrul Aparatului Guvernului (peatunci Cancelaria de Stat) a fostcreată Direcţia cadre, dl MihailPlaton fiind numit оn funcţia deviceministru de stat – şef al acesteiDirecţii. Apoi, оn scopul asigurăriipromovării unei politicioficiale de cadre pentru serviciulde stat, prin Decret prezidenţials-a creat Consiliul pentru problemelepoliticii de cadre pe lоngăPreşe-dintele ţării, condus deviceprim-ministrul RepubliciiMoldova.Оn asemenea condiţii, la оnceputurilestatalităţii moldoveneşticon-temporane, cu circa 13 anişi jumătate оn urmă, la 21 mai1993, prin Decretul PreşedinteluiRepub-licii Moldova nr. 73 s-ainstituit pe lоngă Guvernul ţăriiAcademia de Studii оn DomeniulAdministrării Publice, creatăоn baza Centrului de Pregătireşi Perfecţionare a Perso-naluluidin Administrarea Locală. Decretulstipula că instituţia seorganizează, ţinоndu-se cont denecesitatea formării unui aparatde stat de tip nou, profesionist şiоn scopul creării unui sistem deAdministrarea publicг: teorie єi...29

30Administrarea publicг, nr. 3, 2006stat de pregătire şi perfecţionarea ca-drelor pentru organele administraţieide stat şi de autoadministrarelocală, al elaborării şipromovării unei politici de cadreeficiente 4 . Primul rector al Academieia devenit viceministrul destat, dl Mihail Platon, doctor habilitatоn ştiinţe economice.Guvernul Republicii Moldovaa aprobat prin Hotărоrea nr.483 din 5 august 1993 StatutulAcademiei, a stabilit că ea esteo instituţie de оnvăţămоnt postuniversitarpe lоngă Executivulcentral, cu obiectivul principalde pregătire şi perfecţi-onare acadrelor de funcţionari pentruadministraţia publică centralăşi locală. Academia şi-a оnceputactivitatea, şi оn primul an de studii1993-1994, la recomandareaauto-rităţilor publice respective,avea deja 41 de audienţi la secţiazi şi 97 – la secţia cu frecvenţăredusă. Iniţial studiile se efectuaudoar la o singură specialitateAdministrarea publică, cu duratade un an – la zi şi 2 ani – lasecţia cu frecvenţă redusă. Corpulprofesoral-didactic constituia peatunci doar 11 cadre titulare şi17 – prin cumul.Curоnd, s-a trecut la o nouăconcepţie de instruire şi unnou model instituţional privindpregătirea şi perfecţionareacadrelor din serviciul public.Оncepоnd cu urmă-torul an destudii, 1994-1995, pregătireaf u n c ţ i o n a r i l o r p u b l i c i s eefectuează de acum оn cadrula trei specialităţi: Administrarepublică, Management şi Relaţiiinterna-ţionale, modificоndu-se şidurata de studii: de 2 şi, respectiv,3 ani 5 .Pe parcursul primului deceniu de independenţăse consolida şi Academia de Studiiоn Domeniul Administrării Publice pe lоngăGuvernul Republicii Moldova, fiind condusăcu multă măiestrie de către rectorulfondator,dl Mihail Platon. Noua societatedemocratică moldovenească se găsea оntrunproces con-tinuu de formare, deşi оncănu era susţinută suficient de autorităţilepublice. Managerul principal al Academieise afla mereu оn căutare, depunea eforturimari оntru perfecţionarea struc-turală şifuncţională a instituţiei, consolidarea ei cucadre performante, fiind susţinut plenar decolectivul academic pe care-l conducea*.Mă bucur că am reuşit săorga-nizăm оn mod planificatstudiile prin doctorat la treispecialităţi ştiinţifice: Teoria şi* NOTĂ: Menţionez, că оn primăvara anului 1995, am fost invitat şi eu la Academie, devenind următorul,după rector, doctor habilitat оn ştiinţe, dovedindu-se astfel că sоnt necesari doctorii habilitaţi pentru consolidareadoctoratului, care abia se оnfiripa; m-am transferat apoi din funcţia de director al Arhivei Naţionale, şi numitşef Secţie ştiinţă şi doctorat. La acea vreme din lipsa de cadre calificate, mi s-a оncredinţat concomitent şi funcţiade decan al Facultăţii (Secţiei) relaţii internaţionale, muncind astfel simultan оn aceste funcţii, circa 5 ani.

istoria administraţiei publice,Managementul (оn ramu-rade activitate) şi Relaţii Internaţionale,fiind alocate locuri cufinanţare de la buget. Astfel, a fostefectuată anual оnmatriculareadoctoranzilor cu formă de instruirela zi (3 ani) şi cu frecvenţăredusă (4 ani). S-au organizatconferinţe ştiinţifice cu participareadoctoran-zilor şi competitorilor,corpului pro-fesoraldidactical Academiei, importantemanifestaţii ştiinţifice cu caracternaţional şi internaţional. Оncurоnd au fost susţinute primeleteze de doctor оn ştiinţe politice,juridice, economice, elaborate оncadrul Aca-demiei. Totodată, seefectuau plani-ficat investigaţiiştiinţifice, s-a reuşit instituireaunui sistem eficient de realizarea Comenzii de Stat оn domeniulinvestigaţional*.După primii cinci ani de activitates-a modificat structuraşi chiar denu-mirea Academiei.Experienţa, acu-mulatăоn primul cincinal de la fondare,precum şi necesitatea intensificăriiimplementării оn practicaadministrativă a prevederilorLegii Serviciului public (mai 1995)şi Legii privind administraţiapublică locală (decembrie 1994) aucondi-ţionat adoptarea оn aprilie1998 a Hotărоrii Guvernului cuprivire la modificarea denumiriiei - оn Aca-demia de AdministrarePublică pe lоngă Guvernul RepubliciiMol-dova. Prin acest actal Executivului central este aprobatun statut nou al instituţiei,perfecţionоndu-se struc-tura,funcţiile şi predestinaţia Academiei,obiectivul prioritar devenindextinderea tuturor formelorde activitate şi instruirea unuicontingent cоt mai mare şi maicalificat de funcţionari publici.Concomitent cu evoluţiastructu-rală a Academiei a continuatşi opti-mizarea ei funcţională,extinderea şi perfecţionareagenurilor de acti-vitate. Astfel,paralel cu studiile postuniversitareşi instruirea conti-nuăde perfecţionare, оn anul 1997Academia a оnceput şi instruireauniversitară prin admiterea absolvenţilorliceelor şi şcolilor mediila studii specializate оn domeniuladministrării publice. Timp de undeceniu (1997-2007), instituţia apregătit şi 365 specialişti cu studiisuperioare оn domeniul administraţieipublice.O componentă extrem de importantăa procesului de pregătire acadrelor este organizarea stagi-Administrarea publicг: teorie єi...31*NOTĂ: Primul studiu colectiv de proporţii a fost оntitulat „Istoria administraţiei publice din Moldova”,(autori – Mihail Platon, doctor habilitat оn economie, profesor universitar, Alexandru Roman, doctor habilitatоn ştiinţe istorice, profesor universitar, Sergiu Roşca, doctor habilitat оn filosofie, profesor universitar şi TeodorPopescu, doctor оn ştiinţe politice, Chişinău, 1999, 472 pag.).

32Administrarea publicг, nr. 3, 2006ilor de practică a audienţilorşi funcţi-onarilor publici оninstituţiile auto-rităţilor publicecentrale şi locale, precum şideplasările periodice оn teritoriu.Оn cadrul lor audienţii studiazăexperienţa avansată оn domeniuşi se familiarizează cu bunelepractici, acumulate оn struc-turilerespective ale administraţiei publice.Оn această ordine de idei,o realizare majoră a Academieieste stabilirea, prin DispoziţiaGuvernului Republicii Moldovanr. 418-d din 4 noiembrie 1997,a celor 16 primării municipale,orăşeneşti, comunale şi săteştiоn calitate de centre metodicepentru instruirea participanţilorla cursurile de perfecţionare 6 .Experienţa primului deceniude constituire şi consolidare aAcade-miei de AdministrarePublică ca in-stituţie specializatăde оnvăţămоnt uni-versitar şipostuniversitar оn domeniuladministraţiei publice, afiliatăGu-vernului Republicii Moldova,a de-monstrat cert maturizarea ei.Viaţa a arătat că cea mai adecvatăformă pentru Academie, оn noilecondiţii, este cea de instituţiespecializată postuniversitară pelоngă Preşedinte-le ţării.Tendinţe similare s-au manifestatşi оn ţările vecine, оn specialоn cadrul CSI, cu statele căreiaRepublica Mo-ldova are celemai mari tangenţe, ge-nerate dedezvoltarea lor comună timp deo perioadă considerabilă a secoluluiXX.De exemplu, оn ţara vecină dinspreEst această instituţie se numeşteAcademia Naţională de AdministrarePublică pe lоngă Preşedintele Ucrainei.Ea are cel mai оnalt statut de instituţiepostuniversitară din ţară, preşedinteleAcademiei şi cei patru vicepreşedinţifiind numiţi prin decret prezidenţial.Un statut similar оl au şi Academiilede Administrare Publică din Belarusşi Rusia, cu care Academia de AdministrarePublică pe lоngă PreşedinteleRepublicii Moldova, colaborează оnbaza Acordurilor bilaterale*.Оn rezultatul evoluţiei Academieide la оnceputul noului secolşi mileniu, la 12 februarie 2003,prin Decret prezidenţial, instituţiaşi-a schimbat statutul, devenindAcade-mie de AdministrarePublică pe lоngă PreşedinteleRepublicii Moldova. Conformnoului statut, aprobat prin DecretulPreşedintelui RepubliciiMoldova nr. 1379-III din 18 iulie2003, instituţia şi-a mo-dernizat*NOTĂ: Apropo, am avut prilejul să absolv Academia de Administrare Publică pe lоngă PreşedinteleFederaţiei Ruse, realizоndu-mi оn această instituţie redutabilă postdoctoratul şi susţinоnd cu succes оn primăvaraanului 1992 teza de doctor habilitat оn ştiinţe istorice la specialitatea “Istoria Patriei”. Anii de studii оn cadrulAcademiei de la Moscova mi-au permis să cunosc instituţia dată şi programele ei оn esenţă.

structura, direcţiile şi obiectiveleprioritare de activitate, şi-a consolidatcorpul profesoral-didactic,ceea ce asigură funcţi-onalitateaei la un nivel mai оnalt. Оn acestcontext la 5 august 2003 Guver-nula adoptat Hotărоrea nr. 962 Privindasigurarea funcţionării Academieide Administrare Publicăpe lоngă Preşedintele RepubliciiMoldova 7 , care stabileşte statutulstudiilor, modelul diplomei de absolvireşi mecanismul funcţionăriiinstituţiei. Acest important documentconstituie suportul normativde bază оn organizareaşi asigurarea fun-cţionalităţiiAcademiei, оn temeiul căruiaanual, prin Hotărоre de Guvern,se aprobă Comanda de Stat deоnmatriculare a funcţionarilorpublici la cele 3 specialităţi,iar prin Decret prezidenţial seformează Comisia de selectare şiadmitere.P e l о n g ă i n s t r u i r e afuncţionarilor publici la cele 3specialităţi postuni-versitare şi 6specialităţi ce ţin de studii prinmasterat profesional, extrem deoportună şi actuală este instruireacontinuă - perfecţionareafuncţionarilor publici din cadrulautorităţilor publice centrale şilocale. Acest gen de activitate sereali-zează оn baza Hotărоrii GuvernuluiRepublicii Moldova nr.845 din 26 iulie 2004 privind aprobareaRegu-lamentului cu privirela perfecţio-narea profesională afuncţionarilor publici 8 , precum şia hotărоrilor Guvernului privindaprobarea anuală a Comenziide Stat de perfecţionare afuncţionarilor publici. Оn anul2005 оn cadrul Academiei a fostcreată o structură specializatănouă – Direc-ţia perfecţionareprofesională a personalului,procupată de organiz-area instruiriicontinue a funcţionarilorpublici şi altor colaboratoridin cadrul autorităţilor publice.Astfel, circa 13 mii de persoaneau absolvit studii postuniversitareşi cursuri de perfecţionareşi formare continuă оn auleleacademice.Succint, aceasta este calea evoluţieiorganizatorice, parcursăde Academia de AdministrarePublică pe lоngă PreşedinteleRepublicii Moldova timp de maibine de 13 ani de activitate. Оncontext funcţional şi curricularvom constata că insti-tuţia şi-aconcentrat reuşit eforturile,оntregul potenţial şi experienţaоn domeniu pentru constituireaunui Centru Naţional de formareşi per-fecţionare a funcţionarilorpublici, de promovare a politiciide stat оn domeniul serviciuluipublic.O realizare majoră оn toţi aniide existenţă reprezintă fenomenulAdministrarea publicг: teorie єi...33

34Administrarea publicг, nr. 3, 2006deosebit al acreditării Academieide către stat оn anul 2004. Considercă susţinerea cu succes aprocedurii acreditării este rezultatulmuncii asi-duie beneficea оntregului colectiv, a tuturorcadrelor didactice, mana-gerialeşi auxiliare care au activat aicide-a lungul anilor. Mă bucur şi mămоndresc personal pentru aceastăfrumoasă realizare a Academiei,nu numai ca persoană ce şi-a aduscontribuţia la consolidarea ei cuоncepere din primăvara anului1995, dar şi pentru faptul că оncalitate de membru al ColegiuluiMinisterului Educaţiei şiTineretului am votat la şedinţadin 9 decembrie 2004 pen-truacreditarea instituţională a Academieide Administrare Publicăpe lоngă Preşedintele RepubliciiMoldova şi a specialităţilor:Administraţia publică-1051;Relaţii internaţionale-0851;Management-1802, toate cufrecvenţă la zi şi frecvenţă redusă.Posesoară a Certificatului deAcreditare Seria AU, nr. 000015,Academia este preocupată astăzide realizarea unui proces complexde consolidare a capacităţilorsale, intensificarea acti-vităţiiştiinţifice, relansarea doctoratului,de crearea Consiliuluiştiinţific specializat pentru susţinereatezelor de doctor şi asemina-relor de profil, restabilireamecanis-mului de elaborarea investigaţiilor ştiinţifice оnbaza Comenzii de Stat, stabiliteanual оn mod centralizat,de reorganzarea masteratuluiacademic şi profesional. Au fostorganizate grupe de masteranzicu studiere оn limbile engleză şifranceză. Continuă pregătirileоn ansamblu pentru acreditareaştiinţifică a Academiei. Acesteasоnt priorităţile funda-mentale dedezvoltare a Academiei оn actualulan de studii – 2006-2007.Astăzi Academia de AdministrarePublică pe lоngă PreşedinteleRepublicii Moldova este оn plinăevoluţie, continuоnd optimizareaorganizatorică şi structurală,con-solidarea potenţialului didacticşi managerial, relansareaactivităţii ştiinţifico-metodiceşi extinderea capacităţilor saleоn toate domeniile de activitate.Confirmare a acesteia estefaptul că la 31 octombrie 2006Şeful statului, domnul VladimirVoronin, a convocat оn cadrulPreşedinţiei o şedinţă de lucruspecială оn problema dată, evenimentdeosebit оn istoria instituţieinoastre. Este pentru prima oarăоn cei 15 ani de independenţă,cоnd Preşedintele ţării acordăo atenţie specială Acade-miei,dezvoltării şi consolidării ei.E de notat că la şedinţă au parti-cipatplenar Prim-ministrul, dl

Vasile Tarlev, viceprim-ministrul,ministrul administraţiei publicelocale, dl Vitalie Vrabie, ministrulfinanţelor, dl Mihai Pop, ministruleconomiei şi comerţului, dl IgorDodon, viceministrul educaţieişi tineretului, dna VioreliaMoldovan-Batrоnac, preşedinteleAcademiei de Ştiinţe a Moldovei,dl academician Gheorghe Duca,consilierii Preşedintelui RepubliciiMoldova dnii Marc Tkaciuk, doctorоn ştiinţe istorice, conferenţiaruniversitar, Mihail Platon, doctorhabilitat оn economie, profesoruniversitar,dnii Artur Reşetnicov,Petru Griciuc, pre-cum şi rectorulAcademiei şi vice-rectorulei. Preşedintele ţării a analizatоn detalii situaţia instituţiei şia dat indicaţii concrete privindoportunitatea dezvoltării de maideparte a Academiei, elaborareaunui Plan de acţiuni de consolidarea capacităţilor ei, precumşi de optimizare structurală şifuncţională a instituţiei, modernizareaproce-sului de instruire,sporirea eficienţei studiilor,constituirea unui sistem de evaluareşi organizare a procesuluieducaţional conform ProcesuluiPan-european de la Bologna.Оntru realizarea indicaţiilorŞefu-lui statului a fost elaboratproiectul unui Plan complex deconsolidare a capacităţilor Academieişi de moder-nizare a sistemuluide formare profesională, documentulfiind supus dezbaterilor оncadrul şedinţelor ordinare de lafinele anului 2006 a Consiliuluide Administraţie (preşe-dinte –viceprim-ministrul, mini-struladministraţiei publice localeVitalie Vrabie) şi a SenatuluiAcademiei (preşedinte – rectorulAlexandru Roman) şi оnaintatPreşedinţiei şi Guvernului RepubliciiMoldova. Planul complexconstă structural din compartimentete-matice distincte privindfunda-mentarea conceptuală asistemului de instruire оn domeniuladmini-straţiei publice, asigurareanormativă a sistemului deformare a funcţi-onarilor publici(iniţială şi continuă), accentuоndusepriorităţile proc-esuluimodernizării оnvăţămоntuluipostuniversitar оn domeniul datşi oportunităţile de bază privindmoder-nizarea formării continuea fun-cţionarilor publicişi a consolidării bazei metodicodidactice,celei tehnico-materialea Academiei. Planul propus sereferă оn esenţă la perfectareacadrului normativ-legislativ cevizează activitatea Academiei,modernizarea proce-sului instructivşi sporirea calităţii instruiriiоn cadrul formării iniţiale şiperfecţionării funcţionarilor publici,elaborarea noilor strategii deinstruire, evaluare a cunoştinţelorAdministrarea publicг: teorie єi...35

36Administrarea publicг, nr. 3, 2006şi formare/perfecţionare a cadrelordin autorităţile publice centraleşi locale, promovarea noilorstrategii financiare оn contextulrealizării unei politici economicofinanciareadecvate necesităţilorreale etc.Оn contextul realizării procesuluicomplex de modernizarestructurală şi funcţională, Academiaelaborează оn prezent unset de proiecte privind concepţiileşi strategiile noi оn prob-lemaoptimizării procesului de instruireiniţială şi continuă/perfec-ţionarea funcţionarilor publici, diverseprograme şi planuri de dez-voltare,precum şi de consolidare acapacităţilor sale. A fost realizatrecent un site performant alAcade-miei pe INTERNET (оnlimbile moldovenească, englezăşi rusă) prin valorificarea a cca200 mii lei din Proiectul BănciiMondiale, pe care vor fi plasateprogramele, cursurile de reciclareetc. Aceste strategii noişi concepţii se bazează pe tehnologiieducaţionale naţionaleşi interna-ţionale avansate оndomeniul meto-dicilor şi metodologiilormoderne andragogice,pe experienţa acumulată şi ceaa partenerilor din străinătate(inclusiv, pe bogata experienţăa renumitei Şcoli Franceze deAdministrare, cu conducereacăreia s-a convenit la оntrunireade la Kiev (Ucraina), asuprasemnării unui Acord de colaborarebilaterală, pe experienţaŢărilor Baltice şi altor state dincadrul Uniunii Europene .Prioritar la etapa actuală estesuportul de bază оn elaborareadocumentelor de program оndo-meniul administraţiei publice,reprezentat prin diverse actenormative. Оn acest context, Academiaоşi realizează activitateaоn baza ex-perienţei acumulateprivind actele normative fundamentalece ţin de transpunerea оnpractica admini-strativă, inclusiv:Hotărоrea Parla-mentului din18 iulie 2002 privind aprobareaConcepţiei cu privire la politicade personal оn serviciul public9 ; Hotărоrea Guvernului din20 mai 2004 despre aprobareaRegula-mentului cu privire laatestarea funcţionarilor publici 10 ;Hotărоrea Guvernului nr. 1224din 9 noiembrie 2004 privindorganizarea formării continue 11etc.Sоnt convins că оn cadrulactivi-tăţilor de elaborare a documentuluiprioritar, Concepţiainstruirii pro-fesionale, trebuiesă se оntemeieze pe principiileumanizării, accesibi-lităţii,adaptivităţii, creativităţii,diversităţii şi responsabilităţiijuridice şi sociale. Numai astfelconceptul instruirii profesionale

a funcţionarilor publici va corespundestandardelor educaţionalecontem-porane оn vedereapregătirii teme-inice cu caracterconceptual, bazate pe conştiinţăcivică şi mentalitate statală,ataşament patriotic şi parti-cipareplenară la consolidarea statalităţiinaţionale moldoveneşti, carear оmbina organic necesităţilepersonalităţii şi societăţii, ardez-volta capacităţile de lucruоn echipă, abilităţi diverse decomunicare оn mai multe limbistrăine şi оn limbajul tehnologiilorinformaţionale.Conform statutului de CentruNaţional оn domeniuladministraţiei publice, Academiaparticipă activ la formarea şipromovarea cadrului legal alserviciului public, statutului şideontologiei funcţionarului public.Mai mulţi specialişti, cadredidactice şi manageriale participăla elaborarea diverselor proiectede legi, concepţii şi strategiinaţionale din cadrul procesuluirealizării reformei complexe aadministraţiei publice centraleşi locale.Analiza generală a evoluţieiadministraţiei publice la care оşiaduce plenar contribuţia Academiade Administrare Publicăpe lоngă Preşedintele RepubliciiMoldova ca Centru Naţionalоn domeniu, de-monstrează căpe parcursul unui deceniu şijumătate de independenţă realăa statului au avut loc 4 reformeadministrativ-teritoriale, care auimplicat, inevitabil, şi reformeleadministraţiei publice locale dinanii 1991, 1994, 1998 şi 2003.Totodată, după obţinerea decătre ţara noastră a statutuluide membru al Consiliului Europei(iunie 1995), acest for s-apronunţat de mai multe ori asupramodificărilor ce s-au produs оndomeniul administraţiei publice.Mai tоrziu, Congresul PuterilorLocale şi Regionale a adoptat, оniunie 2002 şi оn noiembrie 2005,hotărоri speci-ale de monitorizarea evoluţiilor ce au loc оn domeniulautonomiei locale. Intrareaоn vigoare pentru RepublicaMoldova a Cartei Europene pentruAutoadministrarea Locală(ratificată la 1 februarie 1998) apermis să fie stabilite un şir deprincipii şi standarde europenede organizare şi funcţionare aauto-rităţilor locale. O consecinţădirectă a оnceperii reformeiadministraţiei publice centrale,lansate prin adop-tarea HotărоriiGuvernului nr. 1402 din 30 decembrie2005, privind Strategiade Reformă a Administra-ţieiPublice Centrale оn RepublicaMoldova, a fost crearea MinisteruluiAdministraţiei Publice Locale,care are un impact pozitivAdministrarea publicг: teorie єi...37

38Administrarea publicг, nr. 3, 2006asupra funcţionării instituţiilorde autono-mie locală оn ţaranoastră.Prioritate de bază оn realizareaprincipalelor oportunităţi aleAcade-miei sоnt toate componentelecad-rului legal naţionalşi internaţional оn domeniul dat.Printre documen-tele cu caracterinternaţional vom menţionaCarta Europeană Exerci-ţiul autonomal Puterii Locale, ratificatăde Republica Moldova, precumşi Declaraţia cu privire la autonomialocală, adoptată la Rio deJaneiro оncă оn 1985.Un rol deosebit оn realizareaprocesului reformei administraţieipublice оi revine conducerii ţării,care a declarat anul 2005 dreptAnul colectivităţilor locale dinRepublica Moldova, precum şialte multiple iniţiative administrativeprivind realizarea uneireforme ample şi profunde aadministraţiei publice din RepublicaMoldova. Elaborarea şiadoptarea unor asemenea programefiind caracteristică doaractualei guvernări (instaurate оnrezultatul alegerilor parlamentaredin februarie 2001 şi martie2005, adică imediat cu trecereaomenirii оn noul secol şi mileniu)reprezintă factori decisivi aidezvoltării durabile a societăţiimoldoveneşti. Оn acest context,se realizează eşalonat Programulde activitate al Guvernului RepubliciiMoldova pentru perioada2005-2009 „Modernizarea ţării –bunăsta-rea poporului”, adoptatprin Hotă-rоrea Parlamentuluinr. 42-XVI din 9 aprilie 2005 12(„M.O.”, nr. 62-64, precum şica ediţie aparte).Оn baza acestui program,prin Hotărоrea nr.790 din anul2005, Guvernul a aprobat unPlan de acţiuni pentru perioadarespectivă, care, avоnd dreptsuport respectarea prin-cipiuluiconsecvenţei şi conti-nuităţii,reflectă mersul realizării principalelordocumente de program(SCERS, Programul Naţional„Satul Moldovenesc (2005-2015)”,„Planul de Acţiuni RepublicaMoldova-Uniunea Europeană),stabilind, оn plan strategic,politicile economice şi socialeоn ţara noastră. Totodată, оnscopul consolidării cadrului juridic,necesar pentru realizareapoliticilor social-economice respective,Parlamentul RepubliciiMol-dova a adoptat оn noiembrie2005 Programul legislativ pentruanii 2005-2009.Potenţialul Academiei contribuiela realizarea reformeiadministrative din ţara noastră,orientate spre susţinerea proceselorconstructive de dezvoltarea societăţii moldo-veneşti.Astfel, importantă structură

administrativă оn contextul dezvoltăriicomunitare este MinisterulAdministraţiei PubliceLocale, оnfiinţat оn baza Legiinr. 25-XVI din 16.02.06. Оn contextulreformării оn continuare asistemului admini-straţiei publicelocale, conform Hotărоrii nr. 1059din 14 septembrie 2006, GuvernulRepublicii Moldova a reorganizatoficiile teritoriale ale AparatuluiGuvernului, transfor-mоndu-leоn direcţii teritoriale controladministrativ ale MinisteruluiAdministraţiei Publice Locale.Оn aceeaşi zi a mai fost adoptatăHotărоrea Guvernului nr. 1060cu privire la direcţiile teritorialecontrol administrativ, fiind aprobateregulamentul şi structuraacestor direcţii ministeriale оnteritoriu. Printre alte abilităţi debază ale activităţii acestor direcţiiteritoriale, vom menţiona: controlulobligatoriu, sub aspectullegalităţii, al actelor de angajareşi de eliberare a personalului dinadministraţia publică locală şialtele 13 . Cele 8 direcţii de controladministrativ desconcentrate оnteritoriu efectuează coordonareaprocesului de regionalizare a ţării,оn septembrie 2006 prezentоndGuvernului proiectul Strategieide dezvoltare regională şi alcadrului instituţional legal deimplementare a ei 14 , adoptateulterior. Principial este faptul cepermite să conchidem că creareaMinisterului Administra-ţieiPublice Locale nu va diminuanicidecum esenţa autonomiei localeadministrative şi financiare aauto-rităţilor publice locale, ci vapermite coordonarea pe viitor aactivităţilor оn scopul dezvoltăriiregionale şi consolidării autonomieilocale.E de notat că Academia deAd-ministrare Publică pe lоngăPreşe-dintele Republicii Moldovaare o colaborare multilateralăcu acest Minister de ramură оncontextul promovării reformeloradministra-ţiei publice оn ţaranoastră. Оn acest scop ministrul,dl Vitalie Vrabie, este desemnat оncalitate de membru al SenatuluiAcademiei. Оn legătură cu numireala 15 noiembrie curent оnfuncţia de viceprim-ministru alRe-publicii Moldova, ministru aladmi-nistraţiei publice locale, dlVitalie Vrabie, conform art. 9.1al Statutului Academiei, aprobatprin Decretul Preşedintelui ţăriinr. 1379-III din 18 iulie 2003,este preşedinte al Consiliului deAdministraţie al Academiei deAdministrare Publică. Оn acelaşitimp, conform Hotărоrii Guvernuluiprivind organele managerialeşi consultative, rectorulAcademiei este membru al ColegiuluiMinisterului AdministraţieiPublice Locale.Administrarea publicг: teorie єi...39

40Administrarea publicг, nr. 3, 2006Menţionăm că оn scopulconsoli-dării capacităţilor Academieise or-ganizează seminareоn cadrul in-struirii continue afuncţionarilor publici оn bazasistemului de mo-dule. Interesantşi util pentru conso-lidarearesurselor umane оn cadruldezvoltării locale a fost seminarulEficientizarea managementuluiad-ministraţiei publice locale,organi-zat la Academia de AdministrarePub-lică pe lоngăPreşedintele Republi-cii Moldova(iunie 2006), оn scopul instruiriiteoretice şi aplicative a pri-marilorsatelor (comunelor) din Uni-tateaTeritorial-Autonomă Găgăuzia şilocalităţilor cu populaţie alolingvădin Republica Moldova. (Stagiul afost organizat оn baza a 4 module,inclusiv: Priorităţile naţionale оnactivitatea autorităţilor administraţieipublice locale, Bazeleteo-retice şi aspectele practice desuc-ces оn activitatea primarului,De-zvoltarea personalului defuncţio-nari publici etc.). Concomitent,оn aulele academice sepractică cu suc-ces organizareadiferitor mese rotunde şi atelierede lucru cu tema-tica: Dezvoltareacapacităţilor ma-nagerialeale unui primar modern, Managementulproiectelor şi programeloreuropene ş.a.Corpul profesoral-didactic alAcademiei, specialiştii diferitorsec-ţii, catedre şi direcţii continuăsă parti-cipe plenar la elaborareaşi implemen-tarea noilortehnologii de formare iniţialăşi continuă, a noilor strategii şiconcepţii оn acest important domeniual administraţiei publice.Astăzi, оntr-o perioadă de modernizarecontinuă a sistemuluiadministraţiei publice localeeste simţită necesitatea de a aveaspecialişti оnalt calificaţi, fiindopor-tune strategiile eficientede formare a personalului şi deperfecţionare a funcţionarilorpublici din autorităţile administrativelocale de nivelul I şi II.Оn acest context, оn cadrulunei şedinţe la masa rotundă din20-21 mai 2005 Guvernul RepubliciiMoldova, оn cooperare şi cususţi-nerea Consiliului Europei,a iniţiat оn comun cu Academiade Admini-strare Publică procesulde elaborare a StrategieiNaţionale de Instruire pentruadministraţia publică locală dinMoldova. A fost creat GrupulCo-ordonator, ce reprezenta toateinsti-tuţiile implicate оn reformaşi dez-voltarea administraţieipublice locale, cu scopul de a* NOTĂ: Grupul respectiv s-a оntrunit consecutiv оn patru şedinţe de lucru (inclusiv, la Academia deAdministrare Publică pe lоngă Preşedintele Republicii Moldova – octombrie 2005, Bălţi – februarie 2006,Vadul lui Vodă – mai 2006 şi ultima, recentă – din nou la Academie).

asigura natura participativă aStrategiei Naţionale de Instruire,grupul fiind constituit din ceimai dotaţi specialişti ai teoriei şipracticii administrative*.La demararea acestui procesimportant, оncă оn decembrie2005, s-a făcut un studiu asupranecesităţilor de instruire afuncţionarilor publici şi aleşilorlocali, prin metodă de chestionare,la care au participat funcţionaridin 32 consilii raionale, 2 municipiişi 265 primării. Au fost chestionate7 categorii de funcţionaridin cele 265 de primării şi 14categorii de funcţionari din cele32 de raioane.La 22 septembrie 2006 GrupulCoordonator, alcătuit din 40 demembri (inclusiv, rectorul Academieide Administrare Publică pelоngă Preşedintele Republicii Moldova– dl A. Roman, viceministruladministraţiei publice locale – dlV. Guznac, directorul IDIS „Viitorul”– dl I. Munteanu, preşedinţiide raion – dl Ş. Bratu (Cahul),dl G. Sоrbu (Criuleni), dna L.Lupu (Hоnceşti), dl I. Moiseev(Ştefan Vodă), primarii dnii A.Moldovan, N. Darie ş.a., precumşi dl D. Popescu de la ConsiliulEuropei, experţii inter-naţionalidna L. Vavrova, dl I. Berghez) aexaminat varianta finală a Strategieide Instruire a Perso-naluluiAdministraţiei Publice Localedin Republica Moldova, precumşi Planul de acţiuni pentrurealizarea Strategiei respective.Astfel, оn cadrul Academiei a fostacceptată Strategia Naţională deInstruire pentru AdministraţiaPublică Locală din Moldova şiPlanul de Acţiuni pentru realizareaStrategiei de instruire pentrufuncţionarii publici şi aleşii locali(2007-2010). Aceste documenteau fost perfectate de MinisterulAdministraţiei Publice Locale şiprezentate Guvernului.La etapa actuală, printrecele mai importante activităţiale Academiei rămоne formareacontinuă şi perfec-ţionarea tuturorcategoriilor de fun-cţionaripublici. Priorităţile funda-mentalede reorganizare a Academieiоn cadrul Reformei administraţieipublice оn ansamblu constauоn consolidarea cadrului legal,optimi-zarea structurală şifuncţională, fundamentareaconceptuală a siste-mului naţionalde formare a funcţi-onarilorpublici şi modernizarea formăriicontinue, a perfecţionării ciclicea corpului de funcţionari dinsistemul autorităţilor publice centraleşi locale.Оn această ordine de idei, un suportsolid оn domeniul asigurăriievoluţiei calitative şi cantitativea procesului formării continue afuncţionarilor publici reprezintăAdministrarea publicг: teorie єi...41

42Administrarea publicг, nr. 3, 2006implementarea diferitor proiectenaţionale şi internaţionalece ţin de administraţia publicăоn cadrul Academiei. Astfel, оnprezent orga-nizăm realizareaproiectului de instruire şi certificarea funcţio-narilor publiciоn domeniul tehno-logiilorinformaţionale şi de comu-nicaţii,precum şi a guvernării electronice.Оn cadrul realizăriiStrategiei Naţionale de edificarea societăţii informaţionale „MoldovaElectronică” şi a Planului deAcţiuni оn acest domeniu, aprobateprin Hotărоrea Guvernuluinr. 255 din 9 martie 2005, de cătreAcademie şi partenerii săi sоntelaborate Norme-le metodologicede instruire şi Curriculumulpentru pregătirea funcţionarilorpublici; aplicaţii au-tomatizatepentru evaluarea cuno-ştinţelorоn tehnologiile informa-ţionale şicomunicaţionale pentru obţinereaCertificatului Naţional de operarepe calculator (CNOC) şiorganizarea proiectului-pilot dein-struire a funcţionarilor publiciоn acest domeniu important.Оn anul 2006 sub egida Academieiau fost editate 8 moduleale Manualului de instruire afuncţionarului public „Societateainformaţională şi guver-nareaelectronică”. Participăm la realizareaprevederilor legilor cuprivire la evaluarea conformităţii(nr. 186-XV din 24.04.2003),cu privire la in-formatizare şila resursele informa-ţionale destat (nr. 467-XV din 21.11.2003),cu privire la documen-tul electronicşi semnătura digitală(nr. 246-XV din 15.07.2003),pre-cum şi a Hotărоrilor GuvernuluiRe-publicii Moldovacu privire la apro-barea Politiciinaţionale privind edi-ficareasocietăţii informaţionale (nr.632 din 8.06.2004), cu privirela aprobarea Regulamentuluiprivind mecanismul de realizarea Planului de Acţiuni „MoldovaElectronică” (nr. 27 din 6.01.2006) etc.Un eveniment deosebit de importanteste faptul că din anul2006 оn Academie a оnceputimplementarea ComponenteiC „Capacitatea de instruireşi şcolarizare” a Proiec-tuluiBăncii Mondiale „Manage-mentulfinanţelor publice”, aprobat prinLegea nr. 293-XVI din 16 no-iembrie2005 şi realizat оn parteneriatcu Ministerul Finanţelor. Aceastăcomponentă este finanţată (conformAcordului de Grant din23.12.2005, оn volum de 2 mln.dolari SUA) de către FondulFiduciar SIDA din Sue-dia. Оncontextul susţinerii şi promo-văriireformei administraţiei publicedin Republica Moldova deja оniulie au fost organizate cursuri

de instru-ire a funcţionarilorpublici din sistemul financiarfiscalşi a forma-torilor la Modulele„Managementul general”şi „Managementul contro-luluiintern”, unde au fost antrenaţiexperţii de la SIPU-Internationaldin Suedia.Totodată, оn realizarea procesuluiprivind acordarea asistenţeiauto-rităţilor locale din RepublicaMoldo-va sоnt antrenaţi experţiidiferitor instituţii avansate оndomeniu din ţări-le Uniunii Europene.Astfel, оn acest contextSIPU-International, finanţat deAgenţia Suedeză pentru DezvoltareInternaţională (SIDA, ASDI)şi Academia de AdministrarePublică pe lоngă PreşedinteleRepublicii Moldova au organizatun şir de acti-vităţi de instruire afuncţionarilor pu-blici şi politicienilorla nivel local şi regional(Tighina şi Cahul). Pentru ei aufost pregătite diverse materialede referinţă 15 .Оn august 2006 la Academies-au desfăşurat cursuri de instruirea for-matorilor la Modulul„Managemen-tul personalului”.Experţii Public Ad-ministrationInternational (Lon-dra, MareaBritanie) au instruit оn calitatede formatori ai acestui modulfuncţionari publici din ţară, carevor recicla оn viitor lucrătoriiautorităţi-lor publice centraleşi locale. Mo-mentan sоntempreocupaţi de selecta-rea uneicompanii internaţionale (dincele 12 instituţii-participantela concurs), care va elabora 18module (manuale) de instruirea funcţiona-rilor publici оn domeniulmanage-mentului general,al personalului şi finanţelorpublice.Practic avem deja оn lucru 4 moduledin cadrul celor preconizatede proiectul respectiv. Conformopiniei conducătorului Unităţiipentru reforma administraţieipublice din cadrul AparatuluiGuvernului, dlui Sergiu Tatarov,pоnă la finele anului 2006 vor fiimplementate circa 60 de proiectece au tangenţe cu dome-niuladministraţiei publice.Astfel, printre direcţiile prioritarede activitate se evidenţiazăun complex integru de diverseacţiuni tema-tice direcţionatespre susţinerea re-formeiadministraţiei publice, forma-reaşi perfecţionarea funcţionarilorpublici. Deşi există оncă multeprob-leme stringente, sоnt dejaоnregistrate unele rezultate palpabile.Оnsă оn ace-laşi timp senotează că dacă primarii se bucurăde unele posibilităţi оn do-meniulinstruirii profesionale, oferitede Academia de AdministrarePublică pe lоngă PreşedinteleRepub-licii Moldova şi uneleAdministrarea publicг: teorie єi...43

44Administrarea publicг, nr. 3, 2006organizaţii ne-guvernamentale,problema instruirii elementarea consilierilor locali ră-mоnenesoluţionată. Ea devine ex-tremde actuală şi importantă оn prezent,cоnd a rămas mai bine dejumătate de an pоnă la alegerilegene-rale оn toate structurileadministra-ţiei publice locale dinţara noastră.Оn consecinţă, sporeştecota funcţionarilor din cadrulautorităţilor publice locale,supusă anual proce-sului de formareşi perfecţionare оn cadrulAcademiei. Astfel, dacă 70 lasută din funcţionarii care оn 2004au participat la cursurile de reciclarereprezentau autorităţilelocale de nivelul I şi II (conformHotărоrii Gu-vernului RepubliciiMoldova nr. 31 din 30.01.2004),apoi, оn 2005, funcţionarii publicide rang local alcătuiau 75 la sută(Hotărоrea Gu-vernului nr. 1486din 31.12.2004) 16 .Problemă de prioritateiminentă, оndeosebi оn mun.Chişinău, este per-fecţionareafuncţionarilor publici, absolutnecesară pentru dezvoltarealocală. Astfel, pe parcursul perioadeice a anticipat ultimele alegerige-nerale locale (mai-iunie 2003)circa 40 la sută din funcţionarii оnexerciţiu au participat la cursuride perfec-ţionare şi reciclare, organizateоn cadrul Academiei 17 .Concomitent, se organizeazădiverse şi multiple reuniuniale speci-aliştilor din cadrulautorităţilor pub-lice locale.Bunăoară, printre cele mai eficienteactivităţi recente se оnscrieForumul legislativ şi practic „Consolidareaadministraţiei locale оnRepublica Moldova”, organizatde Ministerul Administraţiei PubliceLocale la iniţiativa dlui VitalieVrabie оn comun cu Institutulpentru Dezvoltare şi IniţiativeSociale (IDIS) „Viitorul”, cuparticiparea spe-cialiştilor Academiei.Forumul, la care au participatpreşedinţii tuturor celor 32de raioane, primarii generali aimunicipiilor Chişinău şi Bălţi, primariioraşelor, comunelor, satelordin teritoriile respective şi şefiisec-ţiilor administraţie publicăale auto-rităţilor publice localeale ţării: la Cahul (7.09. 2006), la Bălţi (14.09.2006) şi Chişinău (21.09.2006), оn incinta Academiei de Administrare Publică.O rezonanţă socială de amploare a avut Conferinţa internaţionalăştiinţifico-practică „Integritatea оn serviciul public: repere etice”,organizată оn octombrie 2006 de căt-rede nivelulAcademiaI şi II,des-aAdministraredesfăşuratPublică оn parteneriat cu Transparencyeşalonat,International-Moldovaоn trei zone geografice18 . Оnmesajul de salut la inaugurarea forului şi оn ra-portul prezentat, rectorulAvem,Academi-eiastfel, tota evidenţiattemeiul săcacon-chidemprioritarăcăoportuni-tateaAcademia deadoptăriiAdministrareCoduluiPublicădeontologicpe lоngăal funcţionaruluiPreşe-dintelepublicRepublicii 19 .Moldova se află

оn plină evoluţie. Astăzi continuă opti-mizarea ei organizatoricăşi structu-rală, consolidarea potenţialului didactic şi managerial,relansarea acti-vităţii ştiinţifice şi extinderea capaci-tăţilor ei оntoate domeniile de activitate. Prioritatea primordială constă оn realizareaconsecutivă a obiectivelor şi indicaţiilor concrete оnaintatede Preşedintele Republicii Moldova, dl Vladimir Voronin, privindoportunitatea dezvoltării de mai departe a Academiei, elaborareaunui Plan de acţiuni de consolidare a capacităţilor ei, care s-a examinatla porunca Prim-ministrului, dlui Vasile Tarlev, оn cadrulAparatului Guvernului şi a Ministerelor Admi-nistraţiei PubliceLocale, Economiei şi Comerţului, Finanţelor şi Justiţiei, Educaţieişi Tineretului, fiind propus pentru aprobare de către Guvern. Acestdocument complex constă structural din compartimente tematicedistincte privind fundamentarea conceptuală şi asigurareanormativă a sistemului de formare оn domeniul admini-straţieipublice, priorităţile procesului modernizării оnvăţă-mоntuluipostuniversitar оntr-un aşa domeniu important şi oportunităţilede bază privind modernizarea formă-rii continue a funcţionarilorpublici, a con-solidării bazei metodico-didactice şi tehnico-materialea Academiei.Actualmente, colectivul Acade-miei a iniţiat elaborarea unuiset de proiecte privind noi concepţii şi stra-tegii оn problemaoptimizării proce-sului de instruire/perfecţionare iniţială şi continuăa funcţionarilor publici, diverse programe şi planuri de dezvoltareşi consolidare a capa-cităţilor sale. Acestea se bazează pe tehnologiieducaţionale naţionale şi internaţionale avansate оn domeniulmetodicilor şi metodologiilor mo-derne andragogice, pe propriaexpe-rienţă acumulată şi pe cea a parte-nerilor din străinătate.Un suport solid оn domeniul asigurării evoluţiei calitative şicanti-tative a procesului formării continue a funcţionarilor publiciоl constituie implementarea creativă оn cadrul Academiei a diferitorproiecte naţionale şi internaţionale оn dome-niul administraţieipublice privind dezvoltarea serviciului public din Republica Mol-Administrarea publicг: teorie єi...45

AT eoria statului şi dreptului

EVOLUŢIA STATALITĂŢII MOLDOVENEŞTIОN EPOCA CONTEMPORANĂVictor STEPANIUC,Preşedinte al Comisiei pentru cultură, ştiinţă,оnvăţămоnt, tineret, sport şi mijloace de informareоn masă, membru al Biroului Permanental Parlamentului Republicii MoldovaTeoria statului єi dreptului47SUMMARYFor many years some of home and foreign historitians tried togive reasons for the fact that Moldova historically was never a statethat it was the territory property of Romania or presents an old Russianterritory.For latest 15 years the number of historitian, authors of manualsand even some of deputies in the Parliament have been triing toconvince that contemporary Moldova is an artificial state that hasnothing with old Moldova. It’s a paradox, but under the pressure ofthis tend in the independent and democratic state of the Republic ofMoldova where the major part of the citizens consider themselvesMoldavians ethnically, the history of Moldova is not believed.Aproape două secole destinul Moldovei, continuitatea ei naţionalstatalăоn epoca modernă şicontemporană constituie subiectde discuţii. Tălmăcirile cele maicontroversate ale istoricilor,juriştilor, politologilor noştri şistrăini sоnt legate de evenimenteledin 1812, 1859, 1917-1918, 1940,care au o semnificaţie aparte оnistoria statului moldovenesc deieri şi de azi.Decenii la rоnd unele curenteale istoricilor noştri şi străini auоncercat să argumenteze tezaprecum că Moldova istorică nu

48Administrarea publicг, nr. 3, 2006a fost nicicоnd un stat, ci o feudăteritorială romвnească ori vechiteritoriu rusesc. Оn ultimii 15 anicohorte оntregi de istorici, autoride manuale şi chiar deputaţi оnParlament caută să ne convingăcă Moldova contemporană este unstat artificial, care n-are nimic оncomun cu Moldova veche. Paradoxal,dar sub presiunea acestorcurente, оn statul independent şidemocratic Republica Moldova,unde majoritatea cetăţenilor seconsideră etnici moldoveni, afost pusă оn index оnsăşi istoriaMoldovei.Оmi permit să afirm că acesteviziuni conţin teze străine şi nureflectă realitatea obiectivă desprepoporul moldovenesc. Da, cuceritorii,după cum afirma mareleumanist Djavaaharlal Nehru, totdeaunaau оncercat să ne facă, săne scrie, să ne tălmăcească istoria,оnsă, de fiecare dată, poporulnostru a zidit cu demnitate istoriapatriei noastre, Moldova, chiar оncele mai grele timpuri: cu sabiaoşteanului, cu pana cărturaruluisau cu plugul ţăranului.Viaţa a respins toate tălmăcirilesuperficiale asupra istoriei statuluimoldovenesc.Creată la 1359 оntre Carpaţi şiNistru, Moldova veche, Moldovaistorică, a suferit cea mai gravătragedie оn 1812, cоnd a fostdez-binată teritorial оn 2 părţide Poarta Otomană şi ImperiulRus. Moldova de Vest – PrincipatulMoldovei a supraveţuit castat vasal al Turciei pоnă оn 1859,cоnd a avut loc Unirea Principatelor.Moldova de Est, numităşi Basarabia, anexată оn urmatratatului de la Bucureşti la Rusiaоn 1812, оn pofida оmprejurăriloristorice, şi-a păstrat specificul săunaţional moldovenesc.Abordоnd evoluţia statalităţiimoldoveneşti оn sec. XX, trebuiede remarcat că evenimentul decotitură оn istoria Statului Moldovenesccontemporan s-a produsоn anul 1917. Anume оn condiţiileprimenirilor revoluţionare dinRusia оn teritoriul istoric alMoldovei dintre Prut şi Nistrua fost posibilă exprimareavoinţei poporului moldovenescpentru restabilirea statalităţiimoldo-veneşti. La numeroaseоntruniri ale ostaşilor moldovenipe fronturile Primului războimondial, ale ţă-ranilor, intelectualilor,studenţilor, proprietarilor,preoţilor s-a cerut autonomiepentru Basarabia, auto-cоrmuiremoldo venească, precum şi instruireaоn limba moldovenească оnşcoli.Evenimentele decisive decon-stituire a noii statalităţimoldoveneşti au avut loc оntoamna anului 1917. Оn perioada20-25 octombrie 1917 la

Chişinău şi-a desfăşurat lucrărileCongresul Ostaşilor Moldoveni,delegaţi de pe fronturile Primuluirăzboi mondial. Sprijinindu-sepe statalitatea multiseculară apoporului moldovenesc, primulCongres al ostaşilor moldovenicu circa 600 de delegaţi a declaratautonomia teritorială şi politicăa Basarabiei pentru cоrmuireacăreia urma să se alcătuiascăSfatul Ţării ca parlament provizoriu.Acest organ repre-zentativ,executоnd Rezoluţia a II-a aCongresului ostaşilor moldoveni,a proclamat la 2 decembrie1917 Republica DemocraticăMoldove-nească. Prin cele 11rezoluţii cu evidente caracteristicişi atribuţii constituţionale,Congresul ostaşilor moldoveni atrasat principiile de activitate aSfatului Ţării, a stabilit sarciniconcrete de consolidare a puteriide stat, a preconizat con-stituireaguvernului, care urma să realizezesuveranitatea statală a Moldovei.Academicianul Ştefan Ciobanuconstata, că forul ostaşilor moldovenia făcut ceea ce noi, civilii,doream, dar nu aveam putereas-o facem. Ei proclamă autonomiaBasarabiei, dau naştere organuluirevoluţionar Sfatul Ţării...Aici găsim sensul istoric al Congresuluiostaşilor moldoveni” 1 .Anume acest forum s-a adresatpopo-rului cu fraza: Cetăţenimoldoveni şi popoare оnfrăţiteale Basarabiei!Concluzia principală ce seim-pune оn urma examinăriimulti-laterale şi nepărtinitoarea proceselor şi evenimentelorcruciale din ulti-mele luni aleanului 1917, hotă-rоtoare pentrudestinul istoric şi pentrucontinuitatea Statului Moldovenesc,e că renaşterea statalităţiimoldoveneşti este opera оntreguluinorod al Moldovei. Reafirmareastatalităţii moldoveneşti nu afost iniţiată de sus, de politicieniprovi-zorii sau de partide deocazie, cu rădăcini străine. Ideeaacestei fapte măreţe – de revenirela statalitatea moldovenească – afost оnfăptuită de reprezentanţiicelor mai largi mase de ţăranişi muncitori, оmbrăcaţi, оn virtuteaоmprejurărilor, оn haineostăşeşti.Astfel, la 2 decembrie 1917,cоnd a fost proclamata RepublicaDemo-cratică Moldovenească,se оncheie perioada de 558 deani de monarhie cvasiabsolută,de autonomie cu suveranitatelimitată, de regim gubernial alMoldovei dintre Prut şi Nistru.Aceasta a fost prima Re-publicăMoldovenească. Fostul ministru şiapoi şef al guvernului RepubliciiDemocratice Moldo- veneşti, PetruCazacu, menţiona: „Avоnd parlament(Sfatul Ţării) cu preşedinteTeoria statului єi dreptului49

50Administrarea publicг, nr. 3, 2006şi birou, avоnd moştenite toateorganele şi instituţiile de la ImperiulRus şi Republica Rusească,avоnd miliţie şi armată naţională,votоnd legi şi publicоndu-le оnMonitorul Oficial (gazeta „SfatulŢării”), dоnd proclamaţii, decrete,Republica Democratică Moldoveneascăavea aproape toate semneleexterioare ale unei organizăride stat, la care toţi păreau aconveni” 2 . Оntr-un mod sau altul,Republica Moldo-venească afost recunoscută ca atare. La 6decembrie 1917, reprezentan-ţiiGuvernului bolşevic din Petrogradau salutat crearea RepubliciiMol-doveneşti. Din ianuarie 1918la Chişinău funcţiona ConsulatulRepublicii Franceze. Este de menţionatcă prin faptul că a permis şichiar a organizat proclamarea neatоrnăriiRepublicii DemocraticeMoldoveneşti la 24 ianuarie 1918,Regatul Romвn a recunoscutde iure şi de facto renaştereastatalităţii moldoveneşti. Astfel,după cum se stipula оn articolul2 al Constituţiei Republicii DemocraticeMoldove-neşti (proiectpublicat оn martie 1918): RepublicaNaţională Moldoveneascăalcătuieşte un stat unitar, independentşi indivizibil, al căruiteritoriu nu poate fi оnstrăinat”.Pornind de la teza că suveranitateaоnseamnă situaţia оn carenici o autoritate externă nuare putere politică sau juridicăоntr-un stat, trebuie să subliniemcă Republica DemocraticăMoldovenească a avut suveranitatestatală pronunţată doar оnperioada 2 decembrie 1917– 13ianuarie 1918, cca 42 de zile.Din 14 ianuarie 1918 şi pоnăla 27 martie 1918, оn condiţiileocupaţiei RDM de armateleromвne, Guvernul şi ParlamentulRDM a fost limitat оn drepturişi acţiuni. Republica Moldoveneascăоn această perioadăavea doar o anumită suveranitatelimitată, funcţionоnd оn stare deasediu, anunţată pe teritoriul eide generalii romвni. ConducereaRDM, Sfatul Ţării au fost maltratatemoral-psihologic de generalulromвn Broşteanu care şi-a permisоm-puşcarea unor deputaţi aiSfatului Ţării şi activiştilor CongresuluiŢărănesc.Prin actul din 27 martie 1918,numit оn istoriografie ca actuldespre unirea Basarabiei cuRomвnia, după cca 100 de zilede la constituirea sa оn condiţiilePrimului război mon-dial, RepublicaDemocratică Moldovenească,ocupată de patrudivizii ale armatei romвne afost prefăcută оn „Basarabia,provincie autonomă a regatuluiromвn”.O analiză nepărtinitoare aeve-nimentelor şi premiselor

acestei hotărоri a Sfatului Ţăriidemonstrează marea dilemăоn care s-a aflat RepublicaDemocratică Moldove-nească şiGuvernul ei оn ianuarie-martie1918. Hotărоrea despre anexareaBasarabiei la Romвnia afost provocată făţiş sau indirectde marile puteri beligerante оnPrimul război mondial care aufolosit Romвnia pentru a pedepsiRusia Sovietică. Actul „Unirii”este ilegal, deoarece n-a fost votatprin plebiscit de poporul RDM,fiind hotărоt de un organ temporarcu atribuţii limitate – SfatulŢării, оn condiţii de ocupaţiemilitară străină. Sfatul Ţării, intimidatde Guvernul romвn şi degeneralii armatei de ocupaţie, aignorat voinţa poporului moldovenesc,a depăşit mandatul său,atribuit de Congresul ostaşilormoldoveni – cel de a organizaalegeri оn Adunarea Constituantăa Moldovei, care urmasă adopte Constituţia statuluimoldo-venesc, suveran şi independent.Anexarea, оn condiţiile Primuluirăzboi mondial, de cătreRomвnia a teritoriului RepubliciiDemocratice Moldoveneşti –Basarabiei, conside-rată оn bazadreptului internaţional pe atuncidin punct de vedere juridic оncăteritoriu al Republicii FederativeRuse, a devenit cauza tensionăriirelaţiilor sovieto-romвne. Estede amintit, că Rusia Sovietică оnperioada 1919-1924 a propus soluţionareaproblemei Basarabieiprin organizarea unui plebiscitsub control internaţional.Guvernul SUA, inclusivPreşedin-tele acestui stat, WoodrowWilson, a declarat оn aceiani, că este оngrijorat de faptul căanexarea Basarabiei la Romвnias-a făcut fără desfăşurarea unuireferendum. Prin aceasta s-arecunoscut că moldovenii audreptul la autodeterminare şisuveranitate naţională. Оn maimulte rоnduri, oamenii politiciromвni şi diplomaţi de prestigiuau subliniat lipsa de acoperirejuridică a acţiunilor militare şipolitice a autorităţilor romвneştiоn „problema basara-beană”.Nicolae Titulescu оntr-oscrisoare adresată regeluiRomвniei, Carol al II-lea privindchestiunea Basarabiei, scria:„Autodeterminarea, la dreptvorbind, este un plebiscit. Pentrua obţine puterea dreptului internaţional,orice plebiscit trebuiesă se desfăşoare оn condiţiilelibertăţii. De aceea, acolo undedeseori s-a recurs la el, acoloanume forţele internaţionale, iarnu cele militare ale unei sau alteipărţi cointeresate, au asiguratordinea” 3 .Cu toate acestea, Romвnia a re-Teoria statului єi dreptului51

52Administrarea publicг, nr. 3, 2006fuzat organizarea unui referendumоn problema autodeterminăriipopu-laţiei оn Basarabia, teritoriudisputat.La 12 octombrie 1924 conducereaURSS a creat o autonomiemoldovenească – RASSM оn componenţaRSS Ucrainene – expresiea realizării dreptului moldovenilorest-nistreni la autodeterminarenaţională оn hotarele altui stat.Evident, din punct de vedere strictştiinţific, geografic, politic şi etnodemograficaceastă formaţiunenu poate fi considerată act derenaştere a statalităţii оntreguluipopor moldovenesc, cum se afirmaоn istoriografia sovietică. Ea afost doar expresia recunoaşteriiunor drepturi naţionale, inclusiva unirii moldo-venilor de pe ambelemaluri ale Nistrului, cares-a realizat parţial doar după 28iunie 1940.Оn opinia noastră, оn legăturăcu evenimentele din 28 iunie1940, nu se poate vorbi despre„restabilirea puterii sovietice оnMoldova”, după cum s-a afirmatоn diferite lucrări, din simplu motiv,că bolşevicii nici оn decembrie1917, nici оn ianuarie 1918, n-auputut instaura regimul lor peteritoriul moldovenesc. Din ianuarie1918 pоnă оn 28 iunie 1940оn Moldova dintre Prut şi Nistruputerea aparţinea regimuluiromвnesc de ocupaţie оn fruntecu un comisar militar.Soluţionоnd оn interesulsău mult disputata „problemăbasarabeană”, URSS оn 1940ca şi Romвnia оn 1918 a ignoratdreptul poporului moldo-venescla autodeterminare, pentru carea optat оn anii 1919-1924 şi careputea fi realizat prin referendum,alegeri generale şi constituţie,adoptată оn condiţii de libertate.La 2 august 1940, Sesiuneaa VII-a a Sovietului Supremal URSS, la cerinţele truditorilor,dar fără respectarea unorproceduri formal-juridice dealegeri ori plebiscit, a adoptatlegea privind formarea RSSMoldoveneşti unionale.Constituţia Republicii DemocraticeMoldoveneşti (proiect)din martie 1918, care stabileahotarele noului stat moldovenescоn limitele „Basarabiei”,existente la оnceputul Primuluirăzboi mondial, proclama RDMdrept stat independent, оnvestealimba moldovenească cu statut delimbă oficială, prevedea că oricefel de unire sau asociere a StatuluiMoldovenesc se poate realizanumai оn baza referendumuluila care să participe оntreagapopulaţie 4 . Spre deosebire deacest proiect, Con-stituţiile din10.02.1941 şi din 15.04 1978, decare a trebuit să se conducă Re-

publica Moldovenească, se răsfrоngeauasupra unui teritoriu,evident ciuntit la nord, la sud şila est. Оn baza aşa-zisei „uniri debunăvoie cu republicile sovieticesocialiste”, Moldova de Răsăritdevenise parte a Uniunii Sovieticeşi avea doar suveranitatelimitată. Sub aspect naţionalambele constituţii, cea din 1941şi cea din 1978 erau anonime.Toate aceste şi alte aspecte nedemonstrează, că această a douaRepublică Moldovenească se deosebeaesenţial prin prerogativelesale de idealul constituţionalal Repub-licii DemocraticeMoldoveneşti din martie 1918.Cu toate acestea, RSSM aveastructură guvernamentală, buget,se adoptau legi. Deşi cu o suverani-tatelimitată, mai ales peplan extern, republica promova opolitică social-economică internămai mult sau mai puţin de sinestătătoare, ceea ce a evidenţiat-ofavorabil оn ansamblul celorlalterepublici, оndeosebi оntre anii1960-1990. De remarcat, că bazelepolitice, sociale şi econo-mice aleStatului Moldovenesc contemporanau fost consolidate decisiv оnanii postbelici.Condiţiile de afirmare a suveranităţiipolitice depline, a independenţeiStatului Moldovenesccon-temporan au apărut dupăalegerile libere din 1989-1990 şidestrămarea URSS. La 27 august1991, Parla-mentul a declaratindependenţa statală a RepubliciiMoldova. Оn opinia multorspecialişti, aceasta este a treiaRepublică Moldove-nească.Оn această perioadă de democra-tizarea societăţii şi revenirela suveranitatea naţional-statală(1989-1991) au apărut problemelerecon-strucţiei statale, a structuriide stat a Republicii Moldova.Statul moldo-venesc, care n-aavut independenţă şi suveranitateteritorială оn ultimii 170 deani, a fost afectat din start deseparatism.Оn stоnga Nistrului, cu sprijinulunor forţe politice externea fost creată o republicămoldovenească nistreană, care de16 ani оncearcă să se legitimezepolitic, etnodemo-grafic, istoric şijuridic, avоnd la bază autonomiamoldovenească, creată оn UcrainaSovietică оn anul 1924. Trebuiesă recunoaştem că extre-miştiiunionişti de la Chişinău şi unelegafe juridice ale Parla-mentuluiMoldovei comise оntre 1989-1991,au creat premize de legitimare aacestei autoproclamate republicinistrene.E cert că specialiştii оn dreptconstituţional şi politicienii dinRepublica Moldova, şi nu veciniişi structurile internaţionale,trebuie să caute soluţii оn acestTeoria statului єi dreptului53

54Administrarea publicг, nr. 3, 2006conflict separatist, care dăuneazăsuveranităţii statului nostru.Avоnd оn vedere tot arealulde factori politici, istorici şi juridicicontemporani, RepublicaMoldova este indiscutabil stat cuelemente multietnice şi de facto numai este un stat unitar. Autonomiagăgăuză este mai mult decоt o autonomieclasică, avоnd Constituţieşi un Parlament care adoptă legilelocale. Anume parlamentele şi legilelocale, parla-mentele şi legilenaţionale sоnt caracteristici alestatelor federative.O viziune nepărtinitoare asupraevenimentelor şi fenomenelorne demonstrează că tradiţia autonomieimoldoveneşti din 1924,factorii politici şi istorici au oferitоncă оn 1989-1990 acestui teritoriudin stоnga Nistrului dreptulla autonomie оn componenţaRepublicii Moldova. Dar aceastăşansă a fost ratată.La оnceputul sec. XXI o soluţiepentru consolidarea suveranităţiinaţional-statale a RepubliciiMoldo-va reprezintă modificareastructurii reale de stat subgaranţia ONU, a Rusiei, SUAşi Uniunii Europene, precum şiоncheierea tratatului politic şide frontieră cu Romвnia, nesemnatdin cauza unor politicieniromвni.Trecоnd оn revistă evoluţiastatalităţii moldoveneşti оn perioadamodernă ne permitemоn оncheiere o succintă generalizare:Sprijinindu-se pe trecutulmulti-secular al poporului moldovenescşi pe statalitatea sa оnspaţiul istoric şi etnic al deveniriinaţionale, afir-mоnduseоncă din 1359 şi dăinuindveacuri оn şir ca ţară de sinestă-tătoare, ciuntită teritorial,fiind o perioadă оndelungatăsub dominaţie străină, Moldovaa revenit la stata-litate оn urmahotărоrilor Congresului ostaşilormoldoveni din 20-25 octombrie1917, care a declarat „autonomiapolitică şi teritorială a Basarabiei”.Pentru cоrmuirea ei a fostcreat Sfatul Ţării, care, la rоndulsău, „sprijinindu-se pe trecutul istoric al poporului moldovenesc”, aproclamat la 2 decembrie 1917 la Chişinău, Republica DemocraticăMoldovenească.Dreptul legitim al norodului moldovenesc la statalitate a fostreconfirmat prin actele politico-juridice din 2 august 1940 şi din 27august 1991, statornicindu-şi legi-timitatea actuală la 29 iulie 1994

prin adoptarea Constituţiei Repub-licii Moldova – a treia RepublicăMoldovenească.La 2 martie 1992 Republica Moldova a fost recunoscută de ONUоn hotarele sale existente la 1 ianua-rie 1990 ca stat suveran şi independent,devenind membru plenipo-tenţiar, cu drepturi egale al unorprestigioase şi influente organisme internaţionale.Nouă, urmaşilor legitimi şi continuatorilor celor care au făurit şiau apărat ţara, căreia i-au dat nu-mele de Moldova, celor care aurenăscut şi au statornicit statul contemporan Republica Moldova, nerevine sfоnta misiune să fim vrednici de această veşnică şi nestematămoştenire.Teoria statului єi dreptului55

REFORMA ADMINISTRAŢIEIPUBLICE CENTRALE – EXAMEN ОNCONSOLIDAREA STATULUI REPUBLICA MOLDO-VASergiu TATAROV,droctor оn drept,consilier principal de stat, şeful Grupuluide experţi din cadrul Aparatului Guvernului56Administrarea publicг, nr. 3, 2006SUMMARYFor 15 years the Republic of Moldova has been answering to theprovocation of the time demonstrating itself as an independent state,that promotes democratic values and aspires to belong to the familyof European States. Many events have taken place during 15 years.However for reaching our goal of building the state of law, our firstexam and most important step to be taken is to reform the publicadministration.Acum 15 ani Republica Moldovaa răspuns la o provocare atimpului, declarоndu-se stat independentcare promovează valoriledemocratice şi aspiră spre statutulde membru cu drepturi deplinea Uniunii Europene. Perioadaparcursă de atunci a fost bogatăоn evenimente, avоnd scopul dea construi un stat de drept, fiindоntreprinse mai multe acţiuni,inclusiv şi acţiuni de reformarea admi-nistraţiei publice.Administraţia publică centralăreprezintă mecanismul cel maiimportant de elaborare şi implementareeficientă a programelorGuvernului, asigurоnd abordareacorectă a prob-lemelor identifi-

cate şi soluţionarea complexă aacestora. Spre regret, оncercărilede reformare a admini-straţieipublice centrale, оntreprinse оncei 15 ani, au fost puţin eficiente,deseori fiind soldate doar sprereorganizări cosmetice.Actualul Guvern şi-a pus dreptscop schimbarea cardinală asituaţiei оn administraţia publicăcentrală prin lansarea unei reformemultidi-mensionale. Guvernulare obligaţie morală faţăde cetăţenii care sоnt оn dreptsă pretindă la servicii publiceoperative şi profesioniste dinpartea administraţiei publice, darşi an-gajamente faţă de parteneriisăi occidentali, faţă de care s-aangajat să aplice practicile debună guvernare оn RepublicaMoldova.Astfel, la 1 ianuarie 2006 a demaratimplementarea Strategiei dereformă a administraţiei publicecentrale, aprobată prin HotărоreaGu-vernului nr.1402 din 30 decembrie2005, şi prevăzută pentruo perioadă de trei ani. PotrivitStrategiei aprobate, activitateaadministraţiei publice centraleоn Republica Mol-dova se vabaza pe „principiile şi practicileconstructive de guvernare dinstatele-membre ale Uniunii Europene(UE) şi a Consiliului Europei(CoE), aparţinоnd sistemuluicontinental al administraţieipublice, care sоnt: оncrederea, accesulla informaţie, transparenţa,responsa-bilitatea, performanţa,respectarea constrоngerilorbugetare şi conti-nuitatea”.Pentru coordonarea acestei reformecomplexe au fost instituiteşi funcţionează Comisia guvernamentalăpentru reforma administraţieipublice centrale, condusăde Prim-ministrul Vasile Tarlevşi Grupul de experţi din cadrulApa-ratului Guvernului (Unitateade coordonare a reformeiadministraţiei publice). Totodată,оn fiecare minister, agenţie, birou,serviciu a fost desemnat un viceministrusau dire-ctor-adjunctcare coordonează implementareareformei admini-straţiei publicecentrale оn autoritatea publicăpe care o reprezintă.Modernizarea şi eficientizareaadministraţiei publice centraleprintr-o abordare multidimensionalăa problemelorE de notat ca reforma administraţieipublice centrale includecоteva compartimente importantecum ar fi: reorganizarea administraţieipublice centrale, оmbunătăţireaprocesului decizional,perfecţionarea managementuluiresurselor umane şi a managementuluifinanţelor publice, precumşi ajustarea cadrului legalprivind administraţia publicăTeoria statului єi dreptului57

58Administrarea publicг, nr. 3, 2006centrală la aquis-ul comunitaire.Ţinоnd cont de complexitateareformei, precum şi deprincipiile democratice, Guvernula insistat să desfăşoare reformaоntr-un mod participativprin implicarea Parla-mentului,Preşedinţiei Republicii Moldova,a societăţii civile, a organizaţiilorinternaţionale, a funcţionarilorpublici ce activează оn cadruladministraţiei publice cen-trale.Оn acest scop a fost instituit Comitetulconsultativ de supra-veghere,abilitat cu funcţii consultativeşi de monitorizare a reformeiadministraţiei publice centraleşi care оntruneşte reprezentanţiai APC, ai Parlamentului,Preşedinţiei, a societăţii civile şia organizaţiilor internaţionale donatoare.Оn acelaşi timp, Grupulde experţi din cadrul AparatuluiGuvernului depune efor-turipentru menţinerea unui dialogpe viu cu toţi factorii interesaţi,furnizоndu-le informaţii desprederularea reformei şi colectоndpropuneri şi opinii privindacţiunile оntreprinse оn cadrulreformei administraţiei publicecentrale.Obiectivele reformei sоntcorelate la atingerea scopurilorProgramului de activitate a Guvernului2005-2009, Planului deacţiuni Republica Moldova – UniuneaEuropeană, SCERS, ale ProgramuluiNaţional de Dezvoltare(proiect), Memoran- dumului cuFMI etc.Rezultatele eforturilor comuneDe la lansarea reformei administraţieipublice centrale a trecutmai bine de un an şi putemrecunoaşte cu оndrăzneală căprimele rezultate ale eforturilorоntreprinse оn această direcţiesоnt vizibile. Cu scopul de a excludedublările de funcţii, de adelimita funcţiile ministerelor deelaborare a politicilor de funcţiilede executare a acestora, Guvernula iniţiat mai multe deciziiprivind lichidarea unor autorităţi,reor-ganizarea şi crearea unorautorităţi publice noi. Drept exemplupot servi Biroul Naţionalde Migraţiune, Agenţia pentruDezvoltare Regională оn AgenţiaConstrucţii şi Dezvoltarea Teritoriului,Ministerul Culturii şiTurismului, Ministerul Educaţieişi Tineretului, crearea MinisteruluiAdministraţiei Publice Locale,a Agenţiei Sportului etc.Un suport considerabil pentruidentificarea soluţiilor optime şiaprobarea unor decizii realiste şibine argumentate оl oferă cea dea II etapă a analizei funcţionale,care a fost finalizată la fineleanului 2006. Această activitateeste оn premieră pentru Repub-

lica Moldova, deoarece pentruprima oară au fost studiate atоtde complex funcţiile a peste 159de autorităţi şi instituţii publice,precum şi serviciile publicedesconcentrate din subordine.Оn prezent, analiza funcţionalăse află la etapa de consultare aconstatărilor şi re-comandărilorcu reprezentanţii ministerelor şialtor autorităţi supuse analizei,ai Parlamentului, Preşe-dinţiei,societăţii civile şi organiza-ţiilordonatoare.Reforma administraţieipublice centrale presupune şiperfecţionarea procesului decizional,deoarece complexitateaproblemelor social-economiceale ţării necesită o abordareoperativă şi calitativă оn identificareasoluţiilor pentru acestea.Din acest considerent sоnt dejaоntreprinse acţiuni de dezvoltarea capacităţilor de elaborarea politicilor. Sоnt aprobate deGuvern Regulile de elaborareşi cerinţele unificate privindforma şi conţinutul documentelorde politici (concept, strategie,plan, program). Direcţiile deanaliză, monitorizare şi evaluarea politicilor sоnt оn proces de consolidareоn Ministerul Sănătăţiişi Ministerul Protecţiei Sociale,Familiei şi Copilului, MinisterulTransporturilor şi GospodărieiDrumurilor, Ministerul Agriculturiişi Industriei Alimentare,Ministerul Justiţiei, MinisterulIndustriei şi Infrastructurii, MinisterulEducaţiei şi Tineretului.Trei grupuri de demnitari dinAparatul Preşedinţiei RepubliciiMoldova, Aparatul Gu-vernului,viceminiştri şi directori-adjuncţiau efectuat vizite de studiu оnLetonia pentru a se familiariza cuexperienţa ţărilor baltice оn reformareaadministraţiei publice,inclusiv оn perfecţionarea procesuluide planificare strategică şi acelui decizional.O iniţiativă extrem d eimportantă pentru оmbunătăţireaprocesului de luare a deciziiloreste noul mecanism de consultare,aşa-numitul meca-nism de consultarepe viu. Acest mecanism presupuneexcluderea divergenţelorde opinii asupra unor proiectede hotărоri prin intermedi-uldiscuţiilor prealabile оntre autorităţilepublice interesate, pоnă laprezentarea documentului spreexaminare Guvernului.Factorul uman constituiecheia reuşitei оn activitateaadministraţiei publice centraleComponenta - managementulresurselor umane are o importanţădeosebită pentru implementareacu succes a Strategiei dereformă a administraţiei publicecentrale, dat fiind faptul cănoul mecanism de funcţionare aTeoria statului єi dreptului59

60Administrarea publicг, nr. 3, 2006administraţii publice centrale nuva fi funcţional, dacă funcţionariipublici nu vor fi pregătiţi adecvat.Noua formulă a administraţieipublice centrale necesităfuncţionari publici profesionişti,care oferă cetăţenilor serviciipublice calitative, operative şicontribuie la implementareapoliti-cilor guvernamentale.Оn acest context, Grupul deexperţi din cadrul AparatuluiGuvernului, оn parteneriat cuAcademia de Admini-strarePublică pe lоngă Preşedintele RepubliciiMoldova şi cu susţinereafinanciară a donatorilor, auevaluat necesităţile de instruirepentru funcţionari publici.Guvernul a оntreprins acţiuniоntru perfecţionarea sistemuluide sala-rizare a funcţionarilorpublici prin aprobarea Hotărоriinr.525 din 16 mai 2006 „Privindsalarizarea funcţiona-rilor publicişi a persoanelor care efectueazădeservirea tehnică”. Totodată, esteelaborat proiectul noului conceptde salarizare a funcţi-onarilorpublici, care este interdependentde noul sistem de evaluare afuncţionarilor publici.Este оn proces de elaboraresiste-mul informaţional automatizat„Registrul funcţiilor publiceşi al funcţionarilor publici”, careva siste-matiza toată informaţiadespre funcţiile disponibile оnadministraţia publică centrală,personalul angajat şi dezvoltareaprofesională. Intro-ducerearegistrului menţionat оn 2007 şi2008 va permite luarea unor deciziimai eficiente manageriale,educaţionale, financiare etc.Pentru implementarea principiilornoi de organizare şi funcţionareaadministraţiei publicecentrale este pregătit un set delegi cum ar fi: proiectul legii cuprivire la admi-nistraţia publicăcentrală, proiectul legii cu privirela serviciul public şi statutulfuncţionarului public, Codul deconduită al funcţionarului public.Noul proiect de lege cu privire laserviciul public şi statutul funcţionaruluipublic prevede instituireaunui serviciu public profesionist,motivat, performant, capabil sărealizeze obiectivele trasate deexecutivul central şi să satisfacănecesităţile cetăţenilor. Spre deosebirede legea оn vigoare, proiectulde lege al serviciului publicurmează să stabilească criteriimai rigide pentru oferirea statutuluide funcţi-onar public, ceeace va contribui la formarea unuicorp mai compact şi mai mobilde funcţionari publici. Totodată,proiectul de lege stabileşte standardemoderne оn managementulserviciului public cum ar fi

angajarea funcţionarilor publicipreponderent prin concurs, promovareape baze de merit, dezvoltareacadrelor de ma-nagement,instruirea pentru funcţi-onaripublici etc. Оn conformitate cuproiectul respectiv, elaborarea,promovarea şi implementareastan-dardelor comune оn serviciulpublic vor fi efectuate de un organla nivel central. Prim-ministrula constituit pentru definitivareadocumentului un grup de lucrudin reprezentanţi ai Parlamentului,Aparatului Guver-nului, aiministerelor-cheie, a Academieide Administrare Publică pe lоngăPreşedintele Republicii Moldova,ai Curţii Supreme de Justiţie,Academiei de Ştiinţe a Moldoveişi ai societăţii civile, care s-aоntrunit deja оn două şedinţe delucru. Au fost desfăşurate douămese rotunde cu participareareprezentan-ţilor APC, cercuriloracademice, ex-perţilor străini,Bănci Mondiale etc.O inovaţie pentru managementulresurselor umane оnadministraţia publică centrală dinRepublica Moldova este Codul deconduită a funcţionarului public.La finele lunii septembrie 2006Guvernul a aprobat proiectulde lege a Codului de condu-ităa funcţionarului public şi l-atran-smis spre examinare Parlamentului.Potrivit proiectului, Codulde conduită are drept scop stabilireaşi menţinerea standardelorprofesio-nale оnalte оn serviciulpublic şi informarea cetăţenilordespre con-duita la care ei sоntоndreptăţiţi să se aştepte dinpartea funcţionarilor publici.Codul va contribui la eliminareabirocraţiei şi faptelor de corupţiedin administraţia publică şi vareglementa normele de conduităale funcţi-onarilor оn conformitatecu prin-cipiile imparţialităţii,profesio-nalismului, loialităţii,integrităţii etc.Iniţiativele Guvernului sоntsus-ţinute de comunitateaorganizaţiilor internaţionale.Multiplele realizări оn cadrulreformei administraţiei publicecen-trale sоnt obţinutegraţie eforturilor tuturor factorilorinteresaţi, inclusiv şi aorganizaţiilor internaţionalefinanţatoare. A fost оncheiat Acordulde Grand оntre GuvernulRepublicii Moldova şi Asociaţiaorganizaţiilor financiare careTeoria statului єi dreptului61

prevede instituirea unui Fond fiduciar оn valoare de circa 6 milioaneUSD pentru susţinerea reformei administraţiei publice centrale.La formarea acestui fond participă cu mijloace financiare AgenţiaSuedeză pentru Dezvoltare Internaţională (SIDA), Guvernul Olandei,Departamentul pentru Dezvoltare Internaţională a Gu-vernului RegatuluiUnit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (DFID). La realizareareformei contribuie considerabil PNUD-Moldova şi UNICEF, oferindasistenţă financiară la desfăşurarea analizei funcţionale, precum şiBanca Mondială.Am vrea să specificăm că strategia de reformă a administraţieipublice centrale este prevăzută pentru o perioadă de trei ani, оnsăţine de menţionat că оn aceşti trei ani va fi pusă baza de instituire şifuncţionare a administraţiei publice centrale moderne şi eficiente, şiacest lucru depinde de contribuţia fiecăruia.62Administrarea publicг, nr. 3, 2006Bibliografie1. Programul de activitate a Guvernului pe anii 2005-2009 „Modernizareaţării – bunăstarea poporului”.2. Hotărоrea Guvernului nr.356 din 22 aprilie 2005 „Pentru aprobareaPlanului de acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană”.3. Hotărоrea Guvernului nr.1402 din 30 decembrie 2005 „Cuprivire la aprobarea Strategiei de reformă a administraţiei publicecentrale”.4. Hotărоrea Guvernului nr.54 din 18 ianuarie 2007 „Cu privire laaprobarea Planului detaliat de implementare a Strategiei de reformăa administraţiei publice centrale pentru anul 2007”.5. European Union “Support for Improvement in Governance andManagement in Central and Eastern European Countries” (SIGMA)Program. European Principles for Public Administration. PaperSeries Nr.27. 1999.6. European Union SIGMA Program. Preparing Public Administrationsfor the European Administrative Space. Paper Series No.23.1998.7. Academia de Administrare Publică – centru naţional de formareşi perfecţionare a personalului din serviciul public: materialele

PREGĂTIREA SPECIALIŞTILOR ОN DOMENIULADMINISTRAŢIEI PUBLICE ОN INSTITUŢIILEDE ОNVĂŢĂMОNT SUPERIOR DIN REPUBLICAMOLDOVA: REALIZĂRI ŞI PERSPECTIVE *Teoria statului єi dreptuluiCorneliu POPOVICI,vicerector AAP, doctor,conferenţiar universitar,Tatiana ŞAPTEFRAŢI,şef Direcţie, doctor,conferenţiar universitarTatiana SAVCA,magistru, lector superiorSUMMARYIntentions of the Republic of Moldova to join European Union requestnew challenges related to the training and formation of the staff in the publicadministration. In this context, it is necessary to establish and strengthen amodern system of training the specialists in public administration that wouldbe in line with the European standards and needs of the society. The presentmaterial shows the results of the research on “Evaluation of the needsin University education, post graduated studies, PhD degree education, aswell as research field in public administration and good governance”, madeby the authors.Aspiraţiile de integrare aRepubli-cii Moldova оn UniuneaEuropeană оnainteazănoi cerinţe faţă de pregă-tireaşi formarea personalului dinadministraţia publică. Dupăcum arată experienţa ţărilormembre ale Uniunii Europene,aderarea la această structurăare un impact mult mai mare63* NOTĂ: Оn articol sunt expuse unele idei din studiul “Evaluarea necesităţilor оn оnvăţămоntul universitar,postuniversitar şi sfera de cercetare оn domeniile administraţiei publice şi buna guvernare“ realizatde un grup de experţi independenţi оn octombrie 2005-martie 2006. Studiul vizat a stat la baza mai multormodificări a cadrului normativ privind оnvăţămоntul universitar, postuniversitar şi sfera de cercetare оndomeniile administraţiei publice din Republica Moldova.

64Administrarea publicг, nr. 3, 2006asupra comportamentului deguvernare şi administrare decоtasupra instituţiilor naţionale. Оnaceste condiţii se impune creareaşi consolidarea оn RepublicaMoldova a unui sistem modern,complex, transparent, accesibil,echitabil şi flexibil de formarea specialiştilor оn administraţiapublică care ar corespunde standardeloreuropene şi necesităţilorsocietăţii. Acest sistem trebuie săfie bazat pe:- cunoaşterea perfectă ace-rinţelor оnaintate faţă deautorităţile publice;- formarea unui corp de funcţionaripublici profesionişti şi responsabili;- introducerea şi utilizarea meto-delor,tehnicilor şi procedurilorcaracteristice managementuluipublic modern;- introducerea noilor tehnologiide informare şi comunicare;- consultarea principaliloractori, implicaţi оn procesul deformare continuă a specialiştilorоn admi-nistraţia publică;- realizarea unui sistem deremu-nerare pentru activitateafuncţio-narilor publici care săia оn consi-deraţie, оn primulrоnd, performanţele acestora şidevotamentul pentru instituţiapublică оn care оşi des-făşoarăactivitatea;- realizarea unui sistem derecru-tare şi promovare, bazatpe merit, care să ofere garanţiacă sоnt promo-vaţi cei mai bunifuncţionari publici;- dezvoltarea mecanismelor ceau ca rezultat creşterea mobilităţiifuncţionarilor publici оn cadrulfuncţiei publice.Politica statului оn domeniuldezvoltării profesionale a funcţionarilorpublici este asigurată оnbaza Concepţiei cu privire lapolitica de personal оn serviciulpublic (aprobată prin HotărоreaParlamentului Re-publicii Moldovanr. 1227-XV din 18 iulie2002). Acest document stipuleazăcă democratizarea şi consolidareaserviciului public, ca totalitate aautorităţilor publice menite sărealizeze prevederile ConstituţieiRepublicii Moldova, trebuie săfie efectuate prin pro-movareaşi realizarea principiilor profesionalismului,umanismului,transparenţei, legalităţii, accesibilităţii,echităţii sociale, conlucrăriişi stabilităţii.Оn conformitate cu acestdocument politica de dezvoltareprofesională continuă afuncţionarilor publici are dreptscop asigurarea caracteruluisistematic şi planificat al procesuluide aprofundare şi deactualizare a cunoştinţelor, dedezvoltare a aptitudinilor şi de

modelare a atitudinilor necesarepentru exerci-tarea eficientă aresponsabilităţilor ce revin postuluide muncă, funcţiei deţinute.Principiile Politicii de dezvoltareprofesională continuă afuncţio-narilor publici sоnt:* garantarea dreptului fiecăruifuncţionar la dezvoltareapotenţialului propriu. Mecanismelede realizare a sistemuluide dezvoltare profesionalăcontinuă trebuie să prevadăresponsabilităţile statului,autorităţilor publice, prestatorilorde servicii de instruirepentru a oferi fiecărui funcţionarpublic posibilităţi de dezvoltareprofe-sională continuă;* orientarea spre necesităţilede instruire ale fiecărui funcţionar.Strategiile, metodele şiprogramele de instruire trebuiesă fie ajustate la necesităţileindividuale ale funcţionaruluipublic, excluzоndu-se caracterulgeneral;* obiectivitate. Sistemul dedezvoltare profesională continuătrebuie să asigure posibilităţi egalede instruire fiecărui funcţionarpublic, atоt оn ţară, cоt şi pestehotare, fără discriminare pe motivede sex, vоrstă, naţionalitate,apartenenţă politică etc.;* transparenţă. Politica dedezvoltare profesională continuăa funcţionarilor publici, procedurilede realizare a procesului deinstruire trebuie să fie formulateclar, cuno-scute, şi pe оnţelesulfuncţionarilor publici.Pentru ca investiţiile destinateinstruirii să fie valorificateraţional, procesul de dezvoltareprofesională trebuie să se bazezepe identificarea şi satisfacereanecesităţilor indi-viduale deinstruire a fiecărui funcţionarpublic.Оn această ordine de idei, dezvoltareaprofesională a funcţionarilorpublici trebuie să fieasigurată:a) de către prestatorii de serviciiоn domeniul instruirii, atоtdin sectorul de stat, cоt şi dincel privat şi neguvernamental(universităţi, centre de instruire,şcoli de business, instructoriprofesionişti etc.);b) de către practicieni (funcţionaripublici competenţi, de nivelrepublican şi local, conducătoride performanţă etc.);c) prin diverse tipuri şi formede instruire internă (оn cadrulautorităţii publice) şi externă(оn afara autori-tăţii publice)- organizarea semi-narelor,conferinţelor, cursurilor de scurtăşi lungă durată, instruirii ladistanţă, tutelării, autoinstruirii,prin rotaţie de posturi, funcţiietc.Astfel, fiecare funcţionar publicTeoria statului єi dreptului65

66Administrarea publicг, nr. 3, 2006va beneficia de diverse opţiuni dedezvoltare profesională оn volumde cel puţin 40 de ore anual.Dezvoltarea profesionalăcontinuă a funcţionarilor publicieste reg-lementată şi deRegulamentul cu privire laperfecţionarea profe-sională afuncţionarilor publici, aprobatprin Hotărоrea Guvernului nr.845din 26.07.2004. Оn conformi-tatecu acest document, sarcinile debază ale perfecţionării profesionalecontinue sоnt:- susţinerea implementăriirefor-mei administrative şimodernizării administraţieipublice;- adaptarea cunoştinţelor şi abilităţilorfuncţionarilor publici laschimbările cadrului normativ, lacele organizaţionale, tehnologice,funcţi-onale şi de alt ordin dinserviciul public;- crearea unei culturi organizaţionalenoi оn cadrul serviciuluipublic;- dezvoltarea abilităţilor manage-riale;- оmbunătăţirea calităţii servici-ilorprestate populaţiei;- contribuirea la dezvoltareacooperării internaţionale şi la procesulde integrare europeană.După cum demonstreazăexperi-enţa internaţională, oimportantă sursă оn consolidareaşi modernizarea serviciuluipublic sunt specialiştii оn domeniuladministraţiei publice,instruiţi оn cadrul instituţiilorsuperioare de оnvăţămоnt. Rezultate-le studierii practicilorinternaţionale confirmăcă formarea specialiştilor оndomeniul administraţiei publicese realizează preponderent prinstudii superioare cu durata de 3-5ani оn cadrul diverselor facultăţi(drept, ştiinţe politice, ştiinţe economiceetc). Оn contextul Procesuluide la Bologna structura studiilorоn domeniul administraţieipublice оn perimetrul europeanse clasifică după cum urmează:- studii superioare de licenţă(3 sau 4 ani) program de formareiniţială (ciclul I);- studii superioare de masterat(1 sau 2 ani) cu program de studiispecializate aprofundate (ciclulII);- studii integrate, licenţă/master(4 sau 5 ani);- studii postmaster, de instruirea personalului angajat оnserviciul public.Pornind de la necesitateamoder-nizării оnvăţămоntului superiorоn domeniul administraţieipublice, un grup de experţiindependenţi au efectuat оn perioadaoctombrie 2005 – martie 2006un studiu privind identificareaprincipalelor caracte-ristici alesistemului de instruire оn dome-

ior din Republica Moldova.Astfel, s-a constatat că оn RepublicaMoldova studii superio-Teoria statului єi dreptuluiniul administraţiei publice оninstituţiile de оnvăţămоnt supearela specialitatea Administraţiepublică sunt organizate la Academiade Studii Economice dinMoldova (ASEM), Universitateade Stat din Moldova (USM),Universitatea de Stat „BogdanPetriceicu Hasdeu” din Cahul(US Cahul), Academia de AdministrarePublică pe lоngăPreşedintele Republicii Moldova(AAP) (Tab. 1).P r i n c i p a l i i a c t o r i c a reinfluenţează asupra elaborăriişi implementării planurilor şiprogramelor de in-struire оn domeniuladministraţiei publice sоntMinisterul Educaţiei şi Tineretului,alte autorităţi publice centrale,instituţiile şi organizaţiiledin mediul academic.Оn rezultatul studierii documentelorce reglementează activitateasubdiviziunilor insti-tuţiilorde оnvăţămоnt superior care оşipropun pregătirea specialiştilorşi efectuarea cercetărilor оndome-niul administraţiei publice,am constatat existenţa multortangenţe, dar şi deosebiri оnopiniile privind modul de perceperea administraţiei publiceatоt ca sferă de instruire, cоt şica domeniu de cercetare.Astfel, catedra “ManagementSocial” de la ASEM esteresponsabilă de pregătireaspecialiştilor оn administraţiapublică. Оn confor-mitate cuactele care reglementează activitateade instruire la specialitatea67

68Administrarea publicг, nr. 3, 2006vizată sunt trei blocuri principalede discipline, menite săasigure instru-irea studenţilorоn administraţia publică: disciplinelece ţin de administraţiapublică; disciplinele economice;disciplinele juridice.Menţionăm că conceptul оn domeniulinstruirii la specialitateaAdministraţia publică de la USMeste că Administraţia publicăreprezintă o parte componentăa ştiinţei administrative, care larоndul său este o componentăesenţială, un element-cheie aştiinţei politice contemporane.Aceasta corespunde abordărilor,formulate оn 1948 de către experţiiUNESCO cu privire la obiectulde studiu al ştiinţei politice. Оnacest context, au fost revizuiteplanurile de studiu la specialitateasus-numită, reprofilaţi specialiştiiоn domeniul ştiinţei politice lacate-drele facultăţii. Sоnt ţinutecursuri de specialitate, cursuriafiliate (ştiinţe politice), disciplinejuridice, cursuri оn domeniuleconomiei etc. Aceste discipline seţin la prima etapă (“etapa licenţă”de studii оn contextul Procesuluide la Bologna (anii 1-3).Catedra de profil de la US Cahulare ca scop general pregătireaspecialiştilor оn domeniile drept şiadministraţie publică care оşi vordesfăşura activitatea profesionalăоn justiţie, оn cadrul organeloradministrative sau оn alteinstituţii de stat ori private. Misiuneacatedrei este realizarea unuicadru curricular comprehensivpentru desfăşurarea unui procesde оnvăţămоnt modern, orientatspre formarea specialiştilor оn domeniilejuridic şi administrativ.Catedra “Administrare de statşi municipală”, fiind catedra deprofil la AAP, asigură realizareaactivi-tăţilor organizatorice, instructiveşi metodico-ştiinţifice оnproblemele actuale din domeniuladministraţiei publice. Direcţiile şiobiectivele principale de activitateale catedrei (cele de perspectivăşi cotidiene) sоnt reflectate оnPlanul de activitate propriu,elaborat оn baza Progra-mului deStat de asigurare cu cadre a organeloradministraţiei publice şia Concepţiei Guvernului RepubliciiMoldova cu privire la formarea,recalificarea şi perfecţionareafuncţionarilor publici. Оn scopulasigurării unei activităţi eficiente,catedra colaborează cuorganele administraţiei de statşi administra-ţiei locale, cu celelaltesubdiviziuni didacticoştiinţificeale Academiei şi ale altorinstituţii de profil din ţară şi dinstrăinătate.Rezultatele studiului atragatenţia asupra următoarelor momenteesen-ţiale ale instruirii:1. Lipsa unei colaborări

eficiente dintre instituţiile şiorganizaţiile ce oferă programe deformare оn administraţia publicăоn elaborarea standardelor comuneprofesionale оn domeniu.2. Absenţa unor programe comunede activitate.3. Gradul insuficient de colabo-raredintre actorii careinfluenţează asupra elaborăriiplanurilor şi programelor de instruireоn domeniul administraţieipublice, fapt care face ca sistemulde formare să nu fie unul deschis,orientat spre performanţă şiatingerea standardelor europenede formare оn administraţiapublică.Concomitent menţionăm căopiniile privind definirea specificuluiadministraţiei publiceca domeniu de instruire оnоnvăţămоntul superior sоntdiferite şi оşi găsesc reflectareоndeosebi оn conţinuturile planurilorde studii şi pot fi explicateprin:· lipsa unor tradiţii оnpregătirea universitară aspecialiştilor оn administraţiapublică din ţară;· diversitatea planurilor deоnvă-ţămоnt privind aceastăspecialitate оn ţările europene,planuri ce au servit ca surse deinspiraţie pentru institu-ţiile deоnvăţămоnt superior din RepublicaMoldova (de ex., оn unele stateinstruirea specialiştilor оn administraţiapublică este concentratăasupra studierii politicilor publicesau a politicilor sociale, scopulfiind pregătirea unor specialiştipro-fesionişti оn formularea,analiza, evaluarea politicii socialecu capa-cităţi de a elaboradecizii оn domeniul programelorsociale. Оn alte state, оn procesulde instruire accentul se punepe tehnologiile administrative,fapt care presupune studiereaadministră-rii ca atare. Оn procesulde instruire prevalează caracterulaplicativ. O altă atitudineeste programa, care se bazeazăpe studierea domeniilor specialeale administrării, inter-acţiuniiadministrative, admini-strareaоn sfera deservirii medicale, administrareamunicipală, administrarearegională etc.).· dorinţa de a se conformapro-filului de bază al instituţieide оnvăţămоnt (de ex., оn planulde оnvăţămоnt la specialitatea“Admini-straţie publică” de laASEM (compo-nenta disciplineloreconomice este dominantă) sausubdiviziunilor aca-demice dincare face parte catedra de specialitate(Politologie) оn cazulUSM etc.Principala cauză a acestor deosebirirezidă оnsă оn lipsa unuiStandard profesional şi academicla specialitatea AdministraţieTeoria statului єi dreptului69

70Administrarea publicг, nr. 3, 2006publică aprobat de MinisterulEducaţiei şi Tineretului, bazăsigură pentru elaborarea planurilorde оnvăţămоnt superior(licenţă şi masterat).Lipsa acestui standardafectează perspectivele formăriiunui specialist competent оnadministraţia publică şi facedificilă nu numai elaborareaplanurilor de оnvăţămоnt, darşi a curriculumului disciplinelorcare reprezintă baza elaborăriiobiective-lor de evaluare la niveluldisciplinei concrete, coreleazăprocesul de proiectare didacticăşi de evaluare a randamentuluişcolar, reglementează realizareaprocesului didactic şi asigurădeschiderea spre creativitateprofesională, constituie baza elaborăriimanualelor, ghidurilormetodologice şi materialelor didactice.Оn condiţiile cоnd la nivelnaţional nu există un curriculum-cadrupentru specialitateaAdministraţie publică fiecareinstituţie de оnvăţămоnt superioreste nevoită să-şi elaborezepropriile programe curricularepentru disciplinele predate.Оn rezultatul analizeiexperienţei instituţiilorde оnvăţămоnt ce pregă-tescspecialişti оn administraţia publică,a activităţii reprezentanţilorautorităţilor publice, precum şia experienţei instituţiilor similaredin străinătate propunemurmătoarele puncte de reper pentruperfecţionarea sistemului depregătire a specialiş-tilor оn domeniuladministraţiei publice:· perceperea administraţieipublice nu numai ca o sferă deactivitate, dar ca un integratorfundamental, care reuneştediferite sfere ale vieţii societăţiiоntr-un оntreg. Este importantde reţinut că administrarea оnsine este nu numai un mozaic alaspectelor economice, juridiceşi de altă natură, ci o totalitatede factori de bază, specifici, carese depistează şi se anihileazăоn con-diţiile contemporane cuajutorul unui complex de disci-Bibliografie1. Legea Оnvăţămоntului nr. 547-XIII din 21 iulie 1995 cu modificărileşi completările ulterioare.2. Legea nr. 1257-XIII din 16 iulie 1997 cu privire la evaluarea şi acreditareainstituţiilor de оnvăţămоnt din Republica Moldova cu modificărileşi completările ulterioare.3.Legea nr. 423-XIV din 4 iunie 1999 privind aprobarea Regulamentului

pline socio-umanistice şi reale. Din această cauză, reiese principiulesenţial – caracterul complex оn pregătirea specialiştilor оn sferaadministrării.· este important de reţinut că specialiştii оn administraţia publicătrebuie să cunoască nu numai tehnologiile de administrare dar şicontextul de luare a deciziilor administrative. Una este să soluţioneziproblemele de moment, alta e să vezi rezultatul оn diferite sfere: economică,cea de afaceri, ideologică, culturală şi să оnţelegi ce impactvor avea ele pentru generaţiile ulterioare. Este important de pregătitspecialişti administratori de оnaltă calificare capabili de a lua o deciziecorectă оn orice situaţie şi a o realiza cu maximă eficienţă.· pornind de la tendinţele internaţionale оn elaborarea pla-nurilorde оnvăţămоnt la specia-litatea administraţie publică, acestea trebuiesă asigure pregătirea specia-liştilor care vor putea activa nu numaiоn serviciul public, dar şi оn sfera administrării businessului, organizaţiilornon-profit sau non-guver-namentale.· concordanţa planurilor de оnvăţămоnt cu necesităţile reale aleadministraţiei publice.4. Legea privind aprobarea Nomenclatorului specialităţilor pentrupregătirea cadrelor de оnvăţămоnt superior, nr. 1590-XI din 31 iulie 2000cu modificările şi completările ulterioare.5. Legea serviciului public nr. 443-XIII din 4 mai 1995.6. Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova nr. 259-XV din 15 iulie 2004.7. Decretul Preşedintelui Republicii Moldova privind reorganizareaAcademiei de Administrare Publică pe lоngă Preşedintele Republicii Moldovanr. 1113-III din 12 februarie 2003.8. Statutul Academiei de Administrare Publică pe lоngă PreşedinteleRepublicii Moldova, aprobat prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldovanr. 1379-III din 18 iulie 2003.9. Hotărоrea Guvernului Republicii Moldova nr. 962 din 5 august 2003„Privind asigurarea funcţionării Academiei de Administrare Publică pelоngă Preşedintele Republicii Moldova”.10. Hotărоrea Guvernului Republicii Moldova nr. 845 din 26 iulie 2004„Cu privire la perfecţionarea profesională a funcţionarilor publici”.11. Hotărоrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1025 din 14 sep-Teoria statului єi dreptului71

Societatea civilăşi statul de drept

CONCEPTUL ŞI CONŢINUTUL SUVERANITĂŢIIVictor PUŞCAŞ,Preşedintele Curţii ConstituţionaleSUMMARYSovereignty, as a social phenomenon, appeared at the same timeas a state did and developed together with a state and determinesparticularities of a state. That is why the origin and the history ofthe concept of sovereignty are tightly connected with the origin andthe history of a state.During the historical evolution a society, the doctrine examinesthe diversity of-Theories and opinions, concerning the content ofsovereignty.Societatea civilг єi statul de drept73Suveranitatea, ca fenomensocial, a apărut odată cu statul,se dezvoltă odată cu statul şidetermină particu-larităţile statului.De aceea originea şi istoriaconceptului de suveranitate sоntstrоns legate de originea şi istoriastatului. Оn evoluţia istorică asocietăţii, doctrina atestă o diversitatede teorii şi teze privindconţinutul suveranităţii.Conform teoriei democratice,suveranitatea reprezintă acea calitatea puterii de stat, оn temeiulcăreia această putere are obligaţiade a adopta orice decizie politică,juri-dică, militară, economicăş.a. оn toate treburile interne şiexterne, fără nici o imixtiune dinpartea altei puteri 1 .Suveranitatea unui stat оmbinădouă elemente inseparabile:supre-maţia puterii оn interiorulstatului şi independenţa acesteiaоn raport cu alte puteri.Supremaţia puterii, ca particularitatea suveranităţii, se referăla latura internă, semnificоnd

74Administrarea publicг, nr. 3, 2006integ-ritatea teritoriului şi inviolabilitateafrontierelor statului,precum şi faptul că puterea destat, instituită constituţional, estesupe-rioara oricarei alte puteri.Independenţa se referă lalatura externă, prin care statulduce o politică externă, pe careşi-o stabi-leşte fără să depindăde alt stat sau de altă putereinternaţională.Aşadar, suveranitatea şi independenţase completează reciproc,sunt indispensabile statuluişi nu pot fi separate una de alta.Suveranitatea şi independenţasоnt cerinţele de bază pentrustatalitate.Din cele expuse rezultă căsuvera-nitatea reprezintă autoritateasupremă cu carestatul este оnzestrat de cătrepopor prin formele democraticeconstituţionale şi, оn calitate deputere supremă a statului, implicăcompetenţa exclusivă a acestuiaasupra teritoriului naţional şiinde-pendenţa sa faţă de oricealtă putere pe plan extern.Оn majoritatea statelor contemporaneconstituţiile declarăpoporul drept deţinător al suveranităţiinaţionale. Această regulăeste ridicată la rang de principiuconstituţional şi asigură realizareaunuia dintre drepturile fundamentaleale omului (art.21 dinDeclaraţia Universală a DrepturilorOmului) оn conformitatecu care voinţa po-porului estefundamentul autori-tăţii puterilorpublice. Voinţă poporului trebuiesă fie exprimată prin formeconstituţionale: referendum,iniţiativă populară, alegeri democratice,desfăşurate periodic, prinsufragiu universal, egal, direct,secret şi liber exprimat.Suveranitatea statului estelimitată prin suveranitatea poporului,căruia оi aparţine dreptulsuprem de a determina sistemulpolitic, economic, cultural şi social;poporul оi оncredinţează statuluiexercitarea suveranităţii.Unii politologi contemporaniconsideră suveranitatea dreptun obstacol оn calea constituiriiforme-lor de colaborareinternaţională 2 . Considerоndcă epoca statelor independentea apus ori se apropie de sfоrşit,că independenţa devine o frоnăоn calea progresului, ei susţincă numai unificarea statelorexistente оntr-o organizaţiesupranaţională, de nivel europeansau chiar mondial, poate rezolvacontradicţiile şi problemele epociicontemporane.Promovоnd ideea de integrareeuropeană a Republicii Moldova,trebuie să conştientizăm faptulcă pe plan internaţional suveranitateanu poate fi absolută.Dreptul inter-naţional reprezintă

un sistem de obligaţiuni, prin intermediulcărora statele acceptăbenevol restrоngerea libertăţiilor de acţiune. Fiind un dreptcoordonator, dreptul internaţionalpreia unele caracteristicisupranaţionale. Оn cadrul luiapar elemente de subordonare,care se manifestă prin creareastructurilor instituţionalecorespunzătoare şi onorareaobligaţiilor ce decurg din tratatulinternaţional ratificat.Astfel, cоnd se vorbeşte desprelimitarea suveranităţii pe planinternaţional, nu se subоnţelegeоn nici un caz limitarea puteriipopo-rului. Limitarea se referănu la popor, ci la competenţeleprivind exer-citarea suveranităţiipoporului.Din practica actuală a dreptuluiinternaţional se determinămondia-lizarea drepturilor omului,pe de o parte, şi restrоngereacompe-tenţelor statului, pe dealta. Dar această restrоngeretrebuie privită mai оntоi ca oconsecinţă a mani-festării benevolede voinţă a statelor suverane.Оn felul acesta, afirmămun adevăr: naţiunile integrateprin tratate internaţionale rămоnsuverane. Suveranitatea este undrept natural, imprescriptibil şiinalienabil.Actele naţionale de constituireşi consolidare a statului nostru- despre suveranitate 3 , despreindependenţă 4 , despre putere 5 ,inclusiv Constituţia, proclamăsuveranitatea şi indepen-denţaca fundamente ale statalităţii.(Spre ex., Declaraţia SuveranităţiiRepublicii Moldova stipuleazăоn art.1 că suveranitatea estecondiţia firească şi necesară aexistenţei statalităţii Moldovei).Aceste caracteristici statalesоnt subliniate şi de Declaraţiade independenţă: „RepublicaMoldova este un stat suveran,independent şi democratic, libersă-şi hotărască prezentul şi viitorul,fără nici un amestec din afară,оn conformitate cu idealurile şinăzuinţele sfinte ale poporului, оnspaţiul istoric şi etnic al deveniriisale naţionale”.De asemenea Constituţia оnart.1 alin. (1) consfinţeşte căRepublica Moldova este un statsuveran şi independent.Apariţia Republicii Moldova,оn rezultatul destrămării URSS,ca stat suveran şi independenta оnsemnat, conform dreptuluiinternaţional al secesiunii,următoarele:1) Republica Moldova a devenitsubiect de drept internaţional,fiind recunoscută de comunitateainter-naţională ca stat suveranşi independent, cu deplinătateadrepturilor şi obligaţiilor ce decurgdin acest statut;Societatea civilг єi statul de drept75

76Administrarea publicг, nr. 3, 20062) Statul moldovenesc a оnlocuitfosta Federaţie, fiind predecesorulei legitim pe partea de teritoriuоn limitele administrativ-juridiceexistente la momentul destrămăriiURSS, teritoriu pe care RepublicaMoldova оl ocupă şi оnprezent.3) Succesiunea de state nuafec-tează frontierele stabiliteprintr-un tratat, nici obligaţiile şidrepturile referitoare la regimulde frontieră sau alte regimuriteritoriale 6 .Оn condiţiile recunoaşterii decătre comunitatea internaţionalănu mai poate fi pusă la оndoialăsuveranitatea şi independenţaRepublicii Moldova. Aici merităsă abordam problemele cu carese confruntă poporul nostruоn consolidarea şi exercitareasuveranităţii.Suveranitatea nu poate ficonso-lidată numai prin condiţiiadministrative şi prevederi juridice.1.Pentru afirmarea suveranităţiiRepublicii Moldova este necesarăconsolidarea unităţii poporului.Unul dintre fundamenteleprinci-pale, pe care se bazează suveranitateastatului, este legăturadintre cetăţeni, comunitatea lor,denumită оn Con-stituţie unitateapoporului, şi dreptul cetăţenilorde a se deosebi unul de altul prinetnie, limbă, religie, numit dreptla identitate etnică.Proclamarea constituţionalăa egalităţii tuturor cetăţenilorоn faţa legii şi a autorităţilorpublice, fără deosebire de rasă,naţionalitate, origine etnică,limbă, religie etc. a creat bazapentru realizarea prin-cipiilorconstituţionale vizоnd drepturileomului şi pentru libera dezvoltarea personalităţii umane. Astfel,putem afirma că оn RepublicaMoldova este respectat pe deplindreptul fiecărui cetăţean laidentitate.E adevărat, că obiectivulunităţii poporului e foarte dificilde realizat оn orice societate, chiarşi оn ţările democratice cu bogatetradiţii constituţionale, dar maiales оn cele cu democraţie tоnără,la care este atribuită RepubliciiMoldova. Dar оn condiţiile оn caresuveranitatea naţională aparţineunui singur titular – poporului,оnţelegem că conşti-inţa juridicănaţională, precum şi unitateacetăţenilor sоnt semni-ficativeşi indispensabile pentru consolidareaşi exercitarea su-veranităţii(puterii politice) оn formele stabilitede Constituţie.Cheia succesului pentru consolidareasuveranităţii constituieunitatea conştiinţei juridice a poporuluişi statului оn aspiraţiile deconstruire a unui stat democraticde drept. Fundamentul social al

unităţii poporului este asigurat şideterminat de spiritul de solidaritateal cetă-ţenilor. Solidaritateareprezentă o legătură spiritualăşi politico-juridică оntre toţicetăţenii ţării, indiferent de originealor etnică şi se manifestă prindorinţa de a convieţui оmpreună,pe temeiul unor valori comune.Ca urmare, ar fi binevenitărevi-zuirea art. 10 din Constituţieоn sensul completării alin.(1) cuprevederea “Statul are ca fundamentunitatea poporului RepubliciiMoldova şi solidaritateacetăţenilor săi”.2. Consolidarea suveranităţiipresupune de asemenea asigurareastabilitatăţii sociale prinasigurarea stabilităţii Constituţieişi legislaţiei.Stabilitatea sistemului legal, inclusiva Constituţiei, contribuindla stabilitatea socială, economicăşi politică a statalităţii, este unremediu al dezvoltării societăţiişi con-solidării suveranităţii.Din punct de vedere psihologic,cetăţeanul оn parte şi societateaоn general nu pot să activezenormal, dacă nu sоnt cuno-scuteregulile legale de mоine.Stabilitatea ca fenomen nuadmite modificări frecvente оnConstituţie. Revizuirea frecventăa normelor constituţionalecomportă mai multe pericole,cele mai grave fiind instabilitateasocială, necunoaştereaConstituţiei. Pentru RepublicaMoldova aceste pericole sоnt cuatоt mai drastice, cu cоt ea nu aajuns la stabilitate economică şinu a оnre-gistrat un nivel avansatal culturii politice şi juridice.Оn prezent, pentru consolidareasuveranităţii, este necesar de apune accentul pe valorificarea şirealizarea deplină a prevederilorconsti- tuţionale. Or, potenţialulConsti- tuţiei nu s-a epuizat.3. Alt deziderat este renunţareala rolul paternist al statului şiacordarea mai multor drepturipoporului оn luarea celor maiimportante decizii, asigurоndu-setransparenţa procesului decizional.Exercitarea suveranităţii presupuneоncrederea deplină a poporuluiоn acţiunile reprezentanţilorsăi. Оn acest scop este necesar cainstituţiile publice să funcţionezeоn condiţii de transparenţă, iarcetăţenii să aibă acces liber lainformaţiile de interes public pecare acestea le deţin pentru aputea participa la procesul decizional.Transparenţa оn procesuldecizi-onal al autorităţilor publiceeste esenţială pentru consolidareasuve-ranităţii Republicii Moldovaşi, mai ales, pentru exercitareasuveranităţii naţionale, implicоndposibilitatea cetăţenilor:Societatea civilг єi statul de drept77

78Administrarea publicг, nr. 3, 2006a) de a recepţiona date şiinfor-maţii privind viaţa socială,politică, economică, ştiinţifică,culturală, pentru a se informa şia оnţelege fenomenele din jurullor;b) de a se оncadra şi participaоn cunoştinţă de cauză la procesuldecizional privind viaţa politică,economică, socială şi culturală.Cadrul legal constituţionalvizоnd principiul transparenţeia fost, оn linii mari, ajustat lastandardele interna-ţionale dindomeniul drepturilor omului.4. Alt obiectiv este perfecţionareaformelor democratice de exercitarea suveranităţii.Aici merită atenţie referendumulrepublican, inclusivreferendumul constituţional,conform căruia Constituţia poatefi modificată de către popor,după procedura stabilită оnConstituţie.Conform Codului electoral 7 ,cetăţenii pot iniţia, оn condiţiiconstituţionale, referendumulpentru revizuirea Constituţiei. Оncazul оn care revizuirea aceloraşiprevederi ale Constituţiei esteiniţiată con-comitent de Parlamentşi de cetăţeni, examinareapropunerii de revizuire pe caleparlamentară оncetează. O legeconstituţională supusă referendumuluirepublican se considerăaprobată, dacă pentru ea a votatcel puţin o jumătate din numărultotal al persoanelor оnscrise оnlistele electorale.Merită menţionat şi referendumulrepublican legislativ, introduscu statut de pionierat оnsistemul nostru constituţional оn2002, care a creat оncă o formădemocratică de exer-citare asuveranităţii naţionale de cătrepopor.5. O problemă de prim ordinоn consolidarea suveranităţii estelegată de asigurarea exercităriisuveranităţii оn raport cu teritoriul.Suveranitatea teritorială asta-tului semnifică competenţateri-torială a statului, adicăaptitudinea statului de a-şi exercitaautoritatea оn conformitatecu voinţa poporului şi cudreptul internaţional atоt оnprivinţa bunurilor, cоt şi оnprivinţa situaţiilor, persoanelor şiactivităţilor aflate sau desfăşurateоn interiorul teritoriului său 8 . Suveranitateateritorială a statuluiare un caracter general, deoarecestatul suveran desfăşoară оninteriorul teritoriului său toateatribuţiile inerente auto-rităţiipublice.Art.1 al Constituţiei declară,printre altele, caracterul suveran,unitar şi indivizibil al statului. Оnrealitate, оnsă, Moldova, din mo-

mentul proclamării independenţeişi оn cei 12 ani de existenţă aiConsti-tuţiei, se confruntă cudificultăţi оn realizarea acestuideziderat, deoare-ce оncă nu s-asoluţionat diferendul оn regiuneaestică a ţării, creat artificial deelementele separatiste.Această situaţie creează maridificultăţi tоnărului nostru stat оnexercitarea suveranităţii atоt peplan intern, cоt şi оn relaţiile cucomu-nitatea internaţională. Deexemplu, pe motiv că pe teritoriuldin stоnga Nistrului de facto nufuncţionează Constituţia şi legileRepublicii Moldova, Parlamentulţării, ratificоnd ConvenţiaEuropeană pentru Apăra-reaDrepturilor Omului şi a LibertăţilorFundamentale, a admis orezervă 9 , оn care a declarat căRepublica Moldova nu va puteaasigura respectarea dispoziţiilorConvenţiei privind omisiunile şiactele comise de organele autoproclamateirepub-lici nistrene peteritoriul controlat efectiv de elepоnă la soluţionarea definitivă adiferendului din această zonă.Fiind impusă de realitateadură, această rezervă părea osoluţie justă pentru statul nostru,dar n-a fost recunoscută de cătreCurtea Euro-peană оn cazul Ilaşcuşi alţii versus Moldova şi Rusia 10 ,deci, şi de către comunitateainternaţională, fiind apreciată camotiv de exonerare a statului dela onorarea obligaţiilor ce decurgdin tratatele internaţionale la careeste parte.Curtea Europeană a reţinutprintre altele, că regiuneanistreană, оn care s-a instalatregimul separatist, creat şi susţinutartificial de autorităţi externe,dar nerecunoscut internaţional,este parte integrantă a ţăriinoastre. Iar statul – RepublicaMoldova, recunoscut de comunitateainternaţională оn graniţeleadministrative existente la momentulinsti-tuirii, fiind partela CEDO, este responsabil derespectarea Con-venţiei pe оntregteritoriul ţării.De asemenea, este dificil de aaccepta termenul de referendumpentru acţiunea desfăşurată la 17septembrie оn regiunea estică aţării, pentru că, potrivit dreptuluiinter-naţional şi legislaţiei RepubliciiMoldova, dispoziţiile privindca-racterul suveran, independentşi unitar al statului pot fi revizuitenumai cu aprobarea lor prinrefe-rendum republican, cu votulmajo-rităţii cetăţenilor, оnscrişipe listele electorale 11 .Оn condiţiile оn care Constituţiaprevede căi democratice de soluţionarea diferendului regional prinacordarea statutului special deautonomie pentru localităţile dinstоnga Nistrului, toate argumen-Societatea civilг єi statul de drept79

80Administrarea publicг, nr. 3, 2006tele aduse la acest capitol sоnt speculaţii, prin care se camufleazăadevărata intenţie: de a rupe o parte din teritoriul Republicii Moldovaşi de a-l anexa la teritoriul altui stat.Soluţionarea conflictului regional a devenit o problemă prioritarăatоt pentru statul nostru, cоt şi pentru comunitatea internaţională,pentru consolidarea şi asigurarea exercitării suveranităţii naţionaleоn raport cu toată populaţia de pe оntregul teritoriu al ţării.Оn concluzie, am putea menţiona că, fiind оn continuă evoluţie spreperfecţiune şi aliniere la standardele democratice ale constituţionanalismuluicontemporan, cadrul legislativ constituţional al RepubliciiMoldova privind conţinutul suve-ranităţii naţionale de iure este format.Оnsă consolidarea şi exercitarea suveranităţii conform formelorstabilite de cadrul constituţional оntоmpină obstacole, care pot fidepăşite prin activitatea şi colabo-rarea constructivă a autorităţilorstatale cu poporul spre realizarea aspiraţiilor naţionale, respectоnduseprincipiile şi prevederile inter-naţionale la care sоntem parte.Bibliografie1Ion Deleanu, Drept constituţional şi instituţii politice, p.542Marin Voiculescu, Doctrine politice contemporane, Editura VIC-TOR, Bucureşti, 2000, p.128 (Maurice Duverger, Droit constitutionnelet institutions politiquies)3Declaraţia Suveranităţii Republicii Sovietice Socilaiste Moldova,hotărоrea Parlamentului RM nr. 148-XII din 23 iunie 1990, VeştileSovietului Suprem 1990, nr.8, art.1924Declaraţia de independenţă a RM, Legea RM nr. 691-XII din 27august 1991, MO al RM, 1991, nr.11-12, art.103,1185Decretul cu privire la puterea de stat, Hotărоrea ParlamentuluiRM nr.201-XII din 27 iulie 1990, Veştile Sovietului Suprem, 1990,E-mail:curtea@constcourt.md

ИНСТИТУТ ПОЧЕТНЫХ ГРАЖДАН:Николай МАНАСТЫРЛИ,и.о. секретаря Советамуниципия КишинэуНЕ ПРЕРЫВАЯ СВЯЗЬ ВРЕМЕНВладимир АНИКИН,ведущий н.с. Институтафилософии, социолоăии иполитических наук, АНМ, др. хаб.SUMMARYThe maturity of a state and a society in contemporary conditionsis characterized by the level of qualitative relations and cooperationof their structures. Life requirements in such close cooperation isdifficult to overvalue.Conscious and coordinated actions of power and social institutionsallow to overcome more successfully the estrangement that ishabitual as it always to the nature of the power and the society.Societatea civilг єi statul de drept81В современных условияхзре-лость государства иг р а ж д а н с ко го о б щ е с т в ах а р а к т е р и з у е т с яу р ов н е м к ач е с т в е н н о гов з а и м о о т н о ш е н и я ивзаимодействия их структур.Жиз-ненная потребность втаком тесном взаимодействиит р у д н о п е р е о ц е - н и т ь .Осознанная координация исогласованность действийвласт-ных и гражданскихинститутов позволяет успешнеепреодолевать пресловутуюотчужденность, якобы извечноприсущую природе власти игражданского общества.Одним из элементов эффективноговзаимодействияг о с у д а р - с т в е н н ы х иобщественных органов еще вдореволюционной России и в ее

82Administrarea publicг, nr. 3, 2006составной части, Бессараб-скойгубернии, являлся сословныйинститут почетного потомственногои личного гражданства,уч-режденный в Российскойимперии еще в тридцатыхгодах XIX столе-тия. Десяткии сотни бессарабских купцов,фабрикантов и предпринимателей,общественныхдеятелей, отличившихся наниве благотвори-тельности,социального призрения иобщественного служения,с гордостью носили званиепочет-ого гражданина. ПослеФевраль-ской революции 1917года де-кретом буржуазногоВременного правительства, какизвестно, все сословные титулыбыли отменены.Тол ь ко в н ач а л е 6 0 - хгодов минувшего столетияликвидиро-ванный ранееинститут почетных граждан,несомненно представ-лявшийк о гд а - т о з н ач и т е л ь н у юсоциальную ценность, вновых исторических условияхначал трансформироватьсяи возрожда-ться в особыхформах. В частно-сти, в рядекрупных городов быв-шегоСССР и некоторых столицахсоюзных республик, местныеисполнительные комитетысоветов депутатов трудящихся,учитывая голос широкойобщественности, инициировалиприсвоение отдель-ным лицам,внесшим значительный вкладв социально-экономическоеразвитие населенных пунктовзвания «почетный гражданинго-рода».В Кишинэу, в частности, этаинициатива совпала с приближающейсядвадцатой годовщинойосвобождения города от немецкофашистскихзахватчиков.Отмечая проявленные приэтом мужество и отвагу,исполнительный комитетКишиневского городскогосовета депутатов трудящихсясвоим ре-шением от 23 августа1964 года (№ 303) присвоилзвание Почетный гражданингорода Кишинэу: БельскомуАлексею Ильичу – бывшемукомандиру первого бата-льона273-го гвардейского стрелковогоКишиневского Краснознаменногополка; ЖеребинуДмитрию Сергеевичу – бывшемукомандиру 32-го стрелковогокорпуса; Любко ВасилиюНико-лаевичу – бывшемукомандиру 1038-го гвардейскогострелкового КишиневскогоКраснознаменного полка. Вто время еще здрав-ствующиебывшие воины, оценили безсомнения, по достоинствудобрую память кишиневцево в о и н - с к о м п о д в и г е

руководимых ими войсковыхподразделений, которые в ходекровопролитных боев освободилистолицу Молдовы.Впоследствии у Исполкомагорсовета появилась настояте л ь н а я н е о бход и м о с т ьразрабо-тать специальноеположение о присвоении званияпочетный гражданин городаКишинэу. Оно было утвержденоисполкомом 30 сентября 1966г. (№ 261). В Положении, вчастности, подчер-кивалось,что звание это присваè-ваетсялицам за особые заслугиперед городом в развитии егоэкономики, культуры, науки иотличившихся в воспитательнообщественнойдеятельности.Номинантам вручался диплом,лента почетного гражданина иудостоверение установленногоо б р а з ц а . Ф а м и л и я , и м яи отчество отличившихсязаносились на До-ску почетныхг р а ж д а н , у ч р е ж д е н - н у юпри Исполкоме горсовета.П о ч е т н ы м г р а ж д а н а мпредоста-влялись некоторыельготы: 50-ти процентнаяоплата за квартиру, воду идругие коммунальные услуги;бесплатный проезд в троллейбусе;внеочередное приобретениепроездных билетов нажелезнодорожный, воздушныйи междугородный автобусныйтран-спорт, а также билетов взрелищные предприятия города.Последу-ющим решениемисполкома (№ 262) почетноезвание присвоили ФедоруПетровичу Вульпе, брига-дирукомплексной бригады СУ-4треста «Кишиневстрой» иПетру Тимофеевичу Шаларю,фор- мовщику завода им.Котовского.Следующим номинантампо-чему-то пришлось ожидатьприс-воения почетного званияцелых одиннадцать лет (!).Создается впечатление, что вгорисполкоме о существующем«Положении» просто забыли.Вряд ли в городе существовалдефицит на достой-ных людей.Зато на этот раз но-минантамипочетного титула стали сразучетверо: Виктор КузьмичБойченко, Герой СоветскогоСоюза, бывший командирв з вод а 3 5 2 - й отд е л ь н о йр а з в е д р о т ы , у ч а с т н и косвобождения города Кишинэу,то гд а ш н и й з а м е с т и т е л ьн а ч а л ь н и к а Гл а в н о г оуправления по иностранномутуризму при Сoв-мине СССР;Наталья Константи-новнаГеоргиу, заведующая Кафедройдетской хирургии, членкорреспондентАкадемиимеди-цинских наук СССР,заслуженный деятель наукиSocietatea civilг єi statul de drept83

84Administrarea publicг, nr. 3, 2006МССР, доктор медицинскихн ау к ; В е р а С е р г е е в н аОд о бе с ку, р а с к р о й щ и ц ацеха № 2 Кишиневскогопроизводственного обувногообъединения «Зориле», ГеоргийАндреевич Селецкий, ГеройСоциалистического Труда ибригадир комплексной бригадыСУ-8 треста «Промстрой».В 1984 и 1987 годах отрядпочетных граждан Кишинэупополнили Леонид ПавловичГригоращенко, главныйредактор художественноэкспертнойколлегии Министерствакультуры МССР, членкоррес-пондентАкадемиихудожеств СССР, народныйхудожник МССР ; МарияЛукьяновна Биешу, солис-ткаМолдавского театра оперы ибалета, лауреат Ленинской иГосударственной премий СССРи МССР, народная артисткаСССР; Вера Петровна Буга,Герой СоциалистическогоТ р у д а б р и г а - д и рарматурщиков-сварщиковз а в од а ж е л е з о б е т о н н ы хизделий и крупно-панельногодомостроения № 4 и ИванФедорович Ботезат, ГеройСоциалистического Труда,мастер производственногообуче-ния средне-специальноготехни-ческого училища № 75.С учетом изменений, произошедшихв структуре органовнародного представительства,третья сессия 19-го созываКиши-невского городскогосовета народных депутатов3 марта 1988 г. утверждаетПоложение о присво-ениизвания Почетный граж-данингорода Кишинэу в новойредакции. Условия присвоенияпо существу остаются прежними,кроме разве следующего нововведения:почетное званиемогло быть присвоено кромекишинев-цев также «лицам,проживающим в другихрайонах и городах Мол-давскойССР, а также других союз-ныхреспублик», в исключительныхслучаях за «особые заслуги…гражданам социалистическихи других государств». Крометого, фамилия почетногогражданина с его фотографией,решение о присвоении званияи краткое пере-числение егозаслуг заносились в Книгупочетных граждан города,находящуюся на хранении вИспол-коме городского совета.Система же предоставленныхльгот оста-валась прежней.Р е ш е н и е м и с п о л к о м аГорсовета от 30 сентября 1988г., согласно обновленному«Положению», почетнымигражданами Кишинэу стали:Д м и т р и й Д м и т р и е в и ч

Матвеенко, Герой СоциалистическогоТруда, заслуженныйизо-бретатель СССР и МССР,фрезе-ровщик Кишиневскойдистанции путей Молдавскойжелезной до-роги, и ЛукерьяЕвстафьевна Репида, доктористорических наук, участницаВеликой отечественной войны,заместитель председателягородского Совета ветерановвойны и труда, кавалер ордена«Знак Почета».Первым из иностранцев,удо-стоившийся высокогозвания «Почетный гражданингорода Кишинэу» (1990 г.),стал гражданин Франции,наш земляк, выдающийсякомпозитор, исполнитель и общественныйдеятель, внесшийбольшой вклад в пропагандуи развитие национальноймузы-кальной культуры,Георге Тудор Замфир. Ксожалению, его ини-циативао строительстве в Кишинэуна собственные средстваздания будущего Центрамузыкальной культуры в силусложившихся неблагоприятныхо б с тоя т е л ь с т в о с т а л а с ьнереализованной.Вообще, период с 1993 по2001 годы характеризуетсяприсво- ением почетного званияцелой группе иностранныхграждан. Это - выдающийсяученый лингвист, академикЕуджен Кошериу (Германия),Президент Между-народногоОлимпийского Коми-тета ХуанАнтонио Самаранч, директорДепартамента сравни-тельной ироманской лингвистики одногоиз французских университетов,профессор Валериу Руссу,президент Республики ФранцияЖак Ширак, мэр МосквыЮрий Лужков, космонавт,Герой России, бывший жительКишинэу, Юрий Гидзенко.П я т и л е т и е , м и н у в ш е епосле приема в «почетныекишиневцы» последнего лица,стало в некото-ром смыслев р е м е н е м о с м ы с - л е н и явостребованности институтап оч е т н о го г р а ж д а н с т в ав совре-менном обществе.Уверенность в его жизненнойн е о б х о д и м о с т и б ы л аподтверждена обновленнымпарламентским Законом оместном публичном управлении(№ 123-XV от 18 марта 2003года) 1 . Согласно ему (ст. 18(2), лит. «у») местный совет,наряду со многими другимиполномочиями, «присваиваетособо отличившимся гражданамР е с п у бл и к и М о л д ов а ииностран-ным гражданамзвание почетного гражданинасела (коммуны), горо-да(муниципия)» 2 .Societatea civilг єi statul de drept85

86Administrarea publicг, nr. 3, 2006Подготовка материалов дляморального и материальногоп о о щ р е н и я ф и з и ч е с к и хи юриди-ческих лиц былавозложена на специальнуюкомиссию из девяти человек,возглавляемую замести-телемгенерального примара муниципияКишинэу Петром Швеци зам. председателя комиссии,и.о. секретаря Совета – НиколайМанастырли. Действующееранее решение о присвоениизвания Почетный гражданингорода Кишинэу, было отменено,и на его основе с учетомтребований сегод-няшнегодня, был разработан проект«Положения о моральном иматериальном поощрениифизи-ческих и юридическихлиц за заслуги перед мун.Кишинэу». Приоритетнымидля признания и оценки стализаслуги будущих номинантовперед муниципием Кишинэу вэкономическом, соци-альном икультурном развитии столицыи в частности их плодо-творнаямеценатская деятель-ность,забота о ветеранах, детях,малообеспеченных слоях населения,вклад в гармоничное развитиемежнациональных отношений,а также присвоениезвания в связи с юбилейнымидатами.П р и м е ч а т е л ь н о , ч т оф о р м ы м о - р а л ь н о г о иматериального поо-щрения(их восемь) устанавли-ваютсяв зависимости от значимостизаслуг номинантов ипреемственности в наградах.Из моральных форм это –объявление благодарности,вручение благо-дарственногописьма; фотогра-фированиеу Знамени (иконы) города;н а г р а ж д е н и е П оч е т н ы мдипломом Примэрии; вручениес и м вол и ч е с ко го к л юч аКишинэу; присвоение званияПочетный гражданин городаКишинэу; представление кгосударственным наградами присуждению Государственныхпремий. К формамматериального поощрения относятсянаграждение денежнойпремией или ценным подарком,а т акже предост авлениепочетным гражданам льгот науплату комму-нальных услуг(на пятьдесят про-центов ихстоимости) и бесплатный проездв городском общественномтранспорте. Кроме того, при присвоениизвания номинантамвру-чается Почетный дипломи лента, имитирующая флагМолдовы с надписью Cetгюeande Onoare al oraэului Chiэinгu.Помимо этого, награжденныеюридические и физическиелица заносятся в Кн-игу Почета

муниципия Кишинэу. Подробноописан в документе и порядокпоощрения. Кстати, реше-ние оприсвоении звания Почет-ныйгражданин города Кишинэупринимается Муниципальнымсоветом, а все остальные формыпоощрения – генеральнымприма-ром.Кроме жителей муниципияКи-шинэу звание Cetгюeande Onoare al oraэului Chiэinгuможет быть присвоено такжевысоким лицам мирового инационального уровня за ихвклад в утверждение образаРеспублики Молдова в мире,содействие росту престижаКи-шинэу в международномплане, особые результатыили реаль-ный прогресс всоответству-ющей области;материальный вклад, которыйспособствовал значительномуулучшению поло-жения вобласти науки, техники,культуры, здравоохранения,воспитания.Важно подчеркнуть, что материалы,касающиеся проекта Положенияо моральном и материальномпоощрении физическихи юридических лиц за заслугиперед муниципием Кишинэу,рассмо-трены на заседанияхпостоянных комиссий совета– по бюджету, экономике,финансам и муни-ципальнойсобственности, а также поюридическим вопросам, общественномупорядку и местнойпубличной администрации.Члены комиссии внеслидесять уточнений, измененийи дополнений в проект решениясовета и проект Поло-женияо стимулировании номинантов.Кроме того, последнее«Положение» прошло юридическуюи политологическуюэкспер-тизу соответствующихспециа-листов.Решение о вводе в действиеупомянутого «Положения»п р и н я - т о н а оч е р е д н омзаседании Совета мун. Кишинэу2 ноября 2006 года (№ 57/5)3. В связи с тем, что некоторые почетные граждане Кишинэув разное время ушли из жизни и забота об увековечении ихпамяти является священной, целе-сообразно, на наш взгляд,восста-новить утраченную Доску Почета для всех лиц, которымуже присво-ено или будет присвоено это высо-кое звание впоследующие годы.Знаменателен тот факт, что полезная инициатива муниципияКишинэу совпала с 15-летней годо-вщиной независимостиРеспуб-лики Молдова и надеемся, что она будет поддержанаSocietatea civilг єi statul de drept87

conomie şi finanţe pub-

INTEGRARE EUROPEANĂ:CONCEPŢII, REALIZĂRI, PERSPECTIVEAndrei BLANOVSCHI,dr.,conf.univ., Catedra „Economie şimanagement public”, AAPSUMMARYThe diversity of concepts, stages and main objectives of Europeaneconomic integration are consequently are subjected to the examination.A particular attention is given to “The European Union - the Republicof Moldova’s Action Plan” and to the achieveniments in the15 th anniversary context.Concepţii. Ideea de integrare europeană оşi are originea оntr-o serieEconomie єi finanюe publice89de dezbateri şi proiecte mai vechi,dintre care unele prin transformarealor, оntr-o formă sau altaоn practică, au prins viaţă, celemai multe au rămas fără realizareconcretă. Vom prezenta succintpreocupările оn acest sens, fiecaredintre ele exprimоnd un anumitmod de a gвndi şi de a vedeaevoluţia civilizaţiei pe continentuleuropean.Оncă оn 1306, Dante notaоn Divina comedie, că singurulmijloc de a construi Europa estecel de a avea un оmpărat deasupracelorlalţi suverani. Ideilesimplificate din secolele XVII şiXVIII sоnt legate tot de acestsens al integrării. Este vorba deconcepţiile de organizare europeanăale lui Sully (1620-1635),ale abatelui de Saint-Pierre (1713-1717) şi, оn special de „Proiectulde pace perpetuă” a lui ImmanuelKant (1795). Napoleon, „SuveranulEuropei”, a realizat se pareaceste visuri de unificare, оnsă afăcut-o prin cucerire şi contrarvoinţei popoarelor europene.Planul lui Saint Simon (1814)prevedea că construcţia Europeitrebuie să se realizeze оn jurulunei alianţe dintre Franţa şiAnglia, оn jurul cărora se vor

90Administrarea publicг, nr. 3, 2006grupa şi alte popoare, pe măsuraeliberării lor şi a accesului lainstituţiile reprezentative. Vestitulutopist francez propuneaca Franţa şi Anglia să formezeun „mare Parlament”, constituitdintr-o cameră superioarăşi dintr-o cameră infe-rioară. Оnfruntea Europei, el plasa un rege,„şef ştiinţific şi politic” şi prevedeacolectarea unui impozit.Оn anul 1831 italianul Mazziniscria că marea federaţie europeanăva trebui să reunească оntr-osingură asociaţie toate familiilelumii vechi. Federaţia de popoarelibere va şterge toate diviziuniledintre state, iar naţionalităţile sevor consolida conform drepturilorşi necesităţilor sociale.Оn anul 1848 scriitorul francezVictor Hugo a propus unificareaEuropei, bazată pe vot universal:„Va veni o zi оn care Franţa,Rusia, Italia, Anglia, Germania,toate naţiunile continentului, fărăa vă pierde calităţile distincteşi individualitatea glorioasă,vă veţi contopi оntr-o unitatesuperioară şi veţi construi fraternitateaeuropeană”. Оn consecinţă,anume aceasta va cerecon-stituirea Statelor Unite aleEuropei.Francezul Pierre-Joseph Proudhon,unul dintre reprezentan-ţiiromantismului economic, considera(1865) că unificarea Europeiva trece prin constituirea uneifederaţii care trebuie realizată, оnprimul rвnd, оn cadrul geografical statului şi care va permiteelibe-rarea indivizilor de etatism.Europa, оn viziunea lui, trebuie săfie o „federaţie de federaţii”.Оn anul 1900, la Congresulştiin-ţelor politice de la Paris,juristul şi sociologul francez AnatoleLeroy-Beaulieu expune оndetalii moda-lităţile practice deconstituire a unei Federaţii Europene.După terminarea PrimuluiRăzboi Mondial preo-cupările оnaceastă direcţie au fost reluate cuo şi mai mare intensitate. AustriaculRihard Coudenhove-Kalergiоn 1922 milita prin mai multearticole publicate pentru creareaunei Uniuni Paneuropene dupămodelul SUA. Pentru a stimulaacest proces, el a creat peste un anla Viena mişcarea „Pan-Europa”cu obiectivul principal de a realizareconcilierea franco-germană оndirecţia respectivă.Оn această ordine de idei,оn anul 1926 Gaston Riou şi-apublicat cartea „Europa, patriamea”, iar оn 1927 Louis Loucherpleda pentru intervenţia directă aguvernelor, ţărilor, interesate оna se forma carteluri europene alecărbunelui şi oţelului. De fapt, seurmărea di-minuarea tensiunilor,legate de zona Saarului dintreFranţa şi Germania. Оn 1929

Aristide Briand, ministrul deexterne al Franţei, a prezentat оnAdunarea Societăţii Naţiunilorpropunerea privind un proiectde creare a Statelor Unite ale Europei.Se urmărea atоt stabilireaunui gen de legătură federalăоntre ţările europene, cоt şi oanumită cooperare economicăоn vederea menţinerii păcii şiasigurării dezvoltării eco-nomicepe continent.Ideea integrării a devenit realitatedupă cel de-al doilea războimondial. Construcţia europeanăera pe atunci considerată dreptsingurul mijloc de a evita o nouăconfruntare. Оn discursul din 19septembrie 1946 la Universitateadin Zьrich Winston Churcil vorbeadespre оncepu-turile Europeipe baza recon-cilierilor caretrebuiau să aibă loc оntre Franţaşi Germania.Оn mai 1948, la Haga, s-a desfăşuratprimul Congres Europeance a reunit 800 de delegaţi din19 ţări. Atunci s-a pus problemazonei europene de comerţ liberşi a necesităţii de creare a unorinstituţii europene.C o n c e p ţ i a c re ă r i i u n e iorganizaţii continentale capabilesă depăşească antagonismelenaţionale şi să orie-ntezeţările europene spre procesulde integrare comunitară se vamate-rializa prin iniţiativele luiAltiero Spinelli, italian şi JeanMonet, francez, care au avut oconsiderabilă influenţă asupraPlanului Marshall.Secretarul de stat al S.U.A.,George Marshall, a lansat proiectulplanului său la 5 iulie 1947la Universitatea Harvard, unde afost invitat pentru a i se acordatitlul de Doctor Honoris Causa.Planul Marshall prevedea un ajutordin partea SUA. de cel puţin5 000 milioane de dolari pentruieşirea Europei din dificultăţile cucare se confrunta după sfоrşitulcelui de-al doilea război mondial.Оn acelaşi timp, Planul Marshallreprezenta un răspuns dur lapretenţiile de su-perputere aleURSS. S-a dat o mare importanţăfaptului ca Germania să semenţină оn zona liberei economii,fără a putea fi transformată decătre URSS оntr-un atelier pentruproie-ctele sale de superputeremondială.Prin urmare, sprijinirea Europeiera impusă atоt de necesitateacontracarării proiectelor sovietice,cоt şi de cea a restabiliriieconomiei europene, consideratădrept condiţie a relansării economieiamericane.Realizări. Planul Marshalla fost aprobat la CongresulSUA, la 3 aprilie 1949, iar la 16aprilie 1948 la Paris s-a semnatConvenţia constitutivă aEconomie єi finanюe publice91

Organizaţiei Euro-pene de CooperareEconomică (OECE) cu rolde agenţie europeană a PlanuluiMarshall, de unde vor pleca viitoareleiniţiative de cooperaredouă aspecte: ajutor economic şi оmprumut.şi integrare europeană. Membriifondatori ai OECE au fostiniţial 16 ţări: Austria, Belgia,Da-nemarca, Franţa, Grecia,Irlanda, Italia, Luxemburg, Norvegia,Olan-da, Portugalia, MareaBritanie, Suedia şi Turcia, la cares-au adăugat R.F.Germania şiSpania.Planul Marshall, extins pe maimulţi ani consecutivi, prevedea92Administrarea publicг, nr. 3, 2006Tab. 6. Ajutorul S.U.A. оn perioada 1946-1961Оn tabelul 6 se prezintă totalul ajutorului S.U.A. acordat Europeiоn perioada 1946-1961.(Sursa: Ion Ignat, UniuneaEuropeană de la Piaţa Comunăla moneda unică.Bucureşti, Editura Economica,2002, p.29)Anume Planul Marshall aavut valoarea cea mai mare оnacţiunea ce a condus mai tоrziula unificarea Europei.Оn aprilie 1951, prin Tratatulde la Paris, care a intrat оn vigoareоn august 1952, a fost consfinţităconstituirea Comunităţii Europenea Cărbunelui şi Oţelului(CECO). Tratatul a fost ratificatde către forurile legislative dinBelgia, Franţa, R.F.G., Italia,Luxemburg şi Olanda.La 25 martie 1957, prin semnareaTratatului de la Roma decătre ţările- membre (intrat оnvigoare la 1 ianuarie 1958), a luatfiinţă Co-munitatea Economică

Europeană (C.E.E.), numită şiPiaţa Comună. Оn aceeaşi zi a fostsemnat Tratatul prin care se constituiaComunitatea Europeană aEnergiei Atomice (EUROATOM).Membri-fondatori ai acesteiasоnt Belgia, Franţa, R.F.G. Italia,Luxemburg, Olanda.Obiective prioritare, prevăzuteоn art.2 al Tratatului de la Roma,erau: 1) eliminarea taxelor vamaleşi a restricţiilor cantitative оndomeniul exportului şi importuluide mărfuri оntre statele-membre;2) instituirea unui tarif comun şia unei politici comerciale comunefaţă de ţările terţe; 3) liberacirculaţie, a forţei de muncă, capitalurilorşi serviciilor; оn cadrulţărilor- membre, 4) instituireaunei politici comune оn domeniultransporturilor; 5) instituireaunui sistem care să asigure liberaconcurenţă оn cadrul Pieţei Comune;6) оnfiinţarea unei BănciEuropene de investiţii, 7) coordonareapoli-ticilor economiceale statelor membre; 8) asociereaaltor ţări terţe.Pe parcursul anilor, la acesteobiective s-au mai adăugat:crearea Sistemului MonetarEuropean (SME) şi a UnităţiiValutare – EURO.Prin Tratatul semnat la Bruxellesla 8 aprilie 1965 (intrat оnvigoare la 1 iulie 1967) cele treiComunităţi menţionate mai susau fost unificate оn ComunitateaEconomică Euro-peană (CEE),obiectivul final, dar de perspectivăal căreia devenind uniuneapolitică.Оn ianuarie 1973 la C.E.E. auaderat Danemarca, Irlanda şiMarea Britanie, creоndu-se astfelEuropa „celor 9”. La 1 ianuarie1981 a aderat Grecia, iar оn ianuarie1986 Portu-galia şi Spania,ajungоndu-se astfel la cei 12.Оn decembrie 1991 şefii destate şi de guverne ale ţărilormembreau semnat, оn oraşulolandez Maastricht, Tratatul cuprivire la viitoarea Europă, carea intrat оn vigoare la 1 noiembrie1993. Prin acest Tratat a fostinstituită Uniunea Europeană,unită din punct de vedere politic,economic şi monetar-financiar.Оntre anii 1993-1997 UniuneaEuropeană a cunoscut o nouăex-tindere, prin aderarea la 1ianuarie 1995 a Austriei, Suedieişi Finlandei. Numărul ţărilormembres-a mărit astfel de la 12la 15. Prin aderarea la 1 mai 2004a 10 noi ţări (8 ţări din EuropaCentrală şi de Est, plus Ciprul şiMalta), Uniunea Europeană şi-aextins aria geografică pоnă la 25de ţări şi şi-a mărit numărul populaţieicu оncă 75 de milioanede oameni.Obiectivele majore, propuse laоnceput de cale, au fost realizateEconomie єi finanюe publice93

оn toate domeniile, economiileţărilor, integrate оn UniuneaEuropeană, devenind, оn esenţă,economii industrial avansate. Cudoar 12,1 la sută din populaţiaglobului pămоntesc UniuneaEuropeană asigură оn pre-zentcirca 30 la sută din producţiamondială şi 40 la sută din comerţulinternaţional. Produsul InternBrut оn mediu pe locuitor constituie19 mii USD: оn Elveţia - 28de mii, Danemarca – 24, Germania– 23, Austria – 22, Belgia– 21, Franţa – 21, Finlanda – 20de mii USD. Pentru comparaţie,оn anul 2005 acest indicator оnRepublica Moldova a constituitdoar 650 USD.94A crescut considerabil nivelul de trai al populaţiei Uniunii Europene,care consumă produse alimentare din cele mai valoroase.Aceasta se poate observa din tabelul ce urmează.Administrarea publicг, nr. 3, 2006Datele cuprinse оn tabelul 7 nedemonstrează, că, de exemplu,оn Austria consumul anual decarne constituie pe cap de locuitorcirca 100 de kg., оn Franţa– 92, Germania – 95 ş.a.m.d.Este sporit nivelul de consum allaptelui, ouălor şi legume-Tab.7. Consumul mediu anualal produselor alimentare (kg) pecap de locuitor. (Sursa: AnuarulStatistic al Republicii Moldova,Chişinău,lor, lor, iar cel de pоineşi paste făinoase se menţine an dean la acelaşi nivel.Astfel de situaţie influenţeazăоn mod pozitiv asupra durateimedii a vieţii, care оn Austria estede 76 de ani pentru bărbaţi şi de82 ani pentru femei; оn Franţa –respectiv de 76 şi 83; Italia – 77 şi83; Germania – 75 şi 81 ani. (ОnRepublica Moldova acest indica-

tor este de 65 şi 72 de ani).Instituţiile Comunitare.Sistemul instituţional comunitarinclude: Consiliul European,Parlamentul European, Consiliulde Miniştri, Comisia Europeană,Curtea Europeană de Justiţie,Curtea de Conturi ş.a.1. Parlamentul European activeazădin anul 1979 şi este singurainstituţie a UE оn care cei 700depu-taţi sоnt aleşi direct de cătrecetăţenii statelor-membre. FuncţiileParlamentului Europeansоnt: a) funcţia legislativă, pe careo realizează alături de ConsiliulUE; b) funcţia bugetară – dezbatereaşi adoptarea bugetului UE оnformă finală; c) controlul politicasupra instituţiilor europene,funcţie exercitată prin aprobareanumirii membrilor ComisieiEuropene şi a preşedinteluiacesteia; d) pos-ibilitatea de ademite Comisia Europeană prinvotul unei moţiuni de cenzură.Sediul acestei instituţii se află laStrasburg.2. Consiliul European a fostcreat оn 1974. Reuneşte de douăori pe an şefii de stat sau deguverne ale ţărilor-membre cuPreşedintele Comisiei Europene.Joacă un rol important оndefinirea orientărilor politice,economice şi sociale generale.Оn cazuri necesare in-tervinepentru deblocarea unei situaţiide criză sau soluţionarea unuidezacord оntre statele-membresau instituţiile Uniunii. Оncadrul Consiliului sunt stabilitepriori-tăţile activităţii privindfinanţările, oferite prin bugetulUniunii, po-ziţia acesteia pe arenainter-naţională ş.a. Deciziile,luate оn cadrul Consiliului European,sunt foarte importantepentru apro-fundarea proceselorintegraţioni-ste. Preşedinţia ConsiliuluiEuropean este deţinutăde fiecare stat-membru timp deşase luni.3. Consiliul Uniunii Europene,numit şi Consiliu de Miniştri,coordonează activităţile UE. Obiectivelemajore a activităţii acesteiinstituţii sunt: funcţionarea eficientăa pieţei unice, activitateaspaţiului fără frontiere, circulaţiamonedei unice EURO, cooperareainterguver- namentală оn domeniulpoliticii externe, securităţiicomune şi afacerilor interne.Preşedinţia Consiliului UniuniiEuropene este deţinută de fiecaredintre premierii ţărilor-membreprin rotaţie timp de şase luni.4. Comisia Europeană esteinstituţie executivă. Fiecare statmare – Franţa, Germania, Italia,Marea Britanie şi Spania - are оncomponenţa lui cоte doi reprezentanţi,celelalte ţări-membre –doar cоte unul. Membrii ComisieiEconomie єi finanюe publice95

96Administrarea publicг, nr. 3, 2006sunt numiţi pe un termen de cinciani, de către guvernele naţionale,dar acţionează independent deacestea, reprezentоnd, exclusiv,interesele comunitare. Fiecarecomisar este responsabil, оncadrul Comisiei, de un anumitdomeniu politic. Rolul acesteiinstituţii este de a controlarespectarea pre-vederilor tratatelor,de a iniţia propuneriоn perfecţionarea legi-slaţieiUniunii Europene şi de a asiguraaplicarea legislaţiei ado-ptate.5. Curtea Europeană deJustiţie (cu sediul la Luxemburg)este instituţia supremă aUniunii Eu-ropene. Jurisdicţiasa acoperă numai problemelespecifice, legate de aplicarea tratatelorComunităţii Europene.Este formată din 13 judecătorişi 6 avocaţi generali, numiţi decomun acord de către statelemembrepe un termen de 6 ani.6. Curtea de Conturi Europeană(cu sediul la Luxemburg)funcţionează din 1977. Ea verificădin punct de vedere financiarlegalitatea şi corectitudineaоntre-gii activităţi, urmărindbuna gestiune a resurselor financiare.Оntocmeşte anual raportulasupra exerciţiului financiarоncheiat. Concluziile acestuiraport influ-enţează decisivadoptarea noului buget al UE.Din instituţiile Uniunii Europenefac parte, de asemenea,numeroase agenţii, centre şifundaţii.Băncile şi fondurile comunitare.Оn prezent sistemul bancaral Uniunii Europene include BancaCentrală Europeană, BancaEu-ropeană de Investiţii şi BancaEuropeană de Reconstrucţie şiDezvoltare (cu sediul la Londra).Rolul de bază al Băncii Europenede Investiţii (BEI) estecel de a susţine dezvoltareaechilibrată, integrarea economicăşi creşterea bunăstării socialeоn cadrul Uniunii Europene.Оmprumuturile BEI sunt destinateоn special finanţării proiectelorde dezvoltare a reţelelortranseuropene de transporturi, atelecomunicaţiilor, aprovizionăriicu energie şi protecţia mediului,creşterii competitivităţii internaţionalea industriei, agriculturii,a оntreprinderilor mici şimijlocii.Оn cadrul Uniunii Europenefuncţi-onează următoarele fonduri,care dispun de mijloaceconsiderabile:1) Fondul Social European(FSE) destinat, оn special, formăriiprofesionale оn vederea facilităţiiangajării şi mobilităţii profesionale.Principiile organizării fondu-

lui au fost revăzute оn scopul uneimai bune adoptări problemeloractuale ale şomajului. 75 la sutădin mijloacele acestui fond suntalocate tineretului.2) Fondul European de Orientareşi Garantare Agricolă(FEOGA) asigură finanţareainte-grală a măsurilor de organizareşi susţinere a pieţeloragricole din cadrul UE. Este singuruldomeniu оn care o politicăcomună acoperă un sector economicşi оn care finanţarea estetotalmente suportată de оntreagaUniune Europeană. Aceasta şiexplică ponderea considerabilă(66 la sută) din totalul cheltuielilorbugetare ale UE.3) Fondul European de DezvoltareRegională (FEDER) a fostоnfiinţat оn 1975 şi e destinat săcontribuie la corelarea dezechi-librelorregionale din cadrul UE.4) Fondul European de Dezvoltare(FED) (prevăzut оncă deTratatul de la Roma, dar pus оnfuncţiune оn anul 1963), reprezintăcontribuţia cea mai importantă aUniunii Europene оn sprijinireadezvoltării economice. El funcţioneazăоn cadrul convenţiilor,оncheiate оntre statele-membre,pe de o parte, şi ţările asociate(Africa, Zona Caraibelor şi Pacificului),pe de alta, ţări careоnainte aveau relaţii particularecu statele-membre ale UniuniiEuropene.5) Fondul de Coeziune este celmai mare fond creat prin Tratatulde la Maastricht (decembrie1991) şi are ca obiective esenţialesusţinerea programelor de protejarea mediului оnconjurător,precum şi moderni-zarea reţeleitranseuropene de transport şicomunicaţii din ţările mai puţindezvoltate ale UE: Grecia, Spania,Portugalia, Irlanda ş.a.6) Fondul de Cercetare şiDezvoltareTtehnologică estedestinat finanţării domeniilorstra-tegice ale cercetării ştiinţifice.De regulă, 50 la sută din costulproie-ctelor de cercetare suntacoperite din mijloacele băneştiale acestui fond.E de notat că deşi integrareaeconomică europeană este ceamai rezultativă, ea nu este unproces simplu şi ocolit de tensiunişi contradicţii.E de notat că la оnceputulanilor ’90 principalul obiectivconstituia aprofundarea sauextinderea Co-munităţii, adicăintegrarea de mai departe оnprofunzime a ţărilor-membreori mărirea numărului de statecare şi-au exprimat dorinţa оn*Agenda 2000. Reforment el elargissement de l’Union Europenne, Col.”. L’Europeen monement”. Comissioneuropeenne, 1999.Economie єi finanюe publice97

98Administrarea publicг, nr. 3, 2006acest sens.Tratatul de la Maastricht,menţi-onat mai sus, care a amplificatşi metamorfozat procesulintegraţi-onist, a răspunsla primul obiectiv. Negocierileоncepute cu unele ţări postsocialistedin Europa au răspuns şi lacel de-al doilea.Răspunsul concret referitor lacele menţionate mai sus оl găsimоn documentul оntitulat „Agenda2000. Consolidarea şi lărgireaUniunii Europene”*. Acest documentprev-ede importanţa creăriişi funcţionării monedei comuneEURO, pe de o parte, şi necesitatealărgirii Uniunii оn secolulXXI, pe de alta.Оn domeniul dezvoltării economico-sociale,modernizării şicon-solidării UE sunt stipulatetrei obiective: 1) modernizareamode-lului agricol european; 2)reducerea decalajelor existenteоntre regiuni referitor la termeniibogăţiei şi perspectivelorcreşterii economice; 3) respectareapriorităţilor fixate, chiar dacăveniturile bugetare vor creştedoar foarte lent pоnă оn 2006.„Agenda 2000”, precum şidocu-mentele Samit-ului de laNisa din decembrie 2000 au reafirmatcă extinderea UniuniiEuropene prin primirea de noiţări rămоne prio-ritate istorică.Atоt adоncirea procesuluiintegra-ţionist, cоt şi creştereanumerică a ţărilor-membre estede o importanţă majoră pentrusporirea rolului UE оn lumeacontemporană.Viitoarea arhitectură constituţionalăa Europei prevede treimisiuni fundamentale pentruacest continent: 1) consolidareamodelului propriu de dezvoltareeconomică şi socială caregarantează cetăţenilor prosperitateşi solidaritate; 2) dez-voltareaspaţiului propriu de libertate,securitate şi justiţie; 3) exercitareade către UE a atributelor, propriiunei puteri economice şi politicemon-diale.Pe linia extinderii este importantăistoric reunirea ConsiliuluiEuropean la Copenhaga (12-13de-cembrie 2002), care a decisprimirea оn 2004 cu drepturidepline оn familia europeană aPoloniei, Ungariei, Cehiei, Slovaciei,Sloveniei, Cipru-lui, Maltei,Estoniei, Letoniei şi Lituaniei.Aşadar, Uniunea Europeană,constituită оn prezent din 25 deţări-membre, este un tip nou deputere economică şi politică, bazatpe apro-fundarea şi extindereaproceselor integraţioniste.Republica Moldovaşi Uniunea Europeană.E prestigios ca să devii ţarămembrăa Uniunii Europene, оnsănu e uşor să atingi acest scop. Dar,

deoarece ţara noastră este dispusăsă оnvingă greutăţile, sperăm căşi problemele integrării оn spaţiuleuropean vor fi soluţionate cu succes,ţinоndu-se cont şi de faptul căprimii paşi au fost deja făcuţi.Republica Moldova străbatecalea de integrare оn UniuneaEuropeană prin mai multemodalităţi, una dintre acesteafiind cooperarea regională.La etapa actuală ţara noastrăeste membru al unor organizaţiide importanţă majoră, cum sunt:Ini-ţiativa Central-Europeană(ICE), Pactul de Stabilitate pentruEurpa de Sud-Est (PSESE), Procesulde Cooperare Dunăreană,Organizaţia de CooperareEconomică la Marea Neagră(OCEMN), Gruparea GUAM,Procesul de Cooperare din Europade Sud-Est (SEECP) ş.a.Calitatea de membru a RepubliciiMoldova, la Iniţiativa Centraleuropeană,asigură o cooperaremai eficientă оn domeniile politic,economic, tehnic, ştiinţificşi cultural cu ţările-membre dinaceastă re-giune. Оn acelaşi timp,Republica Moldova beneficiazăde schimb de experienţă оn domeniultransferului tehnologiiloravansate, a sporirii competitivităţiiagenţilor economici naţionali cuоntreprinderile străine, lărgireacomerţului exterior, at-ragereainvestiţiilor necesare ţării noastre.Fiind membru al iniţiativelormenţionate, Republica Moldovaparticipă direct la programele decooperare regională.La 28 iunie 2001 RepublicaMoldova a aderat oficial la Pactulde Stabilitate pentru Europa deSud-Est (PSESE). Iniţiat оn 1999de UE, Pactul de Stabilitate este oiniţiativă regională care are dreptobiectiv susţinerea ţărilor din Europade Sud-Est оn eforturile lorde menţinere a păcii, democraţiei,respectării drepturilor omului şiprosperităţii economice.Membri ai Pactului de Stabilitatesоnt: Macedonia, Croaţia,Serbia, Muntenegru, Bosnia,Herţegovina, Albania, Romвnia,Bulgaria, Moldova fiind unicaţară din spaţiul C.S.I., admisă оnaceastă organizaţie re-gională cucaracter integraţionist.Pactul este susţinut de maimulte organisme internaţionalecum ar fi: Grupul G-8, OSCE,CoE, NATO, Banca Mondială,FMI, BERD. Dar acoperişul acesteiorganizaţii integraţioniste este,totuşi, Uniunea Europeană. Оnplus, obiectivul strategic al Pactuluide Stabilitate este pregătireaţărilor menţionate pentru oviitoare integrare a lor оn structurileUniunii Europene.Scopul economic de bază a Pactuluide Stabilitate este creareaunei zone de liber schimb, ceeaEconomie єi finanюe publice99

100Administrarea publicг, nr. 3, 2006ce va contribui la accelerareacooperării economice regionaleşi la dez-voltarea economicăşi socială a ţărilor din aceastăparte a lumii. Următorul pas vafi semnarea unui Acord de liberschimb оntre ţările-membre alePactului de Stabilitate şi UniuneaEuropeană.Devenită membră a Pactuluide Stabilitate, Republica Moldovaa obţinut posibilitatea reală dea iniţia negocierile оn vedereasemnării unui Acord de Stabilizareşi Asociere cu UniuneaEuropeană.Largi perspective de colaborarecu ţările industrial avansatedin Europa Centrală deschidepentru Republica Moldova şi Procesulde Cooperare Dunăreană.Avantajul acestei cooperăriconstă оn ca-racterul ei inovator.Statele suverane din aceastăregiune soluţionează problemeleeconomice, politice şi sociale оnansamblu.Organizaţia de Cooperare Economicăla Mării Negre (OCEMN)este de asemenea o structură importantăde nivel regional, careoferă avantaje pozitive RepubliciiMol-dova. OCEMN asigură consolidarearelaţiilor economice şipolitice оntre ţările balcanice, pede o parte, stabileşte legătura decooperare dintre ţările-membre,deschizоnd Republicii Moldovaperspective de colaborare cuaceste state, pe de alta.Gruparea GUAM este o altăorganizaţie regională strategică,care atribuie Republicii Moldovaun rol de membru-cheie оn procesulde integrare europeană.Proiectele de cooperare propuseоn GUAM, оn-deosebi cel privindfacilitarea comerţului şi transporturilor,precum şi cel cu privire lacrearea Centrului Virtual pentrucombaterea crimei organizate şi aterorismului inter-naţional, suntfoarte importante pentru dezvoltareaeconomică a ţării noastre şistabilitatea ei оn regiune. Astfel,toate organizaţiile de cooperareregională reprezintă o modalitateprimară pentru facilitateaintegrării Republicii Moldova оnstructurile europene.Şi, totuşi, obiectivul strategicprioritar al Republicii Moldovaоl constituie aderarea la UniuneaEuropeană. Оn acest context ţaranoastră promovează ideea EuropeiUnite, a unei Europe comunefără linii de divizare.La etapa actuală relaţiileRepub-licii Moldova cu UniuneaEuropeană şi statele ei membresunt reglementate de Acordulde Par-teneriat şi Cooperare(APC), semnat la 28 noiembrie1994 şi intrat оn vigoare la 1 iulie1998. La 11 martie 2003, оnsă,Uniunea Europeană a propus spre

aprobare o nouă con-cepţie dedezvoltare a relaţiilor cu vecinii,inclusiv şi cu Republica Moldova.Ca rezultat, la 22 februarie 2005,la Bruxelles, a fost semnat „Planulde Acţiuni Uniunea Europeană-Republica Moldova”.Obiectivele prioritare ale„Pla-nului de Acţiuni UniuneaEuropeană-Republica Moldova”prevăd: a) cre-area definitivă astatului de drept, care presupuneexecutarea strictă a legilor decătre toţi cetăţenii, funcţionareademocraţiei consti-tuţionale, asigurareadrepturilor şi libertăţiloromului, separarea reală a puterilorоn stat şi independenţa lor,pluralismul politic; b) asigurareacreşterii economice pe baza investiţiilornaţionale şi străine directe,astfel ca ritmurile medii anuale desporire a produsului intern brutsă se situeze оntre 4-6 la sută; c)con-tinuarea realizării măsurilorde stabilizare macroeconomică,Economie єi finanюe publiceBibliografie1. Blanovschi, Andrei. Mironic, Ala. Statul şi economia (Ediţierevăzută şi adăugată). Chişinău: Editura A.Ş.M.. 2005.2. Ignat, Ion. Uniunea Europeană. Bucureşti: Editura economică.2002.3. Creţoiu, Viorel (coordonator). Economie. Bucureşti: Edituraeconomică. 2003.4. Planul de Acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova.Ziarul „Moldova Suverană”, nr.33-34 din 25 februarie 2005.5. Anuarul Statistic al Republicii Moldova. Chişinău: Editura„Statistica”. 2005.101Prezentat оn iunie 2006Recenzent: T. Manole, doctor habilitat оn economie,profesor universitar

Sisteme instituţionaleşi relaţii internaţionale

REPUBLICA MOLDOVA ОN CADRULRELAŢIILOR INTERNAŢIONALEOleg BALAN,doctor оn drept, conf. univ.,şef Direcţie administrare publică, AAPSUMMARYThe Declaration of Independence presenting the culminant pointof the movement of the political and national emancipation, markedthe discovery of the Republic of Moldova among the big family of theeuropenean states and all the civilization, having offered to Moldovansociety and political elite new horizons and first of all perspectives ofbeneficial contacts with the free world to which Moldova was a realTerra Incognita.Apariţia Republicii Moldova оn cadrul comunităţii internaţionaleSisteme instituюionale єi relaюii internaюionale103este legată de Declaraţia deIndependenţă a Republicii Moldovadin 27 august 1991.Declaraţia de Independenţă,reprezentоnd un punct culminantal mişcării de emanciparepolitică şi naţională, a оnsemnat odeschidere a Republicii Moldovacătre marea familie a stateloreuropene şi оntreaga civilizaţie,oferind societăţii şi elitelor politicemoldoveneşti noi orizonturi şi,оnainte de toate, perspectiva unorcontacte multidimensionale beneficecu lumea liberă, pentru careRepublica Moldova rămоnea oadevărată terra incognita 1 .Etapa iniţială оn dobоndireasta-talităţii şi a calităţii de subiectde drept internaţional a RepubliciiMoldova este legată deprimii paşi оn vederea obţinerii

104Administrarea publicг, nr. 3, 2006unor atribute de stat de fostaRepublică Sovietică SocialistăMoldovenească din cadrul URSS:decretarea limbii de stat şi reintroducereaalfabetului latin (31august 1989), aprobarea drapeluluişi stemei de stat (27 aprilieşi, respectiv, 3 noiembrie 1990),adoptarea Declaraţiei de Suveranitatea Republicii Moldova(23 iunie 1990) şi schimbareadenumirii oficiale a statului (23mai 1991).Pe parcursul anilor următoriMoldova desfăşoară o activitateintensă de afirmare pe plan internaţionalprin aderarea la un şirde organizaţii internaţionale:Conferin-ţa pentru Securitateşi Cooperare оn Europa (30ianuarie 1992); OrganizaţiaNaţiunilor Unite (2 martie1992); Organizaţia Mondi-ală aSănătăţii (4 mai 1992) FondulMonetar Internaţional; BăncaInternaţională pentru Reconstrucţieşi Dezvoltare; BăncaEuropeană pentru Reconstrucţieşi Dezvoltare (12 august 1992).Оmpreună cu alte state, la25 iunie 1992, Republica Moldova,participă оn calitate demembru-fondator la instituireaorganizaţiei regionale CooperareaEconomică la Marea Neagră.Оn scopul includerii оn circuitulinternaţional cultural republicaa aderat la UNESCO (27 mai1992) şi la Uniunea Latină (12decembrie 1992).Оn perioada anilor 1992-1993concomitent cu eforturile de integrareоn organizaţiile şi structurileinternaţionale s-au extins şirelaţiile bilaterale. Spre sfоrşitulanului 1993 Republica Moldovaera recunoscută de mai mult de120 de state, avоnd relaţii diplomaticecu peste 80 de ţări. Au fostdeschise primele ambasade aleRepublicii Moldova peste hotare:la Bucureşti (24 februarie 1992),Moscova (16 octombrie 1992),Kiev (26 mai 1993), Bruxelles (21iunie 1993), Minsk (6 octombrie1993), Washington (9 decembrie1993). La 5 iunie 1992 a оnceputsă funcţioneze Reprezentanţapermanentă a Re-publicii Moldovape lоngă ONU. Totodată laChişinău au fost deschise primeleambasade străine: a Ro-mвniei(24 ianuarie 1992), SUA (29 martie1992), Ucrainei (martie 1992),Federaţiei Ruse (iunie 1992), RFG(noiembrie 1992) ş. a.Momente importante оn afirmareastatalităţii RepubliciiMoldova şi a calităţii ei de subiectde drept internaţional reprezintăalegerile par-lamentare pe bazăde pluripartitism, desfăşurate la27 februarie 1994 şi elaborareanoii Constituţii, care a intratоn vigoare la 27 august 1994.Constituţia Republicii Moldova

devine astfel cadru juridic alrelaţiilor bilaterale şi colaborăriimultilaterale cu alte state.Primele luni ale anului 1994 aucoincis cu оnceputul unei etapenoi оn politica externă a statului,etapă, pe parcursul căreia,odată cu ex-tinderea relaţiilorbilaterale şi datorită creării bazeilegislative a acestora, a оnceputdiversificarea şi aprofundarea lor.Оn această perioadă RepublicaMoldova aderă la noi organizaţiiinternaţionale, con- solidоndu-şitotodată poziţiile оn organizaţiilecu care colaborarea se stabilisedeja оn perioada precedentă.Importantă pentru Moldovaeste şi ratificarea de către Parlamenta documentelor de constituirea CSI (8 aprilie 1994). RepublicaMoldova a aderat la UniuneaEconomică a CSI, menţinоndcolaborarea comercial-economicăşi renunţоnd participarea la acordurilemilitare.Оn 1994 a оnceput colaborareareală a Republicii Moldova cuUniunea Europeană, оn specialdupă semnarea la 28 noiembrie1994 a Acordului de Parteneriatşi Co-operare, ratificat de Parlamentla 3 noiembrie 1995 care aintrat оn vigoare la 1 iulie 1998.Ţinоnd cont de prevederileCon-stituţiei cu privire la neutralitateapermanentă a statului,s-au stabilit relaţii cu NATO, accentulpunоndu-se оn primul rоndpe colaborarea оn cadrul ProgramuluiParteneriatul pentru Pace.După semnarea оn martie 1994de către preşedintele Republiciia Documentului-cadru al acestuiprogram, a fost elaborat Programulindividual al Parte-neriatuluipentru Republica Moldova.O deosebită atenţie a fostacordată dezvoltării relaţiilorcu Consiliul Europei. Iniţial RepublicaMoldova a avut statut deinvitat special al Adunării Parlamentarea acestei organizaţiişi оn această calitate a semnatConvenţia europeană privindprotecţia mediului sălbatic şi ahabitatelor naturale precum şiConvenţia culturală europeană,fapt ce a constituit o condiţiestatutară pentru aderarea laConsiliul Europei. Aceasta aavut loc la 13 iulie 1995, cоndRepublica Moldova este admisăca membru cu drepturi depline alConsiliului Europei. La momentuladerării, Republica Moldova asemnat Convenţia europeană adrepturilor omului şi protocoaleleadiţionale la aceasta, precum şiConvenţia-cadru privind protecţiaminorităţilor naţionale.O atenţie specială s-a acordatdezvoltării relaţiilor cu ţărileoccidentale, care puteau sprijiniprocesele democratice din RepublicaMoldova, cursul reformeiSisteme instituюionale єi relaюii internaюionale105

106Administrarea publicг, nr. 3, 2006economice şi integrarea оn structurileeuro-atlantice. Оn aceastădirecţie de colaborare s-a luat оnconsideraţie faptul că SUA, MareaBritanie şi Franţa sоnt membri aleConsiliului de Securitate al ONUşi membri influenţi ai majorităţiiorganizaţiilor internaţionale. Dinaceste motive, Republica Moldovaa depus eforturi pentru intensificareaextinderii dialogului politiccu ţările occidentale.Consolidarea relaţiilor cuStatele Unite ale Americii aconstituit o constantă a politiciiexterne a Republicii Moldova.Administraţia Americană şiCongresul SUA şi-au exprimat оnpermanenţă atitudinea favorabilăfaţă de Republica Mol-dova, sprijinindconsecvent ţara noastră оncadrul relaţiilor inter-naţionalereferitor la problema soluţionăriiconflictului trans- nistrean şiretragerii contingentului militarrus din stоnga Nistrului. EsteE-mail:olbalan@yahoo.com balan_oleg@mcc.mdnecesară constatarea faptuluică astăzi Republica Moldovaeste recunoscută de majoritateaabsolută a statelor lumii. Moldovaоntreţine relaţii diplomatice cupeste 110 state, este semnatară şia ratificat peste 200 de convenţiiinter- naţionale, a semnat peste700 de acorduri bilaterale. Оnstrăinătate activează 21 de misiunidiplomatice şi consulareale Republicii Moldova, intereselestatului fiind reprezentatedatorită acreditării prin cumulоn peste 50 de state, iar оn Moldovasunt acreditaţi peste 70 deambasadori dintre care 12 cusediul la Chişinău, 17 cu sediulla Bucureşti, 17 la Moscova, 12la Kiev, precum şi la Budapesta,Sofia, Praga şi Atena. La Chişinăufuncţionează repre- zentanţeleşi oficiile mai multor organizaţiiinternaţionale: Biroul TACISal Comunităţii Europene, ProgramulNaţiunilor Unite pentruDezvoltare, Оnaltul Comisariat alONU pentru Refugiaţi, Misiunea OSCE, reprezentanţa permanentă aFondului Monetar Internaţional, reprezentanţa permanentă a BănciiMondiale, UNICEF, UNESCO ş. a.Bibliografie1.Cojocaru Gh., Politica externă a Republicii Moldova, Chişinău,

UNELE ASPECTE ALE CREĂRII ARMATEINAŢIONALE A REPUBLICII MOLDOVA (1989-1992)Vitalie CIOBANU,doctor оn istorieSUMMARYPolitical events taking place in the former soviet area at the endof 80-ies and at the begining of 90-ies of 20-th century served as acatalyzer for starting the national liberation process of the populationfrom the River Prut till the River Nistru.Socio-political actions culminated for Moldovan country with theDeclaration of Sovereighty of the Republic, act of great importanceadopted on 23 june 1990.Evenimentele politice care s-au derulat оn spaţiul sovietic pe laSisteme instituюionale єi relaюii internaюionale107sfоrşitul anilor ’80 – оnceputulanilor ’90 ai secolului XX au servitdrept catalizator pentru mişcareade eliberare naţională a populaţieidintre Prut şi Nistru. Acţiunilesocial-politice au culminat pentrupoporul Moldovei cu declarareasuveranităţii republicii, act demare importanţă politică, produsla 23 iunie 1990.Graţie acestui fapt, forţelecon-servatoare locale, dar şistructurile politice moscovite nudoreau ca cercurile reformatoarenaţionale să urgenteze creareaunor instituţii statale, care urmausă contribuie la edificarea statuluiRepublica Mol-dova. Or, se ştiecă una dintre structurile necesarefuncţionării oricărui stat estesistemul militar. Оn republicanoastră, acesta avea misiuneade a respecta tradiţiile seculare,raportоndu-le la aspiraţiilenaţionale, dar şi la realitateapolitică existentă pe atunci.Organizarea instituţiei deapărare a tоnărului stat Repub-

108Administrarea publicг, nr. 3, 2006lica Moldova oferă o imagine deansamblu asupra desfăşurăriiprincipalelor momente şi aspecteale activităţii comisiei parlamentarepentru probleme mi-litare şicele de securitate ale statului şia departamentului militar, evidenţiindu-secontribuţia acestorala instituirea Armatei Naţionale,stabilirea mecanismului de funcţionarea sistemului militar.La sfоrşitul anilor ’80 reformainiţiată оn structura şi sistemulmilitar sovietic a influenţatоn mod con-siderabil asuprapromovării iniţiativei de a creainstituţia militară a Repub-liciiMoldova. Criza de la оnceputulanilor ’90 care afectase gravarmata sovietică a avut un efectsubstanţial asupra ideii de a promovao politică militară proprie.Unul dintre as-pectele acesteicrize era determinat de faptul cămoldovenii evadau din armată.Fenomenul era cauzat de multipleleconflicte militare, ate-state,de altfel, оn interiorul fostuluiimperiu sovietic.Armata sovietică fuseseatacată de o maladie incurabilăde duşmănie interetnică, fenomence prevala celelalte aspecte, celmai frecvent оnregistrate fiinddedovşcina şi problema rasială.Agravarea situaţiei interetnicea solicitat implicarea armateiоn soluţionarea conflictelor interneapărute. Pe acest fondal,moralul ostaşilor şi ofiţerilordevenise deplorabil: misiuneami-litară a personalului armateifusese orientată către оnăbuşireatendinţei de eliberare a popoarelorfostei Uniuni Sovietice.La acea etapă, era absurd săcrezi оn afirmaţiile generaluluiIazov precum că o reformămilitară de tip sovietic ar puteaschimba aspectul moral al uneiarmate, sprijinite pe pilonii ei caracteristici:cruzimea, şovinismulşi abuzul de putere. Armata, ca şialte structuri sovietice, era atrasăоn lanţul crizei politice existente.Dosarele departamentului militardin Moldova prezentau daterelevante, care confirmau posibilitateacreării armatei proprii:55 mii de tineri recrutaţi pentruserviciul оn termen şi aproximativ5 mii de ofiţeri şi plutonieri dinarmata sovietică erau originaridin Mol-dova 1 . Оn plus, оntre anii1988-1990, din armata sovieticăau luat drumul către Moldova140 de sicrie de zinc 2 . Оn decursulcelor 365 de zile ale anului 1990,оn armata sovietică şi-au pierdutviaţa 40 de tineri din Moldova;оn 47 de zile ale anului următor– 10, numărul dezertorilor atingea,conform statisticii oficiale– 1 000 de persoane 3 . Situaţiacreată demonstra necesitatea uneiinstituţii de forţă care ar putea

garanta independenţa statului şisecuritatea cetăţenilor.La mitingurile şi adunărilemişcării democratice, care luaserăamploare оn acei ani, se vehiculatot mai insistent lozinca „VremArmată Naţională” 4 . Оn aceastăperioadă la Chişinău se proiectaseformarea unei organizaţii numiteLiga ofiţerilor, proiectul, оnsă, nua durat 5 .Оn acelaşi timp, parlamentariiprimului legislativ au propus lacongresul de la Moscova, formulax+0 inacceptabilă pentrucentru, ostil pe atunci oricăreigоndiri progresiste. Aceastăformulă putea fi decodificată оnfelul următor: x – numărul membrilorcomunităţilor; 0 – fostulsuprastat va fi treptat desfiinţat.Fiecare dintre statele participantetrebuia să acţioneze ca subiect alcomunităţii cu dreptul la valutăproprie, armată, poliţie, organde securitate şi serviciu vamalоn limita frontierelor 6 . Problemamilitară nu putea fi rezolvatăоn context intern, ea depinzоndde ra-poartele, stabilite la acelmoment cu puterea centralăsovietică.Evoluţia evenimentelor din interiorulstatului sovietic a impus,la 11 mai 1990, prin Hotărоreanr. 16-XII a Sovietului Supremal RSSM constituirea uneicomisii parlamen-tare, responsabilepentru probleme militare,neprevăzute iniţial 7 . La 29 maia fost aprobată componenţacomisiei. Sarcina principală acomisiei consta оn elaborareaşi promovarea politicii de stat aRepublicii Moldova оn domeniileapărării şi securităţii naţionale,doctrinei militare, proiectelorşi legilor militare, exercitareacontrolului asupra ministerelorde forţă 8 . Problema primordialăo constituia serviciul militar altinerilor din republică.Se făcea vădită şi recurgerea lamăsuri excepţionale, acţiuni ce auprovocat nemulţumiri оn rоndulconducerii armatei sovietice. Serecurgea la tactica informăriişi obţinerii informaţiei veridicedespre concetăţenii noştri careоşi satisfăceau pe atunci serviciulmilitar оn URSS.La 2-4 septembrie 1990, Parlamentulde la Chişinău, reieşinddin condiţiile obiective existentela recrutare, a adoptat o Hotărоredefinitorie privind ideea militarăoficială оn republică 9 .La 4 septembrie 1990, SovietulSuprem al RSSM, prin Hotărоrea254-XII şi оn baza punctelor 5şi 8 ale Declaraţiei SuveranităţiiRSSM, ale articolului 14, punctelor15 şi 23 ale articolului 97din Constituţia fostei RSSM, adecis:„Suspendarea pe teritoriulSisteme instituюionale єi relaюii internaюionale109

110Administrarea publicг, nr. 3, 2006RSSM a acţiunii articolului 31,62 şi 63 din Constituţia URSS, aLegii URSS Cu privire la serviciulmilitar obli-gatoriu, din 12 octombrie1967, a Legii URSS Despreintroducerea unor modificări оnlegea URSS „Cu privire la serviciulmilitar obli-gatoriu”, din 28martie 1990 şi a Legii URSS Cuprivire la răs-punderea penalăpentru infracţiuni militare, din25 decembrie 1958, a articolelor60 şi 61 din Constituţia RSSM,precum şi a articolelor 77, 78,241, 249 şi 250 din Codul penal alRSSM”. Conform acestei hotărоri,cetăţenii Republicii Mol-dovaurmau să nu mai fie оncorporaţipentru satisfacerea serviciuluimilitar activ оn rоndurilearmatei sovietice, iar militariiоn rezervă să nu fie chemaţila cantonamente 10 . Totodată,Guvernul urma să soluţi-onezeproblema reоntoarcerii la baştinăa cetăţenilor care оşi sati-sfăceauserviciul militar оn rоndurileforţelor armate ale URSS, cea asatisfacerii serviciului militar peteritoriul republicii şi elaborăriiunui program de оnfiinţare aformaţiunilor militare ale armateinaţionale, asigurării condiţiilortehnico-materiale pentru funcţionarealor.Conform aceluiaşi act şi decizieiGuvernului nr. 319 din12 septembrie 1990 a fost creatDepartamentul militar 11 , căruiaоi revenea misiunea de a elaboraprograme concrete pentrucrearea formaţiunilor militarteritoriale.Departamentul şi-aоnceput activitatea prin elaborareaunei concepţii privindreforma militară. Оn primaperioadă se tindea către o alianţăpolitico-militară cu statele exsovietice,spre alte relaţii cuarmata sovietică, deoarece creareaArmatei Naţionale putea firealizată doar dacă se menţineaurelaţii diplomatice cu centrul.Prima acţiune a departamentuluia fost organizarea voluntarilorveniţi оn ajutorul poliţieişi securităţii naţionale pentrusoluţionarea si-tuaţiei tensionatedin sudul Re-publicii Moldova.La 18 octombrie 1990, prinHotărоrea puterii executive nr.404, dl Nicolae Chirtoacă a fostnumit director general al Departamentuluimilitar, avоnd şi un roldefinitoriu оn adoptarea pachetuluide legi şi acte militare privindorganizarea Armatei Naţionale 12 .Departamentul fusese iniţial constituitca structură de securitate,printre cadrele acestei instituţiifiind mai mulţi foşti colaboratoriai KGB-ului, susţinători activi aiideilor naţionale.Оn acelaşi timp, оn condiţiile“crizei găgăuze” fusese formatşi primul detaşament оnarmat,

care a acţionat sub numele deTiras-Tighina.Reieşind din оmprejurărilecreate, prin decizia Legislativuluinr. 336-XX din 2 noiembrie 1990,s-a decis organizarea – sub conducereadirectă a Preşedinteluirepublicii – a Gărzii Republicanea Moldovei, ce avea funcţia de aapăra suveranitatea republicii,de a menţine ordinea publică, aapăra obiectivele strategi-ce, оnparalel cu forţele Ministeruluide Interne al RSSM. Оn scopullocalizării gărzii, urmau să fiereparate şi adaptate la condiţiilemilitare unele dintre taberele deodihnă pentru copii. Peste douăluni Sovietul Suprem al RSSM,prin Hotărоrea nr. 443-X11 din 29decembrie avea să abroge aceastădecizie 13 .Оn paralel cu aceste evenimentece purtau un caracter intern, оn adoua jumătate a anului 1990 a fostsemnat tratatul bilateral cu Rusia.Urma ca o delegaţie, оn fruntecu vice-spicherul de la Chişinău,dl V. Puşcaş, să negocieze cucentrul problemele repartizăriiobligaţiunilor оn cadrul nouluitratat unional. Оn acest context,politicienii moldoveni auacţionat оn direcţia оncheieriiunor tratate, atоt politice, cоt şimilitare, menite să asigure securitateastatală. Au avut loc diferiteоntоlniri cu reprezentanţi ai MinisteruluiApă-rării, comitetului destat al URSS, la care problemaformării Armatei Naţionale nufusese abordată, fiind discutatedoar anumite probleme cu privirela recrutarea tinerilor dinMoldova.La 6 decembrie, la invitaţiaMinisterului Apărării al URSS,dl N. Chirtoacă şi consilierulPreşedin-telui republicii, dlP. Sandulachi au participat laconferinţa Desfă-şurarea serviciuluimilitar оn armata sovietică.Concomitent, dnii C. Oboroc şiGh. Mazilu au purtat tratative,оn cadrul cărora a fost stabilit canumărul băştinaşilor, care urmausă satisfacă serviciul militar peteritoriul republicii trebuia săconstituie 35 la sută, de carabinieri– 20 la sută, cifra ajungоndla 55 la sută din numărul celorrecrutaţi 14 .Schimbările din viaţa imperiuluisovietic erau percepute obiectivde către specialiştii оn materiemilitară din republică. Оncepuseinventarierea obiectelor militare,dislocate pe teritoriul Moldovei,care ocupau terenuri оntinse(construcţiile militare dispuneaude 11 mii ha de pămоnt) 15 .Toate aceste evenimente, precumşi activitatea, desfăşurată оnaceastă direcţie de către departamentulmilitar, a făcut necesarăоncadrarea specialiştilor de profilSisteme instituюionale єi relaюii internaюionale111

112Administrarea publicг, nr. 3, 2006оn procesul deja pornit. Astfel,din armata sovietică s-au оntorsla baştină ofiţeri cu practică şiexperienţă temeinică оn domeniulmilitar.Trebuia să se pornească de laideea demonopolizării armateisovietice. Toate aspectele pozitiveale fostului sistem trebuiaupăstrate, urmоnd să fie identificatmecanismul de subordonare aacestor structuri puterii politicedin Moldova şi luată sub controlorice mişcare a trupelor sovietice.Direcţiile prioritare de activitateerau: demonopolizarea treptată astructurii armatei ruse şi creareaformaţiunilor militare teritorialnaţionale,identificarea moldovenilormaltrataţi din armatasovietică, iniţierea tratativelorbilaterale cu Ministerul Apărăriial URSS.Conform unei hotărоri aLegi-slativului, оn urma situaţieicreate moldovenii trebuiau să fierecrutaţi оn unităţile din Moldovaşi Districtul militar Odesa,urmоnd să fie оncor-porate minimum30 de persoane pe unitate 16 .Оn afara acestor condiţii, recrutareaavea loc оn baza unei cererişi cu consimţămоntul părinţilorrecruţilor, aceştia urmоnd să nufie antrenaţi оn conflicte interetnice.Conform statisticii, la 15 ianuarie1991, din numărul total (9192) al tinerilor, luaţi la oaste, aufost lăsaţi să-şi satisfacă serviciulpe teritoriul RSSM 1 373 (10 lasută) persoane; оn districtul militarOdesa au fost repartizate 4 212persoane (45,8 la sută) 17 .Nerespectоnd aceste оnţelegeri,armata sovietică оşi demonstraseatitudinea faţă de forurile politicede la Chişinău. Sovietul Supremal URSS luase hotărоrea de a organiza,la 17 martie 1991, un referendumcu privire la menţinereaUniunii Sovi-etice. Оn pofidafaptului că plebiscitul pe teritoriulrepublicii a fost anulat decătre conducerea locală, militariisovietici au susţinut această farsăpolitică prin organizarea lui peteritoriul unităţilor militare.Soarta celor care dezertaudin armata sovietică, precumşi fără-delegile din armată, aufăcut ca оn luna iulie să se revinăla decizia Sesiunii Sovietului Supremal Mol-dovei din 5 martieCu privire la elaborarea uneilegi ce ar preve-dea serviciul dealternativă 18 , ca mai apoi, la 9iulie 1991, Preşe-dintele republiciisă semneze Legea nr. 633-XII cuprivire la serviciul de alternativă.Se argumenta că, potrivit art. 50al Constituţiei, care re-cunoaştedreptul cetăţenilor la libertateaconştiinţei, consfinţit оn DeclaraţiaUniversală a Drepturilor Omului,era necesar de a se adopta legea

espectivă, care să racordezelegislaţia republicii la normelede drept internaţional. Conformacestei hotărоri, cetăţenii RepubliciiMoldo-va au obţinut dreptulsă se eschiveze de la satisfacereaserviciului militar оn baza unorconvingeri religioase şi politice.Se prevedeau şi unele modificăriоn vederea reglementării provizoriia situaţiei militarilor careau dezertat din armata sovietică;se luau măsuri pentru asigurarease-curităţii acestora şi amplasarealor оn cоmpul muncii.Guvernul a emis o hotărоre princare autoriza Depar-tamentul destat pentru problemele militareal RSSM, Comisariatul militaral RSSM, comitetele executiveorăşeneşti raionale de deputaţiai poporului, să asigure condiţiilenecesare pentru amplasarea оncоmpul muncii a tinerilor careabandonează unităţile armateisovietice. S-a lansat un apel cătremilitarii оn termen, ca aceştiasă nu părăsească neоntemeiatunităţile militare ale armatei sovietice,respectоnd disciplina, săacţioneze conform deciziilor organelorputerii de stat ale RSSM.Оn pofida hotărоrilor adoptate,atоt vechea nomenclatură afostei armate sovietice, cоt şivechea conducere a fostei uniuniоncercau prin diferite mijloacesă stopeze dezmembrarea structurilorexistente, dar procesul deconstituire a Armatei Naţionales-a dovedit a fi ireversibil.R e p u b l i c a M o l d o v a adesfăşurat оn acest timp o politicăabilă оn relaţiile cu centrul,avоnd drept scop оntărireasuveranităţii оmpotriva politiciide forţă, tendinţelor re-vizionisteşi revanşarde, manifestate deMoscova.Rebeliunea politică din lunaaugust 1991 din capitala statuluisovietic a schimbat condiţiilepolitice interne şi externe. Forţeleantidemocratice prosovieticeau organizat un spectacol politicce avea drept scop stopareareformelor democratice şimenţinerea statelor suverane оncomponenţa suprastatului sovietic.Evenimentele din centru, оnspecial puciul din 23 august, augrăbit procesul de izolare politicăa fostelor state sovietice. Astfel,la 27 august 1991, sub influenţamiilor de oameni veniţi la MareaAdunare Naţională, Legislativulde la Chişinău a votat Declaraţiade independenţă a RepubliciiMoldova, declaraţie ce proclamăsolemn, оn virtutea drep-tuluipopoarelor la autodeterminare,оn numele оntregii populaţii aRe-publicii Moldova şi оn faţaоntregii lumi că Republica Moldovaeste un stat suveran, independentşi democratic, liber să-şiSisteme instituюionale єi relaюii internaюionale113

114Administrarea publicг, nr. 3, 2006hotărască prezentul şi viitorul,fără nici un amestec din afară,оn conformitate cu idealurile şinăzuinţele sfinte ale poporului, оnspaţiul istoric şi etnic al deveniriisale naţionale. Evenimentele ce auurmat actului de proclamare aindepen-denţei, prin care s-au pusbazele statului Moldova, vizauorganizarea temeinică a unor noiinstituţii statale.Crearea statului şi menţinerealui оn plan politic pe arena internaţionalănecesită instituţiicorespunzătoare. Una dintreproblemele primordiale a devenitastfel, constituirea Armatei Naţionale.Pornind de la ideea apărăriitоnărului stat, Preşedintele ţăriidecretează, la data de 3 septembrie1991, prin decretul nr. 194оn conformitate cu Declaraţiade independenţă a RepubliciiMoldova şi оn scopul asigurăriiapărării suveranităţii republicii şiintegrităţii ei teritoriale, creareaforţelor armate ale RepubliciiMoldova.Оn scurt timp după emitereadecretului de formare a ArmateiNaţionale, оn scopul realizăriiacestuia, au fost semnate un şirde documente oficiale, care aucom-pletat şi au transpus оn faptideea reorganizării militare.Drept continuare firească a Decretuluimenţionat, Preşedinteleţării a semnat оn aceeaşi zi decretece vizau probleme de primăimpo-rtanţă оn contextul creăriicondiţiilor necesare constituiriiforţelor armate ale RepubliciiMoldova. Оn con-formitate cuart. 137 trebuiau оntreprinseacţiuni concrete оn vedereacompletării formaţiunilor militareale Ministerului AfacerilorInterne şi subunităţilor serviciuluide grăniceri al MinisteruluiSecurităţii. Comisariatele militareale Mini-sterului Apărăriial URSS, dislocate pe teritoriulrepublicii, urmau să treacă subjurisdicţia republicii: “toatăaverea comisariatelor militare,inclusiv sistemul de evidenţă şicontrol militar de pe teritoriulrepub-licii”, ceea ce devenea proprietatea Republicii Moldova şitrebuiau transmise GuvernuluiRepublicii Moldova cu dreptulde administrare. Conform Decretuluinr. 194 Mini-sterului AfacerilorInterne al URSS i se cereasă retragă necondiţionat trupele.Urmau să fie iniţiate tratative cuprivire la modul şi termenul deevacuare al unităţilor militare,să se reglementeze aspectele juridiceоn baza unui acord special,privind dislocarea temporară aunităţii militare nr. 7481 a armateisovietice.Conform hotărоrii, оn perioadade tranziţie unităţile armateisovietice trebuiau să se conducă

de legislaţia оn vigoare a RepubliciiMoldova; se stabileautermenele de retragere, se reglementauaspectele juridice aledislocării temporare a unităţilorşi subunităţilor sovietice оn bazaunei convenţii speciale.La 24 septembrie 1991 prinHotărоrea nr. 531, putereaexecutivă a format un grup delucru pentru elaborarea proiectuluide concepţie privind formareaArmatei Naţio-nale 19 . Tuturorministerelor şi departamentelorli se cerea contri-buţie financiarăşi informaţională.De vreme ce furtul de armamentşi imobil se făcea atоt oficial,de forţele ruse, cоt şi personal,оn scopul păstrării bazei tehnico-materiale,necesare pentruasigurarea funcţi-onării forţelorarmate ale Republicii Moldova,au fost declarate ca patrimoniual Republicii Moldova “armele,muniţiile, mijloacele de transport,tehnica militară, bazele militareşi celelalte bunuri ce aparţinunităţilor militare ale armateisovietice, dislocate pe teritoriulrepublicii” 20 .Trebuia moştenit оntreg arsenalulmilitar aflat pe teritoriulMoldovei, deoarece forţele şovineşi revanşarde ale Moscovei vedeauRusia ca pe un succesoral potenţialului militar sovietic.Deci, trebuia promovată o politicăconciliatoare şi făţişă.L a 1 3 n o i e m b r i e , p r i nHotărоrea nr. 268, Guvernul arevenit la executarea DecretuluiPreşedintelui din 3 septembrie cuprivire la comisariatele militarecare urmau să fie trecute оn subordineadepar-tamentului militar21 . Оn baza acestei hotărоri,centrul republican de recrutares-a reprofilat оn centru de instruirea forţelor armate.La 18 noiembrie 1991, prin DecretulPreşedintelui nr. 783-XII,s-a aprobat textul jurămоntuluimilitar 22 .Datorită factorilor politicomilitaride decizie s-a realizatun şir de acţiuni care vizaucalea cea mai convenabilă cetrebuia aleasă pentru formareainstituţiei militare na-ţionale. Seprevedeau trei variante. Primacrearea structurilor paralele cuarmata sovietică, după exemplulbalticilor, A doua - declarareanaţionalizării unităţilor militare,cale pe care a mers Ucraina.Calea aleasă de Moldova a fosto convenţie la etapa de tranziţie,cu includerea aspectelor socialeconomice,politi-ce, precum şistatutul unităţilor militare sovietice,aflate temporar оn Moldova,asigurarea socială, a drepturilorofiţerilor şi familiilor lor, aspecteletehnice. Se pornea de lapotenţialul economic, rezerveleSisteme instituюionale єi relaюii internaюionale115

116Administrarea publicг, nr. 3, 2006umane şi legislaţia militară. Dupăstudierea detaliată a tuturor aspectelorvieţii sociale şi politice,constatоndu-se că baza tehnicoma-terialăe cea mai costisitoarepentru organizarea unei armate,s-a hotărоt să se ia оn consideraţieacest fapt şi оntregul echipamentdisponibil să fie preluat pe calepaşnică 23 .Evenimentele dramatice dinTbilisi, Vilnius, оn care eraimplicată armata, i-au făcutpe militarii moldoveni să seоngrijoreze pentru ţara lor. Totmai frecvent soseau scrisori,adresate Preşedintelui republiciişi departamentului militar. Prinurmare, trebuiau luate cele maistringente măsuri оn problemacadrelor militare care n-au fostorganizate la nivelul cerinţelortimpului, fiind comise multe eroride către responsabilii de evidenţaşi amplasarea cadrelor militare.In-existenţa bazei legislative făceaca militarii veniţi оn republică săse reоntoarcă la locurile de muncăprecedente.Deşi o legislaţie militarăaproape că nu exista, lucrătoriidepar-tamentului a avut, totuşi,un rol important оn activitateade trezire a conştiinţei naţionalea cadrelor militare. Se realizafoarte mult doar din entuziasmpersonal. Astfel, s-a lansat unapel către toţi ofiţerii moldovenidin armata sovietică. Оn paralel,se duceau tratative оn vedereaevacuării trupelor armatei sovieticedin Moldova. Оn comun cuMinisterul Apărării al URSS afost adoptat un document, conformcăruia ofiţerii moldoveninu trebuiau să fie оmpie-dicaţi sărevină la baştină. Con-comitent, la8 decembrie, a fost semnat un protocolcomun de către conducătoriistatelor CSI, conform căruias-a hotărоt păstrarea spaţiuluimilitar-strategic şi a controluluiasupra armamentului nuclear subconducere unică.Prin Hotărоrea Guvernuluinr. 701 din 18 decembrie1991 coman- damentul direcţieistrategice sud-vest, precumşi cel al Districtului militarOdesa, comandanţii unităţilor şisubunităţilor armatei sovietice,staţionate pe teritoriul RepubliciiMoldova, au fost preveniţi despreinadmisibilitatea evacuării armamentuluişi tehnicii militare, acombustibilului şi altor bunurimateriale din republică 24 . Toatemişcările de trupe, evacuarea lor,transportul de materiale urmau săfie оnfăptuite cu consimţămоntulDe-partamentului militar. Trebuiaexercitat un control rigurosasupra executării DecretuluiPreşedintelui Republicii Moldovadin 14 noiembrie 1991.La 3 ianuarie 1992 ofiţerii

di-ecţiei sud-vest au expediatconducerii armatei sovietice oscri-soare, оn care оşi exprimauоn-grijorarea оn legătură cusituaţia creată, declarоnd cănu pot fi de acord cu faptul camilitarii care şi-au făcut cu devotamentserviciul militar timpde 20 de ani оn armata sovieticăsă-şi termine misiunea оntr-unstat străin 25 .Оn acelaşi context, Preşedinteluirepublicii i s-a adresat comandantulsuprem al forţelor armateale CSI, mareşalul Şapoşnicov.Prin scri-soarea din 6 ianuarie1992 acesta оl informa desprefaptul că conducerea armateieste оngrijorată de situaţia ces-a creat оn republică cu referirela unităţile militare sovietice 26 .Potrivit spuselor lui Şapoşnicov,populaţia atenta la viaţa militarilor,presa clevetea оmpotrivaacestora, poliţia оntreprindeamăsuri de intimidare a lor, acţiunicare veneau оn contradicţie cuprevederile de la Alma-Ata. Astfel,forţele proruse avertizau conducereaţării, urmărind, de fapt,obiective de altă natură. Conducereastatului adoptase, totuşi, unşir de acte legislative şi hotărоriоn vederea reglementării juridicea problemelor militarilor.La 10 ianuarie 1992 a fost datpublicităţii primul proiect dedoctrină militară a RepubliciiMoldova, оn care se menţionacă: “Doctrina militară a RepubliciiMoldova are un caracracterоn exclusivitate defensiv,activităţile de pregătire şi organizarea apărării naţionale,nereprezentоnd ameninţări laadresa altor state” 27 .Conform concepţiei militare seprevedeau două genuri de armată:infanterie motorizată şi apărareantiaeriană. Ideea era simplă:pri-mejdia pentru Moldova veneadin partea de est, deci trebuiau săexiste patru zone militare. Armatatrebuia organizată pe brigăzi,iniţial, pre-văzоndu-se, practic,o divizie şi ministerul.La 30 ianuarie 1992 la Bruxellesa avut loc оntrunirea privindstabilirea de noi relaţii militareşi politice оntre Europa, SUA,Canada şi fostele state sovietice.Moldova s-a оncadrat оn relaţiileinternaţionale-militare 28 .La 5 februarie 1992 departamentulmilitar a fost transformatоn Ministerul Apărării al RepubliciiMoldova, ca organ de conducereal Armatei Naţionale 29 .Prin Decretul nr. 20 al PreşedinteluiRepubliciiMoldova оnfuncţie de Ministru al Apărăriia fost numit general-maiorulIon Costaş, anterior Ministru alAfacerilor Interne 30 .Оn acest context, PreşedinteleMoldovei a semnat Decretul nr. 32Sisteme instituюionale єi relaюii internaюionale117

118Administrarea publicг, nr. 3, 2006din 15 februarie, conform căruiaurma să se transmită MinisteruluiApărării al Republicii Moldova,оn volum deplin, complexul declădiri şi construcţii al ОnaltuluiComan-dament al direcţiei sudvest,оm-preună cu toate utilajeleşi bunurile materiale. Pоnă la 1martie 1992, această problemătrebuia soluţionată de comunacord cu Comandamentul acesteidirecţiei 31 .Deja la sfоrşitul lunii ianuarie,reprezentanţii MinisteruluiApărării ocupaseră cоteva dinnivelurile clădirilor direcţiei.La 28 februarie, 7 persoane,specialişti ai fostului departamentmilitar, au intrat pe teritoriuldirecţiei sud-vest, loc strict interzispоnă atunci pentru moldoveni,şi au arborat tricolorul 32 .Procedura de transmitere a cartieruluiоn volum deplin a duratpоnă оn prima jumătate a luniimai 1992.O evoluţie s-a оnregistrat şiоn relaţiile dintre noul cadru alCSI. La 18 februarie, la Minsk aavut loc оntоlnirea la nivel оnalta şefilor statelor comunităţii. ConducereaMoldovei a manifestatconvingeri ferme şi, оmpreunăcu Ucraina, a declarat оncă odatăorganizarea armatei proprii.Drept răspuns la aceste acţiuniPreşedintele Rusiei B. Elţin aanunţat că şi Rusia, la rоndul ei,оşi оnfiinţează armată proprie 33 .Numai 8 state au convenit săformeze armată unică. Din cele14 documente puse оn dezbatere,Mol-dova a semnat numai 2, careinclu-deau asigurarea tehnicomaterialăşi asigurarea socială amilitarilor şi membrilor familiilorlor 34 .Un punct aparte prevedea оnapoiereaarmamentului scos ilegalde pe teritoriul statelor CSI.La 1 martie toate unităţile dinMoldova urmau să treacă subjuris-dicţia ţării 35 .La 21 februarie 1992, MinistrulApărării al Republicii Moldova şilocţiitorul mareşalului Şapoşnikov, au discutat la masa de tratativeproblema оmpărţirii patrimoniului militar de pe teritoriul republiciinoastre 36 . Tratativele au evoluat destul de complicat, după cоteva rundehotărоndu-se ca 90 la sută din averea militară din partea dreaptă aNistrului şi aproximativ a treia parte din partea stоngă să rămоnăоn posesia Ministerului Apărării al Republicii Moldova. Оn decurs

de 1,5-2 ani, armata a 14-a rusă urma să părăsească republica 37 .Оn urma acordului semnat la 28 martie 1992 cu conducereaforţelor armate ale CSI şi оn baza Decretului nr. 73 al PreşedinteluiRepublicii Moldova din 18 martie a demarat procesul de trecere subjurisdicţia Republicii Moldova a unităţilor militare 38 . Primele unităţitrecute sub jurisdicţia ţării au fost cele două unităţi de transmisiuni şiintendenţă, staţionate la Chişinău. La 1 aprilie a avut loc ceremoniasolemnă desfă-şurată pe poligonul de instruire 39 .Evoluţia crizei politico-militare din ţară, influenţată de evenimentelece se declanşau оn stоnga Nistrului, au creat o situaţie specialăоn organizarea armatei, оn următoarele luni fiind chemaţi la arme33521 de rezervişti 40 .Faptele şi evenimentele enumerate оn acest articol marcheazăesenţa etapei de construcţie a organismului militar naţional, perioadăde or-ganizare a Armatei Naţionale.După războiul de pe Nistru din 1992 a оnceput o activitate complexă,variată a instituţiei militare a Republicii Moldova.BIBLIOGRAFIE1. Fondul Muzeului Armatei Naţionale (оn continuare FMAN),dos.1 p.25.2. Sfatul Ţării, 23 februarie 1990.3. Ibidem.4. Ibidem, 28 martie 1990.5. Literatura şi arta, nr. 23, 7 iunie 1990.6. Sfatul Ţării, nr.1, 31 august 1990.7. Arhiva curentă a Guvernului Republicii Moldova (оn continuareACaGRM), Hotărоrea Guvernului nr.16-XII, 11 mai 1990.8. FMAN, dos.1, p.36.9. Arhiva curentă a Parlamentului Republicii Moldova (оn continuareACaPRM) Hot. nr. 2554-XII, 2-4 septembrie 1990.10. Ibidem.11. Ibidem.12.AC a GRM, Hot. nr. 404 18 octombrie 1990.13.Ibidem, Hot. nr. 443-XII 29 decembrie 1990.Sisteme instituюionale єi relaюii internaюionale119

14. FMAN, dos.1 p.45.15. Sfatul Ţării, 23 februarie 1990.16. AC a PRM, Decretul nr. 633-XII, 9 iulie 1991.17. Ibidem.18. AC a PRM, Declaraţia de independenţă, 27 august 1991.19. AC a GRM, Hotărоrea nr.531, 24 septembrie 1991.20. AC a PRM, Decretul nr.234. 18 octombrie 1991.21. AC a GRM, hotărоrea nr. 268, 13 noiembrie 1991.22. Ibidem, Decretul nr. 738-XII. 18 noiembrie 1991.23. Sfatul Ţării, nr. 211 16 noiembrie24. AC a GRM, Hotărоrea nr. 701, 18 decembrie 1991.25. Moldova Suverană, nr.1, 10 ianuarie 1992.120Administrarea publicг, nr. 3, 2006

ОN PAS CU ISTORIAADMINISTRAŢIEI PUBLICEOrest TĂRОŢĂ,doctor оn politologie,şef Catedră Ştiinţe Politice şi Sociale, AAPSUMMARYOn 27 th August 2006 we celebrated the event of great significancethat wiil de remembered by generations that started the constructionof a new democratic state.La 27 august 2006 am sărbătoritun eveniment de o semnificaţieaparte ce va rămоne оn memoriageneraţiilor care au stat laоnceputurile con-stituirii nouluistat democratic şi prosper - ceade-a 15 aniversare a independenţeiRepublicii Moldova.Оn acea zi amintirile nerăscoleau sufletele, emoţiile necopleşeau, оntrucоt sosise timpulde a face o analiză a traiectorieiparcurse de la оnceput şi pоnăla etapa actuală, precum şi uneleevaluări şi bilanţuri. Trebuiasă stabilim de la ce am pornit,unde sоntem şi ce am reuşit sărealizăm.Оn alocuţiunea la şedinţa festivădin acest an, consacrată festivităţiiproclamării independenţei statului,Preşedintele Republicii Moldova,dl Vladimir Voronin, amenţionat: ”Noi sоntem tineri,energici, noi ne facem planuride viitor, оntrevedem noi perspective.Cоnd spun noi, am оnvedere оntreaga noastră Moldovă,оntregul nostru popor care, acum15 ani, a pornit pe cea mai grea,pe cea mai imprevizibilă şi pecea mai cu perspectivă cale, pecalea dezvoltării independente şiSisteme instituюionale єi relaюii internaюionale121

122Administrarea publicг, nr. 3, 2006democratice 1” .Am fost martori oculari ai perioadeide tranziţie de la o societatetotalitară la una democratică.Am urmărit cu atenţie traiectoriapri-melor reforme economiceşi a efectelor lor, a măsurilorde con-solidare a statului şipromovării imaginii lui pe arenainternaţională.După perioada romantismuluipolitic, care se оncheie odată cuanul 1994, orientările strategiceale partidelor de la guvernareau fost canalizate exclusiv spreоntărirea tоnărului stat, spredezvoltarea lui socio-economică şicooperarea cu ţările de pe mapamondla nivel regional şi mondial.Stabilizarea macroeconomică,promovată de către GuvernulRepublicii Moldova şi BancaMondială оn perioada 1994-1997s-a soldat cu rezultate concludente.Deficitul bugetului de statse micşorase pоnă la 10,6% оn1994 şi pоnă la 8% оn 1997 2 .Trebuie să recunoaştem cădrumul independenţei a fost anevoiosdin cauza оncercărilor externede de-stabilizare a situaţieidin ţară şi tentativelor de a infiltraideea că şansele de supravieţuire aRepublicii Moldova ca formaţiunestatală sоnt minime. Este evident,că aceste amestecuri de dinafară,susţinute оn interiorul ţării, aucreat unele incertitudini, оnsăconducerea statului оmpreunăcu forţele pa-triotice ale societăţiiau demonstrat un оnalt grad dematurizare politică, pedalоndintens pe calea edificării statuluişi găsirii propriului model dedezvoltare, asumоndu-şi re-sponsabilitateapentru viitorul ţării şia generaţiilor ce vor urma.Analiza sumară, efectuată lacapitolul independenţei оn primiiani de existenţă a Republicii Moldova,ne permite să afirmăm căconstruirea unui stat modern esteposibilă numai dacă se recunoscerorile comise la anumite etape,deciziile luate оn pripă оn unelechestiuni de ordin strategic.Printre acestea putem enumeralipsa dinamismului şi flexibilităţiiunor cadre cu funcţii importantecоnd o cerea situaţia şi ţara eraоn aşteptare, reacţia оntоrziatăa unor ministere la procesul deinternaţionalizare a conflictuluitransnistrean, precum şi lipsa deprincipii оn cadrul unor negocieribilaterale care vizau priorităţieconomice şi de cooperare cualte ţări, acordarea de granturişi credite preferenţiale etc.E cert că după 2001 am reuşitsă depăşim riscurile instabilităţiipolitice şi cele economice, demonstrоndlumii оntregi că ţaraare o politică coerentă, orientatăspre viitor. Că оn stat se pledeazăpentru o democraţie pluralistă,

supremaţia legii şi pregătireasocietăţii pentru aderarea lamarea familie europeană.Obiectivele care urmează a fimaterializate оn timpul apropiatvor solicita eforturi susţinute dinpartea оntregii societăţi, fiindcănumai prin unitate, perseverenţăşi pragmatism vom reda acestuiplai frumuseţea şi bogăţia de altădată.Оn acest scop este importantărevigorarea ţării, consolidarea demai departe a independenţei ei,respectarea drepturilor omului şivalorilor democratice, transformareasocietăţii civile оntr-o forţăactivă de participare la proceselesociale, economice şi culturale.Afirmarea оn continuare ainde-pendenţei va solicita de lastructurile administraţiei publicecentrale şi locale o activitate maiintensă оn aspectul dezvoltăriisocio-eco-nomice, consolidareacapacităţilor de conducere astatului, reanimarea climatuluiinvestiţional, stoparea migraţiei,crearea de noi locuri de muncă,combaterea corupţiei etc.Оn realitate se cere o viziunenouă оn identificarea priorităţilorstra-tegice ale ţării, asigurareaunei economii funcţionale şi moder-nizareaei, dezvoltarea businessuluimic şi mijlociu, sporireaeficacităţii оntreprinderilor dinsectorul industrial şi agricol,atragerea cadrelor оnalt calificateоn toate ramurile economiei, folosireamasivă a vechilor specialiştipe direcţiile principale de dezvoltareale ţării .Ar fi bine ca statul să se implicemai activ la evaluarea social-economicăactuală şi să analizezeobiectiv cu ce ne-am ales оn urmaprognozei macroeconomice pentruanii 2004-2006, elaborate deinsti-tuţia de resort, care sоntritmurile de creştere economicăşi care sоnt cotele, dacă esteоnregistrată o anumită creştere aei. Merită să se analizeze stareaprodusului intern brut şi oscilaţiileоnregistrate de către acesta, precumşi a chel-tuielilor publice; săse verifice dacă direcţionarea lorspre sectorul real de susţinere aagriculturii şi dezvoltării rurale,infrastructurii drumurilor publice,sectorului energetic, altordirecţii preconizate s-a efectuatconform prevederilor.O atenţie deosebită urmeazăsă se acorde evaluării rezultatelorim-plementării ProgramuluiNaţional ”Satul Moldovenesc” şiStrategiei de Creştere Economicăşi Reducere a Sărăciei. Ar fi binesă cunoaştem care a fost impactulproiectelor in-vestiţionale cufinanţare externă оn conformitatecu priorităţile SCERS şi, consecutiv,procesul imple-mentăriiunor proiecte noi оn aceastăSisteme instituюionale єi relaюii internaюionale123

124Administrarea publicг, nr. 3, 2006perioadă.Redresarea economică a ţăriişi reabilitarea socială a RepubliciiMoldova ţine de aceste două programe,precum şi de оndeplinireaPlanului de Acţiuni RepublicaMoldova-Uniunea Europeană,оnsă aceasta, оn opinia experţilor 3 ,nu оnseamnă nimic dacă economianaţională nu este susţinutăşi de dezvoltarea structurilor şiindicato-rilor calitativi ai economiei(capaci-tatea concurenţială acompaniilor moldoveneşti pe piaţaeuropeană, climatul investiţionalfavorabil, micşorarea intervenţieiоn sectorul privat etc.).Оn ceea ce priveşte implementareaProgramului Naţional”Satul Moldo-venesc”, o serie desondaje socio-logice, realizate peparcursul anilor 2004-2006 decătre Centrul de Investigaţii Sociologicea Academiei de AdministrarePublică cu partici-pareareprezentanţilor administraţieipublice locale, demonstrează cămai sоnt rezerve оn găsirea noilorforme de dirijare şi influenţare avieţii economice a satului, оn stopareaprocesului de pauperizarea popula-ţiei săteşti şi creareaunei economii moderne şi competitive.Conform opiniilor celorintervi-evaţi pentru оncetinireaindicilor negativi din economiarurală, se solicită: 1) Consolidareaterenurilor agricole, atragereainvestiţiilor străine, obţinereacreditelor prefe-renţiale şi acordareade оmprumuturi favorabileţăranilor, precum şi fermieriloragricoli, asigurarea cu resurseenergetice; 2) Susţinerea şi protejareaproducătorilor locali,localizarea pieţelor de desfacerea producţiei agricole, implementareatehnologiilor avansate,gazificarea satelor, construcţiade apeducte şi drumuri etc.Concomitent cu aceste acţiuni cevor fi оntreprinse se solicită atоtschimbarea mentalităţii, ridicareanivelului de instruire şi educaţie apopulaţiei, cоt şi formarea bazeitehnico-materiale a gospodă-riiloragricole, susţinerea busi-nessuluiprin elaborarea unor legi performante,crearea de noi locuri demuncă şi majorarea salariilor.Va trebui să remarcăm cătrans-formarea Republicii Moldovaоntr-un stat cu o economiedezvoltată este imposibilă fărăreforma admi-nistraţiei publice.Chiar dacă s-a redus numărul defuncţionari publici оn autorităţileadministraţiei publice centraleşi locale, mai rămоne de văzutcare este eficienţa admi-nistraţieipublice оn condiţiile trecerii de lao economie planificată la una depiaţă, să aflăm dacă s-a adaptatea la noile realităţi sau bate pasulpe loc.

E cert că mai sоnt rezerve lacompartimentul administrării eficiente,folosirii metodelor modernede management, promovăriiunei politici de calitate. Оn acestcontext se solicită mai multeeforturi a factorilor de decizieprivind se-lectarea calitativăa candidaţilor оn structurileadministraţiei publice, atitudineacorectă оn promovarea dupămerit a funcţionarilor publicişi, ceea ce este foarte important,motivarea lor salarială оn scopulasigurării eficienţei activităţiilor şi păstrării lor pe o perioadăоndelungată оn funcţie.Printre problemele fundamentaleale statului se оnscrie procesulde descentralizare şi evaluareadinamicii lui, pentru aceasta fiindnevoie de realizarea unor studii cene-ar permite să stabilim stadiulla care ne aflăm ca mai apoi săadoptăm mă-surile de rigoarepentru asigurarea viabilităţii şieficienţei lui.Un aspect, căruia urmează să-iacordăm atenţie, ţine de bugetelelocale şi finanţele publice.Deşi drepturile şi obligaţiileautorităţilor administraţiei publicelocale referitor la elaborareaşi aprobarea bugetelor locale,ge-stionarea finanţelor publicelocale sоnt stipulate prin lege, semai observă uneori tendinţe detutelare din partea structuriloradministraţiei publice centraledin cauza unei delimitări neclarea atribuţiilor şi obligaţiilor propriiоn raport cu autorităţileadministraţiei publice locale.Оntr-o anumită măsură, asupraacestei situaţii influenţează nivelulprofesional al funcţionarilordin administraţia publică locală,care lasă de dorit, necunoaştereape deplin de către aceştia a problemelorelaborării şi aplicăriiactelor juridice normative, dotareainsuficientă cu compu-tereşi tehnologii informaţionale.Pentru redresarea situaţieil a a c e s t c a p i t o l t r e b u i eacordată atenţie sporită cadruluide pregătire şi reciclarea funcţionarilor publici dinadministraţia publică locală.Deşi din momentul fondăriiAcademiei de AdministrarePublică pe lоngă PreşedinteleRepublicii Moldova pоnă la etapaactuală cursu-rile de perfecţionareau frecventat 1554 de funcţionaripublici din administraţia publicăcentrală, 10 mii 222 persoanedin administraţia publică locală,numărul lor urmează a fi mărit,conform necesităţilor reale afuncţionarilor din structurileadministraţiei publice dinrepublică şi performanţelor realizatede structurile administraţieiSisteme instituюionale єi relaюii internaюionale125

126Administrarea publicг, nr. 3, 2006publice din diverse ţări оn ultimuldeceniu.Academia de AdministrarePublică pe lоngă PreşedinteleRepublicii Moldova urmează să seimplice mai activ оn procesul dereformare a administraţiei publicecentrale, оn pregătirea şi instruireapermanentă a funcţionarilorpublici din raioane şi sate оn corespunderecu cerinţele actuale. Eatrebuie să purceadă mai frecventla delegarea specialiştilor оn teritoriupentru acordarea aju-toruluinecesar practic admini-straţiilorlocale, să asigure un suportştiinţifico-metodic autorităţiloradministraţiei publice оn activitatealor, să participe nemijlocitla organi-zarea unor cursurizonale, mese rotunde, seminaretematice ce ţin de strategia decreştere economică şi reducere asărăciei, de problemele satului moldovenesc şi revigorarea lui socialeconomicăşi culturală etc.15 ani de independenţă este o perioadă relativ scurtă, dar esteоmbucurător faptul că eforturile care se depun pentru consolidareasta-talităţii moldoveneşti capătă noi contururi. Şi оn acestansamblu, colaboratorii Academiei de Admini-strare Publică pelоngă Preşedintele Republicii Moldova оşi vor aduce, cu siguranţă,contribuţia lor semni-ficativă.Bibliografie1.Amedeo Carroci, Moldova din imaginaţia mea, Chişinău, EdituraGrase CARD,2002.2.Ion T.Guţu, Republica Moldova: economia оn tranziţie, Chişinău,Editura Litera, 1998, pp.15-16.3.Igor Munteanu şi a. Moldova pe calea democraţiei şi stabilităţii,Chişinău,Editura Cartier,2005.p.2504. Ãàçåòà «Íåçàâèñèìàÿ Ìîëäîâà», 29 august 2006, nr.124, p.2

A V I ZContinuă abonarea la ziarul “Funcţionarul public” şi la revistametodico-ştiinţifică “Administrarea Publică” pentru trimestrulIV al anului 2006, editate de Academia de Administrare Publicăpe lоngă Preşedintele Republicii Moldova.Revista“Administrarea Publică”apare trimestrial.Costul unui abonament:6 luni – 51 lei 00 bani;3 luni – 25 lei 50 bani.Ziarul“Funcţionarul public”apare de 2 ori pe lună.Costul unui abonament:6 luni – 38 lei 76 bani;3 luni – 19 lei 38 bani.Index poştal – 67919.

Secţia editareVlad CIOBANU - şef secţieGalina Mardare - specialist principalAna SPATARENCO - specialist principalSofia CARAZAN - specialist principalElena BALMUŞ - specialist coordonatorTatiana DODON - specialistindex poştal: 76957ADRESA REDACŢIEI:MD 2070, or. Chişinău,str. Ialoveni, 100Tel.: 28. 40. 78. fax: 28.48.71Dat la cules02.10.2006Bun de tipar24.11. 2006Copertare la TipografiaEditurii “Universul”Tiraj 500 ex. Hоrtie ofset.ISSN 1813-8489