Revista "Administrarea publica" ianuarie – martie 2011 nr. 1

ISSN 1813-8489Categoria СDMtmSTRAREAPi UBLICARevistă metodico-ştiinţificătrimestrialăianuarie - martie 2011nr. 1 (69)CHIŞINĂU,2011

A D M I N I S T R A R E AP U B L I C ARevistă metodico-ştiinţifică trimestrialăFondată în noiembrie 1993 de Academia de Administrare Publicăde pe lângă Preşedintele Republicii MoldovaRevista este înregistrată la Ministerul Justiţiei al Republicii Moldovacu nr. 172 din 15 septembrie 2004.Acreditată ştiinţific la profilul: administrarea publică, ştiinţe politice, drept(Hotărârea CSŞDT al AŞM şi CNAAnr. 61 din 30 aprilie 2009 cu modificările şi completările ulterioare)Nr. 1 (69), ianuarie - martie 2011Colegiul redacţionalMARINA Vasile,reclor al Academiei, redactor - şef, doctorhabilitat, profesor universitarBĂLAN Oleg,vicerector al Academiei, doctor habilitat îndrept, conferenţiar universitarBURIAN Alexandru,Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar,doctor habilitat în drept, profesoruniversitarCOJOCARUSvetlana,şef Catedră economie şi managementpublic a Academiei, doctor în economie,conferenţiar universitarGORLA Ana,şef Catedră limbi moderne a Academiei, doctorîn filologie,conferenţiar universitarGUCEACIon,doctor habilitat în drept, profesoruniversitar, secretar ştiinţific general alAcademiei de Ştiinţe a MoldoveiGUŢULEAC Victor.doctor în drept, profesor universitarIAŢENKO Ivan,doctor în drept, conferenţiar universitar,Academia Serviciului de Stat pe lângăPreşedintele Federaţiei Ruse (Rusia,Moscova)MANOLETatiana,doctor habilitat in economie,profesor universitarOBOLENSKI Aleksei,doctor habilitat în economie, profesoruniversitar, prim-prorector al AcademieiRationale de AHminkiran- (Ucraina, Kiev)PL ATON Minai Idoctor habilitat în economie,profesor universitarROMANDAŞ Nicolae,doctor în drept, profesor universitarSAKOVICIVasili,doctor habilitat în ştiinţe politice, p rofesoruniversitar (Belarusi, Minsk)VELICIKA Alfonsas,profesor, directorul Institului Lituanian deAdministrare (LIVADIS) (Vilnius)

SUMARADMINISTRAREA PUBLICA: TEORIE ŞI PRACTICATamara GHEORGHIŢAASPECTE CONCEPTUALE Şl PRACTICE PRIVIND SERVICIUL PUBLICSUPERIOR 9Ion DULSCHIAUTORITĂŢI AUTONOME ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE 17Vlad CANTÎRIDENTIFICAREA SITUAŢIILOR COMUNICATIVE ÎN ADMINISTRAREA PUBLICĂ ÎNCONTEXT SOCIOCULTURAL 30Nicolae ROMANDAŞSOCIETATEA CIVILĂ ŞI STATUL DE DREPTROLUL STAGIULUI DE COTIZARE LA STABILIREA DREPTULUI SOCIAL 37Nicolae ROMANDAŞ, Eduard BOIŞTEANUUNELE REFLECŢII JURIDICE PRIVIND MODELAREA DECIZIILOR ANGAJATORULUIÎN SEGMENTUL RESURSELOR UMANE ÎN VEDEREA OPTIMIZĂRII CHELTUIELILORPENTRU PERSONALUL ANGAJAT 47Boris GÂLCAÎMBĂTRÂNIREA DEMOGRAFICA IN REPUBLICA MOLDOVA: CONTEXTUL NAŢIONALEXISTENT Şl EFICIENT/ZAREA REFORMELOR ÎN DOMENIUL ÎMBĂTRÂNIRIIPOPULAŢIEI 53Vasile GHERMANIMPACTUL CADRULUI LEGISLATIV ASUPRA STATUTULUI FUNCŢIONARULUI PUBLIC.... 60ECONOMIE ŞI FINANŢE PUBLICETatiana MANOLESUGESTII LA PROIECTUL DE LEGE „FINANŢE PUBLICE Şl RESPONSABILITĂŢIBUGETAR-FISCALE" 72Tatiana TOFANTRĂSĂTURILE CARACTERISTICE ALE PREGĂTIRII PROFESIONALE A RESURSELORUMANE ÎN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ DIN SUA 78

INSTRUIREA FUNCŢIONARILOR PUBLICI:STRATEGII ŞI TEHNOLOGII NOIAna GOREATEACHING CONTENT AND LANGUAGE IN ESP CLASSES 84Teodora GHERMANFACILITAŢI IN PROCESUL DE CREAREA UNUI SITE PENTRU NEPROGRAMATORI... 94Vlad CAN J ÎRNECESITĂŢI DE INSTRUIRE Şl PREDARE ANDRAGOGICĂ A LIMBII FRANCEZEFUNCŢIONARILOR PUBLICI DIN REPUBLICA MOLDOVA 105Eugenia CEBOTARURIDICAREA NIVELULUI DE PREGĂTIRE A FUNCŢIONARILOR PUBLICI ÎN DOMENIULTEHNOLOGIILOR INFORMAŢIONALE Şl DE COMUNICAŢII 110RELAŢII INTERNAŢIONALEŞI INTEGRARE EUROPEANĂSandra LAVENEXJUSTIŢIA Şl AFACERILE INTERNE Şl NOII VECINI Al UE; ADMINISTRARE ÎN AFARASTATUTULUI DE MEMBRU? 119Silvia DULSCHIDIPLOMAŢIA PARLAMENTARĂ - FACTOR IMPORTANT ÎN COOPERAREAINTERNAŢIONALĂ 135TRIBUNA TÎNĂRULUI CERCETĂTORAlexei STURZACOMPLETAREA AUTOMATIZATĂ A SUPLIMENTELOR LA DIPLOMELE DE LICENŢĂ ŞlDE MASTER V '. 140Antonina COTELEALOCUL Şl ROLUL COMERŢULUI EXTERIOR ÎN SISTEMUL ECONOMIEI NAŢIONALE 148IN MEMORIAMAurel SÎMBOTEANUPROMOTOR FIDEL AL IDEILOR NOVATOARE. ÎN MEMORIA LUI Ml HAIL PLATON ....154

CONTENTSPUBLIC ADMINISTRATION: THEORY AND PRACTICETamara GHEORGHIŢACONCEPTUAL AND PRACTICAL ASPECTS REGARDING SENIOR PUBLICSERVICE 9Ion DULSCHIAUTONOMOUS AUTHORITIES OF CENTRAL PUBLIC ADMINISTRATION. 17Vlad CANŢÎRIDENTIFICATION OF COMMUNICATIVE SITUATIONS IN THE SOCIO-CULTURALCONTEXT OF THE PUBLIC ADMINISTRATION 30Nicolae ROMANDAŞCIVIL SOCIETY AND THE STATE OF LAWTHE ROLE OF DUE PAYMENT PERIOD IN ESTABLISHING SOCIAL RIGHTS 37Nicolae ROMANDAŞ, Eduard BOIŞTEANUSOME LEGAL REFLECTIONS REGARDING THE EMPLOYER S MODELING OF DECI­SIONS IN THE HUMAN RESOURCES FRAMEWORK FOR THE OPTIMIZATION OFEMPLOYEES'EXPENSES 47Boris GÂLCADEMOGRAPHIC AGING IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA: EXISTING NATIONAL CON­TEXT AND ENHANCING REFORMS IN THE FIELD OF POPULATION AGING 53Vasile GHERMANIMPACT OF THE LEGISLATIVE FRAMEWORK ON THE CIVIL SERVANTS STATUS ... 60ECONOMICS AND PUBLIC FINANCESTatiana MANOLESUGGESTIONS FOR THE BILL „PUBLIC FINANCES AND FISCAL-BUDGETARY RE­SPONSIBILITIES" 72Tatiana TOFANCHARACTERISTIC FEATURES FOR THE PROFESSIONAL TRAINING OF HUMAN RE­SOURCES IN USA PUBLIC ADMINISTRATION BODIES 78

TRAINING OF CIVIL SERVANTS: NEW STRATEGIES ANDTECHNOLOGIESAna GO REATEACHING CONTENT AND LANGUAGE IN ESP CLASSES 84Teodora GHERMANFACILITIES IN A SITE CREATION PROCESS FOR NON-PROGRAMMERS 94Vlad CANŢÎRFRENCH LANGUAGE ANDRAGOGIC TRAINING AND TEACHING NEEDS TO CIVILSERVANTS IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA 105Eugenia CEBOTARUIMPROVEMENT OF THE TRAINING LEVEL OF CIVIL SERVANTS IN THE FIELD OFINFORMATIONAL TECHNOLOGIES AND COMMUNICATIONS 110INTERNATIONAL RELATIONSAND EUROPEAN INTEGRATIONSandra LAVENEXJUSTICE, INTERVAL AFFAIRS AND THE NEW NEIGHBORS OF EU: ADMINISTRA­TION OUTSIDE THE MEMBERSHIP STATUS? 119Silvia DULSCHIPARLIAMENTARY DIPLOMACY - AN IMPORTANT FACTOR IN INTERNATIONAL COOP­ERATION 735THE TRIBUNE OF THE YOUNG RESEARCHERAlexei STURZAAUTOMATED FILLING IN OF LICENTIATE AND MASTER DIPLOMA SUPPLEMENTS ... 140Antonina COTELEATHE PLACE AND ROLE OF FOREIGN TRADE IN THESYSTEM'OFNATIONAL ECONOMY... 148IN MEMORIAMAurel SÎMBOTEANUFAITHFUL PROMOTER OF INNOVATIVE IDEAS. COMMEMORATING MIHAIL PLATON ...154

ASPECTE CONCEPTUALE Şl PRACTICEPRIVIND SERVICIUL PUBLIC SUPERIORTamara CHEORGHIŢA,master in reiat" internaţionale,doctorand. Academia de Administrare Publica*de pe lingă Preşedintele Republicii MoldovaSUMMARYSustuinahU development of a country is nut possible unless the publicadministration in efficient. How efficient it is depends, mostly, tin the. humanresources management in the public administration utitftflHiles,This article highlights the good practices and the issue* related to thedelimitation of political positions from the administraliw ones, it describes theconcept and international practice regarding the Senior Civil Service - the apexof the civil service hierarchy, underlines the role of senior civil servants aspromoters and implementers of public administration modernization programs.The article also contains suggestions regarding the implementation of theSenior Civil Service System in the Republic of Moldova.Dezvoltarea durabilă a unei [ări esteimposibilă fără existenţa unei administraţiipublice eficiente. Eficienţa administraţieipublice depinde, preponderent, de nivelulde profesional isinat funcţionarilor publici.Această „axiomă" reprezintă o abordareclasică a unui management performant,specifică atit administraţiei publice, cît şisectorului privat. Situaţia actuală şi noulsistem de administrare a serviciului publicprezintă un interes deosebii pentru ştiinţăşi practică, deoarece anume proceseleinterne dc gestionare a personalului dinadministraţia publică influenţează in modindirect, de rînd cu alţi factori, nivelul deviaţă al populaţiei unei ţări şi activitateasectorului privat.Funcţionarea administraţiei publiceintr-un stat dc drept contemporan depindede multiplele interacţiuni permanentecare survin, în primul rînd, înrre elementelestructurale ale administraţiei publice:putere executivă - putere legislativă -preşedinte, precum şi în interiorul puteriiexecutive, intre elementele sale politice şiadministrative. Delimitarea intreelementele politic şi administrativ, in maimulte ţâri, se realizează prin intermediulServiciului Public Superior.Conceptul de serviciu publicsuperior. Noţiunea de "serviciu publicsuperior" se întilneştc in diverse surse submai multe denumiri, cum ar li: serviciul topmmiagementului,managementul publicsuperior, serviciul funcţionarilor de ranginalt, funcţionari publici superiori etc.Serviciul public superior (SPS), conformdefiniţiei oferite de SIGMA, program al

10оъreО)С3OCDE ţi UE. ..este un sistem structurat,alcătuit din poziţii superioare apolitice incadrul administraţiei publice. Este unserviciu public de carieră in cadrul căruiapersonalul este numit in bază de concursla funcţii ce tin dc consiliere în domeniulpoliticilor publice, gestionare operaţionalăsau gestionare organizational, Serviciuleste gestionai centralizat prin intermediulunor instituţii şi proceduri adecvate,capabile să asigure stabilitatea şiprofesionalismul corpului de funcţionaripublici superiori, in acelaşi timp, asigurîndşi un grad dc flexibilitate necesar pentru aface schimbări in componenţaadministraţiei publice prin aplicareaproceselor prestabilite'".Caracteristica SPS poate fi (acutăprin descrierea a cîtorva elemente, dupăcum urmează:NiVei ai funcţiilor Funcţiile din cadrulSPS formează nivelul superior al ierarhiei{in autorităţile centrale) funcţiilor publice.In mod normal, acesta urmează dupănivelul demnitarilor, numiţi prin procedurinecompetitive. Numărul nivelurilor defuncţii din SPS diferă de la ţară la tară.Instituţii şi proceduri. In proceduriledc numire, destituire, promovare şievaluare a performantelor, remunerare şialtele se aplică mecanisme de "limitări şiechilibre". Astfel dc mecanisme sîntnecesare pentru a asigura un concursdeschis şi pentru a evita intervenţiapoliticului. în unele ţări există o comisiede numire în cadrul autorităţii, careexaminează şi punctează candidaţii.Această activitate poate D verificată deun organ independent sau de către acelaşiorgan independent care gestioneazăprocesul de numire (in întregime sauparţial) dîn serviciul public. Asemeneainstiluţii şi proceduri asigură un proces derecrutare în bază de competiţie reală:procedura de numire in funcţiile din SPSeste deschisă, ceea ce înseamnă că seface un anunţ public pentru candidaţii dininterior şi/sau exterior şi se bazează peprincipiul de merit, pe calificările,experienţa, performantele etc. alecandidaţilor. Iu alte ţări. candidatul esteselectat direct de către conducător. Inaceste cazuri, criteriile formale alecompetitivităţii sînt deseori ignorate înpractică, de ex.. prin ajustarea descrieriiprofilului postului vacant anunţat in ziaruloficial la profilul candidatului potential dejaselectat, uneori chiar pînâ la anunţareapostului vacant.Pentru a ajusta procesul de numirecompetitiv la relaţiile de lucru intrefuncţionarii publici superiori şi ministru(sau demnitarii politici), poate ll nevoie deflexibilitate în anumite proceduri. Aceastăflexibilitate trebuie să fie însoţită deprocese prestabilite, clar deti mie. cînd, dcex., se oferă ministrului şansa de a acceptasau respinge un candidat numii de comisiaindependentă sau se permite evaluareaindependentă, sau cind pierderea încrederiisau performanţa scăzută ar putea conducela destituirea unui funcţionar publicsuperior. In astfel de cazuri, trebuie saexiste un proces prestabilit pentru a evitaacţiunile arbitrare din partea politicienilor.Atribuia. Funcţionarii publici superioripot realiza unu sau mai multe dintreurmătoarele atribuţii de bază: a)consilierea în domeniul politicilorpublice: analizarea documentelor dcsuport şi informarea ministrului cu privirela conţinutul documentului de politică, inmod normal, fără a include viziuneapartidului politic, care ar fi sarcina unorconsilieri politici sau persoane numite Iarăaplicarea procedurii de concurs:

) gestionarea operaţională:gestionarea resurselor în vederea obţineriirezultatelor aşteptate în urmaimplementării programelor şiserviciilor; c) gestionareaorganizatională: gestionarea resurselor,aşa cum finanţele, personalul, tehnologia,infrastructura.Organizare. SPS este separat formalca un grup distinct. Aceasta înseamnă căSPS, fiind de carieră, are alte reguli şiproceduri decît celelalte niveluri aleserviciului public. Aceste diferenţe s-arputea referi la: sistemul de remunerare,contracte, numire, acorduri deperformanţă şi evaluare, sistemul delimitări şi echilibre etc.Gestionare. SPS trebuie gestionat saumonitorizat centralizat pentru a preveniimplicarea politică la nivel de niinister, înspecial în procedurile de promovare,retrogradare şi remunerare.Experienţa unor ţări îngestionarea SPS. în sistemele de SPS aletuturor ţărilor în care acestea sînt separateoficial există o unitate (entitate) centralresponsabilă în întregime sau parţial demanagementul SPS. Unitatea respectiveste responsabilă direct pentru procesulde recrutare sau pentru supraveghereaacestuia, asigurînd realizarea lui înconformitate cu principiul competitivităţiişi neimplicarea politicului. Modalitatea deraportare a acestor unităţi diferă de la ţarăla ţară. Astfel, unităţile centrale menţionateraportează: Parlamentului (Australia,Canada, Noua Zeelandă), şefului statului(Marea Britanie), Preşedintelui (StateleUnite), unui anumit ministru, specialdesemnat (Olanda) sau ministruluiautorităţii în care activează (Franţa,Germania, Italia şi Spania).Procesul de recrutare afuncţionarilor publici superiori în diferiteţări este abordat diferit, generînd mai multetipuri de recrutare. Tipul meritocratic lasăîntreaga procedură pe seama unităţiicentrale responsabile de procesul dat, aşacum este cazul Marii Britanii sau Canadei.Alte ţări aplică o variantă combinată: dupăce comisia independentă examineazăcandidaţii, nivelul politic executiv areanumite pîrghii de a selecta dintrecandidaţii incluşi în lista scurtă sau de arespinge anumite candidaturi nedoriteselectate pentru anumite funcţii în cadndSPS (Australia, Belgia, Olanda şi NouaZeelandă).Analiza efectuată relevă faptul că înanii anteriori funcţionarii publici superioriaveau competenţe şi abilităţi destul dedezvoltate în conţinutul activităţii:cunoştinţe instituţionale generale saucunoştinţe specializate într-un anumitdomeniu de politică publică. Fluxulreformelor manageriale în administraţiapublică din ultimii ani a scos în reliefabilităţile de proces. Guvernele (de ex..Australia, Belgia, Olanda, Noua Zeelandă,Marea Britanie, Statele Unite) utilizeazăcadre cu diferite competenţe pentru aconsolida abilităţile de leadership şiperformanţă. Pe parcursul acestuiproces de managerializare aabilităţilor acestei categorii de funcţionari,au existat îngrijorări cu privire la pierdereacunoştinţelor specializate de cătrefuncţionarii publici superiori (Olanda) şi laimposibilitatea de a găsi persoane care săasigure consiliere în domeniul politicilorpublice la nivel superior (Australia).Remunerarea în bază deperformanţă şi sistemul de evaluare aperformanţelor funcţionarilor publicisuperiori au fost implementate în cîtevaţări. Cota primelor în remunerarea acestei

осмо23СиS

activitatea cabinetelor miniştrilor în caresînt angajaţi consilierii politici şi care ţinede supravegherea iinplementâni politicilorinterferează cu cea a cadreloradministrative, subminînd eforturile de a-iresponsabiliza pe conducători cu privire larezultatele obţinute. In alte ţări sau nuexistă consilieri politici (de ex., Olanda, cuun consilier politic numit simbolic pentrufiecare ministru), sau activitatea lor estelimitată la consiliere. în toate guvernelecu un număr semnificativ de consilieripolitici există tendinţa şi pericolul deimplicare în managementulorganizational.Rolul funcţionarilor publicisuperiori în programele demodernizare.Implicarea funcţionarilor publicisuperiori poate fi dublă. în calitate depromotori ai reformei, funcţionarii publicisuperiori participă la elaborarea politicilorşi programelor de reformă. în calitate deimplementatori, funcţionarii publicisuperiori sînt responsabili deimplementarea strategiilor de reformă.în procesul de promovare areformelor, funcţionarii publici superioripot avea o contribuţie importantă princonsultanţa oferită în elaborareadiferitelor strategii de reformă.Rolul de implementare al SPS sebazează pe ideea că funcţionarii publicisuperiori sînt mai capabili să consolidezeperformanţa organizaţională, cămanagementul performanţelor lor estefocusat pe atingerea rezultatelor şiaplicarea instrumentelor de soluţionare aproblemelor/depăşire a cauzelorperformanţei scăzute.Astfel se argumentează necesitatea a)de creare a unui SPS stabil, cu schemede stimulare adecvate şi b) de elaborare areformelor bazate pe rezultate. Acesteraţionamente ar putea oferi o traiectoriea reformei în care crearea unui SPS stabilfie precedă, fie are loc în paralel cuprogramele de modernizare.Dimensiunea SPS. Mărimea SPSeste relevantă pentru că ţine deflexibilitatea sistemului şi capacitateaacestuia de a crea o cultură corporativăinterinstituţională şi coeziune întrefuncţionarii publici superiori. Analiştiisistemelor de serviciu public bazate pegrup consideră că numărul mic defuncţionari contribuie la un grad mai înaltde coeziune, ceea ce îi face să fie maiunici, chiar dacă activează în autorităţidiferite. Probabilitatea ca aceştia să seîntîlnească, să comunice şi să stabileascălegături neformale creşte cu cît numărulfuncţionarilor este mai mic. Aici contribuieşi mstruirile comune, şi participarea laşedinţe etc. Existenţa unei culturi comunear putea facilita introducerea practicilorsinul are în cadrul autorităţilor în funcţie demodalitatea de planificare aprocesuluide dezvoltare a managementului,limbajul de comunicare etc. Culturaidentităţii şi cea corporativă este, deasemenea, utilă pentru acomodareacandidaţilor externi şi a debutanţilor încadrul SPS.Nurnărul funcţionarilor publici superioridiferă în funcţie de ţară. In ţările mai miciacesta este sub 1000 (de ex., Belgia,Olanda, Noua Zeelandă), în timp ce înţările mai mari numărul funcţionarilorpublici superiori depăşeşte 2000 (de ex.,Australia, Canada, Franţa, Italia, RegatulUnit al Marii Britanii şi Statele Unite).Diferenţa se poate datora şi: a) număruluinivelelor serviciului public superior; b)tipului structurii administrative a statului(unitar sau federal); c) dimensiuniiserviciului public. în întregul sistem al

serviciului public ponderea SPS constituiede la 0.2% în Italia şi Franţa pînă laaproximativ 2.3% în Canada.Recrutarea, cariera şi dezvoltareamanagementului, consolidareamecanismelor de limitări şi echilibre pot firealizate eficient atunci cînd dimensiuneaSPS este mică.Analiza situaţiei în RepublicaMoldova. Adoptarea Legii cu privire lafuncţia publică şi statutul funcţionaruluipublic 5a pus bazele delimitării funcţiilorpolitice de cele „administrative" la niveluladministraţiei publice centrale dinRepublica Moldova. Astfel:- a fost specificată, în mod expres, listafuncţiilor de demnitate publică, care,pornind de la definiţia lor legală, constituieI funcţii politice (domeniu reglementat,t actualmente, prin Legea cu privire la\ statutul persoanelor cu funcţii de demnitate' publică 6şi, după caz, prin legislaţia specială);f - a fost acordat dreptul demnitarilor deI cel mai înalt rang să instituie cabineteI proprii, cu personal încadrat fără concurs,} pe baza încrederii demnitarilor respectiviI şi pe perioada mandatului acestoraT - (domeniu reglementat prin Legea cuO privire la statutul personalului din cabinetul- : persoanei cu funcţii de demnitate publică 7 );^ - a fost instituţionalizat concursul caС modalitate de ocupare în bază de merit a>g ; funcţiilor publice vacante.— \ Totodată, sistemul existent al serviciului3 . public dispune de mai multe domenii, care^- ; necesită clarificare şi reglementare, inclusiv:0) - Legea cu privire la funcţia publică şiя ; statutul funcţionarului public prevede:existenţa categoriei de SPS - funcţionarii'E publici de conducere de nivel superior£ (FPCNS), care deţin funcţii de conducere^ de nivel superior, dar, în prezent, nu indicăfuncţiile din administraţia publică(ministere) care fac parte din aceastăcategorie;-statutul juridic al adjuncţilorconducătorilor autorităţilor administrativecentrale, care sînt FPCNS, este diferit destatutul adjuncţilor conducătorilorministerelor - viceminiştrii, care sîntdemnitari, ceea ce creează confuzie,deoarece toate autorităţile în care existăfuncţiile menţionate sînt atribuite la grupul„organe centrale de specialitate aleadministraţiei publice", conform Legii cuprivire la Guvern 88Legea nr. 64-XII din31.05.90 cu privire la Guvern;- procedurile de selectare a candidaţilorpentru funcţiile publice de conducere denivel superior şi de evaluare aperformanţelor acestora, deşi existăreglementări în cadrul normativ, nu seimplementează şi necesită îmbunătăţire;-posibilitatea funcţionarilor publici dinsistem de a fi promovaţi în funcţie publicăde conducere de nivel superior nu este clarreglementată;- funcţionarilor publici de toatecategoriile/nivelurile, inclusiv FPCNS, leeste rjermis de a desfăşura activităţi militanteîn favoarea partidelor politice.Sugestii privind instituirea SPS înMoldova. Luind în considerare faptul căRepublica Moldova trece printr-o perioadăde ample reforme ale serviciului public,avînd în vedere rolul SPS de promotor şiimplementator al reformelor, instituirea unuiSPS viabil în ţara noastră ar putea influenţapozitiv derularea reformelor iniţiate şiobţinerea rezultatelor scontate.Pornind de la experienţa altor ţări, pentruinstituirea SPS, ar fi necesar de întreprinsmai multe acţiuni, printre care:- Instituirea funcţiilor publice deconducere de nivel superior în organelecentrale de specialitate. De ex., funcţiade „secretar de stat" în fiecare organcentral de specialitate al administraţiei

publice. Principala funcţie a "secretaruluide stat" ar fi să acţioneze dreptintermediar între demnitar (ministrul saudirectorul general/directorul), numit peprincipii politice şi funcţionarii publici,selectaţi pe bază de merit. Anume„secretarii de stat" ar fi responsabili derealizarea adecvată a sarcinilor şiatribuţiilor de serviciu de către funcţionariipublici. Scopul major al activităţii"secretarului de stat" ar fi de a acordaservicii profesioniste conducătoruluiautorităţii, în baza principiului decontinuitate şi păstrare a memorieiinstituţionale în activitatea autorităţii.- Determinarea modalităţii degestionare a SPS. De ex., instituirea uneiunităţi (comisii) centrale de gestionare lanivel guvernamental. Unitatea respectivăar avea ca sarcini de bază asigurarearealizării principiilor egalităţii, obiectivitătiişi transparenţei în procesul de recrutarepentru funcţiile publice de conducere denivel superior şi, ulterior, de gestionareeficientă a acestei categorii de funcţionari.- Instituirea unor reglementări clareşi eficiente vizavi de recrutarea /selectarea / numirea / evaluarea /remunerarea / încetarea activităţiiFPCNS. Pornind de la experienţa statelorOCDE, ar putea fi introdusă o rezervă decandidaţi la funcţiile de conducere de nivelsuperior pentru a recurge la aceasta încazul vacanţei funcţiilor respective. Prinaceastă abordare s-ar putea asigura ca înfuncţia publică de conducere de nivelsuperior să vină o persoană pregătită, dininteriorul sistemului, care va continuareformele iniţiate de către autoritatearespectivă.- Delimitarea clară aresponsabilităţilor dintre persoanelepolitice (demnitari) şi FPCNS (ca primepersoane după „puterea decizională" înierarhia funcţiilor publice).- Instituirea interdicţiei FPCNS de adefine calitatea de membru al partidelorpolitice. Pornind de la ideea că SPStrebuie să fie apolitic, în privinţa FPCNSurmează a fi instituită interdicţia de a deţinecalitatea de membru al partidelor politice.Pentru realizarea acţiunilor menţionate,este necesar de creat un cadru normativmetodologicadecvat. In scopul dezvoltăriicompetenţei profesionale a FPCNS, a uneiculturi corporative interinstituţionalebazată pe coeziune, ar fi absolut necesarde elaborat şi implementat programeobligatorii de dezvoltare profesională, deorganizat instruiri în domenii necesarepentru exercitarea eficientă a atributiilor,cum ar fi politici publice, planificarestrategică, managementul schimbărilor,managementul resurselor umane,comunicare eficientă etc.Concluzii. Crearea şi dezvoltarea SPS(FPCNS în Republica Moldova) arpermite eficientizarea procedurilor pentruconsolidarea coordonării proceselor deluare şi implementare a deciziilor, depreluare a controlului asupra procesului deimplementare eficientă a reformelor.SPS ar putea deveni forţa motrice aschimbărilor în baza unor val ori uniformeale serviciului public şi de cooperareinterinstituţională. Acest sistem ar trebuisă devină un instrument important demotivare a activităţii în serviciul public,descoperind perspectivele de dezvoltarea carierei celor mai performanţi funcţionaripublici, precum şi prin contractarearesurselor talentate din afara serviciuluipublic sau prin atragerea foştilorfuncţionari publici performanţi la funcţiilepe care le-au deţinut anterior.Sistemul SPS ar permite dezvoltareaelitei de conducere prin intermediul unorfuncţionari publici cu competenţe necesare33î&)•oсoa»• •oФ4015

de leadership, conştienţi de diferite aspecteale activităţilor guvernamentale, capabilisă gestioneze eficient subdiviziunile dincadrul ministerelor şi altor autorităţiadministrative centrale, obţinind rezultateperformante in conformitate cu viziuneastrategică a autorităţilor şi cu priorităţileguvernamentale Dc asemenea, ar fiasigurată continuitatea reformelor iniţiatede către autorităţile publice, indiferent deremanierile guvunamcntalecare pot avea loc.BIBLIOGRAFIE' SIGMA. Top Management Service în Central Government: Introducing a System forthe Higher Civil Service m Central and Eastern European Countries. OECD-SKiM A,Paris. Paper n. I. 1945.:SIGMA. The Senior Civil Service in National Governments of OECD countries.2008.' Matheson. A. el al.. Study on the Political Involvement in Senior Stalling and on theDelineation of Responsibilities Between Ministers and Senior Civil Servants", OECDWorking Papers on Public Governance. 2007/6.' SIGMA, Political Advisers and Civil Servants in European Countries. Paper n. 38.March. 2007.Legea nr. 158-XV1 din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutulfuncţionamIui public. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.230-232/840 din23.12.2008." Legea nr. 199 din Id .07.2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitatepublică. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 194-196/637 din 05.10.2010." Legea nr. SO din 07.05.2010 eu privire la mulului personajului din cabinetul persoanelorcu funcţii de demnitate publică. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 117-118/357 din 09.07.2010.* Legea nr. 64-XII din 31.05.90 cu privire la Guvern, republicată in Monitorul Oficialal Republicii Moldova nr. 131 -l 33/1018 din 26.09.2002.Prezentat; 21 februarie 2011.Recenzent: Maria CIUBOTARI/, doctor habilitat ttl economie, expert naţionalîn monitorizare şi evaluare.K-mail: tamara.gheorghita(irgov.mil

AUTORITĂŢI AUTONOME»ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALEIon DULSCHI,doctor în istorie, conferenţiar universitar,Academia de Administrare Publicăde pe lîngâ Preşedintele Republicii MoldovaSUMMARYBlThe objectives of government and ensure smooth functioning of state institutionsOis vested with public authorities. Traditional classification of public authorities 0)

funcţionării pieţei de energie şi gaze.promovarea unei politici larilareadecvaieşi protecţia drepturilor consumatorilor.in activitatea sa. ANRF seconduce de Constituţia RepubliciiMoldova, legile cu privire la energiaelectrica, cu privire la gaze şi cu privire laenergetică, de alte acte legislative şinormative interne şi de propriulregulament.Agenţia este o organizaţienecomercialâ şi neprofitabilă, care dispunede balanţă proprie, cont de decontări,inclusiv valutar, ştampila cu Stema de Stata Republicii Moldova şi cu denumirea sa.Statele de personal ale Agenţiei, formeleşi modul dc retribuţie a acestuia sîntstabilite de consiliul său de administraţie,in limitele bugetului cei-a fost aprobat dcGuvern.in scopul Îndeplinirii sarcinilor sale.Agenţia colaborează cu alte structuri aleadministraţiei publice centrale şi locale.Atribuţiile dc bază ale Agenţiei:asigurarea unui sistem complex dereglementare a relaţiilor de piaţă însectoarele electroenergetic.termoenergetic şi de gaze; stimularea şiel Scientizarea sectoare lor electroenergetic.termoenergetic şi de gaze naturale;reglementarea activităţilor unităţilorelectroenergetice, termoenergetice şl degaze naturale prin eliberarea de licenţe şimonitorizarea respectării condiţiilorprevăzute in licenţe; promovarea uneipolitici tarifare adecvate pentru a asiguraviabilitatea financiară a întreprinderilorenergetice şi alimentarea neîntreruptă şi|a costuri minime a consumatorilor cuenergie electrică, energie termică şi gazenaturale; protecţia drepturilorconsumatorilor de energie electrică,termică şi de gaze naturale; asigurarea şipromovarea concurenţei pe piaţa energieielectrice, energiei termice şi gazelornaturale, asigurarea drepturilor egalepentru toţi participanţii la această piaţă;elaborarea metodologiei de calculare şiaplicare a tarifelor Ia serviciile dealimentare cu apă şi canalizare.Agenţia este condusă de un consiliu deadministraţie alcătuit din trei directori.Deciziile consiliului de administraţie seadoptă cu votul majorităţii membrilor săi.Fiecare director deţine un singur vot.Directorii consiliului de administraţie sinidesemnaţi de către Guvern pe o perioadăde 6 ani. cu excepţia primei aplicări alegilor cu privire la gaze şi cu privire laenergia electrică potrivit cărora unul dintredirectori este desemnat pentru • perioadăde2ani, al doilea - de 4 ani, al treilea - pebani. Incepind cu data primei desemnări,la fiecare 2 ani Guvernul numeşte undirector.In cazul apariţiei unui loc vacant dedirector. Guvernul, pe perioada rămasă deaflare in funcţie a directorului precedent,desemnează un nou director. Nici unuldintre directorii consiliului de administraţienu poate dejine această funcţie mai multde 12 ani, indiferent de data primei saledesemnări. Nu poete tî numită in postulde director o persoană care a deţinutaceastă funcţie mai mult de 6 ani sau care,aflîndu-se în această funcţie, va acumulain perioada rămasă de aflare mai mult de6 ani.Directorul consiliului de admiuislraţietrebuie să fie ceta|ean al RepubliciiMoldova, să aibă studii superioare de profilenergetic, economic sau juridic şi osuficientă practică de lucru în domeniu,inclusiv, cel puţin, 3 ani in calitate deconducător. Guvernul desemnează unul clincei trei directori în funcţia de directorgeneral al consiliului de administraţie.Anual, directorul general prezintă

Guvernului şi Parlamentului un raportdespre activitatea Agenţiei în anulprecedent. Agenţia stabileşte mărimeaplăţilor regulatorii pentru anul următor laun nivel suficient pentru a-şi acopericheltuielile, în baza estimărilor volumelorde energie electrică, energie termică şi degaze naturale, prezentate Agenţiei de cătretitularii de licenţe pînă la data de 1noiembrie a anului în curs. Mărimea plăţilorse determină în modul stabilit de legile cuprivire la energia electrică şi cu privire lagaze.Titularii de licenţe transferă plăţileregulatorii pe contul curent al Agenţiei.Agenţia dispune de dreptul exclusiv deutilizare a mijloacelor aflate pe contul său.Mijloacele neutilizate în exerciţiul financiarcurent se raportează la bugetul anuluiurmător. Dacă pe parcursul exerciţiuluifinanciar curent se formează un deficit defonduri, Agenţia este în drept să-1recupereze de la bugetul anului următor,corectînd corespunzător plăţile regulatorii.Agenţia este în drept să contractezeîmprumuturi bancare la dobînzi rezonabile,pentru suportarea cheltuielilor curente cenu pot fi acoperite din plăţile regulatoriicolectate. Agenţia ramburseazăîmprumuturile din mijloacele colectateulterior în calitate de plăţi regulatorii.Bugetul anual al Agenţiei se aprobă decătre Guvern la nivel de 0,06-0,09 la sutădin costul anual al energiei electrice şi algazelor naturale furnizate consumatorilor,după ce Ministerul Finanţelor prezintăavizul referitor la mărimea şi structuraacestuia. Bugetul Agenţiei se publică înMonitorul Oficial.Către data de 1 martie a fiecărui an,Agenţia prezintă Guvernului un raportfinanciar, care include informaţii privindplăţile regulatorii vărsate pe contul săucurent şi cheltuielile efectuate de ea depe acest cont pe parcursul anului raportat,în raportul financiar se indică, deasemenea, toate împrumuturile bancarecontractate şi mijloacele utilizate deAgenţie pe parcursul anului precedent.Raportul financiar se publică în presacentrală.Deciziile consiliului de administraţie alAgenţiei se adoptă cu votul majorităţiimembrilor săi. Deciziile consiliului deadministraţie pot fi contestate în instanţajudecătorească în conformitate culegislaţia în vigoare.Deciziile Agenţiei care prezintă interespublic, precum şi licenţele eliberate de ea,se publică în Monitorul Oficial. 1Agenţia Naţională pentruReglementare în ComunicaţiiElectronice şi Tehnologia Informaţiei.Agenţia este autoritatea publicăcentrală de reglementare a pieţei serviciilorîn domeniul comunicaţiilor electronice şial tehnologiei informaţiei, care îşidesfăşoară activitatea în conformitate culegislaţia în vigoare, are statut de persoanăjuridică cu buget autonom, fiindindependentă de furnizorii de reţele şi/sauservicii, de producătorii deechipamente de comunicaţii electronice,precum şi de Guvern (cu excepţiacazurilor prevăzute în Legea comunicaţiilorelectronice).In domeniile sale de activitate Agenţiacolaborează cu organele centrale aleadministraţiei publice şi alte autorităţi. înactivitatea sa Agenţia se conduce deConstituţia Republicii Moldova, Legeacomunicaţiilor electronice, alte actelegislative şi normative în vigoare, tratateleinternaţionale la care Republica Moldovaeste parte, precum şi de propriulRegulament aprobat de Guvern.în activitatea sa Agenţia areurmătoarele obiective: asigurareaэ3âз01•oсsoФ4»19

12Qrespectării legislaţiei în domeniulcomunicaţiilor electronice de cătrefurnizorii de reţele si/sau servicii decomunicaţii electronice; asigurareaimplementării politicii privind edificareasocietăţii informaţionale şi a StrategieiNaţionale "Moldova Electronică";asigurarea şi monitorizarea implementăriistrategiei de dezvoltare a comunicaţiilorelectronice; contribuirea la dezvoltareapieţei interne a comunicaţiilor electroniceprin înlăturarea barierelor în caleafurnizării serviciilor, reţelelor şi ainfrastructurii asociate, respectareaprincipiului nediscrîmînării în tratareafurnizorilor de reţele şi/sau servicii;promovarea creării condiţiilor echitabile şicorecte de activitate pe piaţă a furnizorilorde reţele şi/sau servicii de comunicaţiielectronice; promovarea concurenţei infurnizarea reţelelor, a infrastructuriiasociate şi a serviciilor de comunicaţiielectronice prin încurajarea investiţiiloreficiente în infrastructură şi promovareainovaţiei, asigurarea neutralităţiireglementărilor sale din punctul de vedereal tehnologiei aplicate; asigurarea furnizării«r serviciului universal, interconectării şio interoperabilităţii reţelelor publice decomunicaţii electronice; protecţia, intereselor utilizatorului final.С In vederearealîzării prevederilor Legii'П comunicaţiilor electronice, Agenţia are— următoarele atribuţii de bază: elaborarea.3 în limitele competentelor sale, aft documentelor dc realcmcntare, înp condiţiile legii şi conform strategiei deCB dezvoltare a comunicaţiilor electronice:ţj reglementarea şi implementarea regimului'c de autorizare generală şi îndeplinirea£ funcţiilor corespunzătoare acestui regim^ stabilite prin lege: reglementarea tarifelorşt preţurilor aplicate în cadrul reţelelor şiserviciilor de comimicaţii electronice, inconformitate cu prevederile legn:aprobarea, cu consultarea Guvernului, atarifelor pentru serviciile publice decomunicaţii electronice furnizateutilizatori lor finali - persoane fizice de cătrefurnizorii cu putere semnificativă pe piaţade telefonie fixă relevantă; elaborarea, cuconsultarea prealabilă a autorităţii pentruprotecţia concurenţei, a metodologiei destabilire a preturilor sau tarifelor pentruserviciile de telefonie fixă, furnizateutilizatorilor finali de către furnizorii cuputere semnificativă pe piaţa relevantă, şipublicarea acesteia; monitorizarea aplicăriilegislaţiei din domeniul comunicaţiilorelectronice şi întreprinderea acţiunilorpentru prevenirea şi înlăturareanerespectării acesteia; stabilirea principiilorşi regulilor de interconectarea reţelelor şide acces la reţele şi/sau servicii;elaborarea şi gestionarea Pianului naţionalde numerotare, reglementarea,gestionarea şi atribuirea contra plată şi înbaza unor criterii obiective, transparent,nediscriminatorii şi proporţionale aresurselor dc numerotare; reglementareagestionării domeniului de nivel superior .mdîn conformitate cu normele şi prevederileCorporaţiei Intemetului pentrudesemnarea denumirilor şi adreselor(I.C.A.A.N.); asigurarea condiţiilor egalede acces la reţelele de comunicaţiielectronice şi infrastructura asociatăpentru top' utilizatorii, precum şi garantareaaccesului liber la transmiterea informaţiilorprin re[elele de comunicaţii electronicepublice, indiferent de tipul lor deproprietate; identificarea pieţelor relevanteşi elaborarea reglementărilor pentruefectuarea analizelor de piaţă; efectuareaanalizelor de piaţă în situaţiile în careacestea sînt obligatorii, potrivit legii:desemnarea furnizorilor de reţele şi/sauservicii de comunicaţii electronice cu

putere semnificativă pe piaţa relevantă;stabilirea pentru fimiizorii de reţele şi/sauservicii de comunicaţii electronice cuputere semnificativă pe piaţa relevantă aunor cerinţe obligatorii ce ţin de asigurareainterconectării reţelelor publice şi accesuluila reţelele şi/sau serviciile de comunicaţiielectronice sau de protecţia utilizatorilor;elaborarea reglementărilor vizînd serviciuluniversal, crearea şi gestionarea fonduluiserviciului universal; controlul îndepliniriiobligaţiilor impuse mrnizorilor de serviciuuniversal; asignarea canalelor saufrecvenţelor radio pentru utilizareneguvernamentală, în special pentrureţelele şi serviciile de comunicaţiielectronice; stabilirea procedurilor privindcesionarea dreptului de utilizare afrecvenţelor radio pentru comunicaţiileelectronice între furnizorii de reţele şi/sauservicii; soluţionarea litigiilor dintrefurnizorii de reţele şi/sau servicii decomunicaţii electronice, în scopul asigurăriiconcurenţei loiale şi a protecţiei utilizatorilorpe pieţele acestor servicii; soluţionarealitigiilor dintre furnizorii de servicii decomunicaţii electronice şi utilizatorii finali;monitorizarea şi controlul calităţii serviciilorde comunicaţii electronice, alcorespunderii acestora condiţiilorautorizării generale sau licenţei; controlulrespectării condiţiilor autorizării generalesau licenţei, prevederilor legilor, altor actenormative şi ale reglementărilor privindactivitatea din domeniul comunicaţiilorelectronice, cu excepţia controluluimenţionat în art.7 alin.(3) lit. i) din Legeacomunicaţiilor electronice; aplicareasancţiunilor, inclusiv a amenzilor, în limitelecompetenţelor sale, în condiţiile legii;adoptarea deciziilor în chestiuni ce ţin decompetenţa sa; efectuarea sondajelor;elaborarea şi aprobarea reglementărilorinterne; alte atribuţii prevăzute de legislaţiaîn vigoare.In vederea îndeplinirii prevederilor Legiicomunicaţiilor electronice, Agenţiacolaborează cu autoritatea pentru protecţiaconcurenţei, inclusiv prin furnizareareciprocă a inforniaţiilor necesare aplicăriiatît a prevederilor legislaţiei cu privire laprotecţia concurenţei, cît şi a prevederilorlegislaţiei privind comunicaţiile electronice,conlucrează cu organul central despecialitate, cu alte autorităţi publice, cuCentrul Naţional pentru Frecvenţe Radio(CNFR). Colaborarea dintre Agenţie,autoritatea pentru protecţia concurenţei,precum şi Centrul Naţional pentruFrecvenţe Radio se efectuează conformdelimitării de funcţii şi atribuţii date prinlege.Agenţia, în limitele competenţelor sale,are dreptul: să elaboreze şi să aprobereglementări, în condiţiile legii şi conformstrategiei de dezvoltare a comunicaţiilorelectronice; să exercite controlul asupraactivităţii participanţilor la piaţa serviciilorde comunicaţii electronice şi asupramodului de satisfacere a cerinţelorutilizatorilor; să elibereze, să suspende orisă revoce parţial sau total licenţele, săelaboreze şi să modifice condiţiile delicenţă, conform legii, şi să efectuezecontrolul respectării acestora; să acorde,să suspende ori să revoce parţial sau totaldrepturile de furnizare a reţelelor sauserviciilor de comunicaţii electronice; săelaboreze şi să modifice condiţiileautorizării generale, conform legii, şi săefectueze controlul respectării acestora;să aibă acces la documentele ce ţin deactivităţi din domeniul comunicaţiilorelectronice, practicate conform autorizăriigenerale sau licenţei, inclusiv la informaţiace prezintă secret comercial, asigurîndconfidenţialitatea acestora, în condiţiilelegii; să solicite şi să obţină de la furnizoriide reţele şi/sau servicii de comunicaţiielectronice informaţiile necesare, inclusiv>a3MII30)•oсsoФ4»XI

dale statistice, copii, extrase dindocumente, asigurînd, după caz.confidenţialitatea lor: să identifice pie [elerelevante şi să efectueze analize de piaţă;să adopte decizii privind desemnareafurnizorilor cu putere semnificativă pepieţele relevante; să ceară furnizorilor dereţele şi/sau servicii de comunicaţiielectronice executarea deciziilor sale; săaplice sancţiuni în condiţiile legii: săsesizeze instanţele de judecată în vedereasoluţionării litigiilor; să efectueze controlulcalităţii serviciilor de comunicaţiielectronice, al respectării condiţiilorautorizării generale, licenţei, prevederiloractelor normative privind activitatea îndomeniul comunicaţiilor electronice, cuexcepţia controlului prevăzut în ari.7alin.(3) lit.i) din Legea comunicaţiilorelectronice; alte drepturi prevăzute de22 legislaţia în vigoare.Agenţia participă la lucrărileorganismelor internaţionale de special itateşi de reglementare, colaborează şi sereprezintă în instituţii şi organizaţiiinternaţionale din domeniul comunicaţiilorelectronice, conlucrează cu autorităţiя-! similare din alic stale, inclusiv prinO încheierea unor acorduri bilaterale de_ colaborare, schimb de experienţă şi^ informaţie de specialitate.С Agenţia este condusă de Consiliul de'g administraţie, constituit din preşedintele— Consiliului, care este şi directorul Agenţiei.3 şi doi membri ai consiliului - directoriift adjuncţi ai Agenţiei. în exercitarea2 atribuţiilor sale Consiliul de administraţiejo emite decizii şi hotărîri. Deciziile şiţ{ hotâririle Consiliului de administraţie seС adoptă cu majoritatea de voturi. Fiecare£ membru al Consiliului de administraţie^ deţine un vot. Consiliul de administraţie,în exercitarea atribuţiilor .sate, aprobă: a)structura organizatorică, statele de funcţiişi bugetul Agenţiei; b) deciziile dereglementare şi regulamentele dindomeniul comunicaţiilor electronice şitehnologia informaţiei emise de Agenţie;c) planul anual de activitate al Agenţiei;d ) rapoartele de activitate şi financiare aleAgenţiei; e) cuantumul plăţilor dereglementare şi monitorizare anuală.Directorul şi directorii adjuncţi SÎULdesemnaţi de către Guvern pentru untermen de 4 ani. :Agenţia Naţională pentru ProtecţiaConcurenţei. Agenţia Naţională pentruProtecţia Concurenţei a fost creată decătre Parlament, pentru promovareapoliticii statului in domeniul protecţieiconcurenţei, pentru limitarea şi reprimareaactivităţii anticoncurenţâ a agenţiloreconomici, a autorităţilor administraţieipublice, precum şi pentru efectuareacontrolului asupra executării legislaţiei cuprivire la protecţia concurenţei.Rolul ANPC constă în: elaborarea şipromovarea politicii de stat, orientate spreprotecţia şi dezvoltarea concurentei şilimitarea activităţii monopoliste;prezentarea Guvernului propunerilor şiproiectelor de acte normative ce ţin deperfecţionarea legislaţiei cu privire laprotecţia concurenţei şi a mecanismuluisău de realizare; stabilirea situaţieidominante pe piaţă; exercitarea controluluiasupra respectării de către agenţiieconomici, autorităţile administraţieipublice şi factorii de decizie a legislaţieicu privire la protecţia concurenţei;adoptarea. în limitele competenţei, adeciziilor asupra cazurilor de încălcare alegislaţiei cu privire la protecţiaconcurenţei; emiterea pentru agen|iieconomici a dispoziţiilor executorii deincetare a încălcării legislaţiei cu privire laproiecţia concurenţei şi (sau) de lichidarea consecinţelor sale, de reziliere sau

modificare a contractelor ce contravinlegislaţiei cu privire la protecţiaconcurenţei; emiterea pentru autorităţileadministraţiei publice a dispoziţiilorexecutorii de anulare sau modificare aactelor ilegale adoptate de ele, de încetarea încălcărilor, precum şi de reziliere saumodificare a contractelor ce contravinlegislaţiei cu privire la protecţiaconcurenţei; efectuarea expertizeioportunităţii creării zonelor economicelibere; adoptarea deciziilor cu privire laaplicarea de amenzi agenţilor economicişi conducătorilor acestora, precum şifactorilor de decizie din autorităţileadministraţiei publice, pentru acţiunianticoncurenţă şi pentru neexecutareadispoziţiilor Agenţiei, pentru alte încălcăriale legislaţiei cu privire la protecţiaconcurenţei; intentarea acţiunilor îninstanţă judecătorească, inclusiv referitorla încasarea de la agenţii economici a uneipărţi din venitul obţinut prin încălcarealegislaţiei cu privire la protecţiaconcurenţei, participă la examinareadosarelor legate de aplicarea şi încălcarealegislaţiei cu privire la protecţiaconcurenţei; elaborarea de regulamente,instrucţiuni, norme metodologice care vorasigura aplicarea uniformă a legislaţiei îndomeniul protecţiei concurenţei şiîndeplinirea sarcinilor care au fost atribuiteAgenţiei; colaborarea cu instituţiilecorespunzătoare din alte ţări şi cuorganizaţiile internaţionale în vederealimitării şi reprimării activităţilor deanticoncurenţă; contribuirea la schimbul deinformaţii cu alte state.Conducerea Agenţiei este realizată deDirectorul general asistat de doi directoriadjuncţi.*Consiliul Coordonator alAudiovizualului. Consiliul Coordonator alAudiovizualului este o autoritate publicăautonomă în domeniul audiovizualului dinRepublica Moldova, reprezentant şi garantal interesului public în domeniul 2audiovizualului. Atribuţiile Consiliului 3Coordonator al Audiovizualului (denumit < 3.în continuare Consiliu) sînt stabilite de &Codul audiovizualului. Membrii Consiliului, 3încalitatealordegaranţiaiinteresului j ^public în domeniul audiovizualului, au -Qîndatorirea, în limitele competenţelor Щ.legale, de a adopta toate măsurile =necesare pentru a preveni lezarea J*

vicepreşedintele Consiliului. Preşedintelesemnează deciziile adoptate de Consiliu,asigurînd punerea in aplicare a acestora,Preşedintele Consiliului este ordonatorulprincipat de credite şi asigură gestionareaeficientă a fondurilor publice alocate.Preşedintele reprezintă Consiliul inrelaţiile acestuia cu Parlamentul, cuPreşedinţia Republicii Moldova, cuGuvernul, cu persoanele juridice dindomeniul radiodifuziunii şi din cel alteleviziunii, cu partidele şi formaţiunilepolitice, cu alte autorităţi publice şipersoane juridice, precum şi în relaţiileinternaţionale. Preşedintele numeşte şieliberează din funcţie personalul aparatuluitehnic dc specialitate al Consiliului întemeiul şi in condiţiile legii. In îndeplinireaatribuţiilor sale, preşedintele Consiliuluii emite decizii administrative. J24 Academia de Ştiinţe. Academia dcŞtiinţe, unica instituţie publică de interesnaţional în sfera ştiinţei şi inovării, estecoordonator plenipotenţiar al activităţiiştiinţifice şi de inovare, cel mai înalt forştiinţific al ţării şi consultantul ştiinţific alautorităţilor publice ale Republicii Moldova.g Academia de Ştiinţe are calitatea deO persoană juridică şi statut autonom,funcţionează pe principiileautoadministrării.Academia de Ştiinţe desfăşoarăc'JJ activitate în conformitate cu prevederile2 Constituţiei Republicii Moldova, ale3 Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, ai altor acte legislative şi normative, alei £ Acordului de parteneriat şi ale statutului£ său. Academiei de Ştiinţe i se deleagă40 competenţele Guvernului în sferaс cercetării-dezvoltârii, precum şi rolul deE coordonator în promovarea inovaţiilor şi^ transferului tehnologic.Principalele direcţii ale activităţiiAcademiei de Ştiinţe: elaborarea şipromovarea strategiei dezvoltării sfereiştiinţei şi inovării, realizarea politicii de statşi desfăşurarea unor activităţi conceptualeîn sfera ştiinţei şi inovării; identificareadirecţiilor strategice ale sferei ştiinţei şiinovării; distribuirea alocaţiilor bugetareconform direcţiilor strategice ale sfereiştiinţei şi inovării; organizarea elaborăriiprogramelor de stat. a programelorştiinţifice şi tehnieo-ştiinlîficeinternaţionale, precum şi a mecanismelordc realizare a acestora: elaborareamecanismelor de monitorizare şi destimulare a implementării rezultatelorprogramelor de stat in sfera ştiinţei şiinovării, precum şi cele de formare apieţelor de produse ale acestei sfere:organizează concursuri de proiecte pentrusfera ştiinţei şi inovării, finanţate de labugetul de stat; asigurarea finanţăriieditării revistelor şi lucrărilor ştiinţifice:asigurarea finanţării bibliotecilor ştiinţificedin subordine; elaborarea pronosticurilordezvoltării sferei ştiinţei şi inovării:promovarea politicii de păstrare, deamplasare raţională şi de dezvoltare apotenţialului intelectual, a patrimoniului şia infrastructurii sferei ştiinţei şi inovării;promovarea activităţii de inovare şitransfer tehnologic; contribuirea laimplementarea rezultatelor cercetărilorştiinţifice şi a tehnologiilor avansate:promovarea valorilor naţionale şiuniversale în sfera ştiinţei şi culturii;organizarea funcţionării şi coordonăriiştiinţifico-metodice. după caz. a activităţiisubiectelor din sfera ştiinţei şi inovării dincomponenţa Academiei de Ştiinţe şi asubiectelor din sfera ştiinţei şi inovăriineîncadrate in structura ei. ce beneficiazăde aLocaţii de la bugetul de stal;efectuarea, la solicitare, coordonareaştiinţifico-metodică a activităţii subiectelordin sfera ştiinţei şi inovării care nu sînt

încadrate în componenţa Academiei deŞtiinţe şi care nu beneficiază de alocaţiide la bugetul de stat; oferirea consultanţei,expertizarea şi avizarea proiectelor de legişi proiectelor de alte acte normativeprivind politica în sfera ştiinţei, în viaţaeconomică, socială, culturală şi în altedomenii de dezvoltare a ţării; practicareainstruirii cadrelor ştiinţifice prin intermediulstudiilor universitare, postuniversitare şi deperfecţionare, susţinerea şi promovareaşcolilor ştiinţifice; cooperarea pe planinternaţional cu instituţii similare.Organul suprem de conducere alAcademiei de Ştiinţe este AsambleeaAcademiei de Ştiinţe, constituită din:membri titulari, membri corespondenţi şi78 de doctori fiabilităţi, aleşi pentru operioadă de 4 ani. Asambleea alegePreşedintele Academiei de Ştiinţe.Preşedintele Academiei de Ştiinţe estemembru al Guvernului din oficiu;semnează din partea Academiei de ŞtiinţeAcordul de parteneriat: conduceactivitatea Academiei de Ştiinţe;prezidează Asambleea şi Consiliul Suprempentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică;reprezintă Academia de Ştiinţe în relaţiilecu autorităţile administraţiei publice, cuagenţi economici, cu organizaţii ştiinţificeinternaţionale şi cu alte organizaţii;contrasemnează proiecte de actelegislative, de hotărîri, ordonanţe şidispoziţii ale Guvernului ce ţin de sferaştiinţei şi inovării şi de mvăţămînt, proiecteale programelor de dezvoltare socialeconomicăa ţării; anual, prezintăGuvernului raport de activitate în sferaştiinţei şi inovării, precizează condiţiileAcordului de parteneriat; propune spreconfirmare Preşedintelui RepubliciiMoldova reprezentanţii Academiei deŞtiinţe în componenţa Consiliului Naţionalpentru Acreditare şi Atestare; propunespre numire Guvernului directorul generalal Agenţiei de Stat pentru ProprietateaIntelectuală; încheie şi reziliază contractemanageriale şi contracte de administrarea patrimoniului Academiei de Ştiinţe cuconducătorii orgariizaţiilor din sfera ştiinţeişi inovării, cu conducătorii instituţiilor,mtreprinderilor şi organizaţiilor auxiliare,precum şi cu conducătorii altor subdiviziuniale sale; îndeplineşte alte atribuţii stabiliteîn Statutul Academiei de Ştiinţe.Din conducerea Academiei de Ştiinţeface parte şi Secretarul ştiinţific generalales de Asambleee prin vot secret, lapropunerea preşedintelui Academiei deŞtiinţe, pe un termen de 4 ani, dintremembrii titulari sau membrii corespondenţi.Organul executiv al Asambleii esteConsiliul Suprem pentru Ştiinţă şiDezvoltare Tehnologică, care activează înbaza unui regulament, aprobat deAsamblee. Pentru coordonarea,stimularea şi implementarea mecanismeloractivităţii de inovare şi transfer tehnologic,Consiliul Suprem creează Agenţia pentruinovare şi transfer tehnologic, careactivează în baza unui regulament aprobatde Consiliul Suprem. 5Consiliul Naţional pentruAcreditare şi Atestare. ConsiliulNaţional pentru Acreditare şi Atestare (încontinuare - Consiliul Naţional), cu statutde persoană juridică, este instituţiaadministraţiei publice centrale în domeniulevaluării şi acreditării organizaţiilor dinsfera ştiinţei şi inovării, precum şi alatestării cadrelor ştiinţifice şi ştiinţificodidacticede înaltă calificare. ConsiliulNaţional activează în conformitate cuConstituţia, cu Codul pentru Ştiinţă şiInovare, cu alte acte legislative aleRepublicii Moldova, cu decretelePreşedintelui Republicii Moldova, cuhotărîrile şi ordonanţele Guvernului, cu5э3W3fi>•oсofi)

tratatele internaţionale în domeniu la careRepublica Moldova este parte. ActivitateaConsiliului Naţional se bazează peprincipiile: obiectivitătii, legalităţii,imparţialităţii, utilităţii şi disponibilităţiipublice, confidenţialităţii şi transparenţei.în cadrul Consiliului Naţional activeazăComisia de acreditare a organizaţiilor dinsfera ştiinţei şi inovării şi Comisia deatestare a personalului ştiinţific şi ştimtificodidactic.Comisia de acreditare a organizaţiilordin sfera ştiinţei şi inovării are 17 membri,6 dintre care sînt înaintaţi de preşedinteleAcademiei de Ştiinţe, 6 sînt reprezentanţiai instituţiilor de învăţămint superiorînaintaţi de Guvern, iar 4 sînt reprezentanţiţ din oficiu ai acestuia.I ; Comisia de atestare a personalului} 1 ştiinţific şi ştiinţifico-didactic are 1726 \ membri, 8 dintre care sînt înaintaţi del preşedintele Academiei de Ştiinţe, iar 8 sînt! reprezentanţi ai instituţiilor de mvăţămîntl superior înaintaţi de Guvern.Conducerea Consiliului Naţional este} exercitată de preşedinte, de 2l-- vicepreşedinţi, unul dintre care estef conducător al Comisiei de acreditare aO ; organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării,^ iar celălalt al Comisiei de atestare a,j . personalului ştiinţific şi ştiinţifico-didactic,{ ^ ; precum şi de un secretar ştiinţific.I *2 Pn* 1 decretul Preşedintelui Republiciij -g Moldova se aprobă componenţa nominală\ з ; a Consiliului Naţional şi se numesc, pe unj ^ termen de 4 ani (dar, cel mult pentru două\ g termene consecutive), preşedintele,Ş 2 I vicepreşedinţii şi secretarul ştiinţific.' tfl l Preşedintele Consiliului Naţional; С I este responsabil de întreaga activitate aE ' lConsiliului National; reprezintă interesele^ Consiliului Naţional în relaţiile cu alteorganizaţii; coordonează activitateaConsiliului Naţional şi a aparatuluiadministrativ; emite ordine privindatestarea cadrelor ştiinţifice şi ştiinţificodidacticede înaltă calificare; semneazăhotărîrile privind acreditarea sauneacreditarea organizaţiilor din sferaştiinţei şi inovării, indiferent de tipul lor deproprietate şi forma juridică de organizare;este abilitat cu dreptul de a modificastructura aparatului administrativ, în limitelefondului de salarizare şi ale personaluluiscriptic.Organul suprem al ConsiliuluiNaţional este şedinţa plenară comună aComisiei de acreditare a organizaţiilor dinsfera ştiinţei şi inovării şi a Comisiei deatestare a personalului ştiinţific şi ştiinţificodidactic.Şedinţa plenară comună seconvoacă, cel puţin, de două ori pe an decătre preşedintele Consiliului Naţional saula cererea a, cel puţin, 1/3 din membriiConsiliului Naţional. Hotărîrile şedinţeiplenare comune asupra cazurilor litigioasesînt definitive.Şedinţa plenară comună examineazăproblemele politicii de stat în domeniulacreditării organizaţiilor din sfera ştiinţeişi inovării şi al atestării cadrelor ştiinţificeşi ştiinţifico-didactice de înaltă calificare;trasează direcţiile principale de activitatea Consiliului National; prezintă Guvernuluispre aprobare proiectul nomenclatoruluispecialităţilor ştiinţifice şi al altor actenormative.Aparatul administrativ alConsiliului Naţional include direcţiagenerală de evaluare şi acreditare; direcţiagenerală de atestare; direcţia generală depregătire a cadrelor ştiintifice de înaltăcalificare; secţii în componenţa direcţiilorgenerale. 6Agenţia de Stat pentruProprietatea Intelectuală. Agenţia deStat pentru Proprietatea Intelectuală esteautoritatea publică fondată de Guvern cu

stalut de întreprindere de stat careorganizează şi efectuează protecţia juridicăa proprietăţii intelectuale pe teritoriulRepublicii Moldova, sub formă deproprietate industrială, dreptul de autor şidrepturi conexe.In activitatea sa Agenţia se călăuzeştede Constituţia Republicii Moldova,legislaţia în vigoare, decretelePreşedintelui Republicii Moldova, hotărîrile,dispoziţiile şi ordonanţele Guvernului, detratatele internaţionale privind proprietateaintelectuală la care Republica Moldovaeste parte şi de propriul Statut aprobat deGuvern.Agenţia adoptă hotărîri privind protecţiajuridică a obiectelor de proprietateintelectuală, eliberează, în numele statului,titluri de protecţie, reprezintă RepublicaMoldova în Organizaţia Mondială pentruProprietatea Intelectuală, în alte organizaţiiinternaţionale şi interstatale pentruprotecţia proprietăţii intelectuale, întreţineşi dezvoltă relaţii de colaborare şicooperare cu ele, precum şi cu instituţiilede profil din alte state.Principalele funcţii ale Agenţieiinclud: elaborarea propunerilor referitoarela politica de stat şi la cadrul normativlegislativprivind protecţia proprietăţiiintelectuale, precum şi propunerilor vizîndperfecţionarea legislaţiei naţionale îndomeniu; organizarea şi gestionareasistemului naţional de protecţie aproprietăţii intelectuale; elaborareapropunerilor privind dezvoltarea sistemuluinaţional de protecţie a proprietăţiiintelectuale; administrarea, păstrarea,dezvoltarea şi comercializarea bazelor dedate în domeniul protecţiei proprietăţiiintelectuale prin schimburi internaţionaleşi achiziţii, asigurarea accesului, inclusivautomatizat, la bazele de date naţionale şistrăine; elaborarea, coordonarea şiexecutarea programelor de dezvoltare şiacordurilor de colaborare cu alte ţări sau ^organizaţii internaţionale în domeniul său Q.de activitate; elaborarea şi implimentarea 3^programelor de formare teoretică şi } 2.practică şi de perfecţionare a specialiştilor î4în domeniul proprietăţii intelectuale; 3înregistrarea rezultatelor cercetărilor фştiinţifice (obiecte ale proprietăţii *ointelectuale) ale organizaţiilor din sfera §•ştiinţei şi inovării; elaborarea şi executarea \ ^programelor de implementare a proprietăţiiintelectuale, de stimulare a activitătii în g"sfera ştiinţei şi inovării; elaborarea şi Oaprobarea actelor de procedură necesare Фexecutării prevederilor legislaţiei în:domeniu; organizarea şi participarea laseminare, simpozioane, conferinţe,concursuri şi expoziţii naţionale şiinternaţionale în domeniul proprietăţii ;intelectuale.•în domeniul proprietăţii industriale 127Agenţia recepţionează şi supuneexpertizei cererile privind eliberareatitlurilor de protecţie pentru obiectele |proprietăţii industriale; gestioneazăregistrele naţionale de cereri şi titluri deprotecţie acordate pentru invenţii, pentrunoi soiuri de plante, pentru mărci deproduse şi servicii, pentru denumiri deorigine ale produselor, pentru desene şimodele industriale, pentru modele deutilitate, pentru topografii ale circuitelorintegrate, pentru alte obiecte aleproprietăţii industriale, registrele naţionaleale contractelor de licenţă şi cesiune, alereprezentanţilor, evaluatorilor şiconsilierilor în domeniul proprietăţiiindustriale; administrează, conservă şicompletează Colecţia naţională de breveteprin achiziţii şi schimburi de informaţie cuorganizaţii internaţionale şi oficii deproprietate intelectuală din străinătate;examinează şi înregistrează contractele de

licenţă, de cesiune, de gaj şi de franchisingal drepturilor privind obiectele proprietăţiiindustriale; instituie Comisia de apel pentruexaminarea contestaţiilor ce ţin deprotecţia proprietăţii industriale, aprobăregulamentul şi organizează activitatea ei;publică şi difuzează descrierile brevetelorde invenţie; elaborează, publică şidifuzează Buletinul Oficial de ProprietateIndustrială, revista de proprietateintelectuală "Intelectus", alte publicaţii îndomeniu; organizează şi certificăactivitatea reprezentanţilor, consilierilor şievaluatorilor în domeniul proprietăţiiindustriale; acordă solicitanţilor, la cereresau în modplainficat, servicii sau asistenţăde specialitate în domeniul proprietăţii^ industriale; verifică şi confirmă, la cerere,I calculele evaluării proprietăţii industrialel în întreprinderi, instituţii şi organizaţii;23 ; efectuează, la cerere, expertiza dedomeniu a tematicii şi rezultatelor tehnico-I ştiinţifice.I în domeniul protecţiei dreptului deautor şi a drepturilor conexe Agenţiaasigură protecţia drepturilor şi intereselorlegitime ale autorilor, titularilor dreptului de^ I autor şi ai drepturilor conexe, precum şiO [ ale succesorilor lor de drepturi pe teritoriul•> ' Republicii Moldova şi peste hotare; acordă,j : asistenţă juridică autorilor şi titularilor^ ' dreptului de autor şi ai drepturilor conexe,*2 adoptă măsurile de rigoare pentru•g ' prevenirea încălcărilor şi restabilirea3;drepturilor violate; înscrie în Registrul de^ ; stat operele protejate de dreptul de autorШ : şi drepturile conexe; acumulează informaţii2 . şi creează baze de date privind repertoriul% • de opere şi listele autorilor din Republica_c f Moldova, ale căror drepturi patrimonialeE '•• sînt gestionate în mod colectiv; elaborează^ şi propune Guvernului spre aprobaretarifele minime ale remuneraţiei de autor;monitorizează activitatea oi^anizaţiilor deadministrare, pe principii colective, adrepturilor patrimoniale; familiarizeazăcetăţenii altor ţâri cu lucrările de valoaredin sfera ştiinţei şi inovării, inclusiv dindomeniul literaturii şi artei, ale unor autoridin Republica Moldova; acordă asistenţăspecializată persoanelor fizice şipersoanelor juridice în vederea stabilirii derelaţii contractuale pentru valorificarea înţară şi străinătate a operelor protejate dedreptul de autor şi de drepturile conexe;administrează numai în baza unui contractîncheiat cu autorul sau cu succesorii săi îndrepturi, drepturile patrimoniale aleautorilor, titularilor dreptului de autor şidrepturilor conexe, precum şi alesuccesorilor lor de drepturi, care nu autransmis drepturile lor patrimoniale altororganizaţii de gestiune colectivă adrepturilor patrimoniale; mediazăîncheierea de contracte şi încheie contractecu persoane fizice şi juridice străine (dacăeste autorizată expres în acest sens deautorul sau titularul drepturilor) privindvalorificarea peste hotare a creaţiilorautorilor din Republica Moldova, mediazăîncheierea de contracte şi încheie contractecu titulari de drepturi străini (dacă esteautorizată expres în acest sens de cătrebeneficiari) privind valorificarea peteritoriul Republicii Moldova a creaţiilorautorilor străini; apără drepturile autorilorşi titularilor de drepturi conexe străini încazul valorificării creaţiei lor în ţaranoastră, dacă statul în care ei domiciliazăeste parte la tratatele internaţionale, la careeste parte şi Republica Moldova, sau dacăţara noastră a încheiat cu statul respectivtratate bilaterale în domeniu; elaborează,în comun cu organizaţiile interesate,contracte-model de autor şi le aprobă;elaborează, editează şi difuzează buletineinformative, instrucţiuni şi materialeexplicative vizând domeniul protecţiei

dreptului de autor şi drepturilor conexe; întreprindere de stat, în limitele principiiloracordă sprijin la constituirea şi/sau la autofinanţării şi autogestiunii, şi aprobăreorganizarea organizaţiilor de tarife pentru prestarea acestor servicii. ^administrare, pe principii colective, a Agenţia are dreptul să elaboreze şi > gdrepturilor patrimoniale; înaintează, în să aprobe mostre ale titlurilor de protecţie 3"modul stabilit, organelor abilitate propuneri şi ale formularelor de acte; să încheie »"privind aplicarea sancţiunilor în cazul contracte privind activitatea de bază, • 2încălcării drepturilor de autor şi drepturilor prestări-servicii, cercetări ştiinţifice, lucrări

IDENTIFICAREASITUATIILOR COMUNICATIVE»ÎN ADMINISTRAREA PUBLICĂ ÎN CONTEXTSOCIOCULTURALVlad CANŢÎR,lector superior universitar,Academia de Administrare Publică de pelângă Preşedintele Republicii Moldova, doctorandSOMMAIREL abondance et le contenit des modifications d 'ordre socioculturei, economiqueet politique qui se produisent dans notre pays dâterminent la marque de valeur etIes points d'insufjisance du systeme d'education moldave. Cette multitude debouleversements inocule au systeme d 'instruction national un caracterecomportemental experimental et interminable, instable et incoherent. Le systemed'enseignement des adultes, surtout celui des fonctionnaires publics du pays, estfortement sensible a toutes ces transformations. Concomitamment la communica-.. tion avec le monde francophone devient prioriiaire et d 'une importance in con ~; testable pour notre pays.3© In scopul unei abordări adecvate asubiectului, am considerat bine venită' utilizarea unor cuvinte-cheie: comunicare,situaţie comunicativă, atitudinecomportamentală, stil de comunicare,comportament comunicativ,comportament profesional, limbaj deconduită civilizată etc.O i Spaţiul european a fost şi este marcatde multiple şi diverse elementesocioculturale caracteristice şi de istoriacomună a popoarelor sale, dar şi de odispersare frontalieră, care a luat naştere•= 1ca urmare a evoluţiilor istorice şi care au3 ex tins specificul politicilor administrai ive,^ sociale şi economice, promovate de stateleO implicate. Aceste fenomene au generat o2 serie de situaţii specifice pentru comunităţiJe0) regionale, influenţând dezvoltarea lorС socială, culturală şi economică. Au fost£ create condiţii favorabile pentru construirea^ unor noi abordări ale relaţiilor de cooperareşi colaborare transfrontalieră de succes.Intensificarea acestor procese decooperare şi avantajele socioculturale şieconomice potenţiale prezintă un interesdeosebit pentru Republica Moldova. La oraactuală, domeniul colaborărilortransfrontaliere devine unul importantpentru ţara noastră prin necesităţi decomunicare, cunoaştere, manifestareşi integrare, în special în domeniul formăriişi perfecţionării funcţionarilor publici.Ca suport teoretico-metodologic, amrecurs la elaborările ştiinţifice, lucrărilesavanţilor din Republica Moldova şiRomânia cum ar fi: Mihail Platon, ClaudiaCrăciun, Vladimir Guţu, Simion Musteaţă,Nicolae Bucun, Gheorghe Rudic, DumitruPatraşcu, Tudor Rotaru, Vasile Ţapoc,Valeriu Capcelea, 'Victoria Cojocaru, LiliaSlutu, Alexei Palii, Ion Negreţ-Dobridor,Ion-Ovidiu Pânişoară, Petre Andrei,Ramona Paloş, Simona Sava, DorelUngureanu, Mihaela Comănescu, DorinaSâlâvăstru, Armenia Androniceanu, Gh.Gh. Ionescu, Gabriel Bădică, IonVerboncu, Rodica Rădulescu şi ale

cercetătorilor străini: Sam Deep, LyleSussman, Gerald A. Cole, Gille Ferreol,Guy Jucquois, A. N. Ţerlâr şi alţii.Abundenţa şi conţinutul modificărilor deordin socio-cultural, economic şi politic,produse în statul nostru în primul deceniual sec. XXI, determină componentele devaloare, dar şi segmentele de insuficienţăîn tentativele permanentizate de reformarea mvăţământului moldovenesc. La sfârşitulsecolului trecut, învăţământul dinRepublica Moldova era esenţialmenteconstruit pe fundamente nedefinite, pesisteme sterile, edificate fără suportulexigenţelor practice şi fără a se ţine contde specificul spiritual, civilizaţional alacestui spaţiu geografic. O atare realitateera, de fapt, continuitatea şi marca unuielement de inerţie fidelă, caracteristicsituaţiei similare din perioada sovietică şiimediat post-sovietică.„în ultimii ani s-au proiectat modeleabstracte de dezvoltare, modele care eraudeparte de cerinţele practicienilor.Realizarea lor rămânea de facto la nivelde doleanţă." [1, pag.3]Astăzi, această multitudine deschimbări, care, de altfel, mai continuă peplan intern, inoculează sistemuluieducaţional din ţară un caractercomportamental experimental şimterminabil, instabil şi incoerent, maipronunţat fiind, în special, când este vorbade implicarea factorului polii ic deraiant întotalitate. In acest context, menţionăm căsistemul educaţional al adulţilor, fiind undomeniu disciplinar relativ nou şi mai puţindezvoltat în ansamblul ştiinţelor educaţieidin ţară, este cel mai sensibil în acest sens.Mai grav este, când e vorba de un segmentşi mai restrâns - formarea/perfecţionareafuncţionarilor publici din RepublicaMoldova în domeniul limbilor străine.Această componentă a sistemului naţionalde învăţământ nu este validat şi definitivatdin punct de vedere srategic şi operaţional, ^normativ şi administrativ, nu are fondat CLştiinţific capacităţile şi caracteristicile . 3spiritual-morale, nu sunt elaborate formele 1 Э.sau modelele de evaluare, standardizate I î*la nivel de stat. în plus, cadrul motivational j de cunoaştere/comunicare în limba j 2franceză a fost şi rămâne, practic, j "Oabstractizat sau chiar neglijat, luând doar jforme inconsistente de doleanţe declarate. ^Or, caracterul acestor deziderate trebuiesă fie şi este unul obligatoriu, dictat de g"fenomenele generale de globalizare şi l §multilingvism. j 3'Activitatea funcţionarilor publici ; "-2-include acţiuni de comunicare în limba * :franceză în multiple situaţii. Într-un fel saualtul, cu puţine excepţii, funcţionarul public jde astăzi trebuie să fie vorbitor de limbă jfranceză. Prin urmare, indiferent de ltreapta sa ierarhică, această capacitate | 31eficîentizează activităţile sale, în special :pe plan de colaborare externă, jNecesitatea abilităţilor de comunicare Iexpresivă, experienţa şi bunele practici înacest sens sunt susţinute sau confirmatede reflecţiile unor cercetători de domeniurecunoscuţi:..Oriunde v-aţi desfăşura activitatea, eapresupune comunicare, planificare,rezolvarea problemelor, întrevederi,organizarea timpului, lucrul cu grupuridiferite de persoane, negociereaconflictelor, obţinerea unui nivel calitativoptim, autogestionarea şi gestionarea celorcu care colaboraţi".[2, pag. 15].Realităţile comportamentale decomunicare în limba franceză a angaj aţilordin funcţia publică din ţară evidenţiazăfaptul, deloc surprinzător, că starea delucruri în acest sens constituie una dintreproblemele majore în activităţilepersonalului administrativ central şi local.

Alexei Palii, vorbind despre culturacomunicării în limba română, spune:•"Comunicarea, ca necesitate vitală aomului şi ca fenomen social, nu a reuşitsă-şi ocupe locul meritat printre celelalteobiecte de studiu."[3. pag.3]în această ordine de idei. şicomunicarea în limba franceză afuncţionarilor publici din tară are. dinpăcate, aceeaşi soartă, chiar şi mai grav.Situaha dată apare din lipsa:- unei fundamentări a conceptelor decomportament de comunicare situativă afuncţionarilor in franceză:• importantei acordate statutului deobligativitate a abilităţilor de comunicareîn franceză in procesele de formare/perfecţionare şi recrutare/angajare apersoanelor din serviciul public;- unor caracteristici a diferitelor situăriişi forme de comunicare în franceză, a unorniveluri şi stiluri de comunicare ingestionarea internă şi externă a statului;- unui cadru multiaspcctual şi reguli deetică în situaţiile de comunicare în francezaa funcţionarilor;- unui concept ştiinlifico-metodic deinstruire şi a unui ansamblu curricularandragogic la nivel de slal penlru studierealimbii franceze adresai angajaţilor dinautorităţile publice locale şi centrale.In acest context, analizândspecificitâ|ile de comunicare in diferitesituaţii de manifestare verbală in limbafranceză a funcţionarilor publici dinMoldova, am diagnosticat multipleprobleme de expunere şi considerămnecesar de:- a releva importanta şi rolul activităţilorde comunicare situativă în franceză afuncţionarilor;- a identifica şi a evidenţia necesităţileşi problemele de comunicare şi instruireîn franceză, utilitatea lor in procesul dcadministrare publică;-a determina validitateainterdependenţelor de calitate dintrecapacitatea angajaţi lor săi de a comunicaîn franceză şi procesul dc gestiune statală;- a construi pe aceste temeiuri suportulşriintifîco-metodic de instruire şi curriculaandragogicâ pentru a introduce in sistemuleducaţional general componenta cureferinţă la instruirea obligatorie infranceză a funcţionarilor pnhliciRelaţiile interumane, în special dindiverse spaţii socioculturale sau autorităţişi instituţii internaţionale, in virtuteaeterogeni zării şi globalizării lor, sunt inprezent deosebit dc complexe şiimportante şt se manifestă, preponderent,iu diferite şi multiple situaţii, şi princomunicare în limba franceză, ca fiindlimbă de manifestare şi uz internaţional.O situaţie de comunicare se stabileştecând cineva se adresează altcuiva într-orimoment şi într-un loc cu o intenţieparticulară. Situaţia de comunicare aremai multe componente: emiţătorul,receptorul, mesajul transmis prinintermediul limbajului şi circumstanţele.Penlru a înţelege bine un mesaj scris sauoral. e necesar dc a defini cu claritatesituaţia de comunicare punândurmătoarele întrebări: Cine vorbeşte?. Cuivorbeşte?. Penlru ce? Unde?, Când?. înplus, situaţia de comunicare are nişteindicii: de persoană ( eu. tu, noi. voi etc.).dc loc (aici. acolo etc.), dc timp cuanumite forme verbale ( astăzi - prezentul,mâine - perfectul compus, imperfectuletc.), Comunicarea, înţeleasă în sens larg.ca fiind act lranzac|ional, inevitabil insituaţii de interacţiune, devineesenţialmente fundamentală sau chiardeterminantă pentru viata personală aindividului social şi, în aceeaşi măsură,pentru raporturile interumane stabilite subdiferite forme la diferite niveluri.Comunicarea, fiind un sistem codificat dc

transmitere a informaţiei, stă la bazapiramidelor relaţionale dintre indivizi şi lemanifestă intenţionat sau nu ca pe nişterealităţi ori ca pe nişte utopii.Dicţionarul de psihologie al lui NorbertSillamy defineşte comunicarea ca fiind „orelaţie între indivizi, ce implică transmitereasau nu de informaţii destinate sălămurească sau să influenţeze un individsau un grup de indivizi receptori".[4,pag.75]Actul de comunicare în franceză, însituaţii variate de interacţiuneadministrativ-publică ori de gestionarestatală, devine astăzi unul tot mai frecvent.Orice efort întru dezvoltare şi relansarepe arena internaţională presupune inevitabilinstrumentarul de abilităţi de comunicareîn această limbă. Comunicarea înfranceză devine tot mai intens un elementdeosebit de necesar în perioada actuală amarilor transformări globaliste, ea fiind unmecanism eficient şi efectiv deimplementare sau de asigurare aschimbării, a reproiectării şi relansăriiproceselor interne ale funcţiilor publice alestatelor lumii pe plan extern. In acesteperioade de schimbări majore,abilităţile funcţionarilor publici de acomunica în franceză capătă valenţe noişi trebuie să fie de calitate şi deperformanţă.„Administraţia publică nu secaracterizează doar prin simple acţiuni deadministrare, ci şi prin personalitatea sasocială. Ea trebuie, mai mult sau mai puţin,să răspundă aşteptărilor maselor, unuiextrem de larg segment al publicului. Iarastăzi, din ce în ce mai multă lume şi-aafirmat şi îşi afirmă pregnant dreptul de aşti şi a înţelege".[5, pag.145]Capacitatea funcţionarilor publici dinţara noastră de a comunica în limbafranceză este doar una dintrecomponentele de valoare din tot sistemulcomplex al funcţiei publice, care senumeşte actul de comunicare. Segmentulde comunicare în franceză în cadrulactivităţilor administrative statale estefundamental şi imperios necesar pentrueficientizarea şi relansarea, pentrufortificarea şi validarea condiţiei de calitateşi de performanţă a administraţiei publicemoldoveneşti.în aceste condiţii, funcţionarii publicitrebuie să se afirme şi să vorbească, sădialogheze şi să comunice în limbafranceză. Cu cât mai mare şi de calitateva fi capacitatea angajatului public de acomunica în franceză, cu atât mai puternicăva fi imaginea sa şi a statului ori autorităţiipublice pentru care lucrează pe plan internşi extern. Situaţiile de comunicare înfranceză, multitudinea de forme şi niveluri,prin care se manifestă aceste abilităţi destabilire şi întărire a relaţiilor dintre diferiţireprezentanţi ai culturilor şi civilizaţiilorumane, capătă nenumărate sensuri şi oinfinitate de nuanţe. în cazuladministraţiilor publice, comunicarea înfranceză se mai defineşte şi ca un procesprin care are loc schimbul intercomunitarde mesaje, experienţe, bune practici şivalori, în vederea realizării unor obiectivecomunitare sau intenţii de coabitare ori deintegrare, bunăoară. Relaţiileinternaţionale stabilite între funcţiile publiceau ca suport şi comunicarea în franceză.Complexitatea acestei comunicări impuneo cerinţă specială faţă de funcţionarulpublic: abilitatea de a fiun bun comunicator.Atribuţiile unui angajat al serviciului publicnu pot fi operaţionale în lipsa unor abilităţide comunicare. Aceasta stabileşte şimenţine durata şi eficacitatea reciprocavantajoasă a relaţiilor şi contactului cutezaurul valoric de peste hotare al uneiautorităţi publice, de exemplu, la nivel33ft23a>•ooft>(• •o-IФ«01ээ

micro- şi al UD ui stat - la nivel macro-. însăe de menţionat, câ in Republica Moldovapartea gravă a intervenţiilor şi calităţii demanifestare in cadrul acestor relaţii areprezentanţilor administraţiilor publicecentrale şi locale nu e maniera de aconştientiza clar necesitatea de a se imlicaplenar în cooperări ori colaborăriinternaţionale, ci modul de competenţăcomunicativă insuficientă în limba francezăsau chiar, mai des, lipsa ci în genere.Calitatea comportamentuluicomunicativ in franceză şi necesitateaacestor abilităţi ale unui funcţionar publicţin nemijlocit şi sunt dictate deintensificarea şieficientizarea relaţiilor curesponsabilii de funcţia publică din ţărilecu tradiţii şi bune practici în acest domeniu.Un exemplu concludent în acest sens esteexperienţa României şi anumeMс питан!'и mul privind programul34 mttttta! de formare in limba franceza ofuncţionarilor români, semnat laBucureşti încă în anul 2004. De menţionatcă acest program este unul de lungădurată. Prin urmare. Guvernul român asemnat la 13 octombrie 2010Memorandumul cu privire ia continuarea1^ „Programului dc formare în limba£3 franceză în administraţia românească" în^ perioada 2010-2012, cu participareaС misiunilor diplomatice francofonc% acreditate la Bucureşti şi instituţiile publice'2 care au beneficiat dc acest program.^ Memorandumul a fost semnai, de3 asemenea, de Henri Paul, ambasadorulfranţei laBucureşti în numele RepubliciiO Franceze, şi Fabienne Reuter, delegaţianj Comunităţii franceze din Belgia. La•g ceremonie a participat reprezentantul"c Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei'g (OIF), Slephane I opez. responsabil al"O Programului „Franceza in viaţadiplomatică şi în funcţia publicăinternaţională".Experienţa dobândită de funcţionari încadrul specializat al cursurilor oferitegraţie acestui program a fost unasemnificativă, reprezentând un aportimportant în sensul deschiderii de noiperspective în activitatea profesională afuncţionalilor.Creşterea semn ificativă a numărului debeneficiari ai acestui PLAN, din 2004până în prezent, demonstrează implicareapartenerilor angajaţi în desfăşurareaPlanului şi interesul funcţionarilor românide a se specializa în limba franceză.Limba franceză este ca un vector decomunicare in plan internaţional şi ca uninstrument de cunoaştere, în consolidareamultilingvismului şi a diversităţii culturale.Proiectul derulat în România se înscriein cadrul programului OIF „Franceza inUniunea Europeană", ca parte a strategieidc consolidare aslatutului limbii francezeca limbă oficială de lucru în instituţiileeuropeneşi în organizaţiile internaţionale.In România programul a debutat încă în2004. fiind realizată cu sprijinul OIF, alRepublicii Franceze, al Comunităţiifranceze din Belgia şi al marelui Ducat alLuxemburgului. Principalele dimensiuni aleprogramului vizează organizarea decursuri de limbă franceză structurate penivele de cunoaştere, stagii de pregătireîn vederea participării la concursuri pentruocuparea unor posturi fa structurieuropene, precum şi la seminare tematiceprivind afacerile europene, desfăşurate înfranceză. Până în prezent, au beneficiatpeste 5000 de funcţionari publici românispecializaţi în gestionarea unor dosareeuropene, din circa 60 de instituţii dînadministraţia publică centrală şi locală.Comunicarea în franceză in cadrulautorităţilor publice este un proces princare informaţiile sunt transmise de la unmembru al unei instihiţii la o alta din spaţiulfraucofon. Ea însoţeşte activitatea

instituţiilor publice, contribuind Ia realizareaîn bune condiţii a acesteia. Comunicareapublică se raportează atât la transmitereaşi recepţionarea de informaţii de utilitatepublică, cât şi la menţinerea liantuluiintercoinunitar sau intercultural.Comunicarea în franceză produsă întreinstituţii publice este realmente un procesbilateral de la un individ/instituţie curesponsabilităţi statutare la alta similarăfrancofonă sau viceversa„Comunicarea reprezintă liantul tuturoractivităţilor desfăşurate de om, indiferentdacă facem referire la nivelul individual,la cel al grupurilor, organizaţiilor sau la celmacrosocial. [6, pag.165]Canalele de comunicare în franceză îninstituţiile publice pot fi de două feluri:formale şi informale. Prin canaleleformale se transmit informaţiile oficiale.Canalele informale se stabilesc, de regulă,între persoane sau grupuri informale, princare se difuzează informaţii neoficiale, cucaracter personal sau general şi care nusunt supuse verificărilor oficiale.Comunicarea instituţională în francezăeste o comunicare extraorganizaţionalăprin care instituţia din administraţia publicădintr-o ţară urmăreşte să-şi fortificeimaginea pe plan extern, să suscite în jurulsău un climat de credibilitate şi simpatie.Prin însăşi natura sa, adrninistraţia publicăeste în strictă dependenţă de modul decomunicare, dar eficienţa şi statutul săude calitate se întăreşte din momentul încare unele activităţi instituţionale decomunicare, pe plan extern, în spaţiulfrancofoniei şi nu numai, se produc în limbafranceză:- comunicarea între diferitele niveluriale administraţiilor publice;- comunicarea pe aceleaşi nivele;- comunicarea între administraţii şiexecutivele sociale;- comunicarea între administraţii şiautorităţile politice;- comunicarea cu mediile socialefrancofone şi altele în franceză.Dezvoltarea canalelor de comunicarecu lumea francofonă devine prioritară şitot mai importantă pentru administraţiapublică centrală şi locală din RepublicaMoldova.>a33ф?3iu•oсO"oФЧА35BIBLIOGRAFIE1. Nicolae Bucun, Simion Musteaţă, Vladimir Guţu, Gheorghe Rudic, Bazele ştiinţificeale dezvoltării învăţământului în Republica Moldova, ed. Prometeu, Chişinău, 1997,340pag.2. Sam Deep şi Lyle Sussman, Secretul oricărui succes: să acţionăm inteligent,ed. Basic Books, 1997, 267 pag.3. AlexeiPalii, Cultura comunicării, ediţia a cincea, revăzută şi completată, EdituraEpigraf, Chişinău, 2008,280 pag.4. Norbert Sillamy. Dicţionar de psihologie, ed. LAROUSSE, 1970,319 pag.5. Gabriel Bădică, Rodica Rădulescu, Alexandru Mirel Ţariuc, Elemente demanagement pentru autorităţile locale, ed. Codecs, 1997,197 pag.6. Ursula Şchiopii, coordonator, Dicţionar enciclopedic de psihologie, Editura Babei,Bucureşti, 1997, 740 pag.Prezentai: 02 februarie 2011.Recenzent: Ana GOREA, doctor în filologie, conferenţiar universitar.E-mail: vlaa\cantir@mail.ru

pcietatea civilăşi statul de drept

ROLUL STAGIULUI DE COTIZARE LASTABILIREA DREPTULUI SOCIALNicolae ROMANDAŞ,doctor în drept, profesor universitar interimar,Academia de Administrare Publicade pe lângă Preşedintele Republicii Moldova0)OoItao

satisfacerea serviciului militar), denumităde doctrinari activitate social utilă.in literatura juridică vechimea în muncăşi stagiul de cotizare simt tratate din douăpuncte dc vedere: teoretic vechimea inmuncă este atribuită categoriei dc acţiuni,deci poate fi considerată ca un fapt juridic:practic deoarece vechimea in muncă(stagiul de coti/are) se atribuie la categoriade acţiuni, acumularea stagiului depindede activităţile persoanei, deci există şicaracterul volitiv. Expirarea unui termenfără prestarea unei activităţi in cazul dateste lipsit de importantă si nu produceefecte juridice.Conceptul de vechime in muncatrebuie studiai sub aspect:- cantitativ care prezintăparticularităţile dinamice (durata, perioada,timpul) in care a fost prestată activitatea:- calitativ, care reflectă caracterul.38 conţinutul şi condiţiile în care se presteazăo muncă sau o activitate social utilă.in opinia autorului I..Ghmţburg.vechimea în muncă include perioada în carea fost prestată orice activitate exercitatăde către persoană în timpul viejii sale.Considerăm această definiţie foarte_ abstractă, fiindcă omul, trăind în societate.5 pentru a-şi satisface necesităţi le sale vitale.N îndeplineşte activităţi cu caracter divers,*~ precum lucrarea lotului de lângă casă,С repararea unui obiect ş a., dar cure nu sunt1(ţ efectuate în baza contractului de muncă..Ц Aşadar, vechimea în muncă include anume5 acea activitate care este prestată în bazacontractului de muncă, precum şi alten activită|i expres prevăzute de actele£ normative in vigoare (de exemplu, perioada2 studiilor la instituţia de învăţământ superior..2 serviciul militar în termen etc.).E Doctrinarul V.Andreev. caracterizândE^vechimea in muncă, mai stabileşte otrăsătură importantă - remunerarea munciiprestate, astfel atribuind la aceasta şiactivităţile exercitate în baza contractuluide antrepriză, munca servitorului, pictorului,care reprezintă raporturi de drept civil.Odată cu implementarea reformeisistemului naţional de asigurare socială,instituţia vechimii in muncă a început săpiardă din importantă, iar conceptul devechime în muncă a început să iasă treptatdin vocabularul nostru. Atunci când vorbimdespre drepturi de asigurări sociale,semnificaţia uzuală a vechimii în muncăeste deformată, mai exact, vechimea înmuncă dispare, cedând locul termenuluistagiu dc cotizare.Noţiunea de stagiu de cotizare esteformală dintr-0 îmbinare a latinesculuiPlagium (etapă, vechime) cu cuvântulfrancez cotisation (sumă fixă plătităperiodic),Conceptul stagiu de cotizare arc oconotaţie preponderent financiară,sugerând o perioadă în care s-a plătit cevacu scopul de a obţine altceva, adicăreprezintă perioada în care o persoană acotizai (a plătit o sumă de bani) pentru ariuiea beneficia de anumite drepturi dcasigurări sociale (pensii, indemnizaţii etc.).in literatura juridică stagiul de cotizaremai este denumit vechime în muncă purăsau vechime în muncă restrânsâ f .Stagiul de cuazarc constituie însumareaperioadelor în care persoana asigurată"realizează o activitate de muncă şi achităcontribuţiile de asigurări sociale de stal."în opinia doctrinarilor S. Ghimpu, A.fidea şt C. Tufan, pentru ca o perioadăde activitate să fie inclusă în stagiul decotizare, este necesar să fie cumulateurmătoarele condiţii: existenţa unui raportjuridic de muncă; perioada în care seefectuează o anumită muncă; existenţaefectelor juridice.*Definirea legală a stagiului de cotizareeste prevăzută în Legea RepubliciiMoldova privind pensiile de asigurărisociale nr.4K9-XIV din 0R.07.19QO. înconformitate cu an. 1, stagiul de cotizare

eprezintă însumarea perioadelor deactivitate în care s-au plătit la fondul depensii contribuţii de asigurări sociale destat. Prin aceasta şi se deosebeşte stagiulde cotizare de vechimea în muncă.Este important să reţinem că atuncicând vorbim despre vechimea în muncă,importanţa ei se manifestă mai mult înraporturile juridice de dreptul muncii,deoarece în funcţie de durata acesteia suntstabilite: concediile de odihnă anualesuplimentare ale salariaţilor din domeniuleconomiei naţionale (industrie, construcţiietc.) (art. 121 alin.(3) CM RM); dreptulpreferenţial la menţinerea la lucru în cazulreducerii numărului sau a statelor depersonal pentru salariaţii care au o mai marevechime în muncă în unitatea respectivă(art.l83alin.(2) CM RM). 9In domeniul dreptului protecţiei socialeconceptul stagiu de cotizare capătă odeosebită importanţă în sfera asigurărilorsociale. De exemplu, conform prevederilorart. 15 din Legea privind pensiile deasigurări sociale, pensia integrală pentrulimită de vârstă se stabileşte la împlinireavârstelor standard de pensionare, cucondiţia realizării unui stagiu de cotizareprevăzut;' 0art.6 din Legea privindindemnizaţiile pentru incapacitatetemporară de muncă şi alte prestaţii deasigurări sociale prevede că prestaţiile deasigurări sociale se stabilesc dacăasiguraţii îndeplinesc condiţiile cu privirela stagiul de cotizare."Clasificarea şi caracterizareatipurilor stagiului de cotizare. Inconformitate cu pct.14 din HotărâreaGuvernului nr.417 din 03.05.2000despre aprobarea Regulamentului cuprivire la modul de calculare şi confirmarea stagiului de cotizare pentru stabilireapensiei, 12 deosebim:Stagiul de cotizare general esteconstituit din însumarea tuturor perioadelorde muncă şi a activităţilor socioutile,incluse în acesta conform legii,în literatura de specialitate prin stagiu decotizare general este desemnată duratatotală a activităţii de muncă a persoanei,mai fiind denumit şi stagiul de cotizare total,deoarece însumează toate perioadele deactivitate în calitate de salariat, indiferentde caracterul şi durata muncii, întreruperileîn activitatea de muncă, precum şimotivele concedierii.Doctrina de specialitate împărtăşeştediferite opinii referitor la stagiul de cotizaregeneral.Unii autori consideră că stagiul decotizare general include „perioada câtpersoana a lucrat în calitate de muncitorsau funcţionar în baza raportului de muncă,precum şi altă activitate, care a fost supusăprotecţiei sociale de stat"; lisau în opiniaaltor autori „timpul cât persoana a prestato muncă în calitate de salariat, indiferentde durata, caracterul activităţii şiîntreruperea în muncă, dacă a plătitcontribuţia în Casa Naţională de AsigurăriSociale de Stat, precum şi alte activităţinecontributive asimilate stagiului decotizare. 14Stagiul de cotizare general constituieuna dintre condiţiile de bază la fixareapensiei pentru limită de vârstă în condiţiigenerale, pentru invaliditate şi în cazulpierderii rntreţinătorului. Mai mult decât atât,durata stagiului general influenţează şiasupra cuantumului pensiei pentru limităde vârstă. De exemplu, în conformitate cuprevederile Legii privind pensiile deasigurări sociale de stat art. 16 alin.l,cuantumul integral al pensiei se detenninădin calculul a 1,2% din venitul asiguratpentru fiecare an de cotizare din stagiulnecesar de 30 de ani, iar art. 16 alin.2prevede dacă stagiul de cotizare este maimare de 30 de ani, pentru fiecare an decotizare în plus se stabileşte un spor la pensiaintegrală de 2% din venîml asigurat. 15Stagiul de cotizare special reprezintăînsumarea perioadelor de muncă realizate

oCsl>

Conform art.6 alin. (1) din Legeabugetului asigurărilor sociale de stat pentruanul 2010, suma contribuţiilor de asigurărisociale de stat constituie 996 lei anualpentru persoanele fizice proprietari sauarendaşi de terenuri agricole, care lucreazăterenul în mod individual, şi 4044 lei anualpentru celelalte categorii de asiguraţi şipentru persoanele neasigurate, caredoresc să încheie contract individual cuCasa Naţională de Asigurări Sociale. 18Stagiul de cotizare pentru stabilireapensiei include perioade contributive şiperioade necontributive.Contributive se consideră perioadeleîn care persoana, desfăşurând o activitate,este supusă achitării asigurărilor sociale.Pentru persoanele asigurate perioadelecontributive se asimilează perioadelor încare aceasta a beneficiat de indemnizaţiepentru incapacitate temporară de muncăsau indemnizaţie de şomaj. De asemenea,în stagiul de cotizare se includ perioadelede absenţă forţată de la serviciu, pentrucare s-a plătit venitul asigurat şi au fostachitate contribuţiile de asigurări sociale.Cu titlu de excepţie, legiuitorulasimilează perioadelor contributive şi uneleperioade necontributive. Sunt considerate 6necontributive perioadele în care ~persoana nu este supusa asigurărilor £Jsociale, dar în temeiul legii ele se includ în I фstagiul de cotizare (serviciul militar, studiile *în instituţiile de învăţământ universitar, ^"îngrijirea unui invalid de gradul I, îngrijirea gjunui copil până la vârsta de 3 ani etc.). чвNu sunt considerate contributive Фperioadele în care nu s-au plătit contribuţii ]sau suma contribuţiei plătite este mai mică £decât cea anuală prevăzută de legislaţie. g-Pentru stabilirea perioadelor care se ^însumează la calcularea stagiului de 3cotizare trebuie detenninată perioada în "5.care ele au fost realizate până sau după01.01.1999.Stagiul de cotizare se exprimă în ani.calculându-se prin însumarea lunilor pentru ,care s-au plătit contribuţii în mărimile Istabilite şi împărţirea acestor sume la 12. ]Rezultatul obţinut se rotunjeşte până la o 1unitate după virgulă.Activităţi incluseîn stagiul deActivităţi incluse ÎD stagiul de Perioade necontributive asimilate celor cotizare realizatecotizare contributive realizate Dacă se achităcontribuţiile deasigurări socialeÎNAINTE DE GJ.0U999 DUPA 01 0 .1999- activitatea în calitate de membru - perioada îngrijirii unui - perioada de satisfacere - activitatea pede colhoz, indiferent de caracterul invalid de gradul 1; a serviciului militar in bază de contractţi durata programului de muncă. - perioada îngrijirii unui termen sau cu termen individual deLa calcularea vechimii in muncă copil-invalid sub vârsta redus; muncă;în colhoz pe perioada poster io ară de 16 ani; - perioada de îngrijire a - activitatea deanului 1965, in cazul în care - perioada îngrijirii unei unui copil până Ia vârsta muncămembrul de colhoz nu îndeplinea persoane care a depăşit de 3 ani de către unul individuală;nemotivat minimumul stabilit, se vârsta de 75 de ani; dintre părinţi sau de - perioadaia în calcul perioada efectivă de - perioada de studii in tutore în caz de deces al activităţii inprestare a activităţii; instituţiile de învăţământ ambilor părinţi; propriile- activitatea de creaţie a universitar de zi - perioada în care gospodăriimembrilor uniunilor de creaţie. (institute, universităţi, asiguratul a beneficiat dc ţărăneşti (deconfirmară de către secretariatele academii); indemnizaţie pentru fermier) şi acomitetelor de direcţie ale - perioada serviciului incapacitate temporară membrilor acestoruniuniforrespective; militar sau a altui de muncă, de ajutor de gospodării.- activitatea in calitate de slujiter serviciu asimilat ş^maj, de alocaţie pentru indiferent deşi lucrator al cultelor începând cu acestuia. integrare sau reintegrare caracterul ţiOI.04.1W. profesională. durata lucrului.Dacă asiguraţii} s-a aflat in concediu neplă/it, Ia dorinţaaecsiwa. perioada dală poale fi exclusă dm sfagttit âecotizare: la determinarea venim/ui mediu lunar asigurat.

Persoanelor care lucrează în bazacontractului individual de muncă stagiul decotizare se calculează prin însumarealunilor pentru care au fost achitateсшЫгиШг de asigurări sociale în mâranUestabilite de legislate şi împărţirea acesteiala 12. Rezultatul obţinut se rotunjeşte pânăla o unitate după virgulă. Mărimea minimăa contribuţiei lunare nu poate fi mai micădecât mărimea contribuţiei calculate dinsalariul minim pe ţară stabilit de legislaţie.Persoanelor care lucrează în bazacontractului individual de muncă înagricultură li se include perioada lucrărilorsezoniere în stagiul de cotizare şi seechivalează cu un an contributiv(calendaristic), cu condiţia ca suma anualăa contribuţiilor să nu fie mai mică decâtsuma anuală a contribuţiilor calculate din' salariul rninim pe ţară stabilit de legislaţie.[ în cazul în care suma anuală a contribuţiilor; este mai mică decât suma anuală a42 \ contribuţiilor calculate din salariul rrunimi pe ţară stabilit de legislaţie, stagiul decotizare se calculează proporţional sumeiachitate.Pentru persoanele care au desfăşuratactivităţi peste hotarele republicii şi au fostsupuse asigurărilor sociale în aceste state,. perioada de lucru peste hotare li se includeQ în stagiul de cotizare, dacă acesta este

au lucrat, cel puţin, 5 zile în cadrul unităţii,indiferent de tipul de proprietate şi formaorganizatorico-juridică a acesteia, inclusivpentru salariaţii nescriptici şi salariaţii -cetăţeni străini şi apatrizi.3. Fiecare salariat poate fi titular numaial unui singur carnet de muncă de modelnou. Excepţie constituie cazurile prevăzuteîn punctul 10 din prezentul Regulament.4. Toate înscrierile referitoare la angajare,transfer, stimulări şi recompense seefectuează în corespundere cu ordinele(dispoziţiile, deciziile, hotărârile)angajatorului, în termen de, cel mult, şaptezile calendaristice de la emiterea acestora,înscrierile referitoare la încetareacontractului individual de muncă seefectuează în ziua eliberării, în strictăconformitate cu ordinul (dispoziţia, decizia,hotărârea) angajatorului.5. Unitatea este obligată să aducă lacunoştinţa salariatului, contra semnăturăîn fişa personală, orice înscriere efectuatăîn carnetul de muncă în temeiul ordinului(dispoziţiei, deciziei, hctârârii) de angajare,transfer sau eliberare. în fişa personalăse repetă cu exactitate înscrierile dincarnet.6. în caz de necesitate, la solicitare,angajatorul este obligat să eliberezesalariatului, în termen de 3 zile lucrătoare,extrase autentificate în modul stabilit aledatelor din carnetul de muncă.7. La încetarea contractului individualde muncă încheiat cu salariatul, unitateaeste obligată să-i elibereze acestuia carnetulde muncă în ziua eliberării, efectuândînscrierea de eliberare în modul stabilit.Expedierea carnetului de muncă prin poştăse permite numai în cazul în care unitateaare consimţământul în scris al salariatuluisau reprezentantului său legal.8. Dacă eliberarea carnetului de muncăeste reţinută din vina angajatorului,salariatului i se plăteşte salariul mediupentru tot timpul absenţei forţate de la lucru,cauzate de imposibilitatea angajării la altăunitate după eliberarea din serviciu dinmotivul lipsei carnetului de muncă.9. în caz de deces al salariatului, carnetulde muncă se eliberează sub semnăturasoţului (soţiei), copulor majori sau părinţilordefunctului, iar în lipsa acestora - altormoştenitori în conformitate cu legislaţia învigoare. Cu consimţământul acestora,exprimat în scris, carnetul de muncă le poatefi expediat prin poştă.10. în caz de furt, pierdere saudistrugere a carnetului de muncă, mtirnaunitate la care a lucrat sau lucreazăsalariatul este obligată să-i elibereze, întermen de 15 zile calendaristice dinmomentul adresării, un duplicat alcarnetului de muncă.11. Dacă ultima unitate a fost supusă ;reorganizării sau lichidării, duplicatul seeliberează de către succesorul de drept alacesteia sau de autorităţile administraţieipublice locale фйгпагп).12. Duplicatul carnetului de muncă secompletează în acelaşi mod ca şi carnetulde muncă original, pe prima pagină a •acestuia făcându-se înscrierea "Duplicat",cu indicarea numărului şi a serieicarnetului de muncă original.13. In cazul deteriorării carnetului demuncă (ars, rupt, pătat etc.), ultima unitate iîi eliberează salariatului un duplicat, pe jprima pagină a carnetului de muncădeteriorat făcându-se înscrierea: "A fosteliberat un duplicat", cu indicarea ]numărului şi a seriei duplicatului. Carnetul jde muncă deteriorat se restituie titularului.In cazul angajării la un alt loc de muncă,salariatul este obligat să prezinte duplicatulcarnetului de muncă.14. La mtocmirea carnetului de muncăangajatorul încasează de la salariatcontravaloarea acestuia. în cazul în carecarnetul de muncă a fost pierdut din vinaunităţii, titularului i se eliberează un duplicatfără a se încasa contravaloarea lui.15. La unitate se ţin două registre deevidenţă a carnetelor de muncă: Registrulde evidenţă a formularelor de carnete demuncă şi Registrul de evidenţă a circulaţieicarnetelor de muncă, conform unor formespeciale.După introducerea evidenţei individualede asigurări sociale stagiul de cotizare sedetermină în baza datelor din codulpersonal. Unul din actele de confirmare astagiului de cotizare este certificatul cuprivire la confirmarea stagiului de cotizare,

eliberat gratuit, anual, sub forma unui extrasde cont de către Casa Naţională deAsigurări Sociale, prin structura sateritorială, la solicitarea persoanei asigurate.Extrasul de cont se eliberează şi la cererearepetată a asiguratului, contra plată, oricândîn timpul anului. 20Se vor include în stagiul de cotizare laprezentarea documentelor ce certifică platacontribuţiilor de asigurări sociale, eliberatede organele teritoriale de asigurări sociale,următoarele activităţi:- activitatea avocaţilor, auditorilor,notarilor;- munca în propriile gospodării ţărăneşti(de fermier) amembrilor acestor gospodăriişi a cetăţenilor, acăror muncă a fost folosită în bază decontract şi confirmată prin înscrierile dincarnetul de muncă;- activitatea de creaţie a membrilor uI ni unilor de creaţie;II - activitatea în baza contractelor civile! certificată de către patron şi cu menţiuneaj 44 , acestuia despre îndeplinirea sarcinii.Durata incapacităţii temporare det muncă, survenită în perioada de muncă,se stabileşte în baza documenteloreliberate de la locul de muncă respectivsau de instituţia medicală.Drept confirmare a îndeplinirii serviciuluimilitar în termen sau cu termen redus^ j servesc înscrierile respective în livretele5 \ militare sau adeverinţele de recrutare,\ я I militare, notiţele despre serviciul militar,— efectuate în carnetul de muncă în baza• documentelor.Q_ \ Perioada îngrijirii unui invalid de gradulго I, unui copil-invalid sub vârsta de 16 ani£ sau a unei persoane care a depăşit vârsta2 de 75 de ani se confirmă de organeleI teritoriale de asigurări sociale de ldomiciliuj 1 persoanei îngrijite în baza:\ "p I - cererii şi buletinului de identitate ale• ^^? persoanei ce a efectuat îngrijirea (extrasulbuletinujui de identitate), de la persoanelece locuiesc împreuna cu persoana cenecesită îngrijire alte acte nu se solicită;- confirmării depuse de persoana îngrijită,iar în caz de imposibilitate (deces, sănătateaşubredă) - cea a membrilor familieiacesteia sau actul de constatare acircumstanţelor reale pentru persoanelecare locuiesc separat de persoana cenecesită îngrijire;- documentelor ce confirmă faptul şidurata invalidităţii (pentru invalizii de gradulI şi copiii invalizi) şi vârsta (pentrupersoanele de vârstă înaintată şi pentrucopiii invalizi).In calitate de documente ce confirmăinvaliditatea pot fi acceptate: extrasul dinacrul eliberat de Consiliul de ExpertizăMedicală a Vitalităţii (C.E.M.V.), avizulmedical, legitimaţia de pensionar, extrasuldin procesul-verbal în care se prevedestabilirea prestaţiilor pentru beneficiarulconcret etc., iar în privinţa copiilor-invalizicare nu beneficiază de alocaţiilecorespunzătoare - adeverinţa eliberată deinsfiruţiile medicale ce confirmă că maladiarespectivă este specificată în indicatoriimedicali care dau dreptul copilului subvârsta de 16 ani să fie recunoscut invalidşi indică data luării la evidenţă în instituţiamedicală.Perioada îngrijirii copiilor se stabileşteprin documentele care certifică naştereacopilului (acrul de naştere) şi atingereavârstei de 2 sau 8 ani (extras din buletinulde identitate, adeverinţa de căsătorie,adeverinţa de deces, adeverinţa organelorfondului locativ etc.).Reguli de confirmare a stagiului decotizare:- documentele prezentate pentruconfirmarea stagiului de cotizare trebuiesă fie confirmate prin semnăturaconducătorilor şi ştampila întreprinderii,organizaţiei (secţiilor de cadre);- înscrierile în carnetul de muncă trebuiesă fie executate în conformitate cucerinţele Instrucţiunii privind modul deîntocmire şi evidenţă a carnetelor demuncă la întreprinderi şi organizaţii, învigoare la momentul completării carnetuluide muncă;- în cazul în care înscrierile îndocumentele de muncă conţin devieri dela regulile stabilite, chestiunea privind

posibilitatea utilizării lor în calitate de doveziale stagiului de cotizare este soluţionatăde organele teritoriale de asigurări sociale;- pentru confirmarea stagiului de cotizarelie iau în considerare numai dalelereferitoare la perioadele dc lucru incluseîn carnetele, de muncă în bazadocumentelor. în adeverinţele ce confirmăperioadele de muncă trebuie să semenţioneze, de asemenea, în temeiul cărordocumente au fost eliberate;- înscrierea sumară despre stagiul decotizare inclus în carnetul de muncă în bazaaltor documente este considerată dreptdovadă a stagiului de cotizare pentruactivitatearealizată: a)dupâ 14decembrie1962, dacă în carnetul de muncă suntfăcute înscrieri concrete referitoare lalocurile dc muncă, perioadele de angajareşi funcţiile deţinute de solicitant înainte deangajarea acestuia la întreprinderea,instituţia sau organizaţia ce i-a eliberatcarnetul de muncă: b) înainte dc 14decembrie 1962, indiferent de făptui dacăcarnetul de muncă conţine sau nu datelemenţionate;- dacă pe lângă carnetul de muncăsolicitantul mai prezintă documente apartereferitoare la activitatea sa de muncăînainte de completarea carnetului demuncă, la care se referă înscriereasumară, stagiul de cotizare, înscris printrocifră totalizatoare, trebuie continuat prindocumente. Aceasta nu se referă laca/urile de prezentare a documentelorprivind perioadele activităţii de muncă,înscrierile despre care. în conformitate curegulile în vigoare, trebuiau introduse încarnetul de muncă din rând nou;- dacă numele, prenumele şipatronimicul, indicate în documentul ce oconfirmă stagiul de cotizare, nu coincid cu 2.numele, prenumele şi patronimicul %persoanei indicate în buletinul de identitate %Sau adeverinţa de naştere, faptul , *apartenenţei acestui document persoanei j0în cauză se stabileşte prin judecată: I- perioadele activităţii de muncă. =:wconform carnetului de muncă, se 'calculează de la data angajării până la dataconcedierii. Ziua concedierii se consideră Шultima zi de muncă; j»- la calcularea stagiului de coli/arc C_general şi celui special la durata stagiuluiarespecţi v pentru fiecare caz dc concediere (Dse adaugă o zi; Q.- în cazurile în care în documentul фprezentat sunt indicaţi numai anii de "JJ.muncă, fără precizarea datelor concrete,drept dată se ia I iulie a anului respectiv.iar dacă nu este indicată ziua turui, ca atare 45este considerată data de 15 a luniirespective;- pentru confirmarea stagiului decotizare se prezintă extrasul din carnetulde muncă. Organele teritoriale de asigurărisociale confruntă extrasul cu originalul,legiferează extrasul, carnetul de muncăftind restituit titularului;- alte documente ce confirmă stagiulde cotizare sc depun numai in original,exceptând livretele militare şi documentelede studii (diploma), din care. de asemenea,se fac extrase.BIBLIOGRAFIE1Захаров M.. Тучкова Э. Право социального обеспечения России. Москва:WolteisKluwer. 2004. СШ.1Idem.' Cu toate acestea, cetăţeanul apriori trebuie să dispună de dreptul subiectiv la muncăpână la realizarea în practică a acestui drept, până la angajarea în câmpul muncii.Astfel, art. 43 din Constituţia Republicii Moldova proclamă: ,. Orice persoană aredreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şî satisfăcătoare demuncă, precum şi la protecţie împotriva şomajului

4Romandaş N. Dreptul protecţiei sociale. Chişinău: Universitas , 2001. - R 77.5Исайчева F. А. Право социального обеспечения ~ от с ты на экзаменационныевопросы. Москва: Экзамен, 2005. C.5S.6Conform art.1 din Legea Republicii Moldova privind pensiile de asigurări socialenr.489-XIV din 08.07.1999," „aşigurată este persoana fizică, in vârsta aptăpentru muncă, domiciliată in Republica Moldova, înregistrată în calitate decontribuabil la fondul de asigurări sociale pentru a beneficia de pensieproporţional contribuţiilor achitate"7Соловьева A.K., Курочклиа B.B, Пряно социального обвспвчвния. Москва:Юннти, 2005. С. 68; Мачульская Е.Е., Горбачева Ж. А, Право социальногообвспвчвния. Москва: Книжный мир, 2000. С. 99.8Sanda Ghimpii, Alexandru Ţiclea şi Constantin Tufan. Dreptul securităţii sociale.Bucureşti, 2000.9Codul muncii al Republicii Moldova. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 159¬162 din 29.07.2003.10Legea nr.l56din 14.10.1998.; 11 Lege privind indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă şi alte prestaţiiI de asigurări sociale nr. 289 din 22.07.2004. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.168 din 10.09.2004.46 i 12 Hotărârea Guvernului nr.417 din 03.05.2000 despre aprobarea Regulamentului cuprivire la modul de calculare şi confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilireaI pensiei. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.54-56 din 12.05.2000.13Romandaş N. Dreptul protecţiei sociale. Chişinău: Universitas. - P. 84.14Удалова А. В. Право социального обвспвчвния. Москва: ОМЕГА-JI, 2008. С.'^Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 111-113,1998.16Hotărârea cu privire la aprobarea Listelornr. 1 şi a unităţilor de producţie, lucrărilor,profeşiilor, funcţiilor şi indicilor, în temeiul cărora se acordă dreptul la pensie pentruOlimită de vârstă în condiţii avantajoase nr.822din 15.12.1992. Monitorul Oficial alСЧRepublicii Moldova nr.359 din 30.12.1992.17Regulamentul cu privire la modul de calculare şi confirmare a stagiului deo33£L2m**.52с£

UNELE REFLECŢII JURIDICE PRIVINDMODELAREA DECIZIILOR ANGAJATORULUI ÎNSEGMENTUL RESURSELOR UMANE ÎN VEDEREA j §OPTIMIZĂRII CHELTUIELILOR PENTRUPERSONALUL ANGAJATj соSOMMAIREI ФDans Ies conditions de la recession et de ia stagnation economiques, beaucoup deacommeiQants sontforces de revoirleurs decisions degestion relatives au personnel employe 73afin d'optimiser Ies couts d'entretien de celui-ci. Ainsi, selon Ies dispositions du Code dutravail de la Republique de Moldavie, Ies employeurs peuvent utiliser Ies operations etIes techniques juridiques suivantes: licenciement des employes r cause de la reduction du 47personnel; reduction du montant des salaires de fonction ou de charge; application duregime de travail r temps pârtiei; suspension des contrats individuels de travail en cas dechomage technique; obligation des employes de rediger des demandes de conge sansremuneration. Beaucoup d 'employeurs considerent, r tort, que ces operations peuventetre rialisees sans condition etsans prendre en compte les stipulations de la legislation dutravail. Nous soulignons que toute decision prise dans ce cas devrait etre en strideconformite avec le Code du travail de la Republique de Moldavie et d 'autres actes normatifsdans le domaine.1 ŞNicolae ROMANDAŞ,

fie în strictă conformitate cu Codul munciial RM şi cu alte acte normative in domeniu.A. Concedierea salariaţilor in legăturăcu reducerea numărului sau a statelor depersonal. In opinia noastră, cea maicomplexă şi, în acelaşi timp, cea mai dificilădecizie pe care o poate lua angajatorulrezidă in recurgerea acestuia la concedieriîn legătură cu reducerea numărului sau astatelor de personal. Această concluzie seîntemeiază pe următoarele motive:- angajatorii comit inadvertenţe dincauza că legislaţia muncii (art. 88, 183 dinCM al RM) instituie o procedură deosebitde riguroasă şi formalistă. г consecinţă,în practica judidiară a RM au fostsemnalate multe cazuri de restabilire EIsalariaţi lor concediaţi ilegal in legătură cureducerea statelor sau a numărului depersonal;- concedierea în legătură cu reducereanumărului sau a statelor de personalconform art 8fi alin. (1) lit. с) din CMimplică şî multe cheltuieli financiare.Astfel, în conformitate cu an. I S6alin. (I)din CM al RM, salariaţilor concediaţi îng legătură cu reducerea numărului ori aСЧ ] statelor de personal la unitate li se' garantează: я) pentru prima lună, plata unei1•J indemnizaţii de concediere egală cumărimea sumată a unui salariu mediu'o săptămânal pentru fiecare an lucrat la2 unitatea in cauză, dar nu mai mică decât^3 un salariu mediu lunar. Dacă unitatea afost succesorul de drept al unei unităţiф reorganizate anterior şi contractul(5 individual de muncă cu salariaţii în cauzăţj nu a fost desfăcut in legătură cu reducereaС numărului sau a statelor de personal (art.£ 86 alin. (I) lit. с) din CM), sc vor lua încalcul toţi anii de activitate: b) pentru adoua lună, menţinerea salariului mediulunar dacă persoana concediată nu a fostplasată în câmpul muncii;- pentru a treia lună. menţinereasalariului mediu lunar dacă, dupăconcediere, salariatul s-a înregistrat îndecurs de 14 zile calendaristice la agenţiateritorială de ocupare a forţei de muncă şinu a fost plasat în câmpul muncii, faptconfirmai prin certificatul respectiv;• libertăţile angajatorului în ceea cepriveşte selectarea personalului în vedereaconcedierii salariaţilor ca urmare areducerii numărului sau a statelor depersonal au un caracter relativ (restrîns)Atenţionăm, în acest sens, că nu pot fîconcediaţi: salariaţii cu o calificare şiproductivitate a muncii mai înaltă (art, 183alin. (I) CM al RM): femeile gravide,femeile care au copii în vârstă de până la6 ani, persoanele care folosesc concediilepentru îngrijirea copilului prevăzute la art.124. 126 şi 127 din CM al RM 2 .B. Altă măsură managerială care poatefi adoptată de către angajator rezidă inmicşorarea cuantumului salariilor defuncţie sau tarifare. Dar. asemeneaacţiune poate fi realizată doar curespectarea prevederilor ari. 68 alin. (1 )-(2) din CM al RM. Aşadar, deciziaangajatorului de a modifica cuantumulretribuirii muncii rit! poate avea un caracterarbitrar (unilateral). Pentru un astfel depas managerial se cere acordulsalariatului. După cum rezultă din art. 68CM al RM, modificarea cuantumuluiretribuirii muncii poate fi operată doarprintr-un acord suplimentar semnat dcpărţile contractante, care se anexează lacontract şi este parte integrantă a acestuia.Ţinem să menţionăm faptul căîmpuiemicinle angajatorului în ceea cepriveşte micşorarea retribuirii muncii suntesenţial restrânse prin dispoziţiile art. 140alin. (!) din CM, conform cărorareducerea salariilor lari/are sausalariilor funcţiei prevăzute in

contractele individuale de muncă,contractele colective de muncă şi (sau)convenţiile colective nu se admiteînainte de expirarea unui an de la datastabilirii lor.C. Aplicarea regimului de muncăparţial. Decizia angajatorului privindaplicarea în privinţa salariatului(salariaţilor) a regimului de muncă parţialprezintă pentru unitate un avantaj,deoarece se pot face, printr-un astfel deprocedeu, economii financiaresemnificative. Conform art. 97 alin. (2) dinCM, retribuirea muncii în cazul timpuluide muncă incomplet se efectueazăproporţional timpului lucrat sau înfuncţie de volumul lucrului realizat.Aşadar, dacă salariatul a prestat muncatimp de 20 de ore pe săptămână (în loculduratei normale a timpului de muncă de40 ore pe săptămână), salariul tarifar (defuncţie) al acestuia va fi de 2 ori mai mic.Trebuie să facem, totodată, o remarcăimportantă, potrivit căreia ziua de muncăparţială sau săptămâna de muncă parţialăpoate fi stabilită atât la momentul angajăriila lucru, cât şi mai târziu (pe parcursulexecutării contractului individual demuncă), doar prin acordul dintresalariat şi angajator.D. Suspendarea contractelor individualede muncă în legătură cu şomajul tehnic,în conformitate cu art. 77 lit. с) din CM alRM, contractul individual de muncă poatefi suspendat prin acordul părţilor,exprimat în formă scrisă, în cazul şomajuluitehnic.în conformitate cu art. 80 alin. (1) dinCM, prin şomaj tehnic se înţelegeimposibilitatea temporară a continuăriiactivităţii de producţie de către unitate saude către o subdiviziune interioară aacesteia pentru motive economiceobiective.Durata şomajului tehnic nu poatedepăşi 3 luni în decursul unui ancalendaristic. Pe durata şomajului tehnic,salariaţii se vor afla la dispoziţiaangajatorului. In afară de aceasta, ei vorbeneficia de o mdemnizaţie ce nu poate fimai mică de 75 la sută din salariul lor debază, cu excepţia cazurilor în care şomajultehnic va antrena suspendareacontractului individual de muncă conformari. 77 lit. с) din CM.In cazul depăşirii duratei şomajuluitehnic pe o perioadă mai mare decât 3 luniîntr-un an calendaristic, indemnizaţiapentru perioada ce depăşeşte 3 luni deşomaj tehnic va fi achitată în mărimeasalariului deplin ca pentru perioada lipseiforţate de la serviciu 3 .Modul în care salariaţii vor executaobligaţia de a se afla la dispoziţiaangajatorului, precum şi mărimea concretăa indemnizaţiei de care beneficiazăsalariaţii în perioada şomajului tehnic, sestabilesc de contractul colectiv de muncăşi de convenţiile colective.Făcînd o generalizare a celor expuse laacest compartiment, putem afirma căsuspendarea contractelor individuale demuncă în legătură cu şomajul tehnicdepinde, în primul rând, de atitudineasalariaţilor 4 . Astfel, dacă salariaţii auposibilitatea de a se angaja temporar (peo perioadă de, cel mult, 3 luni) la o altăunitate, ei îşi pot exprima acordul învederea suspendării contractelor demuncă în temeiul art. 77 lit. с) CM al RM.Dacă salariaţii nu dispun de o astfel deposibilitate, ei urmează în continuare să seprezinte la serviciu, pentru a demonstrafaptul că stau la dispoziţia angajatorului,fn acest caz, salariaţii vor beneficia de oindemnizaţie de şomaj tehnic în cuantumde, cel puţin, 75 la sută din salariul lor debază.(OOФft>Фfl>o

E. Constrângerea salariaţilor de a scriecereri de acordare a concediilor fărămenţinerea salariului. O astfel de practicămanagerială este lipsită de orice suportnormativ şi nu poate fi calificată decât cao măsură ilegală aplicată în privinţapersonalului angajat.Reieşind din prevederile art. 120 alin.(1) din CM, din motive familiale şi din altemotive întemeiate, în baza unei cereriscrise, salariatului i se poate acorda, cuconsimţământul angajatorului, un concediuneplătit cu o durată de până la 60 de zilecalendaristice, în care scop se emite unordin. Aşadar, în cazul dat, iniţiativa în ceeace priveşte acordarea concediului neplătitparvine de la salariat. Angajatorul nu areţ dreptul să acorde astfel de concedii dinI propria iniţiativă.£0 ' ^' ^eP e, 'f ectarea relaţiilor contractuale[ cu salariaţii şi antrenarea ulterioara aI acestora la muncă pe bază de contracteF civile. Este notoriu faptul că legislaţiaI muncii le oferă salariaţilor mai multel garanţii de natură juridică şi socială, cumar fi: stabilitatea în muncă; salariul minimg l garantat de stat; beneficierea de concedii

de un rezultat final concret şi îşi înceteazăefectele ca urmare a recepţionăm lucrăriide către client;- în baza contractului individual demuncă, salariatul este obligat să respecteregulamentul intern al unităţii şi disciplinamuncii, precum şi dispoziţiile şi ordineleangajatorului; în cazul contractelor civile,antreprenorul (prestatorul) dispune de oautonomie relativă faţă de cealaltă partecontractantă, iar răspunderea acestuia faţăde beneficiarul lucrării este civilă (şi nudisciplinară);- salariatul are dreptul la achitarea latimp şi integrală a salariului (nu mai rardecât de două ori pe lună - pentru salariaţiiremuneraţi pe unitate de timp sau în acord;nu mai rar decât o dată pe lună - pentrusalariaţii remuneraţi în baza salariilorlunare ale funcţiei); în cazul munciiprestate în baza contractelor civile,achitarea retribuţiei convenite de părţi seefectuează după recepţionarea lucrării decătre client sau după prestarea serviciilor(în temeiul contractului de prestăriservicii). Achitarea retribuţiei încorespundere cu contractul civil seefectuează numai pentru rezultatul munciiantreprenorului, predat clientului. Cu altecuvinte, prestatorul nu beneficiază desalariu, ci de retribuţie;- în temeiul contractului individual demuncă, angajatorul este obligat să asiguresalariaţilor condiţiile de muncă cecorespund cerinţelor de protecţie şi igienăa muncii; antreprenorul se obligă săefectueze în mod independent şi pe risculsău o anumită lucrare în favoarea celeilaltepărţi. In ceea ce priveşte contractul deprestări servicii, problema asigurăriicondiţiilor de prestare a serviciilor ridicăanumite dificultăţi, deoarece, reieşind dinprevederile art. 973 din Codul civil alRepublicii Moldova (în continuare - CCal RM) 6 , beneficiarul, in cazul in careeste răspunzător, trebuie să amenajezeşi să întreţină în aşa fel spaţiile,echipamentele sau aparatele pe caretrebuie să le procure pentru prestareaserviciilor şi să reglementeze în aşa felprestarea serviciilor care trebuie efectuatesub conducerea şi in conformitate cudispoziţiile sale, încât prestatorul să fieprotejat contra riscurilor pentru viaţă şisănătate în măsura în care natura serviciuluiprestat o permite.Autorul român N. Grigorie-Lăcriţaconsideră, pe bună dreptate, că executarealucrărilor şi prestarea serviciilor pe bazăde contracte civile prezintă o serie departicularităţi, şi anume 7 :a) spre deosebire de legislaţia muncii,CC al RM nu conţine careva condiţiirestrictive cu privire la condiţiile în careprestatorul nu poate desfăşura activitate,precum: vârsta sub care o persoană nupoate fi încadrată în muncă; condiţiile demuncă; interdicţia relativă de a desfăşuraactivitate de către persoanele în zilele derepaus săptămânal ş.a. CC al RM nu facenici o referire la o astfel de categorie ca"timpul de muncă", neexistând nici orestricţie în ceea ce priveşte durata zilnicăa timpului de muncă, modul în care sedesfăşoară munca etc.;b) beneficiarul nu are pregătirea despecialitate şi nu poate să aprecieze nicicomplexitatea activităţii şi nici efortul depusde executant;c) un contract civil se poate încheianumai pentru prestarea unor activităţi carenu se derulează cu regularitate;d) activitatea se desfăşoară, în frecventecazuri, la domiciliul executantului, cumijloace proprii şi în anumite condiţii deconfidenţialitate, precum realizarea uneipagini web, a unui program informatic.In cele din urmă, se cere subliniat faptulOoФSTo

că practicile de optimizare a cheltuielilor blocat acţiunea Hotărârii Guvernuluide personal sunt aplicate pe scară largă şi Republicii Moldova nr. 688 „Cu privire laîn sectorul bugetar. Astfel, la 16 februarie structura şi statele de personal ale2010, Guvernul Republicii Moldova a primăriilor satelor (comunelor), oraşeloraprobat Hotărârea nr. 99 „Cu privire la (municipiilor)" 9 , fără ca aceasta să fieaprobarea limitelor numărului de unităţi de abrogată.personal şi ale cheltuielilor de personal în Spre deosebire de ultimele reglementări,sectorul bugetar pentru autorităţile iniţiate şi promovate de către Guvernuladnunistraţiei publice centrale şi locale pe Republicii Moldova, Hotărârea Guvernuluianul 2010" 8 , care, într-o formă imperativă, Republicii Moldova nr. 688/2003 avea unprescrie conducătorilor autorităţilor caracter de recomandare, primăriileadministraţiei publice să nu admită localităţilor având posibilitate de a angajaemiterea ordinelor sau a altor documente şi alţi specialişti (cum ar fi specialişti îninterne ce presupun maj orarea numărului- implementarea proiectelor, j urişti în cadrullimită de unităţi de personal şi a cheltuielilor primăriilor satelor) ce nu figurau în stateledepersonal stabilite prin această hotărâre, tip de personal cu salarizarea acestora dinAşadar, Guvernul Republicii Moldova a fonduri ex trabugetare.BIBLIOGRAFIE152 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 159-162 din 29.07.03.2Nicolae Romandaş, Eduard Boişteanu, Dreptul muncii. Manual, Editura Reclama,Chişinău, 2007.-P. 254.3A se vedea: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 11 din 03.10.2005(pct.9).4A se vedea pentru dezvoltări: Nicolae Romandaş, Eduard Boişteanu, Ghidul specialistului^ în sfera resurselor umane, Reclama, Chişinău, 2009. - P. 107-109.^ I 5 Nicolae Romandaş, Eduard Boişteanu, Ghidul speciaUstului în sfera resurselor umane,[ Reclama, Chişinău, 2009. - P. 7-8.^ f 6 Codul civil al RM, adoptai prin Legea RM nr. 1107-XV din 06.06.02, „Cartea" S.A.,С j Chişinău, 2002.>*B ţ 1N. Grigorie-Lăcriţa, Prestarea muncii pe bază de convenţii civile, Bucureşti, Editura= I C.H. Beck, 2008. - P. 22-23.3 I 8 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 27-28 din 19.02.2010.9Q. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 116-120 din 13.06.2003.£Prezentat: 17 februarie 2011.£ ; Recenzent: Nicolae SADOVEI, doctor în drept, conferenţiar universitar,,

ÎMBĂTRÂNIREA DEMOGRAFICĂ ÎN R. MOLDOVA:CONTEXTUL NAŢIONAL EXISTENT ŞlEFICIENTIZAREA REFORMELOR ÎN DOMENIULÎMBĂTRÂNIRII POPULAŢIEI ] £Boris GÂLCA, £fdoctor în ştiinţe medicale, ŞT0)şef al Oficiului UNFPA (Fondul ONUОpentru populaţie) din Republica Moldova

Situaţia demografică şisocioeconomics. Populaţia totală aRepublicii Moldova este de aproximativ 4,1milioane locuitori, inclusiv populaţiaTransnistriei estimată la 0,5 milioanelocuitori. Se estimează că între 12 şi 25%dintre locuitorii Moldovei se află înemigrare. In termeni demografici,Moldova, cu peste 14 % populaţie cuvârsta de 60 ani şi mai mult (în Transnistriaaproximativ 17%) este încă una dintre celemai tinere ţări ale Europei; doar Albaniacu 12% populaţie cu vârsta de 60 ani şimai mult este mai tânără. Intre timp, însăRepublica Moldova va îmbătrâni cu oviteză accelerată şi populaţia de vârstăînaintată atinge rata de 35% către anul\ 2050, când va întrece chiar şi ţările• Europei mult mai dezvoltate, cum ar fi, de' exemplu, Marea Britanie şi Suedia, carer ar avea în anul 2050 cea 29 şi 31%,; respectiv, populaţie în vârstă de peste 60;de ani. Până în anul 2050, Albania varămâne cea mai tânără ţară europeană cudoar 26% populaţie de 60 de ani şi mai mult^_ ? Câteva fenomene demografice se aflăg ; în spatele acestui proces de îmbătrânireM ! în Republica Moldova: fertilitatea joasă,^ . mortalitatea înaltă a populaţiei angajate îniZ î câmpul muncii şi emigrarea. Una dintreЯ. I cauzele îmbătrânirii demografice -'о I fertilitatea joasă - este o trăsătură2 If demografică tipică în Europa şi în lume.^ \ Pe parcursul ultimului deceniu, Moldoval a trecut printr-un declin semnificativ al rateiш ; Ш1аи1а^:пигпагшсорШогпа^иит2007g era cu 17% mai mic în comparaţie cu 1997."JS j Rata totală a fertilităţii (numărul naşterilorС j per femeie) a descrescut de la 2,6 în 1969£ I la 1,2 în 2003. Alte două cauze ale^ îmbătrânirii populaţiei fac parte din„prerogativele" adverse ale multor ţări cueconomie în tranziţie. Acestea includ: rataînaltă a emigrării (în creştere) şimortalitatea înaltă printre oamenii devârstă mijlocie, în special bărbaţi. Ambeletendinţe conduc la pierderea rapidă apopulaţiei tinere şi, astfel, se află la bazafenomenului accelerat de îmbătrânire apopulaţiei. Simultan, aceste tendinţe suntcondiţionate de forţa fenomenului adversal depopulării. Pe parcursul perioadei 1997¬2007, populaţia s-a redus cu aproximativ83.000 persoane; acest număr nu includeşi emigranţii care erau în afara ţării deja şiactualmente trec prin procesul de integrareîn cadrul ţărilor primitoare. Conformproiectărilor, până în 2025, Moldova arputea pierde aproximativ 300.000populaţie (aproximativ 7%), iar către 2050populaţia ţării va fi de 2,5 mii.în timp ce în deceniile recente (1981 -2002) durata prognozată a vieţii la naşterea crescut uşor (de la 62,5 la 64,4 ani încazul bărbaţilor şi de la 69,4 la 71,7 ani încazul femeilor), coeficientul general almortalităţii (numărul decedaţilor per 1000persoane-ani) în perioada 1970-2003 acrescut de la 7,4 la 11,9. Semnificativ,mortalitatea este îndeosebi de înaltă îngrupul de populaţie de vârstă mijlocie(productivă) cu vârsta de 30-60 ani.Şomajul şi condiţiile sociale depresiveforţează populaţia tânără să emigreze. S¬a estimat că între 12 şi 25% (de la 400.000la 900.000 persoane) din populaţie apărăsit Moldova. încărcătura de emigranţiconstă din persoane cu vârsta capabilă demuncă care sunt un segment vital al forţeide muncă. Exportul de inteligenţăaccentuează situaţia economică dificilădeja existentă în ţară şi ar putea afectadirect calitatea vieţii persoanelor mai învârstă. De exemplu, a fost estimat că12.000 asistente medicale din Moldova aupărăsit ţara şi au plecat în Italia, Spaniasau Portugalia, în acest mod afectând severcapacitatea sistemului de sănătate publică

şi îngrijire socială de a oferi serviciiadecvate, inclusiv persoanelor vârstnice.Intre timp, o bună parte din produsul internbrut al Moldovei vine din banii trimişi acasăde emigranţi. Astfel, Republica Moldova,alături de Tadjikistan, este ţara cueconomia cea mai dependentă deremitenţe. Remitenţele, în absenţa uneipieţe financiare stabile, nu constituie oinvestiţie semnificativă în economianaţională pe motiv că majoritatea acestorasunt cheltuite pe consum imediat. La felde important este faptul că remitenţele nusunt contribuite nici Fondului Social, ceeace adaugă opresiune adiţională sistemuluide pensii.Emigrarea excesivă afectează în modsever familiile moldoveneşti prin creştereanumărului divorţurilor. Este estimat căaproximativ 42% din emigranţi au lăsat înţară copii fără îngrijirea părinţilor.Persoanele mai în vârstă, abandonate şineglijate de membrii mai tineri ca muncitoriemigranţi ai familiilor lor, sunt deseoriimpuse să-şi ducă existenţa în dependenţăeconomică şi izolare socială.Republica Moldova traversează, deasemenea, un fenomen demograficneobişnuit: ruralizarea populaţiei vârstnicecare este în creştere continuă. Proporţiapersoanelor în vârstă care locuiesc înmediul rural în comparaţie cu numărulpersoanelor în vârstă care locuiesc în oraşeeste în continuă creştere. Tendinţa globalăeste însă opusă: urbanizarea îmbătrânirii.Persoanele vârstnice sunt printre cele maisever afectate de sărăcie, 45% depersoane cu vârsta de 65 de ani şi maimult trăiesc sub limita sărăciei.Provocările majore a populaţiei înîmbătrânire în Moldova. Sistemul depensii în Moldova este formal dintr-unsingur pilon al sistemului de pensionaresolidar, distributiv. Legea cu privire laasigurarea cu pensii de stat în RepublicaMoldova (1990) a stabilit că mărimeamaximă a pensiei nu trebuie să depăşească75% din salariul din perioada de muncăînainte de pensionare. Legea a stabilit, deasemenea, o pensie socială de mărime fixăcare nu depăşeşte 50% din salariul minimdin ţară. Vârsta de pensionare este stabilităla 57 ani pentru femei şi 62 ani pentrubărbaţi. Cu toate acestea, un numărsemnificativ de persoane, în conformitatecu stipulările Legii din 1990, opteazăpentru o pensionare timpurie (diferenţiatîntre 45 şi 59 ani). Unul din obstacolelepersistente din perioada pre-tranzitionalăeste existenţa unui spectru larg debeneficiari de pensii preferenţiale, aşa cumsunt militarii pensionaţi, ofiţerii desecuritate pensionaţi, judecătorii etc. careau dreptul la pensionare timpurie, plăţimonetare adiţionale şi privilegii fiscale.Contribuţiile în Fondul Social suntinsuficiente şi neregulate, ceea ceconduce la deficitul bugetar continuu alCasei Naţionale de Asigurări Sociale(instituţia publică autonomă responsabilăde colectarea contribuţiilor asigurărilorsociale şi plăţii pensiilor şi altor beneficiisociale). Cauzele sunt emigrarea în masăa contribuitorilor potenţiali care sunt lavârsta aptă de muncă; absenţamecanismelor stabilite şi a instrumentelorfinanciare de atragere şi canalizare aremitenţelor spre Fondul Social;dificultăţile existente în momentul de faţăla colectarea contribuţiilor, în special, înariile rurale şi de la persoanele angajate îneconomia informală. Este estimat că pânăla 50% din salarii sunt achitate în cadrulsectorului economiei „tenebre" şi, carezultat, aceste plăţi evită impozitarea destat, astfel restrângând baza financiară aexistenţei schemelor de securitate socială.Situaţia este, în particular, precară arunciCOOo

56осмиЪзо.(V1•а

persoane mai în vârstă neglijate.Dezintegrarea familiilor provoacă surpareatradiţionalei coeziuni între generaţii şierodează baza siguranţei veniturilor şiîngrijirii informale la bătrâneţe. Colapsulunei familii extinse şi declinul valorilorfamiliale în Moldova rezidă în tensionareasistemelor de protecţie socială şi asistenţăsocială.Sănătatea. Provocările de sănătatepentru moldovenii vârstnici includsubnutriţia, costurile înalte pentrutratamentele medicale, în special costurileînalte ale medicamentelor, numărulinsuficient de centre de tratament şireabilitare pentru persoanele în vârstă,calitatea joasă a serviciilor de îngrijire asănătăţii, în special în ariile rurale, şi lipsade coordonare a serviciilor de îngrijiresocială şi medicală. Maladiile cardiovasculareprezintă provocări maj ore pentrusănătatea naţiunii moldoveneşti, dat fiindfaptul că acestea constituie cauza majorăa mortalităţii şi disabilităţilor, îndeosebipentru persoanele apte de muncă şi pentrupersoanele vârstnice. Prevederileserviciilor de îngrijire medicală suntacoperite şi reglementate de sistemul deasigurări sociale şi medicale de stat.Infecţia HIV/SEDA a crescut dramatic înMoldova pe parcursul ultimului deceniu,ameninţând cu creşterea ratei mortalităţiişi aşa înalte şi contribuind la depopulareacontinuă.Capacitatea naţională peîmbătrânire. Entităţile guvernamentalecare se ocupă de politicile şi programeleîn domeniul îmrjâtrânirii include MinisterulEconomiei şi Comerţului, MinisterulMuncii, Protecţiei Sociale şi Familiei,Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională deAsigurări Sociale. Pe lângă acestea, BiroulNaţional de Statistică colectează şiprocesează datele cu privire la situaţiaeconomică, socială şi demografică din ţară.Nu există însă coordonarea şi coeziuneadintre oficiile guvernamentale aparentinterconectate care gestioneazăîmbătrânirea şi problemelesocioeconomice şi demografice. Peparcursul anilor trecuţi, practic, toateoficiile menţionate au trecut prin procesede numeroase reorganizări, deseorinefinalizate, inclusiv pe partea dedistribuire a responsabilităţilor. Adeseori,guvernul este înghiţit de rutina zilnică cevine să blocheze viziunea strategică.In februarie 2007, a fost creată ComisiaNaţională pentru Populaţie şi Dezvoltareîn calitate de organ consultativ pentruoficiul Prim-ministrului. Comisia esteprezidată de un viceprim-ministru,componenţa acesteia constând din oficialide nivel înalt din cadrul diferitelor ininistereşi agenţii guvernamentale, al mediuluiacademic, precum şi din parteneri sociali.Oficiul UNFPA (Fondul ONU pentrupopulaţie) oferă suport tehnic şi logisticpentru secretariatul acesteia. Obiectivelemajore ale Comisiei includ analizatendinţelor demografice şi formulareastrategiilor şi programelor naţionalefăcând conexiunea dintre populaţie şiprocesul de dezvoltare. In pofidasemnificaţiei oportune şi esenţiale a creăriiComisiei, trebuie menţionat faptul căComisia nu dispune de abilitatea de acoordona activitatea diferitelor entităţiguvernamentale care se ocupă deproblemele îmbătrânirii.La moment, Republica Moldova nu areun document de politici strategice îndomeniul îmbătrânirii. Procesuldezbaterilor se află la etapa celei mai buneabordări de dezvoltare a unui asemeneadocument, în contextul versiunii finale aStrategiei Naţionale de SecuritateDemografică sub coordonarea

iMinisterului Muncii, Protecţiei Sociale şiFamiliei. Planurile guvernamentale curenteinclud aprobarea acestei Strategii deja înacest an - cu certitudine, fapt foartesalutabil. Politicile şi programele naţionaleexistente, inclusiv cele în domeniulîmbătrânirii, nu sunt încă bazate pe o analizăcomprehensivă a datelor demografice şieconomice şi, în termeni generali, seelaborează în lipsa evidenţelor. ElaborareaCărţii Verzi a populaţiei RepubliciiMoldova (analiza proceselor demograficeîn perioada 1990-2008), editată cu suportulUNFPA în 2009, oferă un rezultat analiticnecesar elaborării Strategiei Naţionale deSecuritate Demografică,Ca urmare a hipercentralizării, practic,a tuturor sferelor societăţii pe timpul fosteiUniuni Sovietice, Republica Moldova,!alături de majoritatea altor ţări ale fostului, sistem, nu are o instituţie de instruire îndomeniul studiilor demografice şil socioeconomice. Intre timp, absenţaI prognozelor pe termen lung în domeniulI demografic, social şi economic, inclusiv aI prevederilor în domeniul pieţei forţei deg ; muncă, afectează negativ capacitateaсч ; naţională de direcţionare a politicilor careI răspund provocărilor multidimensionale aletl i tranziţiei. De exemplu, prognozeleЯ. I demografice sunt inexistente sau slabe şi'o ţ neconvingătoare. în absenţa proiectărilor2 \ pe termen lung, este imposibilă şi3 dezvoltarea politicilor pe termen lung. Esteîngrijorător faptul că deseori datele cuO) \ privire la emigrare nu sunt exacte şi2 [ controversate."J5 \ Moldova are câteva „nuclee" de]E I dezvoltare a capacităţii de cercetare şi£ j analitice ale îmbătrânirii şi dezvoltării^ populaţiei: Academia de Ştiinţe aMoldovei,Biroul Naţional de Statistică, Institutul deEconomie, Finanţe şi Statistică şi CentrulNaţional de ManagementSanitar al Ministerului Sănătăţii. Potenţialullimitat al ştiinţei fundamentale şi aplicateîn Moldova împiedică cercetătorii naţionaliîn efectuarea studiilor de interes naţionalîn domeniul îmbătrânirii populaţiei şiîmbătrânirii individuale, iar cooperareainternaţională în domeniul populaţiei şistudiilor de dezvoltare, inclusivîmbătrânirea populaţiei, rămâne a filimitată.Totodată, Republica Moldova treceprintr-un deficit de personal calificat îndomeniul îmbătrânirii, practic, la toatenivelele infrastructurii sale naţionale:începând cu oficiile guvernamentalecentrale de cercetare şi instituţiile deinstruire, serviciile şi instituţiile de îngrijireîn domeniul sănătăţii până la lucrătoriisociali din cadrul primăriilor. La bazaacestui deficit se află două cauze majore:exportul de inteligenţă a profesioniştilorcalificaţi şi capacitatea insuficientă ainstituţiilor de iiistruire existente. Deficitulspecialiştilor calificaţi în domeniul asigurăriisociale este deosebit de alarmant, dat fiindfaptul că sistemul protecţiei socialeurmează să întreprindă o reorganizaremajoră. O dilemă tipică în domeniulresurselor umane este că angajaţii mai învârstă nu au aptitudini de utilizare atehnologiilor informaţionale, în timp ceangajaţilor mai tineri le lipsesc cunoştinţeleprivind numeroasele şi voluminoasele legişi regulamente.Recomandări.Recomandările propuse pentruîmbunătăţirea situaţiei descrise şieficientizarea reformelor în domeniu suntorganizate în patru grupuri de elementeesenţiale a fortificării capacităţii naţionale:(1) infrastmcturainstiruţionalâ; (2) procesulde politici (3) cercetare, colectare şianaliză a datelor şi (4)

esursele umane. Recomandările UNFPAconţin propuneri de consolidare acapacităţii naţionale a R. Moldova pentrua răspunde la provocările îmbătrâniriipopulaţiei. UNFPA va asista în continuareGuvernul Republicii Moldova în aces!proces in parteneriat cu instituţiile stataledesemnate. UNFPA va acorda suport înmenţinerea legăturii dintre GuvernulRepublicii Moldova şi alte ţări care seconfruntă cu provocări similare şi care auexperienţă în implementarea programelorîn domeniul îmbătrânirii. De exemplu.UNFPA ar putea ajula ia aranjareaschimbului de informaţii cu alte ţări intranziţie care au acumulai experienţă înînlocuirea sistemului dc pensii distributiv(solidari cu sistemul de contribuţii definite(cumulativ), UNFPA ar putea, deasemenea, să faciliteze cooperarea îndomeniu cu structurile GNU (UNDESA.FAO, OIM, OMS şi Banca Mondială).Schimbul de experienţă şi expertiză arputea fî aranjat intre ţările în tranziţie şialte ţări care implementează un sistemmulti-pilonarde protecţie socială, lafel şisistemul contributoriu depensii, in acest context, UNFPA ar puteaaborda organizaţiile din cadrul sistemuluiONU în scopul explorării aranjamentelorspecifice pentru organizarea şi schimbulde experienţă dintre tarile in tranziţie îndomeniul reformării sistemelor sate desecuritate socială. Sistemul ONU arputeaoferi suport Guvernului în dezvoltarea unuisistem de asistenţă socială eficient.UNI-PA (Fondul ONU pentru populaţie)ar putea asista la promovareametodologîîlorpanicipatorii în activitateaministerelor. în special, la oferirea instruiriiin domeniul meiodologici de evaluaresocială. La tel. UNFPA ar putea asista lastabilirea legăturilor şi parteneriatelor cucentrele străine de cercetare în domeniulcercetării demografice şi populaţionale.Totodată, Guvernul /ministerele trebuie săevalueze beneficiile acestor propuneri şisă priorilizeze paşii următori. Ca urmarea publicării prezentului articol, pot avea locdiscuţii ulterioare referitor lamodaliiaieade asistenţă UNFPA. la solicitarearriinisterelor relevante sau a altor agenţiiguvernamentale.BIBLIOGRAFIE1. Policy and programmes on Ageing in the Republic of Moldova. UNITWUNDESAReport 2008.2. Wolfgang Lut/ "Summary of Discussions and Recommendations for Moldova",Vienna Instituie of Demography, 2008.3. From Red to Gray. The third transition in Щ and CIS. World Bank Report, 2009.4. Demography. Population Association of America, Volume 47, Supplement 2010.5. Population and Development Best Practices in LFCAregion. UNFPA, 2010f>. Ageing overview Moldova. UN I-PA, 2010,7. UNFPA Moldova COAR 2010. UNFPA. 2011.Prezentat: 23 februarie 2011,/•--mail: borisfaiunfpa.org

IMPACTUL CADRULUI LEGISLATIV ASUPRASTATUTULUI FUNCŢIONARULUI PUBLICVasile GHERMAN,director ConsultingSRL „Fragher.Com",masterand la Academia de Administrare Publicăde pe lângă Preşedintele Republicii MoldovaSUMMARYAt the beginning of public administration reforms, one of its main goals wasrebuilding the public service, relinquished to the state service system inheritedfrom soviet times,molding it after public service systems in the West. Thepredominant trend is the decentralization of functions of public administrationreform. It is an increasingly pronounced need to create the necessary legislative. framework for career training of civil servants, with a thorough training,| politically neutral and able to meet promptly and effectively what they have beenf entrusted by virtue of their status, thus , the public service is based on the60 principles of stability, professionalism, impartiality, transparency and efficiency,I designed to meet the demands of society and state in general.O importanţă deosebită în viaţa şi; activitatea instimţ^orainimstraţiei publiceI de toate nivelurile a avut-o Legea] f serviciului public nr. 443-XIII din 4I ? j mai 1995, încercându-se, astfel, să se1 сч î reglementeze multitudinea de probleme dinl ^ l domeniul relaţiilor sociale, care apar înui ! procesul exercitării funcţiei publice. în linii1 ^ I generale, Legea serviciului public a fost> '2 ' acceptabilă, însă cuprindea un şir de. -g l contradicţii. In perioada anilor 1995-2007: 3 f Legea a suferit 23 de modificări. însă şi^ ^ după aceasta situaţia creată în: 2 s administraţia publică şi, mai ales, înî я / domeniul politicii de personal, solicita,s -ţj \ schimbări serioase,i с 1Aflându-se în plină desfăşurare a"g 1 Planului de acţiuni Republica Moldova -T3 Uniunea Europeană, care prevedeaactivităţi privind modernizareaadministraţiei publice şi ridicarea graduluide profesionalism al funcţiei publice, aapărut nevoia unor acţiuni concrete,operative şi curajoase pentru a aducefuncţia publică la nivelul standardeloreuropene.Strategia de reformă a administraţieipublice centrale, lansată în RepublicaMoldova, îşi propune soluţionareaproblemelor din administraţia publicăcentrală, inclusiv şi a celor dinmanagementul resurselor umane.Au fost preconizate mai multe acţiuni,printre care şi adoptarea unui nou cadrulegislativ cu privire la administraţia publicăcentrală şi activitatea funcţionarilor publici.Este vorba de proiectul legii cu privire laadministraţia publică centrală, Legea cuprivire la serviciul public şi statutulfuncţionarului public, Legea privindconflictul de interese, Codul de conduită afuncţionarului public, Hotărâri de Guvernetc.LEGEA nr. 158 din 04.07.2008 "Cu

privire la funcţia publică şi statutulfuncţionarului public" (în continuare"Legea") este acea care reglementeazăstatutul funcţionarilor publici. Statutulcreează un corp al funcţionarilor publici şiasigură funcţionarea sistemuluiadministraţiei publice, indiferent - centralăsau locală, pe baze constituţionale. Legeaare o importanţă deosebită în viaţa şiactivitatea institutiiior adniinistraţiei publicede toate nivelurile, rezolvând un şir decontradicţii care apăreau în activitateafuncţionarilor publici, ce ţin de carierafuncţionarului public, managementulfuncţiilor şi al funcţionarilorpublici, dreptulşi obligaţiunile acestora etc.Pentru prima dată serviciul public esteclasificat ca o activitate de interes public,organizată şi desfăşurată de către oautoritate publică şi care se bazează peprincipiile legalităţii, profesionalismului,transparenţei, irnparţkb'tăţii, independenţei,responsabilităţii şi stabilităţii. Tot în aceastălege găsim noţiunile de autoritate publică,funcţie, funcţionar public şi funcţie dedemnitate publică.Instituirea funcţiilor publice are loc întemeiul actelor Parlamentului,Preşedintelui Republicii Moldova,Guvernului şi ale altor autorităţi publice,emise în limitele competenţei lor, stabilitede Constituţie şi de alte legi. Funcţiilepublice se stabilesc pentru fiecareautoritate publică în parte de cătrepersoana sau organul care are competenţalegală de numire în funcţie în bazaactivităţilor care implică exercitareaprerogativelor de putere publică. Pentruaceasta autorităţile administraţiei publicecentrale de specialitate şi organele dinsubordinea acestora, autorităţileadministraţiei publice locale îndeplinescformularul-tip al statelor de personal înconformitate cu "Metodologia cu privirela completarea şi avizarea statelor depersonal", aprobate prin HotărâreaGuvernului al Republicii Mol do va nr. 201din 11.03.2009 şi îl înaintează spre avizareGuvernului.Conform prevederilor Legii nr. 158 din04.07.2008 "Cu privire la funcţia publicăşi statutul funcţionarului public", fiecarecategorie de funcţii publice se împarte îngrupuri, specificate în Clasificatorul unical funcţiilor publice, aprobat de Parlament.Este de accentuat faptul că la momentulactual, Clasificatorul unic al funcţiilorpublice este aprobat prin HotărâreaGuvernului nr. 151 din 23.02.2001, dar nude Parlament.In Republica Moldova, funcţiile publicese clasifică în 3 categorii.Funcţii publice de conducere de nivelsuperior ca gradele de calificare:- consilier de stat al Republicii Moldovade clasa I;- consilier de stat al Republicii Moldovade clasa a Il-a;- consilier de stat al Republicii Moldovade clasa a IlI-a.Funcţii publice de conducere cuurmătoarele grade de calificare:- consilier de stat de clasa I;- consilier de stat de clasa a Il-a;- consilier de stat de clasa a 111-a.Funcţii publice de execuţie pentrucare se stabilesc următoarele grade decalificare:- consilier de clasa I;- consilier de clasa a Il-a;- consilier de clasa a IlI-a.Considerăm această clasificarenereuşită, ceea ce necesită unelemodificări în lege, deoarece pentru toatecategoriile de funcţii, consilierii sînt de statşi sînt al Republicii Moldova.Managementul funcţiei publice şi alfuncţionarilor publici este de competenţaGuvernului.Autorităţile publice asigură administrareaOiOO&0)

funcţiei publice şi a funcţionarilor publici.Administrarea funcţiei publice şi alfuncţionarilor publici se organizează şi serealizează de conducătorul autorităţiipublice, prin intermediul serviciului resurseumane.Conform legii, evidenţa la nivel naţionala funcţiilorpublice şi a funcţionarilor publicise efectuează prin administrarea registruluifuncţiilor publice şi al funcţionarilor publicişi a dosarelor personale ale funcţionarilorpublici. Fiecare autoritate publică areobligaţia să transmită Guvernului, lacerere, toate datele necesare realizăriiatribuţiilor sale ce decurg din lege. în cazulmtervenirii unor schimbări în raporturile de; serviciu, autoritatea publică, în termen del 10 zile lucrătoare, este obligată să1 comunice acest fapt Guvernului.Modalitatea de administrare a datelor şiĪde transmitere a lor către Guvern,categoriile de persoane care au acces laevidenţa naţională, structura şi conţinutulregistrului funcţiilor publice şi all funcţionarilor publici se aprobă de Guvern.^_ rPentru fiecare funcţionar public,g:autorităţile publice întocmesc dosarcsi ; personal. Dosarul personal conţine^ informaţii despre funcţionarul public şiil despre modul în care acesta îşi exercităЯ. \ atribuţiile. Persoanele care au acces la'o datele cuprinse în evidenţa funcţiilor2 : publice şi a funcţionarilor publici, precum^ şi la dosarul personal al funcţionaruluipublic, au obligaţia de a păstraСОФ . confidenţialitatea datelor cu caracter2 personal.La acest capitol prevederile Legii nu*C ; sunt realizate pe deplin în practică.£ . Direcţia politica de cadre din cadrul^ • Cancelariei de Stat, Ia 27 mai, a prezentatrezultatele implementării Legii nr. 158 din04.07.2008 „Cu privire la funcţia publicăşi statutul funcţionarului public" înperioada ianuarie - martie 2010. Raportulnominalizat este primul document alCancelariei de Stat care reflectă realizărileimplementării noului cadru normativ înserviciul public, folosind statistici şiindicatori de monitorizare. Astfel, pentruprima dată a început să fie efectuatăevidenţa funcţiilor publice şi monitorizareaimplementării procedurilor de personal înaparatele centrale ale organelor centralede specialitate, care urmează a fi extinsăpentru toate autorităţile, concomitent cuintroducerea SIA „Registrul funcţiilorpublice şi al funcţionarilor publici". Pânăla introducerea acestui registru, serviciilorresurse umane din autorităţileadministraţiei publice centrale şi locale lise pune în sarcină şi ca scop dea contribuila efîcientizarea activităţii autorităţiiadministraţiei publice prin implementareapoliticii şi procedurilor moderne în lucrulcu personalul, activând ca subdiviziuneinterioară autonomă (direcţie, secţie sauserviciu), care se subordonează nemijlocitconducătorului autorităţiiadministraţiei publice conformprevederilor Hotărârii Guvernului RM nr.724 din 13.06.2003 „Cu privire laserviciul resurse umane din cadrulautorităţii administraţiei publicecentrale şi locale".Odată cu punerea în aplicare a Legii,printre drepturile stabilite, funcţionaruluipublic i s-a stabilit dreptul de a aveacalitatea de membru al partidelor politicesau organizaţiilor social-politice legalconstituite. De asemenea, el poate săîntemeieze organizaţii sindicale şi să aderela ele, poate asocia în organizaţiiprofesionale sau în alte organizaţii care audrept scop reprezentarea şi protejareaintereselor profesionale.Autoritatea publică este obligată săasigure protecţia funcţionarului public şi a

membrilor familiei lui împotrivaameninţărilor, violenţelor, faptelor de ultrajcărora le-ar putea fi victimă în exerciţiulfuncţiei publice sau în legătură cu aceasta.Pentru garantarea acestui drept,autoritatea publică va solicita sprijinulorganelor abiIitate, potrivit legii. Autoritateapublică este obligată să-l despăgubeascăpe funcţionarul public în situaţia în careacesta a suferii un prejudiciu material saumoral în legătură cu îndeplinirea atribuţiilorde serviciu.Funcţionari lor publici le este recunoscutdreptul la greva însă le este interzis,totodată, să participe la grevele caredereglează funcţionarea autorităţii publicede a cărei activitate depinde asigurareasocietăţii cu bunuri şi servicii de importanţăvitală.Printre obligaţiile generale stabilitepentru funcţionarii publici sunt şi un şir derestricţii care după păreiea noastră încalcăprincipiile serviciului public. Printrcelepotlî enumerate confidenţialitatea în legăturăcu faptele, informaţiile sau documentelede care ia cunoştinţă în exerciţiul funcţieipublice, care conduce la încălcareaprincipiului transparenţei: obligaţiunileFuncţionarului public să se conformezedispoziţiilor primite de la conducătorul săudirect şi de la conducătorul autorităţiipublice în care îşi exercită funcţia publică,având dreptul să refuze, in scris şi motivat,îndeplinirea dispoziţiilor primite de laconducător dacă le consideră ilegale şidacă va putea demonstra acest lucru[funcţionarul public va fi sancţionat sauprejudiciat dacă nu va demonstrailegalitatea dispoziţiilor conducătorului).0 altă problemă la momentul actual estestabilirea incompatibilitâţilor funcţieipublice cu alte funcţii. Conformprevederilor Legii, calitatea de funcţionarpublic este incopatibilâ cu orice altă funcţiepublică decât cea în care a fost numit.Funcţionarul public nu este în drept, sădesfăşoare alte activităţi remunerate cuexcepţia activităţilor ştiinţifice, didactice,de creaţie şi de reprezentare a statului în Isocietăţile economice.Modul de cumulare a activităţii de(reprezentare a statului in societăţile ieconomice cu funcţia publică a fost stabilităprin Hotărârea Guvernului RepubliciiMoldova nr. 109 din 02.02.1999 ,.Cu privirela reprezentarea statului in societăţile 1economice", iar începând cu 12.11.2010 .prin Hotărârea Guvernului RM nr. 1053din 11.11.2010. „Cu pririre la reprezentareastatului în societăţile comerciale". însăcontrar acestor reguli. în organele de jconducere şi control ale societăţilor peacţiuni cu capital majoritar de stat. în afarădc reprezentantul statului. îşi desfăşoarăactivitatea câte 4-5 funcţionari publici, (arăcontracte de muncă, primind diferiterecompense şi indemnizaţii care nu suntprevăzute de legislaţia in vigoare.Funcţionalul public antrenat în una dinactivităţile incompatibile trebuie avertizatde către conducătorul autorităţii publice săabandoneze activitatea. Dacă, dupăexpirarea unei luni de la dala primiriiavertismentului, funcţionarul public nuabandonează activitatea, el este destituitdin funcţia publică. Insa, din păcate, niciunul din funcţionarii publici nu a fost niciavertizat, nici destituit din funcţie pentruincâlcarea acestor prevederi. Considerămcă în acest context în Lege se cer maimulte precizări. Este necesar de stabilitclar ce se înţelege prin contextul acesteilegi prin noţiunea de ..controlată'" şî..subordonată".Perfecţionarea profesională afuncţionarului public este atât un drept, câtşi o obligaţiune a acestuia. In procesul dedezvoltare profesională continuă a

functionanilui public, autorităţile publice auobligaţia de a asigura posibilităţi egalefiecărui funcţionar public lamstruire atâtîn ţară, cât şi peste hotare, diverse formede dezvoltare profesională continuă, cu odurată de, cel puţin, 40 de ore anual, iar odată la trei ani - cursuri de perfecţionare,cu o durată de, cel puţin, 72 de ore. Pentruaceasta, în bugetul anual propriu,autorităţile publice prevăd mij loace pentrufinanţarea procesului de dezvoltareprofesională continuă a funcţionarilorpublici, în mărime de, cel puţin, 2% dinfondul de salarizare.In cazul în care cursurile de dezvoltareprofesională continuă se organizează în. afara localităţii unde îşi are sediulautoritatea publică, funcţionarul publicbeneficiază de compensarea cheltuielilor^ legate de deplasare.Dacă durata formelor de dezvoltare; profesională este mai mare de 90 de zilei într-un an calendaristic, cu excepţia celorurmate pe cont propriu, funcţionarul pubbceste obligat să-şi asume angajamentul că,^_ după terminarea cursurilor saug ' programelor, va activa în serviciul public,

admimstraţiei publice. Fmcţionarilorpublicide conducere de nivel superior nu li sestabileşte perioadă de probă. Durataperioadei de probă este de 6 luni.Procedura de organizare a perioadei deprobă, de evaluare a activităţiifuncţionarului public debutant, drepturileşi obligaţiile lui specifice sunt aprobate deGuvern prin Hotărârea Guvernului RMnr.201 din 11.03.2009. La expirareaperioadei de probă, funcţionarul publicdebutant este confirmat în funcţia publicădacă a obţinut la evaluarea activităţiiprofesionale, cel puţin, calificativul„satisfăcător" sau este eliberat din funcţiapublică dacă a obţinut la evaluareaactivităţii profesionale calificativul„nesatisfăcător". în cazul confirmării înfuncţie, perioada de probă se ia înconsiderare la calculul vecrumii în serviciulpublic.în termen de 10 zile de la confirmareaîn funcţia publică, în prezenţaconducătorului autorităţii publice şi în faţasimbolurilor de stat, funcţionarul publicdepune jurământul.Salarizarea funcţionarilor publici sestabileşte în condiţiile prezentei legi şi Legiinr.355 din 23.12.2005 „Cu privire lasistemul de salarizare în sectorul bugetar",In afară de aceasta în diferite cazuri sefolosesc prevederile Legii salarizării nr. 847din 14.02.2002, Hotărârii Guvernului nr.915din 19.12.1994 „Cu privire la modul deacordare a recompensei materialespecialiştilor confirmaţi (aleşi) încomponenţa Consiliului de administraţie alîntreprinderii de stat" şi ale altor Legi şiacte normative cu privire la salarizareafuncţionarilor publici. Funcţionarul publiceste stimulat pentru exercitarea eficientăa atribuţiilor, manifestarea spiritului deiniţiativă, pentru activitate îndelungată şiireproşabilă în serviciul public. Stimulareafunctionarului public poate fi sub formă depremiu, mulţmnire, diplomă de onoare.Pentru succese deosebite în activitate,merite faţă de societate şi faţă de stat,funcţionarul public poate fi decorat cudistincţii de stat.Stimulările se aplică de către persoanasau organul care are competenţă legalăde numire în funcţie printr-un actadministrativ. Stimulările se înscriu încarnetul de muncă şi în dosarul personalal funcţionarului public.Vechimea în serviciul public includeperioadele de exercitare a funcţiilor publiceîn autorităţile publice menţionate în Lege.în sensul prezentei legi, vechimea înserviciul public se calculează cumulativ,indiferent de întreruperile pe care le-a avutfuncţionarul public în serviciul public. învechimea în serviciul public intră şiperioadele de activitate în calitate defuncţionarpubhc în autoritătile publice careau funcţionat pe teritoriul RepubliciiMoldova până la punerea în aplicare aprezentei legi.In calitate de garanţii sociale Legeastabileşte acordarea ajutoarelor materialeîn vederea soluţionării problemelor socialeşi de trai în conformitate cu legea,beneficierea de pensie în condiţiile Legiiprivind pensiile de asigurări sociale de stat,mdemnizaţii unice conform prevederilorprezentei Legi şi Codului Muncii.După împlinirea vârstei necesareobţinerii dreptului la pensie pentru limităde vârstă, funcţionarul public poate finumit, la decizia conducătorului, pe operioadă determinată, dar nu mai mare de3 ani, m aceeaşi funcţie publică, primindpensia şi salariul conform legislaţiei.Concediul de odihnă anual afuncţionarului public are o durată de 35de zile calendaristice. în cazul în carevechimea în serviciul public depăşeşte 5,OOФSToHI

66о

după audierea echitabilă a funcţionaruluipublic de către comisia de disciplină, întermen de, cel mult, o lună de la dataconstatării faptei. Modul de constituire,organizare şi funcţionare, componenţa,atribuţiile, modul de sesizare şi procedurade muncă a comisiilor de disciplină au fostaprobate de Guvern prin Regulamentulcu privire la comisia de disciplină(anexa nr. 7 la Hotărârea Guvernuluinr. 201 din 11.03.2009). Dupăcercetarea prealabilă, comisia de disciplinăpropune autorităţii publice respectivesancţiunea aplicabilă funcţionarului publicvinovat. Actul administrativ cu privire laaplicarea sancţiunii disciplinare se aducela cunoştinţa functionarului public în termende 5 zile de la emitere, sub semnătură.Actul administrativ de sancţionaredisciplinară poate fi atacat de cătrefuncţionarul public în instanţa decontencios administrativ în modul stabilitde lege.Concluzii şi recomandăriL Legea nr.l58-XVl din 04.07.2008„Cu privire la funcţia publică şi statutulfuncţionarului public" are o importanţădeosebită în viaţa şi activitatea instituţiiloradministraţiei publice de toate nivelurile,rezolvând un şir de contradicţii careapăreau în activitatea funcţionarilorpublici, ce ţin de cariera funcţionaruluipublic, managementul funcţiilor şi alfuncdonarilor publici, dreptul şi obligaţiunileacestora etc. Astfel pentru prima datăfuncţionarul public poate avea calitatea demembru al partidelor politice sau alorganizaţiilor social-politice legalconstituite, poate să întemeieze organizaţiisindicale şi să adere la ele, poate asocia înorganizaţii profesionale sau în alteorganizaţii care au drept scopreprezentarea şi protejarea intereselorprofesionale, are dreptul la grevă.O deosebită atenţie se acordăperfecţionării profesionale a funcţionarilorpublici, evaluării performanţelor acestoraşi răspunderii funcţionarului public.Au fost stabilite clar incompatibilitâţileşi restricţiile pentru funcţionarii publici. Altăproblemă că în practica de toate zileleaceste incompatibilităţi nu se iau înconsideraţie. Şi una din cele la care nereferim este incompatibilitatea funcţieifuncţionarului public cu orice altă funcţiepublică decât cea în care a fost numit.Funcţionarul public nu este în drept sădesfăşoare alte activităţi remunerate cuexcepţia activităţilor ştiinţifice,didactice, de creaţie şi de reprezentarea statului în societăţile economice.Modul de cumulare a acestor activităţi cufuncţia publică a fost stabilită prinHotărârea Guvernului nr. 109 din02.02.1999 „Cu privire la reprezentareastatului în societăţile economice" şi prin„Regulile privind desfăşurarea muncii princumul a funcţionarului public" aprobateprin anexa nr.4 la Hotărârea Guvernuluinr. 201 din 11.03.2009. Lisă contrar acestorreguli, în organele de conducere şi controlale Societăţilor pe acţiuni cu capitalmajoritar de stat îşi desfăşoară activitateacâte 4-5 funcţionari publici, fără contractede muncă, primind diferite recompense şiindemnizaţii în afara celor prevăzute delegislaţia în vigoare. Funcţionarul publicnu este avertizat de către conducătorulautorităţii publice să abandoneze activitateaşi nici nu este destituit din funcţia publicădupă cum prevede Legea.Posibil că aceasta se va schimba odatăcu modificările introduse începând cu12.11.2010 prin Hotărârea Guvernuluinr.1053 din 11.11.2010 „Cu privire lareprezentarea statului în societăţilecomerciale".COOЛSTtaOfi*4ţ>ФSTO.ФO.3"O67

2. Se iau permanent măsuri deperfecţionare a Legii şi adaptării ei lacondiţiile de dezvoltare a societăţii.Aceasta se demonstrează prin faptul cădin momentul adoptării prezentei legi şipână la momentul actual, Legea a suferit7 modificări.3. Prin Lege şi completarea ei au fostprevăzute unele garanţii sociale care facemai atractivă funcţia publică. Acesta esteun mecanism de atragere şi de motivaţiea persoanelor profesioniste în sectorulpublic, concurând, astfel, cu sectorul privat.Consideram necesar de atras atenţiaasupra unor neclarităţi care şi mai mult arputea îmbunătăţi statutul juridic alfuncţionarului public.Consideram necesar de revizuit înI obligaţiile funcţionarului public noţiunea68 \ „confidenţialitatea în legătură cu faptele,j informaţiile sau documentele de care iaI cunoştinţă în exerciţiul funcţiei publice, cuI excepţia informaţiilor considerate deI interes public". Aceasta încalcă principiulI transparenţei.^_ < 1. De asemenea, conform legii,g F funcţionarul public este obligat să seСЧ \ conformeze dispoziţiilor primite de la,_Г : conducătorul său direct şi de la•J I conducătorul autorităţii publice în care' îşi exercită funcţia publică. Funcţionarul'3 public are dreptul să refuze, în scris şi2 ' mobvaLmdepliriiieadisprapjlorprimitedej3 I la conducător dacă le consideră ilegale.Dispoziţia se consideră ilegală dacăф ^ aceasta este în contradicţie cu acteleg I legislative şi normative în vigoare,ţ) i depăşeşte competenţa autorităţiiС [ publice sau necesită acţiuni pe care£ destinatarul dispoziţiei nu are dreptul^ să le îndeplinească. Dacă funcţionarulpublic are dubii cu privire la legalitatea uneidispoziţii, acesta este obligat să comuniceîn scris autorului dispoziţiei dubiile sale,precum şi să aducă la cunoştinţaconducătorului ierarhic superior al acestuiaastfel de situaţii. Funcţionarul public nupoate fi sancţionat sau prejudiciatpentru sesizarea cu bună-credinţă cuprivire la dispoziţiile ilegale aleconducătorului. Ţinând cont de faptul căîn practică este imposibil de demonstratilegalitatea unei dispoziţii, aceste obligaţiiaduc, de regulă, la nerespectareaprincipiilor transparenţei şi independenţeifuncţionarului public în activitatea sa.2. Publicarea condiţiilor de desfăşurarea concursului de la ..Monitorul Oficial"într-o „publicaţie periodică", consideramca factor negativ.3. Organizarea concursului dupăaplicarea modalităţilor de ocupare afuncţiei publice vacante prin promovaresau transfer, după cum prevede art.28 alLegii încalcă principiul transparenţeideschise, precum şi principiul egalităţiiaccesului la funcţiile publice pentru fiecarecetăţean.4. Conform prevederilor Legii,Clasificatorul unic al funcţiilor publice seaprobă de Parlament, pe când în realitateClasificatorul unic al funcţiilor publiceeste aprobat prin HotărâreaGuvernului nr. 151 din 23.02.2010.5. Salarizarea funcţionarilor publici sestabileşte în condiţiile prezentei Legi şiLegii nr.355 din 23.12.2005 „Cu privire lasistemul de salarizare în sectorul bugetar",în afară de aceasta, în diferite cazuri sefolosesc prevederile Legii salarizării nr. 847din 14.02.2002, Hotărârii Guvernului nr.9l 5din 19.12.1994 „Cu privire la modul deacordare a recompensei materialespecialiştilor confirmaţi (aleşi) încomponenţa Consiliului deadministraţie al întreprinderii de stat"şi altor acte normative cu privire lasalarizarea funcţionarilor publici.

Considerăm necesar de unificat acest superior completează fişa de evaluareaspect printr-un act normativ, deoarece pentru funcţionarul public de conducereaceasta conduce la nerespectarea din subordine. Considerăm că aceasta ţineprincipiului egalităţii intre funcţionarii mai mult de competenţa serviciilor resursepublici. umane, cu atât mai mult cu cât problema ^6. Este necesar de modificat procedura sustragerii conducătorilor de la îndeplinirea o.de completare a fişei de evaluare. Ca atribuţiilor de bază este una din problemele %exemplu, conform legislaţiei în vigoare, actuale, existente atât în administraţiafuncţionarul public de conducere ierarhic publică centrală, cât şi locală. %OBIBLIOGRAFIE4ЛActe legislative şi normative1. Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr. 158-XVI din 004 iulie 2008 /Monitorul Oficial nr.230-232 din 23.12.2008/.ST2. Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr. 355-XVI din 23decembrie 2005 /Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.35-38 din 03.03.2006/.Q.Ф3. Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154-XV din 28 martie 2003 /Monitorul | Q.Oficial al Republicii Moldova nr. 159-162 din 29.07.2003/. \ 34. Legea privind societăţile pe acţiuni nr. Н34-ХШ din 02 aprilie 1997 /Monitorul•qOficial al Republicii Moldova nr. 1-4 din 01.01.2008/.5. Legea salarizării nr. 847-XV din 14 februarie 2002 /Monitorul Oficial al Republicii ] 69Moldova nr.50-52 din 11.04.2002/.6. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind punerea în aplicare a prevederilorLegii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionaruluipublic nr. 201 din 11 martie 2009/Monitorul Oficial nr.55-56 din 17.03.2009/.7. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea modificărilor şicompletărilor ce se operează în Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.201 din11 martie 2009 nr. 697 din 05 august 2010/Monitorul Oficial al Republicii Moldovanr.145-147 din 13.08.2010/.8. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea Clasificatorului unical funcţiilor publice nr.151 din 23 februarie 200 l/Monitorul Oficial al Republicii Moldovanr.25-26 din 01.03.2001/.9. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la reprezentarea statului însocietăţile economice nr. 109 din 02 februarie 1999/Monitorul Oficial al Republicii Moldovanr. 19-21 din 25.02.1999/.10. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului cuprivire la reprezentarea statului în societăţile comerciale nr. 1053 din 11 noiembrie 2010/Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.226 din 12.11.2010/.11. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la perfecţionarea profesionalăa funcţionarilor publici nr.845 din 26 iulie 2004/Monitorul Oficial al Republicii Moldovanr. 132-137 din 06.08.2004/.12. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Planului de acţiunipentru implementarea Legii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi

statutul funcţionarului public în anul 2009 nr. 133 din 10 februarie 2009 /MonitorulOficial al Republicii Moldova nr.41 - 44 din 24.02.2009/.13. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Planului de acţiuniprivind analiza funcţională, elaborarea şi implementarea Strategiei de reformă aadministraţiei publice centrale în Moldova nr.711 din 15 iulie 2005 /Monitorul Oficial alRepublicii Moldova nr. 101 din 29.07.2005/.14. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la serviciul resurse umanedin cadrul autorităţii administraţiei publice centrale şi locale nr.724 din 13 iunie 2003 /Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 123 din 20.06.2003/.Monografii, manuale şi alte cărţi15. Platon Mihail, Administraţia publică, curs universitar, Chişinău, 2007.16. Actele legislative cu privire la reglementarea activităţii functionarului public, Chişinău,2009.17. Managementul funcţionarilor publici. Buletin informativ nr. 05.31 mai 2010,* Direcţia politică de cadre din cadrul Cancelariei de Stat, www.rapc.gov.md18. Managementul funcţionarilor publici, Buletin informativ nr. 06.30 iunie 2010,: Direcţia politică de cadre din cadrul Cancelariei de Stat, www.rapc.gov.md19. Managementul funcţionarilor publici, Buletin informativ nr. 08,24 august 2010,Direcţia politică de cadre din cadrul Cancelariei de Stat, www.rapc.gov.md.I Prezentat: 29 decembrie 2010.I Recenzent: Dumitru PATRAŞCU, doctor habilitat în ştiinţe pedagogice, profesor] universitar.I E-mail: fragher@yandex.ru

SUGESTII ASUPRA PROIECTULUI DE LEGE„LEGEA FINANŢELOR PUBLICE ŞlRESPONSABILITĂŢII BUGETAR-FISCALE"Tatiana MANOLE,doctor habilitat în economie, profesor universitar,Academia de Administrare Publicăde pe lângă Preşedintele Republicii MoldovaSUMMARYIn present article the author makes an analysis of the law project "Law ofPublic Finance and budget and fiscal responsibility." It is noted that this lawproject is intended to improve public finance management through a broaderlegislative support. The author noted that Republic of Moldova, in the last decadehave been carried out a series of reforms in public finance management. Thespecifics of the current law project, however, is to strengthen budgetary andjiscal discipline and improving procedures for establishing and implementing thebudget. Author also mentions that although the past decade have been promoteda series of reforms in public finance, improving it still believes that the new lawH% project on "Public finances and budget and fiscal responsibility" is a timely andvaluable document for improving public financial management. While thisdocument contains many strong sides, according to the author, this law projectcan be improved taking into account the comments given by the author, commentson specific articles. These proposals being considered by the institution engagedin the drafting of this law project will improve this document on behalf of the^ I entire society.О KEYWORDS: public finance, budget process, government budget, state budget,state social insurance budget, compulsory medical insurance funds, generali revenue, collected revenue, budgetary and fiscal discipline, budget classification.„ \ Proiectul de lege „Legea finanţelor Este de menţionat faptul că sistemulC'2 ? publice şi responsabilităţii bugetar - bugetar al Republicii Moldova a fost= . fiscale" vine să îmbunătăţească mereu în reformare de la adoptarea Legiii managementul finanţelor publice printru- privind sistemul bugetar şi procesul(Z l un suport legislativ mai amplu. La baza bugetar (1996) şi până în prezent. ŢintaI elaborării acestui proiect de lege s-a aflat reformelor în domeniul managementuluiф 1 Legea privind sistemul bugetar şi finanţelor publice a constituit-o întărirea) procesul bugetar nr. 847-ХШ din 24 mai disciplinei bugetar-fiscale şi a procedurilor£ [ 1996 şi alte acte normative care de elaborare şi executare a bugetului..2 \ reglementează finanţele publice. Guvernul şi-a focalizat, de asemenea,с \ Esenţa managementului finanţelor preocupările şi în domeniul finanţelorg ; publice este de a optimiza cheltuirea publice locale, adoptând Legea finanţelor"O banului public şi de a suplimenta veniturile publice locale în 1998, elaborând o nouă^ bugetare. redacţie în 2003. In domeniul finanţelorPrezentul proiect de lege are o structură publice locale problemele-cheie sunt:şi un conţinut foarte amplu. El cuprinde 8 consolidarea autonomiei financiare locale,titluri şi 85 de articole.delimitarea responsabilităţilor financiare

între administrata publică centrală şi cealocală.In ultimul deceniu a (ost realizată o seriede reforme in domeniul managementuluifinanţelor publice şi anume: a fost aprobatcadrul dc cheltuieli pc termen mediu:bugetele centrale (componente aleBugetului Public National) sunt elaboratepe bază de programe şi performanţă,(ultimul principiu se implementeazăactualmente şi la elaborarea bugetelorlocale); au fost efectuate reforme invederea consolidării sistemului trezoreria!;a fost modernizat sistemul dc controlfinanciar public intern.Toate acesic reforme au avut dreptscop consolidarea şi îmbunătăţireamanagementului finanţelor publice, a fostîmbunătăţită planificarea strategică abugetului pc termen mediu.Dar, deşi multe aspecte alemanagementului finanţelor publice au fostîmbunătăţite, in acest domeniu foartecomplex moi rămân unele laturi care aunevoie de perfecţionare continuă.De aceea considerăm că noul proiectde lege cu privire la finanţele publice şiresponsabilităţile bugetar-fiscale este undocument valoros şi necesar pentruperfecţionarea managementului finanţelorpublice.în continuare, vom încerca să scoatemin evidentă unele laturi forte în opinianoastră, ale acestui document complex.Totodată, ne vom opri. asupra unorneajunsuli. din punctul nostru de vedere,care ar trebui să lie luate în calcul deinstituţia abilitată la îmbunătăţirea acestuidocument.Aprecierit. Acest proiect dc lege este elaboratîn temei In ba/л Legii privind sistemulbugetar şi procesul bugetar nr.847-XIIl din24 mai l°96(cu modificări şi completări)şi urmează a ti ajustat laalte legi şi nonnativecare reglementează sistemul bugetar.2. Proiectul respectiv dc lege face orevizuire a legislaţiei bugetare existente inRepublica Moldova, fiind îmbunătăţită cupracticile altor state în domeniulmanagementului finanţelor publice,3. Nota informativi anexată la acestproiect de lege privind finanţele publiceargumentează necesitatea modificărilor destructură şi de conţinut ale acestuidocument - Legea finanţelor publice.4. Este bine venită introducereaCBTM (cadrului bugetar pe termenmediul, care substituie CO M (cadrul dccheltuieli pc termen mediu), deoareceplanificarea strategică bugetară se face inu numai la partea de cheltuieli, dar şi la 1partea de venituri, adică la tot cadrul |bugetar.5. Este bine că la baza sistemuluibugetar al Republicii Moldova se aliaBugetul Public Naţional, fiind identificattotodată, un nou agregat - BugetulConsolidat Central al Guvernului, constituitdin Bugetul de Stat. Bugetul AsigurărilorSociale de Stat şi Fondurile de AsigurareObligatorie şi Asistenţă Medicală(BSiBASS+FAOAM),fi. Principiile bugetare au fostcompletate cu noi principii pe lângă celetradiţionale:- principiul stabilităţii şi durabilităţiibugetare;• principiul eficienţei şi eficacităţiigestionării resurselor bugetare.7.Suni efectuate modificări încalendarul bugetar (art.43)8, Există indicaţii privind elaborarea, .examinarea şi adoptarea bugetelor locale '(an.54).9. Sunt operate modificări şi privindrepartizarea trimestrială a veniturilor,cheltuielilor şi soldului bugetar în loculrepartizării lunare. Aceste modificări vorcontribui la flexibilitatea executăriibugetelor şi lărgirea drepturilorexecutorilor de buget (ordonatorilor decredite) să îndrepte resursele sprepriorităţi.!(). Toate modificările de structură şiconţinut efectuate în acest proiect de legevor contribui la îmbunătăţireamanagementului finanţelor publice.Totodată, considerăm, că acest proiect delege are. in opinia noastră, şi un şir deneajunsuri, pe care le vom indica şi le vomargumenta mai jos.1. Legea urmează să se numeascăLegea fundamentală* a finanţelorpublice.deoarece ulterior, in baza acesteilegi fundamentale, va Fi elaborată şi Legeafinan|elor publice locale. A doua partea titlului acestui proiect de lege - "..şi

esponsabilităţii bugetar-fiscale"- limiteazătitlul general al Legii finanţelor publice;>artea a doua este o componentă a acesteif egj ca şi multe alte componente. De aceeaconsiderăm că partea respectivă trebuiesă fie omisă.2. Articolul 3 "Noţiuni de bază" trebuiecompletat cu astfel de noţiuni, cum ar fi:- buget bazat pe programare şiperformanţă;- eficienţa bugetară;- eficacitate bugetară;- patrimoniu public;- active financiare.Aceste noţiuni trebuie definite,deoarece ele sunt utilizate în proiectulrespectiv de lege.3. Articolul 14 "Clasificaţia bugetară".Sistemul unic de clasificaţie bugetarăprevede nu numai clasificaţia cheltuielilor,;dar şi a veniturilor, de aceea în cele 5 tipurii I de clasificaţie bugetară trebuie făcută oI distincţie - ce se referă la clasificaţiaf cheltuielilor şi ce se referă la clasificaţia74 ; veniturilor, astfel, clasificatiile stipulate laЛ pct. a); b); c) şi d) caracterizeazăI I clasificaţia cheltuielilor, iar clasificaţiaI surselor, pct. e) - caracterizeazăI clasificaţia veniturilor.I Ar fi fost, de asemenea, bine să seI specifice prin definiţie aceste tipuri, fiecarei % în parte, astfel:^ \ a) clasificaţia organizaţională indică! O l cine gestionează mijloacele bugetare, dej ^ . exemplu, ce minister, ce unitatei \ administrativ-teritorială sau cej k~ instituţie publică;cI \ b) clasificaţia funcţională indică în5 >cc f care sector sau funcţie a statului se vorI jŞ2 I utiliza banii publici (educaţie, ocrotireai л sănătăţii etc.);I 3 I с) clasificaţia programelor - indică\ I ce rezultat se urmăreşte a fi obţinut înŞ

componente ale Bugetului Public Naţional.O deosebită atenţie trebuie acordatăart. 38, deoarece în formula în care esteprezentat în acest proiect de lege, acestarticol diminuează autonomia financiarăa instituţiilor bugetare^ şi a autorităţilorpublice, în acelaşi timp. In continuare, vomargumenta acest punct de vedere.6. Art.38. Veniturile colectate deautorităţile publice/instituţiile bugetareAcest articol ridică mai multe semne deîntrebare neclare pentru autorităţilepublice şi pentru instituţiile bugetare, carevor colecta venituri în bază legală. Şianume: pct.(4) prevede: ''Dacă peparcursul anului bugetar autorităţile/instituţiile bugetare colectează venituripeste volumul aprobat, suma de veniturice depăşeşte volumul aprobat seutilizează pentru finanţareacheltuielilor în volum deplin şi,respectiv, substituie (evidenţiereanoastră) veniturile generale aprobateautorităţii/instituţiei respective ".Pct.(5) prevede: "Veniturile colectate decătre autorităţile/instituţiile bugetarepeste volumele aprobate în buget nuconstituie temei pentru majorareacheltuielilor ".Reiese că veniturile colectate deautorităţile publice/instituţiile bugetarepeste volumul aprobat sunt utilizate pentrufinanţarea cheltuielilor planificate în volumdeplin şi, totodată, ele substituie veniturilegenerale aprobate autorităţii publice/instituţiei bugetare respective, adicăveniturile colectate suplimentar le vorînlocui pe cele din buget. Dacă există soldrămas, ce se va întâmpla cu el ? E deînţeles, că soldul va fi returnat MinisteruluiFinanţelor sau va fi trecut ca sursă definanţare pentru anul bugetar viitor. Adicăîn anul bugetar viitor instituţiei i se vorreduce finanţările din buget cu aceastăsumă (sold).Astfel, prevederile la pct (4) şi la pct. (5)limitează autonomia financiară aautorităţilor publice, a instituţiilor bugetare.Conform pct.(2) al acestui articol,"Nomenclatorul lucrărilor şi serviciilorcontra plată, efectuate şi prestate decătre autorităţile publice/instituţiilebugetare, şi mărimea tarifelor laservicii, se stabilesc de către Guvernsau de către autorităţile administraţieipublice locale, conform competenţelorlor ".Prin urmare, colectarea lor nucontravine legii.Dacă ne referim la "Codulînvăţământului" (proiect), în capitolul VI"Finanţarea şi baza tehnico-materială asistemului de învăţământ", art. 101, la pct.(2) e stipulat: "Sursa principală definanţare a sistemului de învăţământpublic o constituie bugetul de stat şibugetele unităţilor administrativteritoriale".Pct. (3): "Instituţiile publice deînvăţământ pot beneficia şi de altesurse de finanţare... "Pct. (11): "Mijloacele bugetare şiveniturile instituţiilor de învăţământsunt intangibile (sublinierea autorului)şi se folosesc pentru dezvoltareainstituţiei de învăţământ".Prin urinare, aceste surse colectate pot fiutilizate pentru majorarea cheltuielilor.Pct.(13): "Instituţia de învăţământgestionează mijloacele financiarealocate şi disponibile, conformplanurilor de finanţare, aprobate înmodul stabilit, are balanţăindependentă şi dispune de conturitrezoreriale în valută naţională şistrăină, deschise în modul stabilit".Pct. (16): "Instituţia de învăţământsuperior dispune de autonomiefinanciară (sublinierea autorului), aredeschise conturi trezoreriale pentrumijloacele bugetare în unităţileTrezoreriei de Stat".Am exemplificat acest articol pe bazainstituţiei de mvăţământ superior, deoareceaceasta este o instituţie bugetară, la fel şiinstituţiile de învăţământ de alte trepte:Dacă ne vom referi la Legeaînvăţământului, intrată în vigoare la09.11.95 şi care funcţionează şi în prezent,apoi articolul 49 "Autonomiauniversitară" stipulează explicitautonomia instituţiei în diverse domenii, şianume:La pct. 1 al acestui articol se stipuleazăcă "instituţiile de mvăţământ superior potobţine statut de autonomie universitară, înmodul stabilit de Guvern".La pct. 2 se stipulează că "autonomiauniversitară vizează domeniile conducerii,moo3O33•oeo

76осмоЪ0.£(Яс£•о

15 octombrie JVfi5t. RepublicaMoldova ca membru al ConsiliuluiEuropei este obligata sâ respecteelementele autonomiei financiare,expuse în articolul V "Resurselefinanciare ale autorităţiloradministraţiei publice locale ".1. Articolul 46. Consider că articolul 46cu privire la insiiluirea organuluiconsultativ !n domeniul bugetur-fiscalirebuic omis. Suni organe special izate caInspectoratul Fiscal Principal de. Slat(IFPS) şi alte organe abilitate in acestdomeniu, care vor fi interesate, prinFuncţiile care le aparţin, in formareabugetelor la venituri. Dacă în acest organconsultativ vor intra patronii marilorcompanii, ei vor menţine veşnic "cotazero" la venitul lor impozabil şi tot greulva cădea pe salariaţii bugetari (pedagogi,medici, funcţionari publici etc.) ca şi înprezent. Un astfel de organ poate fi creat"ad hoc".ti. La titlul IV al proiectului. Capitolul2 Executarea bugetului venim cupropunerea: la acest capilol consider cătrebuie inirodus un compartimentExecutorii de buget (ordonatorii decredit}- fiind indicate tipurile dc executoride buget, drepturile şi obligaţiile lor._ Conc/uzJiIn general, ucesl proiect de lege esteun document amplu prin sfera sa decuprindere, care inserează obiectivul şiscopul legii, precum şi principiile bugetare,regulile bugeiare, competenţele şiresponsabilităţile (Titlul LII).Tillul 111. Bugetul public naţionalcuprinde toate componentele, relaţiileinterbugetare. bugetele autorităţilor şiinstituţiilor bugetare.litlul IV Procesul bugetar cuprindetoate etapele coerente ale bugetârii -elaborarea, adoptarea, executarea şiraportarea bugetului.Tillul V. Moniloringul financiarspecifică responsabilitatea pentrumonitoringul tinanciar.litlul VI. Controlul financiar publicpune accentul pc controlul financiar publicintern şi auditul public extern.Titlul VII. Răspunderea juridică, careprevede foarte clar responsabilitateaexecutorului de buget. Acest titlu conţineprevederi care vor conduce la iniănreadisciplinei bugetar-fiscale.Titlul VIII. Prevederile finale şitranzitorii indică necesitatea aduceriilegislaţiei în vigoare în conformitate cuprezenta lege şi cu celelalte actenormative.E de menţionat faptul că pe parcursulperioadei de mai hine dc un deceniu inRepublica Moldova s-au desfăşuratrefonne substanţiale în domeniul finanţelorpublice şi al fiscalităţii. Deci nu trebuie sărevizuim radical toi ce avem bun înlegislaţia bugelar-tiscală existentă.Trebuie să examinăm cu atenţie legeaprivind sistemul bugetar şi procesulbugetar (cu modificări şi completări) şi săţinem cont de tot ce am obţinut,îmbunăiâţind-o mereu.Consider că prin acest proiect de lege.îmbunătăţit desigur, vom avea o legislaţiebugetar-fiscal avansată,ГЛOO3зз•ar-oсţŢOCD77BIBLIOGRAFIEl. Proiect. Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale. MinisterulFinanţelor al Republicii Moldova.Ргв&ЯШ: 01 martie 2011.Recenzent: Oieg RALAiS. doctor habilitat în drept, conferenţiar universitar.Academia de Administrare Publică de pe lîngă Preşedintele RepubliciiMoldovaE-mail: tatmanoleiayuhoa.com

TRASATURILE CARACTERISTICE ALE PREGĂTIRIIPROFESIONALE A RESURSELOR UMANE ÎNADMINISTRAŢIA PUBLICĂ DIN SUATatiana TOFAN,doctor în economie,lector universitar superior,Academia de Administrare Publicăde pe lângă Preşedintele Republicii MoldovaSUMMARYProsperity and success in all areas of the United States obtained a relativelyshort period of its history is largely due to the caring attitude towards humanresources. Tlie main object of the personnel process andajare acxeaza the estimateis the best man for the vacant function in a competitive environment and promotionof training and depending on its contribution to the prosperity of the institutionoperating.Cuvinte-cheie: resurse umane, formarea personalului, sistemul de merit,evaluareaperformanţelorProsperitatea şi succesele obţinute deStatele Unite ale Americii în toatedomeniile într-o perioadă relativ scurtă aistoriei sale se datorează, în mare măsură,atitudinii grijulii faţă de resursele umane.Conducătorul american a înţeles foarterepede cât de mult înseamnă personalulprofesionist pentru orice tip de organizaţie,ceea ce a şi condiţionat apariţia şiperfecţionarea unui sistem specific deadministrare a personalului. Conţinutulacestui sistem îl constituie echitatea şidreptatea în posibilităţile de obţinere a unuiloc de muncă şi de a avansa conformcapacităţilor şi volumului de muncă depus.Cheia acestor trăsături în administrarearesurselor umane este sistemul de merit,recunoscut şi aplicat cu diferite modificăriîn toată lumea occidentală. Obiectulprincipal al unui asemenea sistem constăîn achiziţionarea celui mai potrivitspecialist pentru funcţia vacantă în condiţiicompetitive, instruirea şi promovareaacestuia în funcţie de contribuţia sa laprosperarea instituţiei în care activează[2,р.ЗО]. Anume pe un astfel de sistem sebazează activitatea de gestiune apersonalului în serviciul public din S.U. AServiciul public în S.U.A. are treiniveluri: federal, statal şi local (municipal).Aparatul constituie o mare parte apopulaţiei apte de muncă: aproape 3milioane de oameni sunt ocupaţi înadministraţia federală; mai mult de 3milioane - în diferite organizaţii de stat şiaproape 5 milioane de oameni - în regiunişi oraşe, în total -11 milioane.Persoanele oficiale care sunt alese şipoliticienii de rang superior, care suntnumiţi de cei aleşi, la fel ca şi membriiorganizaţiilor juridice, nu sunt funcţionaripublici.Referindu-ne la sistemul de angajare afuncţionarilor publici, vom menţiona că

eglementările reduse privind forţa demuncă în S.U.A. fac ca angajările, dar şidesfacerile contractului de muncă să fiefrecvente şi rapide, atât din iniţiativasalariatului, cât şi din iniţiativa conducerii.Americanii au obiceiul de a-şi schimbafrecvent instituţia în care îşi desfăşoarăactivitatea şi chiar domiciliul, în căutareaa ceva nou şi mai bun. Dacă există oanumită "loialitate", aceasta se regăseştela cel care utilizează forţa de muncă.Investiţia în resursele umane în S.U.A. seaxează, în principal, pe selecţia celor maibuni pe care organizaţia doreşte să-iangajeze.Ca o particularitate a procesului deangajare, pentru organizaţiile din S.U.A.o reprezintă autoritatea pe care o areconducătorul de a accepta sau a respingeun candidat recomandat de departamentulde personal chiar dacă angajările suntcentralizate.Procesul de angajare în instituţiilepublice din S.U.A. cuprinde mai multeetape [3,p.97]. Prima etapă a procesuluide angajare constă în precizarea de cătresupraveghetor a posturilor care în mod realtrebuie ocupate, însoţită de o descriere aacestora. După ce acest necesar depersonal.se trimite la departamentul depersonal, începe etapa de recrutare.Sursele de recrutare pot fi reprezentatede angajaţi calificaţi ce au părăsit instituţia,şcoli, agenţii private de forţă de muncă,organizaţii ale minorităţilor sau serviciullocal al forţei de muncă.Reieşind din specializarea funcţionaruluipublic american, selecţia este, în maremăsură, influenţată de modul de utilizarea metodelor de organizare ştiinţifică amuncii.Se procedează la descompunereafiecărui goi de servicii în posturi sau poziţii.Fiecare post este analizat, se descriusarcinile şi condiţiile în care ele suntîndeplinite, efortul fizic şi intelectual cerut,cunoştinţele şi aptitudinile necesare, naturarelaţiilor cu alte persoane, responsabihtăţileetc.Se ajunge, astfel, ca pentru fiecare postsă se definească metoda de selecţie ceamai adecvată [l,p.203]. Selecţiacandidaţilor cuprinde mai multe fazeconstând în interviul iniţial de triere,completarea cererii, testarea, examenulfizic, consultarea referinţelor şi interviulprivind specificul muncii care urmează afi realizat.Interviul iniţial de triere are ca scopidentificarea oportunităţii folosiriicandidatului în funcţie de pregătirea şiinterviu] de inteligenţă al acestuia. Prinformularea cererii şi depunerea de treirecomandaţii din partea unor persoanestimate şi bine cunoscute în stat, oraş, înfuncţie de nivelul viitorului post de lucru,candidatul furnizează informaţii desprepersoana sa.Testarea măsoară calităţile candidatuluiîn comparaţie cu ceilalţi solicitanţi.Divizarea funcţionarilor publici în S.U.A.în trei niveluri determină necesitatea şicaracterul testelor în momentul angajăriiîn serviciul public. Pretendenţii la posturileînalte din serviciul public nu numai că suntobligaţi să susţină examene, ci şi se alegprin concurs. Candidaţii la posturi de nivelmediu susţin numai examene, în timp cepretendenţii la posturile de nivelul trei nule susţin. Acesta, de obicei, este nivelulfuncţionarilor tehnici, care lucreazătemporar sau cu ziua de muncăincompletă.Conform legii, Preşedintele S.U.A. aredreptul să-i scutească de testare pe uniilucrători de rang superior din serviciulpublic. Aceştia sunt adrninistratorii de rangsuperior, precum şi cei care ocupă posturimo3o3Фăiэ0)3Tt•oс"ŢO

80осмОliФ sЙ|inСIconfidenţiale ori de un nivel tehnic foarteînalt. In state scutirea de examene odecide legislaţia statului sau agenţia, carese ocupă de problemele de cadre în statulrespectiv.Examinarea fizică se realizează pentrucandidaţii consideraţi cu mari şanse de aocupa postul şi vizează identificareaposibilităţilor fizice necesare desfăşurăriiactivităţilor în condiţii de siguranţă atâtpentru candidat, cât şi pentru colaboratori.Referinţele furnizate de către candidatau menirea de a informa conducereaorganizaţiei despre activitatea din trecut,precum şi despre calităţile morale aleacestuia. Interviul detaliat are menirea dea completa şi a corecta informaţiilefurnizate de către candidat în etapeleanterioare. In cazul unei calificăricorespunzătoare şi al acceptăriicandidatului pentru post, uneori acestaeste utilizat o perioadă de probă, de obicei,timp de un an, în care supraveghetorulpentru care lucrează va decide dacă elcorespunde exigenţelor muncii pe caretrebuie să o desfăşoare.Totodată, Congresul S.U.A. le permiteunor departamente de stat să introducăsistemul lor de selectare a cadrelor.Acestea sunt departamentele politiciiexterne, Biroul Federal de Investigaţii şiDirecţia Centrală de Recunoaştere.De menţionat, că politica de selectarea funcţionarilor publici se bazează pe"Actul Pemblton ", adoptat în 1883, carecu unele completări şi amendamente cese realizează şi până în prezent, este legeade bază ce determină selectareapersonalului pentru serviciul public dinS.U.A..Conform acestui act. Preşedintele ţării,de comun acord cu Senatul, numeşte petermen de 6 ani Comisia pentru serviciulpublic ce constă din trei persoane. Sarcinaprincipală a Comisiei este de a verifica, înprimul rând cu ajutorul examenelor nivelulcompetenţei şi calificării pretendenţilor laun post sau altul din serviciul public.Comisia trebuie să supravegheze canumărul şi componenţa funcţionarilor săcorespundă structurii sociale şidemografice a statului, oraşului atât la ni velfederal, cât şi la nivel de stat, cu atât maimult, la nivel municipal. Dar direcţiaprincipală de activitate a Comisiei penlruserviciul public este selectarea cadrelor înbaza unor teste, care, conform legislaţieiamericane, au un "caracter practic".După ce candidatul a fost acceptat, areloc integrarea acestuia în organizaţie,întrucât prima impresie este importantăpentru atitudinea candidatului faţă deorganizaţie, se impune aplicarea unuiprogram de integrare care cuprinde treielemente [3,p.99]:- departamentul de personal va furnizacandidatului informaţii despre noii angajaţi,individual sau în grup;- conducătorul noului angajat îl vainforma despre departamentul şi postul încare va lucra;- după primele zile de muncă, se varealiza un nou interviu pentru a se darăspunsuri la unele întrebări care apar.Integrarea trebuie să favorizezesentimentul de apartenenţă la organizaţie.Vorbind despre formarea personaluluidin administraţia publică americană, putemconstata că nu există un sistem unic ce arasigura sporirea calificării colaboratorilorserviciului public.însă, în multe situaţii, angajaţii au nevoiede o pregătire suplimentară pentru muncăpe care o vor desfăşura, de aceea, înautorităţile administraţiei publice dinS.U.A. sunt utilizate, în general,următoarele forme de pregătire:a) ucenicia, folosită pentru activităţile

care necesita о perioadă mai lungă depregătire in vederea obţinerii unor abilităţispecifice de înalt nivel. în astfel de situaţiinoul angajat va lucra sub supraveghereaunor persoane de înaltă calificare;b) pregătirea în afara locului de muncăpresupune învâ|area unor metode demuncă in condiţiile similare locului demuncă, dar în afara departamentului încarcva lucra;c) pregătirea la locul de muncă, atuncicând angajaţii vor fi îndrumaţi desupraveghetor sau de un instructor specialin atelierul sau biroulîn care va lucra;d) pregătirea în şcoli specializate princursuri ţinute iu afara organizaţiei care vorpreceda pregătirea în cadrul organizaţiei.Astfel. în S.U.A. există mai mult de 8 miide centre ce au dreptul să dea diplome destudiî superioare repetate (două), studiispeciale, de căpătare a unei calificări noipe ba/e comerciale. Se propun diferiteforme de studii: de zi. fără frecvenţă, serale,de scurtă durată şi altele. Cele mai deprestigiu sunt şcolile de drept, business,administraţia de stat şi sunt formate pelângă universităţile de prestigiu din S.U A-Desigur, aceste forme de pregătireprofesională sunt specifice mai multpentru personalul tehnic angajai înorganele administraţiei. Pentruconducătorii verigii medii şi superioare, pelângă cele menţionate mai sus. o mareimportanpi au conferinţele organizate deuniversităţi şi centre de ştiinţă,simpozioanele finanţate parţial deprograme ale departamentuluicorespunzător, în cadrul cărorapanicipanţii sunt familiarizaţi cu ultimelerealizări ale ştiinţei în domeniul profesai.[4.P.1541Formarea profesională a personaluluireprezintă o sarcină permanentă aautorităţilor publice, astfel că axri buţia debază a departamentului de personal dincadrul acestora este să asigure pregătireacontinuă a tuturorangajaţilor, nu numai acelor nou-veniţi în organizaţie.Evaluarea performanţelor funcţionarilorpublici are loc prin testarea acestora, cele permite trecerea la o funcţie mai înaltă,în această direcţie serviciul federal de statasigură posibilităţi enorme: anual seeliberează 180 mii de locuri de muncă inlegătură cu pensionarea sau demisionarea.Cu atât mai mull cu cât anual se formeazăcâte 120 mii de locuri noi de muncă. Infiecare an. până la 200 mii de funcţionariprimesc instituiri noi, până la 30 mii sunttransferaţi dintv-un departament in altul.Aceste transferuri includ aproape 20% deanga jaţi în domeniul dat,Anual (în unele departameme • lajumătate de an), pentru funcţionari seorganizează o testare după sistemul de 5puncte (5-4 puncte primesc 80% dinfuncţionari; 3-2 puncte - 19%; 1 punct -1 %).In cadrul atestării se ia în consideraresporirea nivelului profesional şi alcompetenţei, de rezultatele sale depindacordarea primei (de la 5% până la 20%din salariul anual) şi determinarea gradaţieidiferenţiate intre categorii (în total fiind 10.fiecare are dreptul la 3% dc adaos lasalariu). [4,p. 157]Promovarea reprezintă avansareaangajatului într-un post mai bun, cu maimulte responsabilităţi, care reclamă calităţisuperioare şi asigură un statut mai înalt,în cadrul serviciului public din S.U.A.promovarea are la bază calităţile, nivelulde pregătire şi vechimea personalului.Conducerea autorităţilor administraţieipublice consideră că abilităţile, calităţile şinivelul de pregătire trebuie să constituiefactorul determinant în pri*movare, în timpce sindicatele consideră vechimea ca bază

a procesului de promovare. Dar plasareaaccentului pe vechime în procesulpromovării reprezintă, în opiniaspecialiştilor americani, o restricţie pentruresponsabilizarea angajaţilor pentrurezultate. De aceea, vechimea este luatăîn considerare în promovare numai atuncicând celelalte criterii privind nivelul depregătire, calităţile a doi sau mai mulţicandidaţi sunt sensibil egale. Tinerii carese dovedesc superiori unor angajaţi mai învârstă vor fi preferaţi pentru promovareîntrucât aceasta este considerată ca orecompensă pentru cei care îşi dezvoltăcalităţile şi care desfăşoară o muncă maibună.BIBLIOGRAFIE1. Androniceanu, A., Management public, Editura Economică, Bucureşti, 1999,pag.203.2. Bivol, E., Sistemul de merit în administrarea cadrelor în S. U.AJI "AdministrareaPublică", 1995,nr.4,pag.30.3. Burduş, E., Management comparat, Editura Economică, Bucureşti, 1998, pag.97-99.4. Smith, N., Employee Development Methods// Employee Training andDevelopment in the Public Service, Chicago, 1970, pag. 154-157.Prezentat: 24 februarie 2011.Recenzent: Ecaterina BARBAROŞ, doctor în economie, conferenţiaruniversitar, Academia de Administrare Publică de pe lângă PreşedinteleRepublicii Moldova.E-mail: tatianatofan@yahoo.com

84TEACHING CONTENT AND LANGUAGE IN ESPCLASSESAna GOREA,doctor in Philology, associate professor,Head of Applied Foreign Languages Chair,Academy of Public Administration under thePresident of the Republic of MoldovaREZUMATPredarea Englezei pentru Scopuri Specifice (ESS) este un domeniu curentin metodologia predării limbilor străine, care devine din ce in ce mai populargrafie faptului că cunoscătorii de limbă engleză doresc sa-şi aprofundezecunoştinţele pe care deja le posedă într-un domeniu specific profesional. Cupărere de rău, piaţa de carte nu oferă manuale de limbă engleză în astfel dedomenii ca administrarea publică, relaţiile internaţionale, managementul. Astfel,profesorului îi revine sarcina de a selecta, planifica şi preda engleza profesionalăcu maximum de beneficiu pentru masteranzi. In afară de aceasta, profesorul se; confruntă cu întrebarea: la ce să acorde mai multă atenţie - conţinutului lingvistic' sau celui tematic; cum să realizeze obiectivele lingvistice; cum să formezemasteranzilor deprinderile de utilizare a cunoştinţelor lingvistice etc. ArticolulI de faţă propune metode de lucru cu textul specializat şi găsirea unei balanţe\ între predarea conţinutului tematic şi celui lingvistic pentru a forma masteranzilordeprinderi necesare de a funcţiona şi a utiliza eficient limba străină in contextulprofesional în care vor activa.ОMany peopl e around the world use the learning, teaching English through content,English language in their jobs. Their immersion, etc. In recent years, ESP hassuccess or failure may depend on their gained recognition for its potential toability to communicate fluently, to read the address students' language and contentо latest scientific and technical international needs.publications in English, to correspond by Teaching in a content-based context theз e-mail, in short, to possess proficient instructor is faced with several challenges:о.language skills. For this reason, the foreign Should a commitment be made to contentg I language instruction of the students at teaching/learning as well as language

to teach? Should the curriculum beapproved? What methods and techniquesshould be used in ESP? All of thesequestions require extremely careful andresponsible consideration.The challenge at the top of the list ishow to find an appropriate balancebetween the language and (he content tobe taught. This issue is of majorimportance because if we focus on contentwe neglect the systematic attention tolanguage; if we focus on language we paylittle attention to professional content.What should the alternative be? How toincorporate both in our curriculum? Inorder to answer these questions, we needto refer to what is our main instructionalgoal in the given educational setting. Whatknowledge, what skills and what types offinal creative products do we expect ofour students?The first thing to clarify is who ourstudents are and what their long termneeds are. Do they need to communicatein a professional setting, do they need tobe able to make reports and presentations,do they need to be able to read specializedtexts and correspond by e-mail? Thesecond in priority question to be answeredis what their level of language proficiencyis. And the third, which is of paramountimportance, is what resources are at ourdisposal. After we have answered all thesequestions, we may start designing thesyllabus in such a way as to reflect theanswers to the questions above.The master degree students at theAcademy of Public Administrationdefinitely need all the enumerated aboveskills. The job market of today is highlycompetitive and in order to find a wellpaidjob, the knowledge of a foreignlanguage is on the top of the list of eligiblecriteria. The level of our master degreestudents' language proficiency may varyfrom low intermediate to high intermediateand even advanced. But even though theyare advanced in their knowledge of thelanguage, they still need to cover the topicsincluded in the curriculum, which isdiscussed and approved by the membersof the chair.Because our book market does notoffer ESP books in the various fields ofour students' qualifications (InternationalRelations, Public Administration, PublicManagement, Constitutional andAdministrative Law), teachers areconfronted with the task of selectingadequate teaching materials on their ownto suit the needs of the students. Due tothe wonderful invention, the Internet, thisis not impossible. Yet, it is not an easy taskThe selection itself requires a lot of time.What we have to look for is specializedreading texts to which we will furtherpropose tasks to be fulfilled by thestudents.A specialized text is considered a nonliterarytext designed for use in a specificfield or discipline such as science,technology, health care, business,administration, etc. The text usuallycontains terminology and conceptsparticular to the field and followsconventional formats. The purpose ofspecialized texts is primarily informative.The specialized text is often a vehicle ofresearch, instruction, clarification, ordissemination of information. A goodspecialized text will be of interest to thestudent as long as (he text is relevant andresourceful enough; the students willimprove their skills and abilities, and willbe able to exchange useful informationduring discussion classes and create abank of resourceful terms in several fieldsof activity.

86осмоЪэО.«9>Съ•о

should stimulate critical thinking while thereader interacts with the text, so that laterhe/she is able to analyze, synthesize andinterpret what has been read and learnt.One category of tasks, let usconventionally call them language tasks,can be fulfilled by understanding andrecognizing only specific sentences,phrases, or key words of the text. Thelearner does not necessarily have to reador understand the entire text but must beable to identify those parts of the readingreferred to in the task. For the fulfillmentof such tasks the learner depends on thelanguage knowledge (vocabulary andgrammar). Another category of tasks,content tasks, require from the learnerthe reading of the entire text and theintegration of the information found indifferent parts of the text.Some techniques frequently used forthe first category of language tasks willinclude: determine the meaning of wordsfrom context, find referents, observe theusage of connectors, restate or paraphrasespecific information, answer factualquestions, recognize definitions, recognizecomparison-contrast relationships,recognize classification, recognizesequence (process and chronology),recognize cause-effect relations, recognizefact-hypothesis, recognize description,identify the function of the text, etc.The second category of content taskswill require from the students to analyzethe information, to transcode informationfrom the text to a graph or diagram, toverbalize the graph, to compare andsynthesize ideas in two similar in contenttexts, recognize textual inconsistencies,draw conclusions and/or infer fromexplicit information, predict from explicitinformation, recognize topic sentences ofparagraphs, recognize the thesisstatement, recognize the main idea,recognize author's purpose, comment thetide, suggest a title, identify source and/ortype of the text, identify intendedaudience, recognize the tone of the author,draw conclusions and/or inferences fromimplicit information, infer what preceded,predict what follows from implicitinformation, make analogy between theinformation in the passage and a newsituation, write an essay on the text, makea presentation to express your personalopinion, etc.Below I give several examples oflanguage and content tasks designed forthe students of International Relationsdepartment, as well as some samples oftheir creative work. The language tasksdeal primarily with the understanding ofthe vocabulary units and less withgrammar, which in the case of the Englishlanguage is not so complicated.Determine the meaning of words fromcontext. This task is especially effectivewith apparently familiar vocabulary thatvery often students overlook. The primarymeaning of the verb 'to move' means 'tochange place or position', while in thefollowing context "The NATO alliancemoved Thursday toward resumingformal relations... " [2] has the meaning'to make a formal proposal'. Themeaning of 'to gear' is 'to equip withgears, to adjust or adapt'. Knowingthese meanings it is not difficult to explainwhat is meant in the context "The StateDepartment is geared more towards theSecretaty than the White House" [4].So, in the case when students read quickly,they may not get into the details of themeaning if not paid attention to. As aconsolidation exercise for the givenvocabulary I hand in to students wordcards with the learned vocabulary and askthem to give their explanations of thewords as used in the text.Special attention should be paid to themeaning of phrasal verbs and idioms. Theliteral meaning of the verb 'to shy "is'tomove suddenly as from fear', while the3С

phrasal verb to shy away' means 'toshrink from', as well as 'have misgivings(doubts) about', which is contained in thefollowing context "While not shyingaway from the serious differences ofopinion... " [2].The meaning of the idiom 'a long shot'in the sentence "Membership in the EU- a long shot in the best of times - nowlooks more unlikely than ever" [6]means 'a possibility with little changeof success". In the sentence "It takesonly a back-of-the-envelope calculationto see that it would be possible to doartificially what the mountain didnaturally" [3], the idiom back-of-theenvelopecalculation refers to roughcalculations that test or support ahypothesis. It originates in the practice ofquickly jotting down calculations on thenearest available piece of paper, such asthe back of an envelope, a napkin.Find referents. This is a kind ofexercise that helps students see thecohesion in a text. In the sentence 'Woone can question the secretarydesignates leadership potential forbreaking through encrusted patterns orher formidable presence in anegotiation " [4], no name whatsoever isgiven in the text, but knowing that thenewly elect secretary is Hilary Clinton andseeing the feminine pronoun, the studentsapply this knowledge and understand whothe referent is. Not less important is forthe students to observe the use ofconnectors in a text, which alsocontribute to its logical and sequentialorganization.An efficient exercise is paraphrasing.A paraphrase is a restatement of anotherperson's ideas using our own words. Suchexpressions as 'enduring influence', 'theconcept permeated', 'he was reared inpoverty', 'was compiled by his disciples','concern for virtue rather than wealth','the two cornerstones of his system', etc.,taken from an article about Confucius,need to be paraphrased when studentswrite summaries in their own words.Paraphrasing can be done in several ways:by asking students to look for synonymsof the key words they underlined in thetext to be summarized, for example'lasting' for 'enduring, 'spread' for'permeate', 'broughtup' for 'reared', etc;by asking students to change word formsor grammatical structures. For example,the phrase 'was compiled by his disciples'can be converted from passive into anactive voice sentence 'his disciples puttogether', etc. Another way to paraphraseis Tell a Friend method. In this case thestudent focuses on the meaning of thepassage and finds a completely new wayto explain it in a short form.Comment on the meaning of thestatements. The commentary on themeaning of statements rather oftenrequires knowledge of the historicalbackground, or looking for additionalsources to clarify the meaning, especiallyif this is a culturally oriented text. Suchstatements as the following serve asexamples "Beltway system of leak andinnuendo" [6], "They toiled insweatshops and settled the West" [7],"Our Founding Fathers", 'a greatAmerican, in whose symbolic shadowwe stand today'. These may beabsolutely clear to any American, as forthe Moldovan student the teacher willhave to provide the necessary explanation.Besides its literal geographical meaning asa beltway that encircles a city, 'inside thebelrway' is a phrase used to characterizeparts of the real or imagined Americanpolitical system, issues that occur in

Washington, the capital of the USA. It ismeant to invoke matters that are importantprimarily within the offices of the Federalgovernment, its contractors, lobbyists, andthe media which cover them. The phrase'beltway system of leak and innuendo' isa form of metonymy meaning that someimportant news may get outside the'Washington Beltway' and become knownto the people at large, thus creatingpossibilities to gossip. The Moldovanstudent should also be explained that by'our founding fathers' are meant thepolitical leaders and statesmen whoparticipated in establishing the AmericanIndependence by signing the Declarationof Independence on July 4, 1776. In hisspeech "I have a Dream" by 'a greatAmerican, in whose symbolic shadowwe stand today \ Martin Luther Kingmeant Abraham Lincoln, the 16 lh presidentof the USA, and the fact that the peoplewho participated in the March onWashington of 1963 as part of the civilrights movement, gathered in front ofLincoln's memorial in Washington.Interpretation of meaning. Very oftenthe use of specific vocabulary unitsrequires not just understanding theirmeaning, but also their interpretation forthe given context. For the article Team ofHeavyweights, [4] students will be askedsuch questions as: How do you understandthe 'maxims of conventional wisdom' inparagraph 1?; What is meant by'constellation' in paragraph 2'?; explain thephrase 'the challenge of distilling orderout of a fragmenting internationalsystem'' in paragraph 2; comment on theconclusion Kissinger makes in paragraph 12.Recognize the thesis statement. Thethesis statement in a speech or essaycontains the main points the speaker orwriter will make. So, students are directedto observe these main points in the firstparagraphs. In the lecture delivered byU.S. Ambassador Michael D. Kirby at theAcademy of Public Administration on thetopic "My thoughts on the place ofMoldova in the world ", students identify ithe following thesis statement "We aretalking about Moldova's place inEuropean history>, European civilizationand European culture, and within theidea and ideals we call Europe." Thepoints that the Ambassador developsfurther in the course of his speech are:Moldova's place in European history,civilization and culture and what theMoldovans have to aspire for in regardsto joining the European Union. Identifyingthe thesis statement helps the studentorganize his own thoughts while makingthe summary or when commenting on thegiven text.Comment the title. The title "TheBreadbasket Becomes the Basket case",which has the following summary"Ukraine's president was onceconsidered a hero. But his country hasspiraled into chaos and despair" [6]needs special interpretation. Breadbasketis referred to a country or region whichbecause of richness of soil andadvantageous climate produces anagricultural surplus which is consideredvital for the country as a whole. Basketcase initially was a British slang for aquadruple amputee during World War I,while at present it also stands for amentally-ill person or a badly runorganization. In the given title it means abadly run country by the then-presidentViktor Yushchenko. The title of the articleTeam of Heavyweights by Henry A.Kissinger can be easily understood in thecontext of the English language. The titleof the Russian translation of the article is3%\ 2чi Фо3ft)СоФг*Ф«9

9*осмоБзо.(всоьтз

the priorities of the youth developmentprograms, young people continue to becompelled by the impossibility of having afavorable framework for their activities,considering the violation of Lights to freeeducation, to decentliving, to secureeconomic activity, to free speech, that mustbe heard and taken into account, right to agood job, pointing out that authorities andolder generations are deaf to the wishesof young people, and blind to their effortsof supporting the developmentsociety, proclaims solemnly.In the name of all representativesof ourthe young generation in the Republic ofMoldova, in the virtue of universal humanrights, and in front of the whole world, theYoung People from the Republic ofMoldova are independent, free to claimtheir rights, which are the foundation forthe active involvement in the advancementof spiritual and material life of our society.The New Generation is the keeper of thetraditional values of our nation.ofIndependent Young People from (heRepublic of Moldova, declare that they areready to have a continuous constructivedialogue with the other generations in thecouulry and abroad, as well as with theauthorities of the Republic of Moldova, inorder to ensure the positive dynamics ofsocial progress.So help us god!Adopted in Chişinău, hy the YouthOrganization "NEW GENERATION".This kind of a task is not just demandingstudents to fulfill a creative task in orderto use language ski I Is and кnowlcdghe,buralso gives them skills of drafting adeclaration following a sample structureas future civil servants.As follow up of discussing andanalyzing Martin Luther King's speech "Ihave a Dream" students are asked 10write and deliver their speeches on thesame topic and use some of the eloquenltechniques and figures of style likeM.L.King does, such as repetitions,metaphors, similes, allusions, quotations,etc. Below arc included two suchspeeches composed by MarinaMelclskaya and Natalia Mocanu fromgroup 114 Rl."I have a dream."Today it is up-to-date to talk aboui theorpbans' state in our modem developedworld. And I address my speech toeveryone - the authorities, differentorganizations, to all people in our countryand beyond its borders.How difficult is it to be an orphan? Toknow this we must ask the orphanchildren. How difficult is it to be unlovedchildren? We can only imagine that, as it'sso customary torus to hear: "My child, Ilove you!"Children are wonder deeds fromheaven. Their purity makes them littleangels that will make your day verycolorful. Their enthusiasm makes you feciyou're in another world!Fiveryone knows that children willalways accept you for who you arc,regardless of your physical appearance,economic status and so on. Why can't weaccept them? Why can't we make thcirdream come true, give them love?! Andwhy must they be so alone and unloved?In our daily life people forget about theexistence of such poor children, F.veryday (in most cases) ihc orphans are in thecaptivity of social indifference, at worsiin the captivity of human atrocity. And theycan't slop it. "Children are one third ofour population and all of our futurc"( SelectPane! for the Promotion of child health,19RI). In spite of that, currently, childrenwho are abandoned, become unprotected.

9*осмоъза.л££фс1•о

I have a dream that people won't spend depends on the wise planning of thethe precious time asking "Why isn't the instructor in which he/she should includeworld a better place?" The question to ask the topics to be taught by carefully selecting 3is "How can I make it better?" To that the minimal needed terminological \ &there is an answer. vocabulary and incorporate it with \ £.I have a dream: to promote peace in language content adequate to the j Оthe relations between states, because proficiency level and the needs of the given j -t,"Peace is not something you wish for; It's group of learners. 1 3something you make, something you do, Concluding, I would like to point out that f «Й.something you are, and something you give when we teach in an ESP setting we j Оaway."should remember that language is a j ft»Writing and delivering their own medium for learning content and content j ^speeches develops in students language is a resource for mastering the language. ~«abilities and competences, as well as their Our task is to select authentic texts and Icivic attitude to current issues that create tasks for classroom use that will j 2predominate in the local or world incite the interest of the learners in such a j 2.community. I must say that I tremendously way that they will wish to excel in their j ц\enjoy listening to themendeavor of conquering new linguistic ! jj"The success of integrating content and knowledge and professional competence, j g 1language in ESP instruction primarily I

FACILITĂŢI ÎN PROCESUL DE CREARE A UNUI SITEPENTRU NEPROGRAMATORITeodora GHERMAN,doctor în ştiinţe pedagogice,Academia de Administrare Publică,de pe lângă Preşedintele Republicii MoldovaSUMMARYThe building of a web site represents the first step towards virtual presence,the same for public institutions and public figures as for big companies, mediumsizedand small businesses. It offers advantages in the fight for online presenceand online information, the opportunity to make known their services and productson a new market, which is în continuous development .The sites facilitate the promotion of online services, provide the implementationof feedback. They are suitable for young entrepreneurs as well as for establishedinstitutions în the field of business, who want a better image, or extension toInternet communication services and products offered.941. Site-uri specializate în creareapaginilor Web (site-urilor)' în Internet există o diversitate de siteuri,care ne pot sugera o idee cu privire la'• viitorul nostru site, mai mult, ne oferăi modele şi facilităţi referitor la structura? \ sile-ului, amplasarea informaţiei, harta site¬:ului etc. în acest articol vom crea propriul^ î site cu ajutorul unor site-uri specializate,j \ anume în prestarea unor astfel de servicii.^ Ş Este suficient să studiem oferta unor*2 [ site-uri, care sunt dotate cu instrumentele2 l specializate necesare şi oferă asistenţă3 i pentru crearea unor site-uri de nivel^" i satisfăcător.g j Site-ul cifnet www.cifnet.ro oferăa j informaţii ample despre paşii care urmeazăsă-i efectuaţi în procesul de elaborare asite-ului. Mai multe adrese de site-uri cuservicii similare:ЛСITJ

-un tell-a-friend pentru site-ul nostru;-listă a domeniilor expirate, care estefoarte utilă când dorim să închiriem unnume de domeniu).Tot la capitolul facilităţi mai putemmenţiona că există diverse site-uri cu oofertă bogată de Flash-uri gratuite.Acestea conţin o serie de pagini, butoaneşi meniuri Flash pe care le putem descărcaşi aplica în site-urile noastre:-www.webpapedesign.com;-www.flashDUttons.corn;- www, freeflashintros.com.însă puţine site-uri sunt cu adevăratgratuite.Logo'-ul este un element indispensabilal site-ului. El este alcătuit dintr-un sloganşi o siglă, care trebuie să fie uşor dememorat şi să poată fi folosit în mediilepublicitare. Pentru a ne inspira în privinţaunui logo sau pentru a realiza un logoprofesional, ne putem adresa site-urilor demai jos, unde putem găsi textură, culoripentru fundal, butoane etc.:- vvww.flamingtext.coin:- www.cooltext.com:- www.3dtcxtmaker.com.Site-ul www.freeflashlogos.com oferăgratuit accesul la un generator on-line delogo-uri, dacă inserăm în site-ul nostru unlink către acesta. Deseori, aceste facilităţisunt oferite numai pentru o perioada, dupăcare devine accesibilă doar plătitorilor. Nudemult şi condiţiile dela www.flashbuttons.com includeaufacilităţi gratuite, după care secţiuneaprincipală a devenit accesibilă doarabonaţilor.Aspectul site-ului sau logo-ului maipoate fi realizat şi prin Favicon 2 . UnFavicon este o imagine multirezoluţieinclusă aproape pe toate site-urileprofesionale, care oferă webmaster-uluiposibilitatea de a promova site-ul, princrearea unui aspect personalizat în cadrulbrowser-ului vizitatorului. Cu ajutorul siteuluiwww.favicon.com ne putem realizagratuit un favicon pentru site-ul nostru.Un factor foarte important pentru unsite modern reprezintă feedback-ul cuvizitatorii-viitori clienţi, Interactivitateanecesită inserarea unor formulare înpaginile site-ului, prin intermediul căroraputem primi comenzile clienţilor, putemacumula date despre aceştia. Astfel defacilităţi sunt oferite de:vv ww.hotscripts.com,www.eternalmart.com,www.bignosebird.com,installer.com etc.www.ace-In final, urmează alegerea serverului pecare vom găzdui (webhosting) site-ulnostru: www.hosting.md etc.2. Site-uri specializate în creareablog-urilorDeseori, site-urile specializate încrearea Web-site-urilor oferă facilităţi deconstruire a blog-urilor. Blog-urile auapărut 1994 la firma Pyra Labs din SanFrancisco.Un blogeste un site mai personal carepoate conţine: o tribună politică, un canalpentru ştiri deosebite, o colecţie de linkuri,un spaţiu de colaborare, un jurnalpersonal etc. Cuprinde gândurile dvs.proprii. Şi însemnările pe care le transrniteţilumii întregi.Blog-ul nu se supune unor reguli, poateconţine orice doriţi. Uneori, blog-urile auafectat politica şi jurnalismul şi au permisca milioane de persoane sâ-şi exprimepunctul de vedere şi să intre în contact cualte persoane.Dacă e să ne anuntim de Eurovision2010 sau de alte evenimente care nu ar fifost posibile fară influenţa celor de pe Web.Un blog poate conţine toate tipurile de3(fiФfi>* Si "**O11I O•oс0(П95

96оinformaţii: text, poze. legături către altesite-uri, comentarii, controale de acces,profiluri etc. Este destul de simplu să necreăm un blog. Informaţiile care vă vorghida sunt clare şi accesibile:www.blngger.com, www.gmail.cometc.3. Crearea slte-uful cu ajutorulWebNode3.1. Introducere în WebNodeWebNode este un sistem Websofisticai care include instrumente pentrusimplificarea procesului de creare a sitCurilorWeb. Cu acest sistem utilizatorii potcrea silc-uri Web cu un aspect profesional,fără să posede cunoştinţe tehnice şi abilităţide programare şi fără a instala vreunsoftware specializat.Este foarte important faptul câ sistemulWebNode economiseşte, în modsemnificativ, banii şi timpul utilizatorilor,care pot construi cu uşurinţă site-uri web.hlog-uri. galerii de imagini, e-magazinecucataloage dc produse etc. Paginile Websunt create cu tehnologia drag-and-dropastfel încât nu se pierde timp laprogramare. Nu sunt necesarecompetenţele de programare sau deadministrare a bazelor dc date.Rarele de editare interactive le pcrntiiutilizatorilor să adauge conţinut web(imagini, sondaje, forumuri etc), pur şisimplu, prin glisarea din bara deinstrumente WebNode pe pagiua de web.Tot aici avem posibilitatea de a creameniuri flexibile, de a gestiona fragmentedc articole sau dc a personaliza listedinamice.3.2. Procesul de creare a site-uluiLa momentul când veţi începe creareaunui site, veţi fi considerat dreptadministrator al site-ului. Administratorulsite-ului este persoana саге areposibilitatea dc a edita site-ul.I, Primul pas constă in crearea unuicont pe site-ul specializat. Pentru a creaun cont:a) intraţi pe www.wchnode.cnmb) daţi click pe bulonul „Sign upc) din secţiunea "Creaţi site-ul dvs.gratuit" (eng. Create your frec website(figura t.)СoЪii31 i *Figura I. Fereastra webnode pentru creare*web-site.Figura 2. lormularcic înregistrare,

3.3. înregistrarea site-nluiCompletăm formularul de înregistrarea site-ului:1. în câmpul ..Project address 1 'scriem denumirea site-ului - СП (Catedratehnologii informaţionale):2. în câmpul „Yoiir E-mail address"- adresa de c-mail a adminisrraiorului dcsite - ghernian.tcodora@gmail.com;3. în câmpul ..Password" - parolaadministratorului;4, Clic pc butonul ..Sign up"s^wi-ca* (figura 2).3.4. Crearea site-uluiI. In secţiunea "Doresc să creez"(eng.I want to create), in caseta languagealegem limba dc lucru pentru site (figura31 şi activaţi butonul „nexr"«магаI ivt.ii rti Li-««;gFigura -î. Kcrtaslra penlru selectareaivehsiie-ului.limbiiFigura 4. Fereastra pentru selectareaşablonului websîte-ului.2. în pagina „Selectaţi şablon" (eng.Select template) alegem fundalul,precum şi un model de amplasare aobiectelor în pagină (figura 4) şi activaţihutonul ..next";3. în pagina „Creaţi pagini" (eng.Create pages) selectaţi (bifaţi) paginilepe care doriţi ca Webnode să le creeze inmod automat (figura 5);4. După ce aţi bifat opţiunile dorite,activaţi butonul ..Finish".Paginile alese (bifate) vor crea in modautomat meniul principal.Figura У Fereastra pentru selectareapaginilor website-ului,Figura fi. Fereastra pentru startul redactăriipaginilor wcbMie-ului.

Notă: Dacă nu aveţi toate paginile sauopţiunile necesare acum, le puteţi adăugala o dată ulterioară.Dacă tocmai aţi construit site-ul şivedeţi figura 6, sunteţi deja logat.Aceasta ne confirmă adresa de email dincolţul de sus al Terestrei.98осмоFigura 7. Administrarea silc-ului.Activaţi ..Website editor", pe site veţi redactarea site-ului (figura 6).observa mai multe opţiuni in partea de sus Pentru închiderea site-ului estea site-ului. Acestea sunt văzute doar pe recomandat să daţi click pe ..Ieşire" (eng.partea administratorului site-ului. Sign Out) de fiecare dată când terminaţiŞi doar atunci când vă logaţi pe site-u! o şedinţă de lucru pe site-ul Dvs.propriu, când vizitatorii vor intra pe site. ci 3.5. Autentificarea în contul site-uluinu vor vedea nici una dintre opţiunile de De fiecare dată când veţi dori să faceţieditare. Dacă nu sunteţi logat ca modificări în site-ul creat, trebuie să intraţiadministrator, veţi vedea ceea ce văd toţi in sistemul de administrare a site-ului.vizitatorii, raceţi unclickpe "Ieşire" şi veţi Pentru aceasta este necesar sâ parcurgeţivedea site-ul aşa cum il văd vizitatorii. procedeul de autentificare sau logarc înAlt mod de vizualizare ar fi să facem contul dvs. Această operaţie este necesarăclik pe ..View Website".pentru securitatea datelordin site-ul d\s.Penlru editarea acestuia, activăm Logarea este procedeul prin care siteulva identifica drept administratorul. Altă..Design Website" (figura 7).Memoraţi adresa site-ului dvs. şi persoană nu poate accesa modul deînchideţi fereastra site-ului sau continuaţi administrare a site-ului cu atât mai multmodificarea conţinutului acestuia prin nu poale modifica nimic în paginile web aledvs.Pentru a accesa contul (figura X):1. Deschidem silc-ul h11 p:. 'w ww. wc bn ode, corn;2. Deschidem opţiunea Login ' dinmeniul site-ului.3. Scriem adresa de e-mail şi parolaindicată la crearea contului site-ului.4. Apâsăm bulonul LoginFigura & Autentificarea administratorului.

3.6. Accesare» contului creatin aceasta Fereastra putem deschidesite-ul pentru editare, accesând adresa dinProject address: cti-aap.M ebn.ode.ciim(figura).In această fereastră putem deschidesite-ul pentru editare accesând numelesiic-ului în mai multe moduri:- click pe ..Cti-aap"-click pc ..View Mv Project'-- click pe legaturi ..htlp://ctiaap. wc bnode. со m"My projectsi•л.Figura V. Accesarea tontului adminiMraturuiui.3.7. Accesarea regimului de editareAccesarea regimului de modificare apalmilor sitL--ului :1. Din caseta „Edit your website"activam butonul „Start to edil"2 Din meniul Website Managemenl„Edil viuir website".Figura II). Accesarea regimului dc editare.3.8. Redactarea conţinuturilor menu. Edit content. Edit Gallery. Editsite-uluipall etc. De asupra paginii site-ului se aflăIn rezultatul execuţiei, apare fereastra bara de instrumente pentru redactare,de administrare a site-ului, care conţine despre care menţionăm că se vede doartoate instrumentele dc editare, dc un regim de logare, nu şi in cel deadăugare a noi conţinuturi, forme etc. vizualizare şi bara de confirmare a(figura II).modificărilor care trimite conţinutulIn regimul de administrare orice zonă modifîafl către sistemul Webnode( figura12).a site-ului conţine butoane Edit: EdilFigura II. A>pcciut ferestrei de redactări:.

figura 12. lîaradeconfimiaieamodificârilor.93.8.1. Adăugarea conţinuturilor înpaginile WebActivăm butonul de editare din bara deeditare a conţinuturilor. Se deschide ofereastră de editare similară paginii Wordcu instrumentele bine cunoscute(figura 13). După introducerea informaţieide conţinut salvăm modificările efectuatein pagina Web (ligura 13). Salvareamodificărilor se execută on-line de cătreserverul wennode, care afişează o casetă deatenţionare a salvărilor efectuate (figura 14).100oCMFiguruli. Fereastra de editare.3.9. Modificarea meniului principalal site-ului WebIn fereastra de editare putem elaboraun meniu extrem de complex şi, in acelaşi,timp uşor de creat. Pentru pagini deinternet simple putem utiliza un meniusimplu sau poale doar meniul din oficiu lacare modificăm doar câteva denumiri.Figura 14. Caseta de atenţionare a salvărilor.Pentru site-uri complexe putem adăugameniuri cu submeniuri fără a exista nici olimită în numărul de submeniuri sau pagini.Pentru a efectua modificări în meniu,activăm butonul de editare din bara deeditare a meniurilor (figura II). Sedesch ide o fereastră de editare (figura 15),сi3fora£CC—mсS

O opţiune a meniului principal poate fieliminată, redenumiiă, deplasata etc.Pentru a efectua operaţiile enumerate,deschidem lista derulantă, specifica pentrufiecare opţiune din meniu (figura 15.) şiefectuăm operaţia necesară.3.10. Adăugarea unui sondajt. Activăm butonul de editare din barade editare a sondajelor (llgira 11 ţ.2. Se deschide fereastra „New poli".3. Înscriem o întrebare în caseta dc text.4. Scriem variantele de răspuns,întrebarea va fi afişată pe site.Vizitatorii site-ului vor avea posibilitateade a alege un răspuns.lî —Ini III*,» — ШШ • • M i l i T iM»jXLi ...I >hFigura I ft.Jcrcaslra ,.1'нцс proprieties'".3.9.1. Adăugarea paginii noiîn cele ce urmează vom vedea cum secreează o pagină şi un meniu cu o pagină.Pentru a crea o pagină nouă. alegeţi „Newpage" lista derulantă.Se deschide o fereastră „Pageproprieties". în care introduceţidenumirea paginii, după care apăsaţi "Ok"(figura 16).3.9.2. Adăugarea unui submeniu înmeniu şi я paginii în suhmcniuPentru a adăuga un submeniu în site.trebuie să urmaţi paşii de mai jos:1. în lista derulantă a opţiunilor demeniu alegeţi "Display subpagos"2. Alegeţi "Adaugă submeniu" şi la"Adaugă submeniu în:" să alegeţi meniulin care sâ se adauge submental (impliciteste Main Menu).3. Scrieţi numele submeniului caredoriţi să-l creaţi.4. Apăsaţi "Actualizare"Figura ! 7 ГегеаМгЗ penlru sondaj.Avem posibilitate sa adăugăm maimulte variante de răspuns. Pentru aceasta:1. Activăm butonul ...Add an answer"(lîgura Щ2. Scriem variantele de răspunssuplimentare.3. Salvăm modificările Ok.1, — V i i. ~ - —...I I»•••*••l ' M• I¬I'ЛИ1M UIЛгпр • n -I••[»=•—mcm*Figura IS, Fereastra pentru sondaj turăspunsuri multiple.

3.11. Adăugarea unei galerii deimagini1. Activăm butonul de editare din baradc editare a galeriei de imagini (ligira 11J.2. Se deschide fereastra „New photogallery".3. înscriem in caseta de text numeledosarului in care se vor încărca imaginile(figura 19).4. A pasăm ..Ok"1*110 I-ШFigura20. Fereastra paiiru galerie foto.•* IjWl'iT!ag-l3.12. Versiunea site-ului in altă limbăAdăugare pagini în mai multe limbiPentru a adăuga o limbă nouă în site.trebuie să nc abonăm la serviciul premium.care e contra taxă (figura 21).10Zo'«Io3D-•-w(ЛIE

\itiпЕЯ tJSi4n h• OW MOT• Г TIU *•*»-Notă, Pe hartă este reprezentatăamplasarea geografică а ЛАР văzutădin satelit.3.14. Amplasarea site-ului peInterneiAmplasarea site-ului penet se numeşteîn literatura de specialitate găzduirea sHeului(webfiosting).Pentru wcbhostingpesite-urile specializate se propun diferitecondirii:1. Servicii de găzduire a site-ului fărăFigura 22. Fereastră pentru harta ecografică.laxă (eng. Free) cu o singură adresă dee-mail.2. Servicii de găzduire a site-ului contraunei laxe mai mict sau mai mart încorespundere de facilităţile pe care leoferă:- securizarea parolei contului dcadministrare a site-ului:- prezentarea site-ului în mai multelimbi:- mai mulic adrese dee-mail etc, (figura 23).•oIoar(O*039- *3,15. Testarea şi finalizarea website-uluiTestarea şi finalizarea web site-ului seefectuează;-testăm link-urile şi funcţionalitateasilc-ului:Figura 2J Serv iciile de găzduire a site-ului.-testăm site-ul pe diferite browsers şiversiuni astfel, încât acesta să fie vizibil lafel şi să aibă funcţionalitatea corectă.No& Pentru promovarea site-ului peweb. este foarte important următorulaspect: obţinerea a căt mai multe link-uri

de pe alte site-uri către site-ul construit.Concluzii. Actualmente, site-ul Webreprezintă cartea de vizită a unei persoanepubUce,mstimţu,frnne,în mediul Internet.Prin crearea de site-uri Web, acestea îşipot prezenta obiectul de activitate, principiile,produsele, serviciile, portofoliul, datele decontact etc. Site-ul este un mod excelentde promovare a unei persoane publice,instituţii, firme, luând în consideraţie atâtfaptul că cel mai facil mod de căutareeste mediul on-line, precum şi faptulcă tot mai mulţi oameni au acces laInternet.REFERINŢE INTERNET- www.webnode.com;- http://www.sitepro.ro;- http://www.webstyleexpert.ro;- http://www.entire.ro;- http://www.webdessign.net;-http://www.softpageinlernet.ro/mod_de_lucru.htm;\ - http://www.emotion-design.ro;-http://www.creare-site.com;104j - http://www.obelisc-consulting.ro;! -www.grafstat.ro;î - www.freddyt.com;[ - www.submitcorner.com.!? ?Й iN 0 T E1Element prim de compunere savantă, cu semnificaţia „cuvânt", „vorbire", „discurs".hltp://dexonline.ro/definitie/logo2 Favicon (pronunţat fav-eye-con) este prescurtarea de la „Favorites Icon".Prezentai: 17 decembrie 2010.*B I Recenzent: Liubomir CHIRIAC, doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice,O conferenţiar universitar, Universitatea de Stat din TiraspoLъ E-mail: gherman. teodora(a)gmail.corn3£L«JWСE3

NECESITĂŢI DE INSTRUIRE Şl PREDAREANDRAGOGICĂ A LIMBII FRANCEZEFUNCŢIONARILOR PUBLICI DIN REPUBLICA•MOLDOVAVlad CANŢÎR.lector superior universitar, doctorand.Academia de Administrare Publicăde pe lângâ Preşedintele Republicii MoldovaSUMMARYAt prvuţfttt, ttţe activity of public servants in the Republic of Moldova is largelybided on the communication in a foreign language as well. So, the civil sen'anhhove to study in an efficient way a foreign language of world c irculation. Due Шthe perspectives of globalization о/' crosscut furat and metal relations this activitybecomes inevitableKey words; civil servant, public function, communication act. training oj theelected and public agents, andrugogy. globalization process, multiculturalism.linguistic policy.Problema predării limbii franceze despecialitate funcţionarilor publici se află înultimul timp in vizorul melodiştilor.psihologilor şi lingviştilor. Se contureazătendinţa de eficientizare a obiectivelorinstructive şi educaţionale, in special celecare vizează predarea limbilor străineangajaţilor din funcţia publică. Aceastărealitate este dictată de macroproceselede eurointegrare şi globalizare. In aceastăsituaţie, societatea are nevoie depersonalităţi multilateral dezvoltate, cugândire creativă, multicultural?,multilingve, cu capacităţi de interacţiuneinterumană pe plan intern şi extern. Insă.doar cadrul valoric tradiţional şi tehnocratal sistemului naţional de învăţământ nu nepoate oferi şanse suficiente de soluţionareexhaustivă a problemei ce ţine deeducarea şi instruirea profesională з unoratare personalităţi .în actele oficiale ale UNESCO şi aleConsiliului huropei - The UniversalDeclaration on Cultural Diversity.Education in a multilingual world. CommonEuropean Framework of Reference forLanguages suni expuse strategiile dedezvoltare şi promovarea plurilingvisniuluişi este pus accentul pe necesitatea deabordare a muliilingvismului, ca fiind ocompetenţă complexa, transversală(transversal competence), ca repertoriulingvistic (linguistic repertory). înconformitate cu care orice limbă aredreptul la dezvoltare. Tot aici este expusăideea necesităţii de studiere in conexiunereciprocâa limbilor în temeiul unei abordăriprin care toate formele de pregătirelingvistică se fundamentează şi secompletează pe cunoştinţe anteriorasimilate, fapt care faciliteazătranspunerea lingvistică dintr-o limbă înI05

alta. în procesul de studiere a unei limbistrăine, fondul cultural-lingvistic constituieelementul forte în formarea personalităţiicomplexe şi motivează instruitul să-şiaprofundeze cunoştinţele, oferindu-ilatitudinea de deschidere şi pătrundere îndomeniul unor noi sfere de cultură şicivilizaţie.In acest context, problema predării/învăţării unui volum de mijloace decomunicare specializată adecvată în limbastrăină studiată de către funcţionarii publicieste de actualitate, întrucât soluţionareaei rezidă, pe de o parte, în formarea şidezvoltarea abilităţilor multilingve alefuncţionarului public, iar, pe de altă parte,situaţia dată ţine nemijlocit de formareainstruitului nu numai în calitatea sa decunoscător pasiv al limbii studiate, ci şi în106 calitate de subiect activ al actului dej- comunicare în diverse situaţii. Actul deI comunicare trebuie conceput şi tratat caî fiind activitate sau produs întruj materializare în limba maternă, careI presupune culturalizare generală şij pregătire lingvistică într-o instituţie deg 5 învăţământ superior specializată şi caсч I proces de dezvoltare a abilităţilor de,_Г comunicare profesională în limba străinăw { studiată într-un spaţiu multicultural şiCmi multilingv, precum şi a competenţei*o \ interculturale. Formarea interculturală2 î trebuie să fie smţinutâ de specificităţile şi^ j fondurile valorice proprii, care ne vor ajuta; în parcursul nostru către universalitate.Ф j Educaţia întru multiculturalizare, cu£ , obiectivul său de a deveni cetăţeni ai lumii,; impune inevitabil condiţia de validitate şi; 'с \ valabilitate a propriei culturi, prin care şi£ - cu care vom intra în cadrul valoric^ universal.Republica Moldova este o zonă deeducaţie prioritară pentru patrimoniuleducaţional european, dat fiind faptul căstatul nostru are nevoie cu adevărat deedificare, de culturalizare şi deperformanţă. Evoluţia mai recentă a ţăriinoastre a făcut ca domeniile social, politicşi economic să necesite astăzi reformarede esenţă şi valorizare fundamentală.Marea parte a funcţionarilor publici dinMoldova are un mod adecvat de înţelegerea necesităţilor de primenire şi de studierea limbilor străine, dar „realitatea societăţiieducaţionale, chiar dacă se autoexplică,poate fi doar o frumoasă utopie, dacăanumite fenomene care o circumscriu nudevin cu adevărat funcţionale". [PALOŞ,Ramona, SAVA, Simona,UNGUREANU, Dorel. 2007, p. 28]. Uniifuncţionari încă nu sesizează ansamblul devalori oferit de perspectiva refacerii şi decunoaşterea limbilor sau nuconştientizează că lipsa de anvergură înacţiunile de colaborare, pe care ledesfăşoară pe plan extern, esteesenţialmente determinata de inculturalingvistică şi lipsa posibilităţii decomunicare într-o limbă străină. Acestmod imperfect de înţelegere provoacăreacţii negative, pe alocuri confuze, înpromovarea politicilor valide în materie deînvăţare a limbilor, de cunoaştere şirespectare a ansamblului valoric deexcelenţă al comunităţii europene şiinternaţionale.In activităţile diverse ale funcţionarilorpublici e nevoie de comunicare în una dinlimbile de uz internaţional - franceză,engleză, germană etc., necesitate dictatăde rigorile evolutive şi de eterogeneitatearelaţiilor interumane. Acest fapt implicăînvăţarea de către funcţionarii publici alimbilor străine. Postura funcţionarilorpublici, în virtutea statutului pe care-1 au şia responsabilităţilor de funcţie, impunerigurozitatea de fertilizare şi de eficientizarea cunoştinţelor lor, a deprinderilor speciale

şi a abilităţilor de exprimare specializatăadecvată într-o limbă străină.Strategiile şi tacticile de formare apersonalului administrativ au devenitrecent în ţara noastră epicentrul unorabordări la nivel de stat. Iar în acest cadrucomponenta lingvistică, pe fondul valoriceuropean şi internaţional, s-a transformatîntr-un subiect de discuţie şi analizădeosebit de frecvent. Programele şimetodologia de instruire se concep înprezent în concordanţă cu standardeleeuropene recunoscute şi vizează toatedomeniile de activitate ale vieţii: sociocultural,politic şî economic. Cursurilespecializate de franceză, engleză,germană, spaniolă etc. reprezintă o verigăesenţială a acestor politici lingvistice.Mihail Platon sugerează, cu referire laconţiniiturile curriculei penlru formarea şiperfecţionarea personalului dinadministraţia publică de nivel central şilocal, că ele „trebuie să includă, afară decunoştinţe şi deprinderi profesionale îndomeniul administrării publice, şicunoştinţe despre mediul economic, politicşi social de activitate a organelor de statşi celor de adininistrare locală, cunoştinţedin domeniul logicii şi statisticii, ele trebuiesă prevadă şi o pregătire specială afuncţionarilor publici care, devenindspecialişti profesionişti în acest domeniu,să fie în stare să comunice..."[PLATON,Mihail. 2007, p. 9].In scopul eficienţi zării procesului deinstruire şi perfecţionare a cadrelorpentru serviciul public, în concordanţă cuimperativele contemporaneităţii, esteimportant de remarcat că profesoriiformatoriconstruiesc activităţile lor deinstruire pe principiile andragogiei, teoriecare vizează tehnologia predării - învăţăriipentru adulţi. Termenul "pedagogie" vinedin limba greacă - "paidos" - copil şi"agogos"- ghid. Etimologic, pedagogul estesclavul responsabil de a conduce copilul laşcoală. Andragogia este de asemenea,o acţiune de formare, care ţine cont decaracteristicile adultului mstruit, adică estearta de a preda şi a învăţa adulţii, spredeosebire de pedagogie, care, prin !demersul de instruire, se adresează copiilorşi adolescenţilor. Această noţiune vine totdin greacă - "andros"- om sau fiinţă umană 'de sex masculin şi "agogos"- ghid. In priză ]etimologică andragogia presupune о Iformare a omului în opoziţie cu femeia. ]Acest echivoc semantic precum şi şutilizarea argotică peiorativă a făcut iproblematică utilizarea sa, fapt care a jfăcut mai preferata expresia "formarea !adulţilor". Acest mod de instruire a jcunoscut o utilizare mai largă începând cu1980, graţie dezvoltării unei alte forme deiratniire numită "formarea continuă", carea venit cu o serie de noţiuni, cum ar fi"formare permanentă" sau"reconversiune". Formarea adulţilor diferăde pedagogie (educaţia copiilor). Termenulandragogie este utilizat ca sinonim alenunţului „formarea adulţilor". Acestneologism este conceput pe modelul noţiuniide pedagogie. De o manieră similară afost inventat şi cuvântul andragogie.Practicile instruirii bazate pe metodicaandragogică pun în acţiune un nou mod deabordare pedagogică, care plaseazăinstruitul pe primul plan. Instruirea pentruadulţi este un domeniu educaţional maipuţin explorat în învăţăniantul national, darcare a început să fie tot mai des şi mai desîn vizorul strategilor şi politicieniloreducaţionali. Acest interes e motivat deconştientizarea necesităţii de a învăţa toatăviaţa, pentru a putea răspunde „cudemnitate" provocărilor comunitare deultimă oră. Imperativitatea de a învăţa la ovârstă adultă este motivată de contextul

sociocultural, politii: şi economic. Vedemdeci că necesitatea pentru funcţionariipublici de a ,.tace carte", în sensulfortificării abilităţilor lor şi de comunicareîn franceză, e evidentă şi inevitabilă.Anume funcţionarii publici suntresponsabili de susţinerea unor discursuri,alocuţiuni, dări de seamă, rapoarte cuscopul informării, stabilirii multiplelor şidiverselor contacte dc cooperareintercomunilară şi fortificării imaginiiproprii şi a statului, pe care îl reprezintă,In accsi mod, indiferent de statutul sausubordonarea ierarhică, orice angajatpublic trebuie să fie pregătit, instruitadecvat pentru situaţiile comunicativeeventuale în spaţiul european cu valuriautentice de multilingvism şimulticulturalism. O pregătire de calitate a.«a funcţionarilor publici, necesară pentru a liI in unison cu ritmul de derulare aproceselor de mondiulizare. presupuneiniţiative şi acţiuni concrete de culturalizarelingvistică, de conştientizare a necesităţilorde instruire a angajaţilor funcţiilor publice.^_tCaracteristicile evolutive ale relaţiilorg de coabitare pe plan intern şi extern seCN profilează astăzi cu valenţe noi. acţiunile^ de colaborare şi coordonare interstatală.L. activitatea instituţiilor şt forurilor_ internaţionale, conferinţele, seminarele,'o mesele rotunde, colocviile confirmă, o dată2 în plus, necesitatea de cunoaştere a limbilor£ străine de către angajaţii serviciului publical statului nostru. Л vorbi franceza csiereФ un avantaj întru a multiplica şansele de£ acţiune şi colaborare şi eh iar de angajareи plenară pc segmentul funcţiilor publice ale_j statelor. Limba franceză, fiind limba£ tuturor domeniilor vieţii, cum ar fi artele,2 teatrul, moda. arhitectura etc.,estemodalitatea de accesare u versiunilororiginale de text şi informaţii de cultură şicivilizaţie franceză şi a lumii întregi, inclusivdomeniul administrativ public, francezaeste limba-puntede realizare nschimbuluide experienţă in contextul avalanşelorinformaţionale de performanţă şi decalitate. Franceza este o limbă pentru aînvăţa in instituţiile cele maî deperformanţă din Europa şi de pecontinentul american, f uncţionarii publici,în special cei tineri, pot beneficia de bursede studii in cele mai reputate instituţii deinstruire şi formare în domeniuladministrării publice şi gestionării statale.Evoluţia relaţiilor şi eterogeneitateacooperărilor interstatale la nivel de funcţiepublică au catalizai imperiozitateacunoaşterii limbii franceze şi au motivatînvăţarea ei de către angajaţii statului denivel central şi local. Această tendinţă nuare doar o caracteristică de ordin lingvisticsau spiritual, ci presupune o sumă decalităţi necesare unui funcţionar public deexcelenţă într-un discurs, alocuţiune saudialog. Condiţia de excelenţă afuncţionarilor publici din statele lumii,precum şi din Republica Moldova, necesităperformanţă profesională şi abilităţispeciale dc comunicare in limbă francezăîntr-un spaţiu multicultural. Există ţari. cumar fi franţa, Spania, Italia, Olanda,Portugalia. Marca Britanie, cu anteriorităţişi practici notorii de formare şiperfecţionare a cadrelor pentru gestiuneastatală, unde condiţia de ameliorare, deeficient izare a capacităţilor de comunicareîntr-o limbă de uz internaţional, francezăori engleză, rămâne a fi un act deimportanţă primordială sau chiarobligatorie. Aici,administratorii statali sonicatalizatorii tuiuror proceselor degestionare comunitară eficienta, bazată pecomunicare. De menţionat că nu doarcalităţile general umane ale funcţionarilorpublici de orice nivel, dar şi competenţelelor speciale, exclusive (cunoaşterea mai

multor limbi străine în domeniul despecialitate) validează cu desăvârşirefuncţionalitatea statului pe plan intern şiextern. O comunitate umană are succesîn condiţiile de pregătire generală şiprofesională specială a conducătorilor săi.Necesitatea de formare şi perfecţionarea capacităţilor de comunicare în francezăa funcţionarilor este astăzi de importanţă,dar, în acelaşi timp, este una din problemeleinsuficient abordate. Politica ImgvisticădinMoldova nu a lansat concret o concepţieBIBLIOGRAFIEgenerală de instruire a funcţionarilorpublici. Or, statul nostru, în virtuteaeventualei eurointegrări, promovează opolitică sănătoasă, chiar dacă nu e suficientefectivă, pe alocuri formală, de pregătireîn franceză a angajaţilor săi. Anume statultrebuie să fie promotorul strategiei deimplementare a politicii lingvistice desusţinere a multilingvismului în interiorulsău. Acest lucru ar întări imaginea unuiposibil subiect al comunităţii europene întrunviitor apropiat.1. PALOŞ, Ramona, SAVA, Simona, UNGUREANU, Dorel. Educaţia adulţilor.Bucureşti: Collegium, Polirom, 2007,342 p.2. PLATON, Mihail. Metode şi tehnici de instruire a adulţilor. Chişinău: „Valinex' 1SA, 2007.141 p.Prezentat: 02 februarie 2011.Recenzent: Ana GOREA, doctor în filologie, conferenţiar universitar.E-ntail: vlad. cantir@mail.ru33г3AO3fi)•oсo -aI(O109

RIDICAREA NIVELULUI DE PREGĂTIREA FUNCŢIONARILOR PUBLICI ÎN DOMENIULTEHNOLOGIILOR INFORMAŢIONALE Şl DECOMUNICAŢII* Eugenia CEBOTARU,lector superior universitar,Academia de Administrare Publicăde pe lângă Preşedintele Republicii MoldovaSUMMARYThe purpose of this paper is to review the objectives and actions under theseobjectives pertaining to civil servants 'training and certification in informationand communication technologies ande-governance. All at once, to indicate whichinstitutions are responsible for this action to the terms of achievement. And ofcourse, the role of Academy of Public Administrationtraining and certification ofnational civil servants.A pune la dispoziţie serviciile110 administrative prin mijloace electronice,înseamnă a crea beneficii atât pentrucetăţeni, mediul de afaceri, utilizatori, câtşi pentru adiuinistraţia publică. Guvernareaelectronică va contribui, în primul rând, lacreşterea gradului de transparenţă şi aeficienţei în instituţiile publice, laîmbunătăţirea productivităţii prin utilizareaOCM tehnologiei informaţiei şi, nu în ultimul rând,la reducerea corupţiei.Dacă e să ne referim la activităţi deinstruire şi specializare, atunci putemxeo menţiona, că introducerea tehnologieiЪ uiformaţionale (TI) în birourile de lucru la3 toate nivelurile, creează necesitatea uneiQ. instruiri corespunzătoare a funcţionarilorjj> publici. Nefamiliarizarea lor cu potenţialul£ i oferit de noile tehnologii şi lipsa instruirii% I aferente pot conduce la o reacţie deС I respingere din partea acestora, viciind?_j efectul scontat de pe urma substanţialelor^ investiţii făcute de Guvern în acestdomeniu.Este îmbucurător faptul că un numărimpunător de funcţionari publici sunt dejafamiliarizaţi cu instrumentele TI. Acestlucru este în strictă concordanţă curăspândirea folosirii calculatorului personalîn cadrul administraţiilor publice, care înprezent este variabilă. Programul derăspândire a instrumentelor TI şi areţelelor informaţionale trebuie însoţit deun program de instruire în operarea pecalculator.Este foarte important să ştim cum stămîn prezent la capitolul informatizareaadministraţiei publice, dar şi care suntaptitudinile funcţionarilor publici în acestdomeniu. Pentru a aduce o anumităcontribuţie în acest domeniu, am găsit decuviinţă să descriem situaţia la capitolulmstniirea funcţionarilor publici. Să vedem,care sunt obiectivele principale şi acţiunileprevăzute de aceste obiective la nivelnaţional şi care sunt instituţiile responsabileîn scopul realizării acestor obiective.Republica Moldova, fiind un stat-meinbrual Pactului de Stabilitate pentru Europa deSud-Est, a semnat încă în iunie 2002

Declaraţia de Intenţie şi şi-a asumatresponsabilitatea edificării societăţiiinformaţionale bazate pe principiileconsfinţite in Statutul ONU. în DeclaraţiaUniversală a Drepturilor Omului şi inCarta edificării societăţii informaţionaleglobule de la Okinawa în 2000.Documentele menţionate, precum şiDecretul Preşedintelui Republicii MoldovaPrivind edificarea societăţiiinformaţionale în Republica Moldova 1 .Hotărârea Guvernului Republicii MoldovaPrivind aprobarea politicii, de edificări'a societăţii informaţionale in RepublicaMoldova 1 , au servit drept bazăconceptuală pentru elaborarea StrategieiNaţionale de edificare a societăţiiinformaţionale în Republica Moldova.Puţin mai tîrziu. în 2005, a fost aprobatăStrategia Naţională de edificare asocietăţii informaţionale - ..Moldovaelectronică", conform anexei nr. I şi Planulde acţiuni pentru realizarea StrategiciNaţionale de edificare a societăţiiinformaţionale - ..Moldova electronică",conform anexei nr.2' (în continuare -Strategia).Această Strategie stabileşte drept unadin priorităţi implementarea guvernăriielectronice şi anume în cadrul realizăriiacestei strategii. Republica Moldova alansat implementarea guvernăriielectronice (în continuare -e-guvemure).La etapa actuală, este foarte important săfie soluţionate, in primul rând. problemelece ţin de pregătirea administraţiei publiceşi a societăţii, în ansamblu, în domeniulformării infrastructurii e-guvernârii şiutilizării la scară largă a tehnologiilorinformaţionale în diferite domenii.Intru executarea prevederilor StrategiciNaţionale de edificare a societăţiiinformaţionale şi a Planului de acţiunipentru realizarea acesteia, înscopul eficientizăriî procesului deimplementare л TIC (tehnologiilorinformaţionale şi de comunicaţii) în _activitatea autorităţilor administraţiei Jpublice. Guvernul я hotărât să aprobe gConcepţia guvernării electronice şi s-a 5-stabilit că Ministerul Educaţiei şi j j_Tinerelului, de comun acord cu Academiade Administrare Publică pe lângă 3Preşedintele Republicii Moldova (in 1 -Acontinuare - Academia de Administrare , SPublică) şi Ministerul Dezvoltării EjInformaţionale, până Ia I septembrie 2006, Q"să elaboreze şi să aprobe Normele ; ^metodologice privind instruirea şi Сcertificarea funcţionarilor publici in Ş!domeniul TIC şi al e-guvernării. 2.Conform Normelor metodologice 1соprivind instruirea şi certificarea щfuncţionarilor publici in domeniul 5"tehnologiilor informaţionale şi de _j ;comunicatiişiae-guvemâriifîncontmuare :- Normele mctodulogice) Academia de ДЖ1Administrare Publică elaborează plan urii e-grafic de instruire şi certificare afuncţionarilor publici, care sunt aprobatede către Guvernul Republicii Moldova(prin comanda dc stat).Academia de Administrare Publicăelaborează şi coordonează cu MinisterulEducaţiei şi Tineretului şi MinisterulDezvoltării Informaţionale:- programele de instruire şi de evaluare;- cerinţele faţă de centrele de instruirea funcţionarilor publici şi regulamentul defuncţionare a acestora;- cerinţele faţă de centrele de testare,în care va avea loc certificareacunoştinţelor funcţionarilor publici.în bază cerinţelor respective, Academiade Administrare Publică, în colaborare cuMinisterul Educaţiei şi Tineretului şiMinisterul Dezvohării Informaţionaledesemnează instituţiile in care vor fideschise centre dc instruire şi testare,

112a!- \t -С ?~ iЪCL i£сI

obligatoriu re ingineri a proceselor deadministrare şi de luare a deciziilor*.Realizarea acestei acţiuni a fostpreconizata pentru anii 2005-2010.Un alt obiectiv important prevăzut estesporirea nivelului de pregătire îndomeniul TIC a angajaţilor. Una dintreacţiunile prevăzute de acest obiectiv estea) instruirea ţi certificareafuncţionarilor publici pentru utilizareaeficientă a noilor tehnologii, inclusivprin formt de instruire la distanţă.Realizarea acesrei acţiuni a fostpreconizată pentru anii 2006 - 30% şi 2010- 70%. Pentru această acţiune esteresponsabilă doar Academia deAdministrare Publică.O altă acţiune, tot atât de importantă,prevăzută de acest obiectiv este b)organizarea cursurilor de specializarepentru managerii de infrastructură TIC,personalul de înregistrare adocumentelor şi personalul de laghişeele de lucru cu publicul. Realizareaacestei acţiuni a fost preconizată pentruanii 2005-2007. Pentru această acţiunesunt responsabile ministerele şi aşanumitelepe atunci departamente.Această acţiune urmăreşte scopul de aaccentuaşi a imbunătăţi abilităţile specificeale cadrelor de conducere responsabi le cuinfrastructura ГГ, mai ales ale managerilorde reţea, personalului de înregistrare adocumentelor şi personalului de la ghişeelede relaţii cu publicul, pentru a se famil iarizacu noile servicii şi a le face eficiente înslujba cetăţenilor, prin familiarizareaacestora cu ultimele inovaţii tehnologiceşi legislative. Cursurile de specializare vorutiliza materialele metodologice deinstruire editate special penlru acordareaconsultanţei necesare organizării acestorcursuri la nivel naţional.La compartimentul III numitEconomia electronică este indicatobiectivul ce ţine de sporirea graduluide pregătire a reprezentanţilormediu/ui de afaceri şi instituţiilorpublice în domeniul economieielectronice, promovarea avantajelor e-comerţului.Una dintre aceste acţiuni ce ţine derealizarea acestui obiectiv estea) elaborarea programelorguvernamentale de instruire şiperfecţionare in domeniul e-comerţuluişi e-busimssului pentru funcţionariipublici şi managerii /specialiştii dinsectorul privat şi sistemul financiarbancar.Pentru această acţiune suntresponsabile atât Ministerul Educaţiei, câtşi sectorul privat.O altă acţiune, tot atât de importantă,ce ţine de realizarea acestui obiectiv esteh) susţinerea cursurilor şi seminarelorde instruire pentru reprezentanţiimediului de afaceri şi instituţiilorpublice referitor la posibilităţile şiavantajele oferite de comerţulelectronic. Realizarea acţiunii a fosipreconizată pentru anii 2005-2010. Pentruaceastă acţiune sunt responsabile atâlAcademia de Administrate Publică, cât şisectorul privat.La compartimentul IV numit Educaţiaelectronică este indicat obiectivul ce ţinede asigurarea condiţiilor pentru cafuncţionarii publici din autorităţileadministraţiei publice centrale şi localesă cunoască şi să aplice TIC(tehnologii informaţionale şi decomunicaţii) în volumul prevăzut deECDL (European Computer DrivingLicence).Una dintre acţiuni este ui elaborareaşi implementarea curricutumulin"Tehnologii informai tonale şi decomunicaţii pentru funcţionarii publici'сio3TJс§iCC«3

114оо3О.(О210Е•о

acestui plan este sporirea nivelului depregătire în domeniul TIC afuncţionarilor publici.Una dintre acţiuni este instruirea şicertificarea funcţionarilor publicipentru utilizarea eficientă a noilortehnologii, inclusiv prin forme deinstruire la distanţă. Termenul stabilit derealizare integrală a acestei acţiuni a foststabilit pentru anii 2006-2010. Instituţiaresponsabilă pentru îndeplinirea acestuiobiectiv a fost desemnată doar Academiade Administrare Publică. Sursele definanţare preconizate pentru mdeplinireaacestui obiectiv sunt atât resurse proprii,cât şi suportul donatorilor. Termenul derealizare în anul 2008 a fost indicat peparcursul anului. Rezultatele preconizatepentru anul 2008 sunt Certificareafuncţionarilor publici şi eliberareacertificatelor CNOC.încă în anul 2006, prin deciziaConsiliului metodic al Academiei deAdministrare Publică, a fost elaborat unset de manuale de iristruire a funcţionaruluipublic format din 8 module:"1. Concepte de bază ale tehx)lcgjdinfm2. Sisteme de operare.3. Procesare de text.4. Calcul tabelar.5. Baze de date.6. Prezentări.7. Internetul şi poşta electronică.8. Societatea informaţională şiguvernarea electronică.Programele analitice din componenţamodulelor 1-7 sunt orientate spre aspecteleaplicative ale TTC, obiectivul general fiindformarea abilităţilor practice de lucru cucalculatorul şi aplicaţiile respective.Programa analitică din componenţamodulului 8 vizează aspectele socialeconomiceşi legislativ-normative alesocietăţii informaţionale şi e-guvemării înRepublica Moldova.Funcţionarul public alege în modindividual modulele pentru care doreşte sătreacă evaluarea şi să obţină certificatulrespectiv, însă modulele 1,2,7 şi 8, nivelul 3de bază, sunt obligatorii. Acest set demanuale este elaborat în cadrul Proiectului"Susţinerea implementării e-guvemării în CB91Republ ica Moldova".In structura Academiei de Administrare ?3Publică un loc aparte îl ocupăDepartamentul dezvoltare profesională, ocare este o subdiviziune structurală din o"cadrul Academiei, misiunea căruia constă 3&>în planificarea, organizarea şi desfăşurarea 3.procesului de dezvoltare profesională a opersonalului din autorităţile publice şi din 1alte instituţii publice şi private. •oсPentru fiecare an este elaborat PlanulCŢcursurilor de dezvoltare profesională aOpersonalului din autorităţile publice,3organizate în cadrul Academiei de

utilizarea TI, atât pentru cei care au dejaabilităţi, cât şi pentru cei care utilizeazăpentru prima dată un calculator;- creşterea productivităţii tuturor celorcare lucrează cu calculatorul;- realizarea unei amortizări serioase ainvestiţiilor făcute în TI;- asigurarea că toţi utilizatorii decalculatoare înţeleg cum poate fi eficientfolosită TI şi că aceştia sunt familiarizaţicu problemele de calitate implicite;- crearea abilităţilor care să detenninepe oricine, indiferent de nivelul şi tipulşcolarizării, să dorească să devină o partea "societăţii informaţionale".Permisul european de conducere acomputerului este o condiţie obligatoriepentru un loc de muncă decent în oriceţară din Europa. Să sperăm că în timpulcel mai apropiat, şi în Moldova, deţinereaoricărui dintre aceste certificate - fie lanivel naţional, fie la nivel european - vorconstitui condiţii obligatorii la angajareafunctionarilor publici.Deţinătorul certificatului ce atestăcunoaşterea TIC şi a bazelor guvernăriielectronice va avea prioritate în cazulatestărilor şi promovărilor în funcţie.Informatizarea adniinistraţiei publicenu înseamnă reducerea funcţionarilorpublici, ci specialişti mai bine pregătiţi,specialişti care să ofere cetăţenilorrepublicii noastre servicii de cea maiînaltă calitate.116FBIBLIOGRAFIE1. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.632 din 8 iunie 2004 ,J > rivind aprobareapoliticii de edificare a societăţii informaţionale în Republica Moldova".2. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.255 din 9 martie 2005, StrategiaNaţională de edificare a societăţii informaţionale„Moldova electronica", Anexa nr. 1 şiPlanul de acţiuni pentru realizarea Strategiei Naţionale de edificare a societăţiisinformaţionale - "Moldova electronică". Anexa nr.2 // Monitorul Oficial al Republicii5 I Moldovanr.46-50/336din 25.03.2005.N j 3. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la Concepţia guvernării*~ I electronice, nr. 733 din 28.06.2006// Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.106-_ j 111 art. nr. 799 din 14.07.2006.4. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.476 din 27 martie 2008, Planul de>rcO j acţiuni pentru realizarea Strategiei Naţionale de edificare a societăţii informaţionale -3 l "Moldova electronică" în anul 2008, Anexa nr.2.3Q_5. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la Strategia de reformă aadministraţiei publice centrale, nr. 1402 din 30 decembrie 2005.CQ5 . 6.DecremlPreşedmteliuRepubliciiMoldovam.l743-ffidin 19martie2004„Privind£ . edificarea societăţii informaţionale în Republica Moldova".7. Decizia Consiliului metodic al Academiei de Administrare Publică de pe lângă"E Preşedintele Republicii Moldova, nr. 7 din 27 iunie 2006.E"O

NOTE8. Planul cursurilor de dezvoltare profesională a personalului din autorităţile publice. porganizate în cadrul Academiei de Administrare Publică de pe lângă PreşedinteleRepublicii Moldova in semestrul 1 al anului 2011 la comanda de stat. Conform Hotărârii О!Guvernului Republicii Moldova nr.l 114din06.12.2010,1Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 1743-111 din 19 martie 2004 „Privind 3edificarea societăţii informaţionale in Republica Moldova".*C.:Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.632din 8 iunie 2004 „Privind aprobareaO3politicii de edificarea societăţii informaţionale în Republica Moldova",Bl1Hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind Strategia Naţională de edificare a osocietăţii informaţionale-iTJ- „Moldova electronică", nr. 255 din 09.03.2005 ftсMonitorul Oficial al Republicii Moldova nr.46-50/336 din 25.03.2005,21Norme metodologice privind instruirea şi certificarea funcţionarilor publici in domeniul otehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii şi a guvernării electronice. Ordinul 288 jndin 12.09.2006, Chişinău, 2006. „Norme metodologice" sunt elaborate in baza Hotărârii jjjGuvernului Republicii Moldova „Cu privire la Concepţia guvernării electronice" nr. 733 odin 28 iunie2006// Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 106-111. art. 799.1Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la Strategia de reformă aadministraţiei publice centrale, nr, 1402 din 30 decembrie 2005. 117" Aprobat prin decizia Consiliului metodic al Academiei de Administrare Publică depe lângă Preşedintele Republicii Moldova, nr. 7 din 27 iunie 2006." Planul cursurilor de dezvoltare profesională a personalului din autorităţile publice,organizate tn cadrul Academiei de Administrare Publică de pe lângă PreşedinteleRepublicii Moldova în semestrul I al anului 2011 la comanda de stat, Conform HotărâriiGuvernului Republicii Moldova nr. 1114 din 06.12.2010.IPrezentat: I! februarie 2011.Recenzent: Oleg BULGARII, doctor în ştiinţe fîzJco-ntatematice,universitar. Universitatea de Stat din Moldova.E-mail: eeboturuln list.ruconferenţiar

RELAŢII INTERNAŢIONALEŞl INTEGRARE EUROPEANĂ

JUSTIŢIA Şl AFACERILE INTERNE Şl NOII VECINI AlUE: ADMINISTRARE ÎN AFARA STATUTULUI DEMEMBRU?Sandra LAVENEX,profesor asistent în Studii Europene şi Relaţii Internaţionale laUniversitatea din Berna, Elveţia, doctorîn timp ce noii membri ai UE înainteazătreptat de la simpli beneficiari ai politicilorUE la membri cu drept deplin ai spaţiuluilibertăţii, securităţii şi justiţiei (SLSJ),efectele externe ale integrării europene sefac tot mai simţite dincolo de noile frontiereexterne. Schimbarea frontierei Schengenva avea un efect direct asupra noilor veciniai UE, a populaţiilor acestora, a ecmcnniilorşi propriilor lor regimuri de frontieră. Lafel ca şi ţările Europei Centrale şi de Est(ECE) la începutul anilor '90, aceşti noivecini capătă un rol deosebit în securitateainternă şi externă, în cooperarea îndomeniile justiţiei şi afacerilor interne(JAI). Rusia, Ucraina, Moldova şiBielorusia sunt acum surse potenţiale deameninţări „soft" pentru securitatea legatădirect de justiţie şi afaceri interne, atât caţări de origine, cât, probabil mai important,ca ţări de tranzit pentru valuri sporadicede mi grand, traficanţi de droguri, persoaneimplicate în crima organizată sau chiarterorişti.In timp ce perspectiva lărgirii UE cătreest poate fi văzută ca un motiv serios alaprofundării comunitarizării domeniuluiJAI, această nouă interdependenţă, chiarvulnerabilitate, nu a lăsat Uniuneaneafectată şi se transformă treptat într-oapreciabilă agendă externă în domeniulJAI. Articolul de faţă analizează aceastăagendă aflată în evoluţie drept o încercareINTRODUCEREde admiiiistrare externă exercitată de UEşi statele sale membre, care urmăreştescopul de a angrena la politicile interne aleUniunii statele din afara UE. Deşi repetămulte dintre elementele analizate de noicu alte ocazii, acestei agende de guvernareexternă îi lipseşte elanul pe care îl oferăperspectiva de a deveni stat-membru.Este, astfel, posibilă nevoia аЫгшгп unorelemente de „atracţie" pentru a încurajarespectarea unor reguli cerute de alţii şicare pot uneori necesita aplicarea unormăsuri nepopulare.Acest articol începe cu o trecere înrevistă a efectelor externe ale noilorfrontiere estice ale UE asupra ţărilorvecine şi asupra propriilor lor regimuri defrontieră şi a relaţiilor transfrontaliere.Revenind la perspectiva UE, se va discutafelul în care noua vecinătate afecteazăperceppa priorităţilor de securitate internăîn Uniunea Europeană lărgită, formulând,astfel, agenda UE în domeniul JAI. Felulîn care a răspuns această agendă noilorcircumstanţe geopolitice reprezintă temacentrală a părţii a treia a acestui articol, încare se vor analiza amănunţit diferiteleiniţiative care au fost elaborate pentru a-iangaja pe noii vecini ai UE în procesul deadministrare a SLSJ. Un nou cadru deimplicare a ţărilor vecine în aceastăcooperare strategică a fost lansat recentprin iniţiativa „Europa lărgită", care va filfl>3ff30)î o3to

120Оо3о.

(DST), care a deveni Г operaţional începândcu I iulie 2003. Echivalent cu viza pentruintrări multiple, DST poate П obţinut princerere de la un consulat lituanian contraunui cost mai mic decât cel al unei vizenormale. Pentru călătorii unice cu trenul,va fi introdus un document simplificat dctranzit cu trenul (DSTT). care poate liobţinut la cumpărarea biletului, în urmatrecerii unei proceduri de examinare dinpartea autorităţilor lituaniene. Deşi estemai ieftin şi mai uşor de obţinut decât vizaSchengen, DS T este un impediment majorîn calea călătoriei în interiorul Rusiei. înparticular pentru cei care trăiesc ladistanţă de un consulat lituanian, procedurafiind asociată şi cu nişte importante costuridc deplasare. Din perspectiva Rusiei,situaţia reprezintă o încălcare asuveranităţii naţionale. în plus, faptul cănegociatorii UE au făcut concesii faţă deregimul complet al vizelor, gest condiţionatde acceptarea Rusiei dc a semna acordulde readmisie, relevă asimetria relaţiilorcurente de putere.Cum sunt văzute lucrurile de laKiev şi Minsk?După cum 5-a arătat în Capitolul 3,regiunile de la frontiera polono-ucraineanâşi, în mai mică măsură, de la cea polonobielorusă.s-au dezvoltat dinamic peparcursul ultimilor 15 ani şi. datorităcomerţului transfrontalier şi afacerilor mici.au devenit un factor de importanţă crucialăpentru dezvoltarea economică regională."Câteva sute dc mii de ucraineni muncescîn statele învecinate, deseori în condiţiiprecare. Mulţi dintre ei călătoresc intretara lor de origine şi locurile unde îşi găsescde lucru, de regulă pe termen scurt,asigurând ceea ce cercetătorii numescmîgraţie „pendulară"." Alţii folosesc spaţiulcomun Schengen pentru a ajunge tocmaiin Portugalia. Acolo s-a dezvoltat omigratie în lanţ. în care muncitoriiportughezi din domeniul construcţiilor sedeplasează către şantierele de construcţiidin Germania, iar muncitorii ucraineni {maiieftini) Ic iau locurile din Portugalia.In contrast cu guvernele Ţărilor Baltice,unde instituirea regimului de vize Schengenabia dacă a întâmpinat rezistenţă, elitelepoloneze se opun mai categoric la cecace mulţi consideră o breşă în patriaculturală comună (în special, în regiuneaGal ilia din Ucraina de Vest). în loc săadopte regulile Schengen, în iunie 1996.Polonia a semnat un acord de călătoriefără vize cu Ucraina şi a amânatintroducerea vizelor atât timp cât UE vaputea tolera, adică până la puţin timp înaintedc aderare. Abia în 200], Slovacia aintrodus şi ea un regim simplificat de vizecu Ucraina. Dincolo dc aspectelecomerciale şi economice, legăturileculturale reprezintă o dilemă majoră, cuaproape 400 000 de etnici polonezi locuindîn Hielorusia (majoritatea în regiunileGrodno şi Brest) şi 200 000 în Ucraina deVesi."Cum sunt văzute lucrurile de laChişinău?Moldova este cea mai săracă ţară dinEuropa şi „încă se mai confruntă cu celemai elementare probleme dc edificarestatala".* Asemenea Bielorusiei. Moldovaeste un stai postsovietic nou şi, deoareceo parte importantă din teritoriul acesteia afost anterior parle a României, identitateaei naţională rămâne neclară. O încercarede reuni ficarc cu România de Ia începutulanilor "90 a declanşat un război civil, carea condus la secesiunea regiuniitransnistrene, populată masiv de etnici ruşi.

cu un guvern separatist, care controleazăîn prezent 12 procente din teritoriul ţării.Potrivit unor aprecieri făcute deLowenhardt, Hil! şi White, o treime dinforţa de muncă a Moldovei trăieşte şilucrează peste hotare, majoritatea ilegal. 4După cum peste 60 de procente dinpopulaţia Moldovei sunt vorbitori de limbaromână, începerea negocierilor de aderarea României la UE a stârnit temeri căMoldova ar putea fi izolată de Europa,făcându-i pe mulţi moldoveni sădobândească o a doua cetăţenie, cea aRomâniei. Regimul de frontieră deschisădintre România şi Moldova a reprezentatunul dintre motivele principale pentru carecetăţenii români au fost ultimii care au maiavut nevoie de viză pentru a intra în spaţiulSchengen. în schimbul călătoriei fără vizăîn statele Schengen, România a impusobligativitatea călătoriei cu paşaportulpentru cetăţenii moldoveni începând cuiulie 2001.Acestea sunt doar câteva dintredilemele apărute în urma deplasării cătreest a frontierelor Schengen. Altele vizeazăimportantele minorităţi de etnici unguri,care locuiesc nu doar în actualele şiviitoarele state-membre (aproximativ60 000 în Austria, 1,6 milioane în România,567 000 în Slovacia), dar şi în Serbia (circa345 000) şi Ucraina (180 000). 10 Având învedere că aceste efecte de dezbinare potfi interpretate drept nişte consecinţeneintenţionate ale acquis-ului UE îndomeniul JAf Uniunea a păşit recent cătreo poziţie mai proactivă faţă de vecinii săiestici şi urmăreşte implicarea activătreptată a acestora în agenda JAI.Dimensiunea politicii externe adomeniului JAIJustiţia şi afacerile interne, în modtradiţional subiecte-cheie ale politicilorinterne (după cum sugerează şi termenul),au influenţat pe parcursul mtimilor ani oagendă dinamică a politicii externe."Această agendă a politicii externereprezintă o încercare de a determinaţările terţe să urmeze scopurile politicilorLIE în domeniid securităţii interne şi estede o importanţă aparte atunci când vinevorba despre probleme precum migraţiaspontană sau criminalitatea organizată. Şidacă paragraful precedent a evidenţiatefectele externe neintenţionate aledeplasării zonei Schengen spre est, cătrefrontierele cu noii vecini ai UE, atunciparagraful de faţă se referă la activităţilepremeditate ale Uniunii şi ale membriloracesteia de a-i include pe aceşti vecini îndomenii ale ac^m.v-ului JAI. Mai întâi, vafi prezentat cadrul larg al relaţiilor externeîn domeniul JAI, după care se va examinaîndeaproape actuala propagare în interiorulnoilor state-vecine ale UE.Deşi nu este inclusă explicit în TratatulCE, această dimensiune a politicii externea căpătat o importanţă constantă odată cuadoptarea Tratatului de la Amsterdam, iaracum formează una dintre principalelepreocupări ale cooperării JAI. Astăzi, eainclude patru aspecte. Dimensiuneaexternă a politicii migraţioniste are dreptscop controlul eficient al frontierelorexterne ale UE şi include semnareaacordurilor de readmisie cu ţările deorigine a fluxurilor de migraţie. In ceea cepriveşte cooperarea poliţiei şi sistemelorjudiciare în subiecte legate de criminalitate,ţările terţe vor fi implicate sistematic înlupta cu formele specifice de infracţiuni,precum cele financiare, spălarea banilor,corupţia şi traficul de fiinţe umane. A treiadimensiune a politicii cooperării externe îndomeniul JAI se referă la lupta cu traficulde droguri; iar a patra, la întărireaaspectelor nonmilitare ale managementului

crizelor şi securi lăţii prin cooperarea dintreserviciile de poliţie în regiunile de criză.'¬în limp cc Tratatul de ta Amsterdam aoferit baza pentru legarea preocupărilorîn domeniul JAI de relaţiile externegenerale ale Uniunii Europene. încercărilede extindere a sferei de acţiune ainstrumentelor JAI dincolo de spaţiulstalelor-membre datează de Ia începutulanilor "90 şi au fost propagate atât deinstituţiile UE. cât şi de grupulinlcrguvernamental Schengen. Din parteaComisiei Europene şi a ParlamentuluiEuropean, a fost propusă o dimensiunespecială a politicii externe pentru refugiaţişi imigrare. Scopul acesteia era de aCompleta abordarea subiectului controluluiimigraţiei şi a luptei cu solicitărileIrauduloasedc azil, predominante în grupulSchengen. şi cooperarea bazată pe cei trei„piloni" ai politicii UE, cu o strategiepreventivă care ar aborda cauzele ceprovoacă migraţia forţată din ţările deorigine. 1 ' Deoarece aceste propuneri nuau fost susţinute de ţârile-membre, a fostînaintată o altă abordare, care poate fidefinită ca ..strategie de externalizare"' Jşi care, in esenţă, constă în extemalizareametodelor tradiţionale ale controluluimigra[iei din statele UE prin exportul lorcătre ţări terţe. Deja in 1991, siatelemembreşi Grupul Schengen au demaratnegocierea acordurilor dc readmisie cuţările din vecinătate şi implicarea acestoraîn domeniul securităţii frontierelor."Aceste aspiraţii au obţinut susţinerepolitică in |9Q2,câiidDeclaraţiaConsiliuluiEuropean de la Edinburgh a tăcut statelormcmhrerecomandarea dc „a lucra îndirecţia acordurilor bilaterale saumultilaterale cu ţările de origine sau tranzitpentru a asigura posibilitatea ca imigranţiiilegali să poată fi reintorşi în ţările lor..."."'Curând după aceasta, ţări le-candidate dinEuropa de Est şi statele baltice au devenitsubiecte principale ale cooperării politiceexterne şi exportul instrumentelorspecifice a fost înlocuit cu obligaţiagenerală de a adopta în întregime acejuixtilSchengen şi pe cel din domeniul JAI. |TOdată ce ţările Europei Centrale şi deEst au intrat in SLSJ, dimensiunea externăa domeniului JAI s-a deplasat către ţărileaflate dincolo de noua frontieră externă,în special către cele din Europa de Est şide Sud-Est, dar şi din bazinulmediteraneean. După comuni tari zareapărţilor гщитиЫ JAI în Tratatul de isAmsterdam, dimensiunea externă a fostsusţinută oficial de către ConsiliulEuropean Special pentru Justiţie şi AfaceriInterne la Tampere, in 1999, slipukmdusecă preocupările in domeniul JAI artrebui să fie „integrate ui definirea şiimplementarea altorpolilici şi activităţi aleUniunii", inclusiv în domeniul relaţiilorexterne." 1Principalele principiicălăuzitoare ale acestui program au foststabilite intr-un raport pe care conducătoriistatelor UI: l-au adopiai formal în cadrulConsiliului European de la Petra din 2000,Această evoluţie a agendei politiciiexterne denotă că. în acei SLSJ care seconturează, ameninţările sunt interpretatetot mai mult ca ceva cc provine din afaraUniunii: problemele de „securitate internă"devin, astfel, chestiuni dc securitateexternă, dominate insă de preocupărilepolitice interne. Această extemalizare asubiectelor legate de JAI a fost susţinutăparalel de o scădere a tendinţei interne dearmonizare a politicilor între statelemembre.1 '' transformăndu-se in cel maidinamic aspect al cooperării. în acestcontext, comunilarizarca subiectelorreferitoare la azil şi imigraţie a oferit uninstrument binevenit de întărire a influenţeiasupra terţelor state. Cu noile saleЯШ"=:5'sr£o301nчя5"(O351X3

124competenţe, UE poate acum să negociezeca o entitate unificată cu statele care nusunt membre şi îşi poate folosi putereaeconomică şi politică pentru a influenţacomportamentul acestor state. Deexemplu, în ceea ce priveşte domeniulmigraţiei neregulate, Comisia a declaratcă „deoarece acordurile de readmisie suntexclusiv în interesul Comunităţii, încheiereareuşită a acestora depinde foarte mult de„pârghiile" aflate la dispoziţia Comisiei. Inacest context, este important să se ţinăcont de faptul că, în domeniul JAI, puţinelucruri pot fi obţinute în schimb...". Astfel,„trebuie luată în consideraţie posibilitateacreşterii gradului de complementaritate cualte politici ale Comunităţii în scopulatingerii obiectivelor Comunităţii îndomeniul reîntoarcerii şi readmisieipersoanelor". 20Relaţiile în domeniul JAI cu noiivecini esticiOdată cu extinderea UE către est,Rusia, Ucraina şi, în măsură mai mică,Bielorusia şi Moldova, au devenit ţinte? . prioritate pentru relaţiile externe înсч I domeniul JAI. Acest lucru nu esteJ surprinzător dacă ne uităm la geografia^ j Uniunii Europene lărgite. Frontiera[ externă, ca „gardă" a SLSJ, are acumO ţ 2 500 km cu Rusia, 1 250 km cu Bielorusia,3 ; l 150 km cu Ucraina şi 450 km cu^ Moldova. Există o senzaţie crescândă deяj interdependenţă şi chiar vulnerabilitate 21g) I a spaţiului deschis Schengen faţă de2 I „zonele agitate" 22 de la frontierele externe.O) j Prăpastia crescândă dintre UE prosperăС I şi ţările de la frontiera de est şi sud poateE f accentua riscurile de securitate internă de^ ambele părţi ale frontierelor. PotrivitComisiei, interdependenţa - politică şieconomică - faţă de vecinătatea Uniuniireprezintă deja o realitate. ...Accentuareaapropierii geografice înseamnă faptul căUE lărgită şi noua vecinătate vor aveaparte egală în eforturile de promovare afluxurilor comerciale şi investiţionaletransnaţionale, precum şi importanteinterese comune de a lucra împreună încombaterea ameninţărilor transfrontaliere- de la terorism la poluarea aerului. 23Dincolo de accentuarea probabilă ainegalităţilor socioeconomice, regimul defrontiere descinse dintre Rusia şi aproapetoate statele CSI este privit ca un aspectcare transformă regiunea în una de tranzitpentru migraţia spontană din zonele de estşi sud, devenind, astfel, o ameninţaremajoră pentru administrarea frontiereiexterne. Activităţile traficanţilor de drogurişi de fiinţe umane accentuează aceastăpercepţie, la fel ca şi spălarea banilor şicrima internaţională. 24Lipsa de experienţăşi resurse şi indulgenţa procedurilor legaleşi administrative în abordarea acestorprobleme reprezintă motive suplimentarepentru elaborarea de către UE a uneiatitudini proactive şi a exportului deelemente a ceea ce a devenit acquis-ul îndomeniul JAI către vecinii săi estici. 25Aceste activităţi sunt examinate mai jos.Cooperarea cu Rusia în domeniul JAIRelaţiile UE cu Rusia suntreglementate de trei seturi de instrumente:Acordul de Parteneriat şi Cooperare(APC), Programul Tacis, StrategiaComună şi Planurile de Acţiune îndomeniul JAI. Evoluţia acestorinstrumente, începând cu apariţia lor în adoua jumătate a anilor '90, relevă oschimbare clară de accente, de la scopurieconomice şi de securitate militară,preocuparea pentru aspecte legate demediul înconjurător (în special, în

subiectele legate de arma şi energianucleara), către domeniul JAI şi, mai cuscamă, către controlul frontierelor şi luptacu imigrarea spontană şi crima organizată.ЛРС cu Rusia a intrat în vigoare îndecembrie 1997 şi defineşte cadrulspecific de cooperare cu această ţară.Încheiat pentru o perioadă iniţială de 10ani, acordul stabileşte cadrul instituţionalal relaţiilor bilaterale şi principaleleobiective comune, evocând necesitateacooperării şi dialogului în anumite domenii.Abia însă după adoptarea 1 ratatului de laAmsterdam, domeniul JAI a căpătat unstatut proeminent în această cooperare.Primul pas in acest sens l-a rcprczentaiadoptarea Strategiei Comune faţă deRusia. în cadrul întrunirii ConsiliuluiEuropean dc la Cologne, in iunie 1999. 1 ''Principalul obiectiva) acestei strategii eslcdc a implica Rusia intr-o cooperarestrategică şi de a sprijini reformele îndomeniul politic, social şi economic. In liniigenerale, consolidarea şi întărireasupremaţiei legii reprezintă unul dintreprincipatele obiective. Cât priveştedomeniul JAI, Strategia Comună conţinecondiţi i le referitoare la cooperarea poliUeişi sistemelor judiciare in lupta cucriminal iialea organizată, spălarea banilor,traficul de fiinţe umane şi traficul dedroguri.'" Implementarea StrategieiComune are loc în cadrul APC şi alinstituţiilor sale.în baza strategiei pe ţară, UE a adoptatun Plan de Acţiune mai detaliat în subiectulluptei cu crima organizată din Rusia. 1 "Planul de Acţiune a fost aprobat de Rusiain cadrul reuniunii Consiliului de Cooperaredin aprilie 2000 şi este în acest momentinstrumentul prioritar al cooperării îndomeniul JAI. Priorităţile tematicemenţionate în document includcontravenţiile financiare gen spălareabanilor; traficul de persoane, de droguri şimateriale explozibile; furtul, corupţia şiimigraţia ilegală. Cooperarea în domeniuljustiţiei implică adoptarea instrumentelorinternaţionale corespunzătoare,identificarea punctelor de contact şi aprocedurilor de schimb cu agenţiilejudiciare ale UE, în timp cc asigurareaordinii se concentrează pe îmbunătăţireainstruirii reprezentanţilor acestui domeniu,stabilirea unui cadru pentru schimbul dcinformaţii tehnice, operaţionale şi secrete,precum şi pe organizarea programelor deschimb şi întărirea controluluif'ronti erelor- ÎSUn subiect dc preocupare pentru acesteactivităţi îl reprezintă negocierea încheieriiunui acord de readmisie pentru uiigranţiispontani, care s-a confruntat cu rezistenţaRusiei şi a fost condiţionată de rezolvareaconflictului referitor la regulile de Iranzilpentru Kaliningrad. In afară de aceasta,la mai multe nivele ale arhitecturii JAI, s¬au dezvoltat relaţii de cooperare şi au locîntâlniri de lucru. în timpul Preşedinţieisuedeze a fost organizată o întâlnire lanivelul Troikăi pentru a se discutaimplementarea Planului de Acţiune, careacum este susţinut de întrevederi regulatela nivel de ofiţeri de legătură. La niveljudiciar, procurorii ruşi au fost invitaţi săparticipe ta şedinţele Reţelei JudiciareEuropene, iar delegaţi ruşi sunt acumoaspeţi regulaţi ai conferinţelor şiseminarelor de pro til organizate de UE. 1 "Aspectele financiare şi tehnice aleacestei cooperări sunt acoperite inprincipal de Programele naţionale şiregionale îacis (facis CBC). Lamomentul instituirii facis in 1991, asistenţatehnică reprezenta o activitate autonomăorientată în principal către transformareaeconomică. Din 1996, dar mai alesîncepând cu noul Regulament al Consiliului73D)n3Ш-=r.o3512.Iaizs

din I999' 1şi Strategia Tacis de CooperareRegionala pentru anii 2004-2006.domeniul JAI a figurai proemineni ea unadintre cele trei teme ale acestei cooperări,alături de administrarea durabilă aresurselor naturale şi promovareaschimburilor comerciale şi a investi ui lor.hi domeniul JAI, principalele eontribu|iifinanciare sunt direcţionale pentru măsurilede combatere a crimei organi/aie (înprincipal, traficul de droguri şi de fiinţeumane, spălarea banilor) şi pentruadministrarea frontierei, in timp cemanagementului domeniilor imigrării şiazilului i-au fost alocate dour 6 procentedin fondurile regionale Tacis. 11In afară de aceste relaţii bilaterale dintreUE şi Rusia, cooperarea in domeniul JAIeste promovată la nivel regional şi aşanii mita Iniţiativă Dimensiunea NordicăIZb (ION), cure oferă un cadru regional decooperare aprofundată între unsprezecesialc no ni-europene, inclusiv cele trei stateballice. Polonia şi Rusia." Obiectivuldeclarat al acestei iniţiative, sponsorizatăiniţial de către Suedia şi Finlanda, este dea aborda provocările regionale specifice^ din Europa dc Nord, dc a asiguraЯ securitatea şi stabilitatea regiunii, de aч-Г proteja mediul înconjurător şi a împiedica^ apariţia unor noi linii de demarcaţie pemăsură ce noi state intră in Uniuneao Europeană. In domeniul JAI, statele de la5 Marea Baltică au fondat la Vîsby. in 1996,^ Grupul Operativ dc Combatere a CnmciдOrganizate, care esle sprijinit de cătreO toate ţările Dimensiunii Nordice. Grupul2 Operativ tdeseori supranumii şi „Grupul« Visbv") iniţiază şi coordonează activităţi_C comune dc asigurare a legii cu implicarea£ politiei, serviciilor vamale, a poliţiei de^ frontieră şi procurorilor. De asemenea,grupul se ocupă de coordonarea acţiunilorin subiecte precum migraţia ilegală.spălarea banilor, furturile de automobile şibunuri de lux. traficul de femei, drogurileşi corupţia.In literatura de referinţă, IDN a fostprezentată drept un model de „guvernarede reţea" (..network governance")postmodernă şi deleritorializată şi unexemplu de consolidare regională lafrontierele poroase ale Шь мPrincipalultemei al unei astfel de evaluări pozitive esteabordarea holistă a dezvoltării regionaleadoptată de către Iniţiativă, precum şimecanismele egalitare de participare.Deşi. la început, doar o mică parte dinstatele participante erau membre ale Uf.după extindere Rusia a rămas unica ţarădin afara UE în accsl cadru multilateral.Acest fapt ar puica transforma treptatIDN dintr-un cudru multilateral dccooperare in unul de cooperare bilateralăUE - Rusia.Cooperarea cu Ucraina în domeniulJAIAcordul de Parteneriat şi Cooperaret APC) dintre UE şi Ucraina a fost semnatpe 14 iunie 1994. cu zece zile înainte dcce! cu Rusia. După ce Acordul a intrat invigoare in I99X, UE a adoptat o StrategicComună pentru Ucraina in decembrie1999.'" Strategia descrie relaţia cuUcraina ca şi un „parteneriat strategic" şiidentifică trei scopuri principale ale UE inraport cu Ucraina: sprijinirea proceselordemocratice şi economice din Ucraina:cooperarea pentru asigurarea stabilităţii şisecurităţii europene în confruntareaprovocărilor comune penlru asigurareastabilităţii şi securităţii europene înconfruntarea provocărilor comune pentrucontinentul european; intensificareacooperării economice, politice şi culturalein contextul lărgirii UE şi în domeniul JAI.

Includerea explicită a subiectului JAI înlista principalelor priorităţi ale relaţiilor UEcu Ucraina a reprezentat una dintreinovaţiile principale ale Strategiei Comune.Deşi unele prevederi din domeniul JAIerau deja incluse în APC,' 7StrategiaComună documentează importanţacrescândă a domeniului JAI după apariţiaTratatului de la Amsterdam şi dimensiuneaaflată în expansiune externă a acestuia.Acest lucru se reflectă şi în evoluţiaProgramului Tacis, care, începând cu noulregulament din 1998, s-a concentratprioritar pe administrarea frontiereiucrainene. în afară de administrareafrontierei, subiectele legate de JAI maiinclud şi lupta cu imigraţia ilegală, aspectelegate de azil, contrabandă, traficul depersoane, droguri şi armament, terorismul,în decembrie 2001, a fost adoptat PlanulUE de Acţiune în domeniul Justiţiei şiAfacerilor Interne din Ucraina, 38 iar al 5-lea Consiliu de Cooperare din martie 2002a identificat drept prioritare următoarelesubiecte: negocierea unui acord dereadmisie UE-Ucraina, îmbunătăţireaadministrării frontierei, imigraţia, reformajudiciară, supremaţia legii, crima organizatăşi terorismul. în scopul asigurăriiimplementării, părţile au convenit asuprapunctării obiectivelor şi a organizării deîntâlniri regulate la nivel ministerial şioficial.Aceste năzuinţe au reuşit să producă oserie de rezultate tangibile. în februarie2001, Parlamentul Ucrainei a promulgat„Legea cu privire la amendarea unor legiale Ucrainei referitoare la combatereamigraţiei ilegale", care a introdusrăspunderea penală pentru fapta repetatăde traversare ilegală a frontierei. Deasemenea, Codul de procedură penală ainstituit răspunderea penală pentruorganizarea şi întreţinerea traficului defiinţe umane. Li acelaşi an, a fost adoptatăo nouă ,vLege cu privire la imigrare", careintroducea o cotă anuală de imigrare şiînfiinţa o agenţie unică naţională pentrumigraţi e. Există schimbări evidente şi lafrontiera Ucrainei cu Polonia, unde gărzileucrainene de frontieră au începutdezasamblarea reţelelor de sârmăghimpată rămase din perioada sovietică,iar începând cu iunie 2001, în cooperarecu colegii lor polonezi, au început săcontroleze noua frontieră externă a UE.Aceste evoluţii se răsfrâng şi asupravecinilor. Pe de o parte, în cazul Rusiei,încercarea UE de a semna cu aceasta unacord de readmisie a îndemnat Ucrainasă semneze acorduri de readmisie cupropriii săi vecini estici şi sudici pentru aasigura expulzarea migranţilor spontani. Pede altă parte, aceste evoluţii implică otransformare fundamentală a regulilorliberale de călătorie care îşi trag origineadin perioada sovietică. In iunie 2001,Ucraina a adoptat o rezoluţie potrivitcăreia cetăţenii tuturor statelor CSI, cuexcepţia Rusiei şi Bielorusiei, pentru a intraîn Ucraina au nevoie de un paşaport destrăinătate valabil. Interpretând acesteevoluţii, este important să se atragă atenţiacă, de exemplu, în contrast cu Rusia şiBielorusia, Ucraina a stipulat obiectivulstrategic de a deveni „membru cu drepturidepline al UE". 3Cooperarea cu Bielorusia şiMoldova în domeniul JAIîn calitatea lor de succesori ai fosteiUniuni Sovietice, Bielorusia şi Moldova aufost incluse în acelaşi cadru de cooperarecu UE ca şi vecinii lor mai mari, Rusia şiUcraina. Negocierea APC cu Bielorusias-a încheiat în 1995, dar adoptarea şiimplementarea acordului au fost sistate din73Ф5Гз3tuO3fl>Ф31*7

cauza evoluţiilor politice impuse depreşedintele Lukaşenko. Oricum însă.cooperarea nu a incelat în totalitate şi acontinuat in acele domenii care suntconsiderate de prioritate deosebita de cătreUniune. In acest sens. Raporturile Anualeale Programului Facis sunt relevante. DeşiBielorusia a fost suspendată din cadrulcooperării strategice sporite, totuşi ea aparlicipat în programul interstatal dccooperare transfronralierâ finanţată deŢacis, care prevede activităţi legale decontrolul frontierelor. 4 "ЛРС cu Moldova a fost negociat inacelaşi timp ca şi cele cu Rusia. Ucrainaşi Bielorusia şi a intrat in vigoare în iulie1998,Trcj ani mai târziu. Comisia a adoptatDocumentul de Strategie cu Moldova(DSM), care prevede cadrul strategic încare va fi acordată asistenţa din partea2x8 pentru perioada 2002-2006. Luând înconsideraţie faptul că instabilitatea dinMoldova ar putea să se reverse cuuşurinţă în UE. Documentul de Strategieprevede că „prin intermediul cooperării,UE va contribui la lupta cu crima, corupţia,traficul şi migraţia ilegală"." Prioritateaacordată domeniului JAI este evidentă şiS in Programul indicativ lâcispe2002-2003.inclus în acelaşi document şi care enumeradrept obiective specifice ale buneiguvernări. în primul rând. ..crearea uneio politici anticorupţie şi a unui program care5 să stabilească un sistem cuprinzător pentrup acest domeniu, format inclusiv din legislaţieяcorespunzătoare, consolidare instituţională.£ activitate profilactică, conştientizare şi2 dezvoltare a capacităţilor" şi, în al doileaЯ rând. „dezvoltarea unui climat ostil practicii.E spălării banilor, în special prin elaborareaE^legislaţiei specifice şi a unui Departamentde Informaţii Financiare (DIFf - Pe listăurmează îmbunătăţirea climatului deafaceri şi a informaţiei disponibile pentruevaluarea şi monitorizarea nivelului desărăcie şi a nivelului de degradare amediului înconjurătoriAlte iniţiativeDeşi, până acum. activităţile UE îndomeniul JAI s-au concentrai, in general,pe târi mai mari precum Rusia şi Ucraina,care după extinderea UE au frontiere cusiaiele-membre, este important dcremarcai că o cooperare intensă sedesfăşoară in afara instituţiilor formale aleUE, în foruri inter - sau transguvernamentalemai mult sau mai puţinneoficiale. Probabil că cel mai influent fixcare promovează cooperarea în domeniulsecurităţii frontierei şi luptei cu migraţiailegală, inclusiv cu traficul de fiinţe umane,este aşa-numitul Grup de la Budapesta,lansat la iniţiativa Germaniei in 1993, careîntre timp a evoluat înir-un sistem paneuropeande cooperare. La acest forparticipă miniştrii de interne din 40 destate, precum şi diverse organizaţiiinternaţionale."''' Grupul de la Rudapesiaîşi intensifică abordarea problemelor ce ţinde controlul migraţiei în ţări ca Rusia,Ucraina şi Moldova, aflate la frontieră cunoile state-membre sau candidate ale UE,pentru care a fost creat şi tui grup specialde lucru."In afara dc Grupul de la Budapesta,există şi o proliferare a iniţiativelorregionale care vizează subiecte de politicăinternă şi externă. Un exemplu în acestsens este GUUAM. acronim după ţărilesale membre (Georgia, Ucraina.Uzbekistan. Azerbaidjan. Moldova).carea fost creat în 1096 la Viena. Acordul săude Cooperare prevede activităţi bilateraleşi multilaterale in domeniul luptei cuterorismul şi crima organizată, includecooperarea în chestiuni legate de controlul

vamal şi al frontierelor şi introducerea unuisistem unificat dc schimb de dale penlruactivităţile antiteroriste. 1?Este interesantde remarcai că principalul sponsor alactivităţilor GUUAM nu este UE saucineva dintre stateie-membre ale acesteia,ci SUA.Iniţiativa „Europa lărgită": către onouă politică a vecinătăţii?Uneori necoordonate, cadrele bilateralede cooperare prezentate anterior audevenit, în 2003, obiectul unei iniţiative aUE denumite ,.Europa lărgită", careurmăreşte scopul de a formula o abordareholislă multilaterală a noilor vecini ai UE,bazându-se pe principiile de parteneriat şicooperare. Deşi motivată puternic dedorinţa de a dezvolta o strategie maicoordonată şi coerentă faţă de diverselestate vecine, această iniţiativă a fostimpulsionată de conştientizareapotenţialelor efecte negative ale extinderiiasupra acestor ţări şi de dorinţa de apreveni crearea în Europa a unor ..marginiascuţite"*Deşi în procesul negocierilor cu ţărileEuropei Centrale şi de Esl se vedea clarcă viitorii vecini ai Uniunii vor fi afectaţide extinderea ce urma să aibă loc. abia în2002 UE a abordat explicit acest subiectulaprilie 2002. Consiliul pentru AfaceriGenerale a cerul Comisiei şi înaltuluiReprezentant pentru Politica Externă şi deSecuritate Comună ,.să elaboreze ideireferitoare la relaţiile UE cu vecinii".Peste şase luni. documentul a fost lansat,centrându-se pe Ucraina, Moldova şiBielorusia. Această iniţiativă a fostsusţinută la cel mai înalt nivel politic laîntrunirea şefilor de state şi de guverne aiUE în cadrul Consiliului European dc laCopenhaga din decembrie 2002, unde s-aconfirmai faptul că Uniunea ar trebui saşiintensifice relaţiile cu vecinii pentru a -yy„evita apariţia în Europa a unor noi linii de Л1divizareşipentruapromovastabiliţaleaşi -Ş.prosperitatea în interiorul şi în afara noi lor ~1frontiere ale Uniunii" în afară de cele treiţări menţionate mai sus. aceste concluzii ,se refereauşj la includerea Rusiei, precum £1şi a ţârilor din bazinul sudic al Mării o'Mediterane 11 " în această cooperare 2îmbunătăţită, însemnând ca ar trebui ft"cuprinse toate ţările vecine fără 12.perspectivă de a deveni membre ale UE* I 3Bazându-se pe aceste iniţiative. Comisiaa schiţat un document strategic denumii . jj„Europa lărgită - vecinătatea: un nou Jgcadril al relaţiilor cu vecinii noştri estici şi isudici", care formulează principiilecălăuzitoare pentru această cooperarelărgită. Propunerile au fost salutate laConsiliul European, care a urmat laThcssaloniki, in iunie 2003, la care liderii -И9de state şi de guverne ale UE şi-au anunţatvoinţa de „a întări... valorile comune şi apromova... interesele comune... prinelaborarea de noi politici către o Europălărgită".-" 1Recunoscând interdependenţaexistentă între Uniune, noile sale staiemembreşi ţările vecine, această nouăiniţiativă deschide posibilitatea unei asocieriextinse fără statutul de membru:Tuturor ţărilor vecine li se va oferiperspectiva unei cote pe piaţa internă aUE, precum şi perspectiva integrării şiliberalizării pentru promovarea libereicirculaţii a persoanelor, bunurilor, serviciilorşi capitalului". In acelaşi timp, UE aşteaptăca aceste ţări să se alinieze structurilorsale. precum şi „să împărtăşească valori lecomune şi să implementeze in practicăreformele politice, economice şiindustriale, inclusiv prin alinierea legislaţieila cerinţele etc c/iii,\-u\ui". 5 "

130оJ33О-111E•о' Întotdeauna insiruinemelcadoptate faţă de vecinii estici poartăpecetea abordării condiţionate, în timp cecontribuţiile financiare, accesul la piaţacomunitară şi alte forme de sprijin suntdependente de realizarea scopurilordefinite de către UE." 1De aceea nu estede mirare că priorităţile UE... nuîntotdeauna au coincis cu cele ale statelordin CSI". în realkate, în timp ce donatoriierau interesaţi de întărirea frontierelorexterne cu ţările CSI pentru a opri valulmigraţiei ilegale către Vest, prioritateatarilor din CSI era de a reduce fluxulmigranţilor ilegali care intrau prinfrontierele loreslice.'"Astfel. Iniţiativa Europa Lărgită şiasocierea strategică pe care şi-a propusoîncearcă să redreseze preocupareaunilaterală şi dominanta de până acum aUE faţă de relaţiile cu vecinii şi ar puteasă stabilească un cadru în careconsecinţele negative ale lărgirii UE se vor

atenua. Văzută dintr-o altă perspectivă,această iniţiativă încearcă, de asemenea,săanticipe aşteptările aderării, influenţânddomeniul JAI din ţările vecine. în oricecaz, aceste evoluţii prezintă implicaţiileample ale procesului de securizare a unuispaţiu al libertătii, securităţii şi justiţieipentru grupul statelor-membre, pentrustatele-candidate, dar şi pentru veciniiacestora şi chiar mai departe.NOTE1M. Foucher, „The Geopolitical European Frontiers", în M. Anderson şi E. Bort (editori),The Frontiers of Europe (London: Pinter, 1998), p. 236.2M. Light, S. White şi J. Lowenhardt, „A Wider Europe: The View from Moscow andKyiv", International Affairs, 76 (2000), 77-88. Border demarcation agreementsbetween Russia and the Baltic states had been finalized but were stalled by the Russianparliament, which failed to ratify them.3H. Hubel (ed.), EU Enlargement and Beyond: The Baltic States and Russia (Berlin:A. Spitz Verlag, 2002), p. 2.4Declaraţia Sunimitului stipulează că schema de operare va fi revizuită nu mai târziude 2005.5Vezi, de asemenea, H. Grabbe, „The Sharp Edges of Europe: Extending SchengenEastwards", International Affairs, 76 (2000), 519-536; Light, White and Lowenhardt,„A Wider Europe"; J. Lowenhardt, R. J. Hill andM. Light, „A Wider Europe: the viewfrom Minsk and Chişinău", International Affairs, 77 (2001), 605-620.6E. Morawska, „Gappy Immigration Controls, Resourceful Migrants, and PendelCommunities: East-West European Travelers", în C. Joppke şi V. Guiraudon (editori),Controlling a New Immigration World (London: Routîedge, 2001); С. Wallace şi D.Stola (editori), Patterns of Migration in Central Europe (Basingstoke: Palgrave,2001).7Vezi, de asemenea, J. Cichocki, „Direct Neighbourhood: Border Issues and VisaRegulations - an Eastern Perspective", în I. Kempe (ed.), Beyond EU Enlargement.The Agenda of Direct Neighbourhood for Eastern Europe (Gutersloh: BertelsmannFoundation, 2001).8Lowenhardt, Hill şi Light, „A Wilder Europe", p. 621.9Ibid.10G. Amato şi J. Batt, The Long-Term Implications of EU Enlargement: Tfie Natureof the New Border (Brussels: European Commission, 1999), p. 82ff." Pentru o analiză comparativă a efectelor externe formale şi informale, intenţionatesau neintenţionate ale politicilor UE cu privire la azil şi imigrare, vezi contribuţiile lui S.Lavenex şi E. Ucarer (editori), Migration and de Externalities of EuropeanIntegration (Lanham: Lexington Books. 2002).12Consiliul Uniunii Europene, „European Union priorities and policy objectives forexternal relations in the field of justice and home affairs", 7653/00 JAI 35.13C. Boswell, „The „Externai Dimension" of EU Immigration and Asylum Policy",International Affairs, 79 (2003), 619-638; J. Van Seltn, ..Immigration and Asylum orForeign Policy: The EU's Approach to Migrants and their Countries of Origin", înLavenex şi Ucarer, Migration and the Externalities of European Integration, p.143-160.14Boswell, „The „Externai Dimension"; Lavenex şi Ucarer, Migration and theExternalities of European Integration.

l5Grabbe, „The Sharp Edges of Europe"; S. Lavenex, Safe Third Countries. Extendingthe EU Asylum and Immigration Policies to Central and Eastern Europe (Budapestand New York: Central European University Press, 1999).16Vezi „Declaration on principles governing external aspects of migration policy",Annex 5 to Part A of the Presidency Conclusions of the Edinburgh European Council,11-12 decembrie 1992, publicat in EC Bulletin 12,1992, p.23.17S. Lavenex, „Migration and the EU's New Eastern Border: Between Realism andLiberalism", Journal of European Public Policy, 8 (2001), 24-42.18„Concluziile Preşedinţiei ConsHmlid ъигореГ, Tampere European Council, octombrie 1999.19Referitor la europenizarea şchiopătândă a domeniului migraţiei şi politicUor de refugiaţi,vezi A. Geddes, Immigration and European Integration: Towards Fortress Europe?(Manchester: Manchester University Press, 2000); S. Lavenex, Tlie Europeanisationof Refugee Policies: Between Human Rights and Internal Security (Aldershot:Ashgate, 2001). Pentru aprecieri critice recente privind mersul realizării Agendei de laAmsterdam în JAI, vezi European Convention, Praesidium, „Justiceand Home Affairs- Progress report and general problems", CONV 69/02, 31 mai 2002.20Comisia Europeană, „Green Paper on a Community Return Policy on Illegal Residents",COM(2002) 175 final, 10 aprilie 2002, p. 24.21Despre noţiunile de interdependenţă, sensibilitate şi vulnerabilitate, vezi R. Keohaneşi J. Nye, Power and Interdependence: World Politics in Transition (Boston: LittleBrown, 1977).22M. Singer şi А. В. Wildavski, The Real World Order: Zones of Peace and Zones132 of Turmoil (Chatham, NJ: Chatham House Publishers, 1993).23Comisia Comunităţii Europene, „Communication on Wider Europe Neighbourhood:A New Framework for Relations with our Eastern and Southern Neighbours",COM(2003) 104 final, 11 martie 2003, p. 3, emphasis added.24Pentru evaluări ale „riscurilor minime de securitate" la viitoarele frontiere externe\ UE, vezi contribuţiile în I. Kempe (ed.), Direkte Nachbarschaft. Die Beziehungen• zwischen der erweiterten EU und der Russischen Foeration, Ukraine,Weissrussland und Moldova (Giitersloh: Bertelsmann, 1998); I. Kempe şi W, van! Meurs (editori), Toward a Multi-Layered Europe: Prospects and Risks Beyond EU*\ I Enlargement (Munich: Bertelsmann Group for Policy Research, 2002).*\ l 25 O problemă similară căreia i se acordă uneori mult mai puţină atenţie pe ordinea deС I zi a JHA este situaţia persoanelor care au nevoie de protecţie şi de sarcina dificilă deî distingere dintre ,jrugranţii neobişnuiţi" economici sau voluntari şi adevăraţii refugiaţi..O l Pentru o descriere a relaţiei complexe a agendei de securitate internă a Uniunii şi3 ; regimului internaţional al refugiaţilor, vezi Lavenex, The Europeanisation of European; Refugee Policies; Referitor la rezultatele politicii UE în domeniul supravegheriil protecţiei refugiaţilor, vezi J. Van Klaauw,, Jriuropean Asylum Policy and the Global

Aparent, unele dintre priorităţile Planului de Acţiune nu reflectă numai JHA, dar şipotenţialele interese economice ale UE în Rusia, care ar putea ti afectate decriminalitatea organizată. Există o aluzie în acest caz la textul Planului de Acţiune, !a Jpagina 7, unde se stipulează că: „Criminalitatea organizată afectează tot mai tare şt maiEutare afacerile legale şi activităţile comerciale duse intre statele-membre şi FederaţiaRusa".'"Preşedinţia suedeză. „Programul preşedinţiei referitor la relaţiile externe in domeniul fJHA(2001-2002)".5146701 Limite JAI 2,11 ianuarie 2001. I 3:|Directiva Consiliului No. 99/2000 din 29 decembrie 1999 referitoare la oferireaasistenţei statelor-parîenere din Europa de Est şi Asia Centrală. Ş"' ,J Comisia Europeană, „Cooperarea Regională în Cadrul T'acis: Document strategic şi 3program indicativ 2004-2006". 11 aprilie 2003. Vezi, de asemenea, „Raportul anual aprogramului Tacis 1999. Raportul Comisiei". COM(2000) 835 final. Deşi Bielorusia a ^fost suspendată din cadrul cooperării strategice avansate, faptul că a participat într-un I —program interstatal şi transfrontalierarată importanţa atribuită acestei probleme. ; jjf,_!Accentuarea in creştere a rolului JAI a crescut de-a lungul anilor: in cadrul strategiei (firegionale, acesta a crescut de la 0,5 milioane dc euro în 149n la 11,5 milioane de euro 3în 2002 (comparativ cu 16,5 milioane de curo pentru cooperarea de mediu care arc cel (p!mai mare buget din cadrul Tacis). Planificarea regională 2004-2006 prevede alocareaunui eurobuget de 49 milioane de euro, care va fi împărţit la 55 de procente pentrucriminalitatea organizată şi terorism. 20 de procente azil şi 25 de procente frontieră.Vezi Comisia Europeană, „Cooperarea Regională în Cadrul TACJS: Document strategicşi program indicativ 2004-2006 . In plus, documentul „Programele Indicative ale Tacis ipcnim Rusia" prevede alte 40 milioane de euro pentru JAI în perioada 2004-2006 133(circa 10% din bugetul total).uStateic-membre ale ND1 sunt Danemarca. Estonia. Finlanda. Germania, Islanda,Letonia. Lituania, Norvegia, Polonia, Rusia şi Suedia.' 5T. Christiansen, F. Petito şi B. Tonra, „Fuzzy Politics Around Fuzzy Borders: TheEuropean Union's ..Near Abroad", Cooperation and Conflict, 35 (2000), 389-415:M. S. Filtenborg, S. Gânzleşi E. Johansson, ..An Alternative Theoretical Approach toEU Foreign Policy: ..Network Governance" and the Case of the Northern DimensionInitiative". Cooperation and Conflict. 37 (2002), 3X7-407.'"Consiliul Europei. Strategia Comună din II decembrie 1999 cu privire la Ucraina,Official Journal of the European Communities, L 331/1, 23 decembrie 1999 (1999/877/CI-SP).De exemplu, Articolul 68 cu privire la spălarea de fonduri şi Articolul 79 despretraficul de droguri.4Consiliul Europei, „Planul de Acţiuni UE pentru JAI în Ucraina de la 10 decembrie2001", Official Journal of the European Communities, J 2003/C77/01. 29 martie2003.v'Strategy on Integration of Ukraine, to the European Union, aprobată prin DecretulPrezidenţial nr. 615/98 la I j iunie 1998."Comisia Europeană. „Cooperarea Regională în Cadrul Tacis: Document strategic şiprogram indicativ 2004-2006". Vezi, de asemenea, „Raportul anual al Programului Tacis1099. Raport al Comisiei".JlComisia Europeană, „Documentul cu privire ta Strategia de Tară a Moldovei", p.4.• : Ibid., p. 15,

4:1Participanţii sunt reprezentanţi ai Albaniei, Australiei (observator), Austriei, Belgiei,Bosniei şi Herzegovinei, Bulgariei, Republicii Cehe, Danemarcii, Estoniei, Finlandei,Macedoniei, Franţei, Georgiei, Gennaniei, Greciei Ungariei Letoniei, Moldovei, Olandei,Norvegiei, Poloniei, Portugaliei, Roinâniei, Federaţiei Ruse, Sloveniei, Spaniei, Suediei,Elveţiei, Turciei, Marii Britanii, Ucrainei, Iugoslaviei, ai Comisiei Europene, ai înaltuluiComisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (ICNUR), ai Organizaţiei Internaţionale aMigraţiei (OLM), ai Unităţii de Sprijin a Pactului de Stabilitate, ai ConsultărilorInterguvernamentale (CIG) şi ai Centrului Internaţional pentru Dezvoltare a Politicilorde Migraţie (ICMPD), care funcţionează ca secretariat.44Despre originile şi activităţile Grupului de la Budapesta, vezi Lavenex, Safe ThirdCountries, şi raporturile de la mtâmirile anuale ale Grupului pe http://wwvv.icmpd.org''default.asp?nav=budapest&folderid^7&id=244.45K. Schelter, Challenges for поп- (and Not-Yet-) Schengen Countries, vol. 13, 15martie 2003, Geneva: lucrare prezentată la Atelierul pentru reglementarea cooperăriiinternaţionale şi interagenţii la frontieră. Centrul de la Geneva pentru control democratical forţelor armate, nota de subsol 4.46Grabbe, „The Sharp Edges of Europe".47Grupul sud-mediteraneean include o gamă foarte diversă de ţări: Algeria, Egipt, Israel,Iordania, Liban, Libia, Maroc, Autoritatea Palestiniană, Siria şi Tunisia.48Prin urmare, ţările Balcanilor de Vest nu fac parte din această nouă iniţiativă dincauza includerii lor în cadrul procesului de stabilizare şi asociere, care ar fi dus, în final,la statutul de stat-membru UE. Restul ţărilor-candidate - Turcia, România şi Bulgaria134 - nu sunt, de asemenea, incluse.49„Concluziile Preşedinţiei Consiliului Europei", Salonic, Consiliul European, iunie 2003,p.13.-° Comisia Comunităţilor Europene, „Comunicare cu privire la Europa lărgită -Vecinătatea: un nou cadru pentru relaţii cu vecinii noştri nordici şi sudici", COM(2003)104 final, 11 martie 2003, p. 10.51Council Conclusions on Wider Europe - New Neighbourhood din 16 iunie 2003afirmă ca propunerea UE trebuie să stabilească un cadru diferenţiat, care să fie adecvatO progresului ţârilor-partenere (p. 2)."Comisia Comunităţilor Europene, „Communication of Wider Europe", p. 16."Referitor la abordarea condiţională în relaţiile cu ţările-candidate, vezi F.Schimmelfennig şi U. Sedelmeier, „Theorizing EU enlargement: research focus,hypotheses, and the state of research", Journal of European Public Policy, 9 (2002),500-528.£i \ 54 Deci documentele Strategiei pe ţară 2002-2006 referitoare la Rusia şi Ucraina afirmă,3la pagina 19, că suportul financiar în implementarea PCA şi aderarea la OMC va fio.condiţionat de angajamentul comun al Rusiei şi Ucrainei de a face progrese în relaţiile

DIPLOMAŢIA PARLAMENTARA - FACTOR«IMPORTANT ÎN COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ>Silvia DULSCHI,doctor în istorie, lector universitar superior,Academia de Administrare Publică,de pe lîngă Preşedintele Republicii MoldovaSUMMARYStrengthening parliamentary diplomacy and the importance of nationalparliaments and European assemblies is a gift of the globalization era.Parliamentary diplomacy has become an important tool in this phenomenon, whichhas enabled communication global common values: democracy, human rightsand the rule of law, respect for minority rights and cultural diversity, which aresolid foundations of contemporary societyiФft)3Z3ft)O3ft)

13 4омоSX3о.(ОсI"О

nostru. Mai mult ca atât, cursul strategiespre integrarea în Uniunea Europeană,importanta pe саге o are in acest procesimplementarea riguroasă a Planului deAcţiuni Moldova-UE. convingereainstituţiilor europene de seriozitatea şicredi bi I i tatea demersurilor întrepri nsc deMoldova pe calea reformelor economice,democratizării şi europenizării sale, dar şiobţinerea de la partenerii noştri dinUniunea Europeana a recunoaşteriivocaţiei europene pentru ţara noastră,ţoale acestea sînt argumenie majore, carevorbesc despre importanţa existenţei uneidiplomaţii parlamentare capabile să facăfaţă provocări lor şi sarcinilor menţionate.Un rol aparte ti revine in acesl procescoordonării slrinse a eforturilor dintre toateramurile puterii şi structurile de resort dinMoldova, şi în particular, stabilirii uneirelaţii de cooperare transparentă şideschisă dintre Ministerul AfacerilorExterne şi Integrării Europene ştParlamentul Republicii Moldova. Porninddc la ideea că parlamentarii sinireprezentanţi ai poporului, ei sînt legitimaţiprin fiecare alegator in pane. Fiind odiplomaţie directă, o realitate cuinstrumente, stil şi rezultate proprii,diplomaţia parlamentară a devenit unfactor important al realizării intereselornaţionale. Dialogul şi cooperarea intreparlamente au deschis noi căi penlruprevenirea şi reglementarea conflictelor.Noile relaţii înlre state au contribuit laconstituirea adunărilor parlamentareinternaţionale, formate din delegaţi,desemnaţi de către parlamentelenaţionale. Odată cu implicareaparlamentelor naţionale în cadrul adunărilorpatlamentare internaţionale, număruliniţiativelor parlamentare a crescut foartemult in toate ţările lumii. Astfel,parlamentele naţionale tind a se implicalot mai mult in politica externă, domeniuconsiderat a fi privilegiul guvernului. _^In prezent, rolul parlamentelor лnaţionale nu se poale reduce doar la JJ.crearea organelor formale dc control. *Parlamentele naţionale urmează să 2.influenţeze, să orienteze politica, pentru a -iputea determina transformările sociale să шse înscrie intr-o dinamică a globalizării. g'Parlamentele natiunale şi organizaţiile lor 3mondiale trebuie să confere o dimensiune 5"parlamentară cooperării internaţionale.reprezenlînd suveranitatea poporului, 5'exprimind voinţa de stat pc planinternaţional. Penlru a transpune în ^practică această dimensiune, parlamentelenaţionale şi membrii lortrebuie să-şi asume :responsabilităţi sporite în relaţiile 1internaţionale, pentru a putea juca un rolactiv la nivel naţional, regional şi mondial.in practica parlamentară generalrecunoscută, reprezentarea poporului seconsideră drept una din funcţiile de bazăale parlamentelor naţionale. Diplomaţiaparlamentară ori activităţile externe aleParlamentului pol fi privite drept o parteafuncţiei de reprezentare. De obicei,principalele activităţi parlamentare inaceastă direcţie sînt: discuţii pe margineapoliticii exierne generale a stalului saucomponenielor sale, controlul parlamentarasupra activităţii Ministerului AfacerilorExterne şi Integrării Europene, aprobareacandidaturilor ambasadorilor, participareala conferinţe şi întruniri. O modalitateeficientă de a face diplomaţiaparlamentară mat activă şi păsirind-o înacelaşi timp, în corespundere cu cele maibune practici parlamentare, este lucru!delegaţiilor in organizaţiile internaţionale,precum Uniunea Interparlamentară.Adunarea Parlamentară a ConsiliuluiEuropei, dar şi dezvoltarea grupurilorstructurale de cooperare cu alteIJ7

parlamente naţionale. De asemenea,angajaţii parlamentului pot oferi un aportpentru o mai bună recunoaştereinternaţională a Par lamentului RepubliciiMoldova printr-o participare şi contribuţiemai activă la evenimentele internaţionalecum ar fi conferinţele şi seminareleCentrului Parlamentar furopean dcCercetare şi Documentare, conferinţeleanuale ale Federajieî Internaţionale aAsociaţiilor de Biblioteci (KIAB),conferinţele anuale ale Serviciilor deCercetare ale Bibliotecilor UnităţilorParlamentare din cadrul FIAB şi altemlriinîrispecializate. Este recomandabilăexaminarea posibilităţii aderării la AsociaţiaSecretarilor Generali ai Parlamentelor dincadrul UPI, ceea ce ar oferi mai multeposibilităţi de schimb de opinii şi experienţăcu înalţii funcţionarii publici din alte138 parlamente naţionale. Aceste acţiuni vorcontribui la armonizarea eforturilor deintegrare şî la deblocarea proceselor deadaptare reciprocă, ca premise ale viitoareiintegrări. De asemenea, vor potenţaeforturile participanţilor de a demonstraUniunii Europene capacitatea deconlucrare, fiind , astfel, ca un exerciţiupractic de pregătire pentru noul statut pecare doreşte Moldova: de membru alUniunii Europene.Diplomaţia parlamentară este menităsă contribuie la eforturile de integrareeuropeană prin atragerea asistenţeistatelor membre ale Uniunii Europene inprocesul dc ajustare legislativă şiinstituţională la standardele comunitare. Inconsecinţă, este de datoria noastră să fimmai flexibili şi deschişi faţă de ajustareaactivităţilor de diplomaţie parlamentară lanoile provocări globale cu care seconfruntă societatea noastră.BIBLIOGRAFIEI. A. Dudina. Analiza funcţională a administraţiei Parlamentului Republicii Moldova.Chişinău, 2008.2. A. Cozma. Diplomaţia Republicii Moldova in perioada anilor 1944-200LAutoreferatal tezei de doctor în ştiinţe politice. Chişinău, 2007.3. Al. Burian. Organizaţiile internaţionale ca instrument al politicii externe. Revistamoldovenească de drept internaţional şi relaţii internaţionale, 2008, nr. 4.4. D. Dumitru. Diplomaţia. Drept diplomatic şî consular. - Ed. Lumina Lex, Bucureşti,ediţia a ll-a. 2006.5.1. Angliei. Drept diplomatic şi consular, vol. II. Ediţia а П-а revăzută şi adăugită.Editura Lumina Lex. Bucureşti. 2007.Prezentai; 02 martie 2011,Recenzent: Cheorghe CĂLDARE, doctor în istorie, conferenţiar universitar.E-mail: silvia nwldovunCţîmail.rti

ibuna tînăruluicercetător

COMPLETAREA AUTOMATIZATĂ ASUPLIMENTELORLA DIPLOMELE DE LICENŢĂ Şl DE MASTERAlexei STTJRZA,doctorand,specialist principal,Academia de Administrare Publicade pe lângă Preşedintele Republicii MoldovaSUMMARYSince the RM joined to the Bologna process in 2005, higher educationinstitutions have been handing in licentiate and master diploma supplements ofEuropean type to their graduates. Actually, there are no technical problems withcompletely printed diplomas, although some institutions, particularly those witha weaker ICT infrastructure, are filling in diploma supplements "manually " that\ is inefficiently and takes unreasonably much time, especially in case of theirI repeated modifications. There are at least two soft solutions for diploma supple-I meats completion automation: I) specialized databases; 2) the two most popular" and relatively simple MS Office applications - Word (Mail Merge Toolbar) andExcel (served as a Data Source). The first solution is professional, but it requiresmany resources; the second one is for advanced users, but it is easier, faster,more flexible, and much cheaper. Therefore, the first solution is more applicable\ for larger, ICT-advanced institutions, the second one - for those with a smallerr, budget.(4 I Introducere absolvent al ciclului I (licenţă) suplimente.La 19 mai 2005, Republica Moldova a conform modelului aprobat prin ordinuladerat la Procesul de la Bologna - un for Ministerului de resort (Ministeruleuropean ce vizează reforma Educaţiei), iar din anul 2008 - şi pentru'y j învăţământului superior întru asigurarea ciclul II (masterat) [1].jg I dezvoltării durabile în baza cercetării şi Din 2008, actele de studii personalizateî cunoaşterii comune. Unul dintre principiile din învăţământul liceal, mediu deI de bază ale acestuia este eliberarea specialitate şi superior se completează şiф I suplimentelor la diplome (în continuare - se tipăresc automatizat de către CTICEя I suplimente) pentru asigurarea [5] în baza informaţiei prezentate de"55 ij „transparenţei" internaţionale şi facilitării Instituţii le de învăţământ (în 2008 - pe'c 1 recunoaşterii academice şi profesionale a suport CD în format Excel, din 2009-prin£ [ calificărilor [9]. completarea bazei de date on-line^ Din 2005, toate instituţiile de învăţământ specializate de către un operatorsuperior (în continuare - instituţii) autorizat). Datorită implementării TIC noi,eliberează, în mod obligatoriu, fiecărui procedura de completare şi tipărire a

diplomelor s-a eficientizat vădit. Totodată,actele de studii de lip nou sc pot identificaon-line [4],Pe de altă parte, perfectarea şi tipărireasuplimentelor (ine de competenta fiecăreiinstituţii. La acest nivel, deja apardificultăţi tehnice. Conform acestui criteriu,putem diviza instituţiile în 2 categorii: I)cu subdiviziuni TIC puternice (de ex.,USM, UTM, AS KM, ULIM); 2) cusubdiviziuni TIC mai slabe, mai ales dincauza subfinanlării acestora (de ex.,LPSC. ДАР. IMI-NOVA).Instituţiile din prima categorie au bazede date ale studenţilor/masteranzilor dincare se extrag informaţiile în regimautomatizat, necesare pentru completareaşi tipărirea suplimentelor, sau şi-auelaborat sorturi proprii (de ex.. ASEM).Este clar că nu fiecare instituţie îşi poatepermite să aibă un astfel de sistemfunctional permanent din cauza bugetuluilimitat. Insă nu întotdeauna problemaconstă în deficitul de resurse, ci incunoştinţe. Pentru rezolvarea problemeinoastre, este suficient şi pachetul standardde birotică MS Office(2QQ3t care ne oferămultiple posibilităţi de automatizare acirculaţiei de documente electronice.Deci soluţia propusă este destinată, inspecial, instituţiilor din a doua categoriecare au un deficit sensibil de specialişti înTIC.Metodologie şi tehnologieIn continuare, se descrie metodologia(principiile, instrumentele (metodele şitehnicile) şi tehnologia (procesul)completării automatizate a suplimentelor.Principii1. Adaptivitate (flexibilitate)compromis dintre standardizare şiindividuali/are.2. Separarea distinctă şicorespondenţa datelor generale şii n d I v iii a ale (personale) al сabsolvenţilor.3. Utilizarea primului rând al fiecăreifot Excel exclusiv pentru titlurilecoloanelor.4. Aplicarea abrevierilor sugestive(uşor de interpretat'recunosc ut) pentruetichetele (selectoarele) foilor şi titlurilecoloanelor pentru facilitarea procesăriiacestora.5. Minimalizarea introduceriimanuale a datelor primare.b. Maximal i za re a aplicăriiinstrumentelor de automatizare.7. Verificarea corectitudiniicompletării suplimentelor la fiecareetapă.8 . Separare a m o it e lei orsuplimentelor şi celor rezultante.9. Asigurarea continuităţii.integrităţii şi securităţii informaţionale.Instrumente1. Bara de instrumente "îmbinareacorespondenţei":- cel mai important şi puternicinstrument dc automatizare în Word;- o foaie Excel serveşte drept o sursăde date pentru un model de supliment, unsingur registru - pentru toate modelelesuplimentelor în cadrul unei facultăţi;- afişare pe ecran:- lîen—Tixdbtirs —Muil Merge.2. Copiere/decupare şi inserare/lipire {Copy/Cut & faste):- cel mai repede se execută cu tastefierbinţi (comenzi rapide): Ctrl 4 С. X sau V.3. Inserare/lipire specială [Edilч» Paste Special).A. Căutare şi înlocuire(СъЛ+F sauII sau Edit—•hind sau Replace).3!aешофво141

142осчсi п3о.reщSЁ"I55. Mavigare:- în Word: salt Ы diferite obiccie prinCtrl+G. bara de denilare verticală;- în Excel: salt la celule (Ctrl+G); barade derulare verticală şi orizontală; bara deadrese C23 • : etichetele, 4butoane de derulare a foilor 4 f • и şiclick drept pe ele; deplasarea spremarginile domeniului sau ale foii prinCtrl+săgeata(«-, î, isau ->}.6. Vizualizări':- generale: redimensionarca ecranului(panoiamarci prin stabilirea coeficientuluide scalare - se reglează prin butonuli2a% - sau J'?iny.'-* Zoom;- specifice pentru Word: scindareaferestrei active prin ЩЩ1Ш' ~* SpliK- specifice pentru Excel: îngheţareapanourilor 1[Windavs -» Freeze Panes).1. (Attlo)compleiarea celulelor.- cel mai important şi puternicinstrument dc autoinaUzare în Excel;- se efectuează cu cursorul/butonul deumplere (+| în 3 modalităţi;a) click stîng; [ , ^iniratwb) click drept; L_l'c) dubhjj;]ick - cea mai operativă tehnicădeaulocompietare (numai in jos).ЫH, Formule şi funcţii (formulestandard):- instrumente de bază de automatizareîn Excel şi „se reproduc" prinautocompletare:- în ideal funcţiile trebuie să fie„universale", adică aplicabile la orice altecelule în cazul copierii, inclusiv în alte foişi registre (de ex.. V. etapele 5.8.12 sau5.8.15 ale tehnologiei);- un rol deosebit îl joacă adresele(referinţele) la celule în formule care potfi clasificate după 3 criterii:I. posibilitatea de automodillcare lacopiere: a) relative (dc ex.. A2); h) absolute(de ex., SM2): mixte (dc ex.. SA2 sauAS 1 titlul coloanei);-2. stilul: a) Al: b) R1C1 1 :3. nr. dc coordonate (dimensiuni): a)monodimcnsionalc (de ex.. А: Л, A:C, 1:1,1:3, 1: 65536') în cadrul aceleiaşi foi; b]bidimensionale (tradiţionale - cu 2coordonate in cadrul aceleiaşi foi):c) tridimensionale (de ex., '244s'!A2);d) cvadndimeosionaie (dc ex., '[SD2.xls]244s'!A2).Tehnologie include următoarele etape:/. Crearea unei mape cu suplimenteale facultăţii claie (modele, completate,un registru ca sursă de date, diferite listeale absolvenţilor).2. Descărcarea modelelorsuplimentelor de pe site-ul MinisteruluiEducaţiei [l]. 5j . Adaptarea modelelor."4. Pregătirea diferitelor liste aleabsolvenţilor pentru importare inregistru. De regulă, există numeroase listenominale ale absolvenţilor in Word caretrebuie sortate după nume şi prenume înordinea crescătoare .5. Elaborarea şi completarearegistrului cu, cel puţin. 8 foi, dintreacestea, cel puţin, una este principală,servind drept sursă de date pentru modelulsuplimentului. Totodată, foile pot ti..primare" (v. etapele 5.1, 5.1, 5.4 şi 5.6)şi „derivate" (celelalte - dependente deprimele), Fiecare model adaugă in plus câte2 foi (pentru note şi suplimente), iar ospecialitate suplimentară — o nouă foaiepentru rating. Cel puţin, 3 foi (v. etapele5.4. 5.6 şi 5.7: parţial - 5.3 şi 5.5) suntuniversale, adică pol fi liber copiate in oriceregistru pentru suplimente:< i • n\d / 244n / Э27п /г /1 /f\rt/rm / 244î / 3Z7s /

5.1. Penlru completarea diplomelor (sepoate denumi ..d").*5.2. Pentru calcularea notelor la o grupă/ un torent academici â) (de ex.. „244n")cu următoarele coloane.5.2.1. Numele şi prenumeleabsolventului' (coloana Л. abrevierea,.np").5.2.2. Poziţia spaţiului în celula A2. Seintroduce lnrmula=l INI)(~" ";A2).5.2.3. Nr. de caractere în celula Л2.Formula-tip: -Lb'N(A2). w5.2.4. Numele absolventului („n").=LbFT(A2;B2-l).5.2.5. Prenumele absolventului („p")-=RJGHT{A2;C2-B2).5.2.6. Seria şi nr. diplomei de licenţă"(..sntll"'-). = VI.OOKUP rSA2;'d'!SI:$65536; MATCH (FSI;*d'!Sl:$l ;0);FALSE),5.2.7. Scrfadiplomei de licenţă. =LEFT(K2; FIND ( и "; F2H )5.2.8. Nntecucifre la fiecare activitatede instrui rv, aranjate in ordinea planului deînvăţământ5.2.9. Note medii cu cifre. Formulelelip:=AVF.RAGK(R2:Z2); = AVE RAGE(AI.2; AN2; AP2).5.2.1(1. Note medii cu 2 zecimale. Dcex., „mal2z", mg2z~. = ROUND(ЛМ2;2).5.3-Pentru determinarea ratinguluiabsolventului cu cifre („r") laspecialitatea dată cu următoarele coloane:5.3.1. Numele şi prenumele absolventului(„np"). • 244n! A2 sau - 327n! Л2.532. Media generală („mg"); =VI.OOKUP (A2:'244n'!$l:S65536;24Вl*UI>=e иD • F 13*»J8.09051 o 32 7.0S71MATCH(BSI;'244n'î Sl:$l;0).FALSE).5.3.3. Ratingul (,.гаГ) în fraza ..Este a(l)£ - (le)a din X de absolvenţi aispecialităţii...". = RANK (B2; $B: $B).5.4. Pentru scrierea ranngului („ri") cuurmătoarele coloane:5.4.1. Numere întregi de Ia I la nr.absolvenţilor. Se utilizeazăautocompîeiarea celulelor.5.4.2. Numerale ordinale masculineîn română („rrm"). = A2&"-ul"; ="al••&A3&"-lea".5.4.3. Numerale ordinale feminine înromână („rrf"). = A2&"-a"; = "a"&ЛЗ&"'-а".5.4.4. Ultima cifră din rating („rel").=RIGHT(A2:!>.5.4.5. Desinenţa engleză anumeralelor ordinale (.,rc2").= IF(OR(A2=l 1;A2»I2:A2-I3);•4h";IF(D2 = "l";"st";IF(D2="2'':"ndn";IF(D2 = "3";"rd":"th"):5.5. Pentru calcularea nr. de absolvenţi[„na") ai facultăţii şi gruparea acestorapotrivit mediei generale {-mg") dupăurmătorul şablon (foaia ,.f'). Formulele-CelulaB3: - DCOUNF (V! SB: SB; "mg":Bl:B2)sau = FX"OUNT($G: $G;"mg T :Bl: B2);D3: = DCOUNT ( 4 r*! SB: SB: "mg"'; CI:D2) sau - DCOUN F (SG: $G: "mg"; CI:D2); i-3: = DCOUNT (V!$B: $B; "mg";E1:1-2) sau = DCOUNT (SG: $G; "mg":KI:F-2);I3: = SUM(B3: E3): F4:=COUNT(V! SB: SB) sau = COUNT (SG: SG); G2:=V!A2 sau = >Г!А2 sau ='r2'!A2."5.t>. Pentru scrierea notelor întregi(„ni") cu următoarele coloane:5.6.1. Note iniregi de la 5 la IO(.JT) -prin autocomplctarc.5.6.2. Note cu litere în română (,j-")(seintroduc manual).5.6.3. Note cu litere in engleză („e").c3и5'o»IсoIQ*43

5.6.4. Note ЁСТЯ de la r la А (,лс">.5.6.5. Note cu cifre şi litere în română

5.8.19. Rating cu cîfre şi litere în română(„ratr"). - VI.OOKUP (5CE2; rl! SA:$E; IF(12 = "m"; 2; 3); FALSE).5.8.20. Rating cu cifre şi 1 i tere înengleză („rate").= VLOOKUP(SCE2; rl!.$A:$E;5; FALSE).5.8.21. Tema tezei de licenţă/maşter inromână (..ttlr" sau „ttmr").5.8.22. Tema tezei ele licenţă/master inengleză („ttle" sau „ftiie").5.8.23. Organizaţii în care s-audesfăşurat stagii dc practică în 2 limbi (deex.. „stglr").6. Finalizarea pregătirii suplimentelor. Seutilizează bara de instrumente Mail Merge;ft. I, Introducerea daiclor din registru înmodel uMelc) suplimentul ui (el or).-'ft. I. i. Deschiderea modelului(elor)suplimentului! clor).fi. 1.2. Activarea Mail Меще.6.1.3. Deschiderea sursei de date(registrului şi foii. de ex., „327s" - etapaОшибка! ИСТОЧНИК ССЫПКИ ненаАлса)"6.1.4. Introducerea câmpurilor deîmbinare ( _^ (meri Merge- Fields g dcex.. câmpul ,jsd" g Insert).6.1.5. Introducerea unor câmpuri Word 21( iwwMwie~*3 ţf.., 1Ъвп...Екв sau УSKIP!F)\ limba (limbile) dc studiu.'examinare: desinenţa feminină la cuvântul..Admis": limba străină studiată; omitereaanumitor înregistrări (rânduri din foaie):Skip Record If... 316.2. Vizualizarea şi verificarearezultatelor obţinute;6.2.1. In locul codurilor câmpurilorîmbinate pot fi afişate valorile acestora (deex,, in loc de «dn» -03.11.1985). Se apasăbutonul [-j Vitrw Merge Data.6.2.2. Se pol, de asemenea, iluminatoate câmpurile îmbinate cu butonul jHighlight Merge Fields.6.2.3. Navigarea pe înregistrările surseidc date .. • - ;__«( cu butoanele dederulare.6.2.4. Căutarea datelor individuale aleabsolvenţilor cu butonul 1 Find Entry6.3. Corectarea erorilor descoperite.6.4. îmbinarea (generarea) şi/sautipărirea suplimentelor individuale aleabsolvenţilor. Se pol utiliza următoarelebutoane: ^ Check for Errors -auiogencrarca tuturor suplimentelor dcun model (maximum într-un minut) intrundocument Word separat care trebuiesalvat; Merge tu New Document - aunui şir de suplimente: >j Merge to Printer- doar pentru tipărire; в- лMerge to Е- Imail; Merge го Fax: й.м*ня*еим«*?»-opţional;^ View Merge Data şi* I• > • Tiara de derulare aînregistrărilor îmbinate - pentru tipărireaa câte un supliment.6.5. Copierea de rezervă şi arhivareavariantei finale a mapei cu suplimente.Concluzii şi recomandăriDeci metoda propusă de automatizarea completării suplimentelor areurmătoarele avantaje comparativ cubazele de date ale studenţilor/absolvenţilorşi completarea tradiţională „manuală"Operativitate vădită; gratuitate relativăinstruirea destul de facilă a utilizatorilor;flexibilitate (se pot regenera, practic,momentan suplimentele); excludereamajorităţii operaţii lor „manuale" de rutină.с•Б3mЁсoФ3ЩЩO145BIBLIOGRAFIEl. Ordinul Ministerului Educatei şi Tineretului cu privire la aprobarea modeluluiSuplimentului la Diplomă nr. 15 din 03 mai 2005 // hUp:'''edu.gov,md'?lng=ro&McnuItem-6&SubMcnuO= I&SubMenul =3&arricle=inv_superior/Ordinsuplimem.

2. Recomandări privind elaborarea planurilor de mvăţământ pentru studiile superioarede masterat aprobate prin ordinul Ministerului Educaţiei şi Tineretului nr. 85 din 15februarie 2008.3. Mihalca R., Fabian С, Uta A. ş.a.Utilizarea produselor software - Word, Excel, PMT, WinQSB, Systat // http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id= 249&idb=l 1.4. http://www.acte.edu.md/5. http://www.ctice.md/6. http://www.office.microsoft.conVro-ro/support/?CTT=97/7. http://www.scriptic.su/8. http://www.ulim.md/9. http://www.usm.md/ghidul_stud/bologna.htm#ancoralABREVIERI1. AAP - Academia de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele RepubliciiMoldova.2. ASEM - Academia de Studi i Economice din Moldova.3. CD - compact disc.4. CTICE - Centrul Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţionale în Educaţie.5. ECTS - European Credit Transfer System.6. etc. - et cetera.7. ex. - exemplu.8. ICT - Information and Communication Technologies = TIC.9. IEFS - Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică.10. FMI-NOVA- Institutul Internaţional de Management.11. MS - Microsoft (Corporation).12. nr. - număr.13. pag. - pagină.14. PC - personal computer(s).15. RM - Republica Moldova, Republic of Moldova.16. ş.a. - şi alţii/altele.17. TIC - tehnologii informaţionale şi comunicaţionale = ICT.18. ULIM - Universitatea Liberă Internaţională din Moldova.19. UPSC - Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă".20. USM - Universitatea de Stat din Moldova.21. UTM - Universitatea Tehnică a Moldovei.22. v. - a se vedea.NOTE1Pentru fixarea primului rând (titlurilor coloanelor).1Pentru introducerea adreselor absolute şi mixte în formule se selectează referinţeleşi tastează F4 până la 4 ori consecutiv.JPentru trecerea la stilul adreselor R1C1: Tools^> Options-* General^* RlCIReference Style.

JSe refera la ţoală foaia.'' Diferite pentru ciclul I şi П." Nr. dc pag. (Y) in subsol în fraza ..pagina X din Y" se introduce manual pentruevitarea continuării paginaţiei la îmbinarea suplimentelor (v. clapa fi.4 a tehnologiei).Tab!?-*Sort-*First By [nume şi prenume); Гург+Texf, By—* Paragrafs.* Se extrage din baza de date on-line a Ministerului Educaţiei." Trebuie să fie înlăturate toate spaţiile in plus. de ex., eu ajutorul funcţiei TRIM.'" De regulă, se exemplifică doar pentru rândul 2. în celelalte rânduri formulele secopiază." Numai pentru absolvenţii ciclului II (maşteri).Denumirile abreviate ale coloanelor trebuie să coincidă cucele ale foilor de referinţăpentru funcţionarea corectă a funcliei VLOOKUP. Pentru aceasta este preferabil deutilizai formule de tip=244n!Al-" ,.cr" - criterii pentru DCOUNT (ftmclUi de numărare condiţionată a celulelornumerice); ..nev" fmtmai în celula F4) - pentru verificarea nr. loial de absolvenţiai facultăţii in celula F3.JSe copie formula din celula E2 (v. etapa Ошибка! Источник ссылки не найден)." Se utilizează funcţia CI lARl 10) pentru a 2 rânduri în aceeaşi celulă ca rezultat alformulei.Scpoate copia formula din celula D2 (clapa 5.7.4), schimbând ,.2" cu „3".Se copiază formula din celula H2 (etapa 5.7.8).лO coloană opţională este necesară doar dacă, cel puţin, tin absolvent a fost înmatriculaiîntr-un alt an decât ceilalţi."' Formula poate fi aplicată numai în cazul in care prenumele feminine se termină cu,.a", altfel litera ..f" se introduce manual.Л|Ştiinţe economice, juridice...:iCu fiecare model se lucrează separat. Nr. de absolvenţi ai facultăţii în fraza: ..Din Xde absolvenţi ai facultăţii. Y au media generală cuprinsă între 10 şi 8, Z - între 8 şi б şîW - între 6 şi 5" se introduc ..manual" din foaia „f a registrului (v. etapa 5.5 atehnologiei).: :Se apasă butonul al 2-lea al barei {Open Data Source).- 1 Pentru vizualizarea codurilor/ valorilor (actualizarea) câmpurilor ele se selectează-* click drept ~* meniul contextual -* Toggle Field Codes sau Update Field (sautasta F9).:JDc ex.. absolvenţilor care nu şi-au susţinut tezele finale sau a absolvenţilor cusuplimente specifice.Prezentat: II ianuarie 2011.Recenzent: Florentin PAI.ADI. doctor în stiinfe fizico-matematice, conferenţiaruniversitur. U5M.E-mail: stnrzaleta rambler, ru

LOCUL Şl ROLUL COMERŢULUI EXTERIOR INSISTEMUL ECONOMIEI NAŢIONALECea mai veche formă de comerţexterior a fost comerţul cu bunuri şiservicii. Tradiţional, baza acestei forme decomerţ a constituit-o schimbul de bunurimateriale. în prezent obiectul comerţuluiexterior s-a diversificat, cuprinzând şiprestările de servicii.Comerţul exterior cuprinde totalitatearelaţiilor şi tranzacţiilor efectuate subformă de export şi import. El vizează decifluxurile şi serviciile unei ţări cu restul lumii.Comerţul exterior se concretizează învînzarea, cumpărarea, prestarea serviciilorîntre parteneri, din ţări diferite; vînzarea\ sau cumpărarea de licenţe, consignaţia saujj depozitul, reprezentarea şi comisionul,jj turismul internaţional, asigurările legate deI schimburile comerciale internaţionale ş.a.I Dezvoltarea comerţului exterior ajj cunoscut o intensitate şi etape diferite. Cea! mai lungă perioadă a creşterii relativI neîntreruptă a comerţului exterior au fostl anii 1820-1914. în perioada interbelică[ ritmurile de creştere s-au redus: considerabil, îndeosebi sub influenţa[ crizelor economice.I Comerţul exterior poate fi:a) divizibil, cînd obiectul vînzăriicumpărăriiîl constituie schimbul de mărfuril identificabile în mod direct şi pe baza' !documentelor comerciale frecvente latrecerea frontierei vamale;b) indivizibil, cînd operaţiunilecomerciale nu includ schimburi de mărfuri,; ce constau în prestări de servicii,transporturi internaţionale, asigurări,transferuri băneşti particulare şiguvernamentale ş.a.în lumea contemporană, comerţul' Antonina COTELEA,master în management,Academia de Administrare Publicăde pe lângă Preşedintele Republicii Moldovaexterior este unul dintre factorii principaliai creşterii economice şi bunăstăriipopulaţiei. El contribuie în mod direct lasporirea cantitativă a indicatorilorrnacroeconomici, modernizarea producţiei,creşterii veiururilor populaţiei ş.a.In epoca noastră, nici o ţară, indiferentde mărimea sau bogăţiile sale, nu-şi poateasigura toate produsele de care are nevoienumai din producţia proprie. Ca urmare,fiecare ţară este nevoită să desfăşoare oactivitate de comerţ exterior.Activitatea de comerţ exterior cuprinde:în raporturile cu străinătatea privindvînzarea-cumpărarea sau schimburile demărfuri, prestările de servicii,transporturile şi expediţiile internaţionale,proiectarea şi executarea de lucrări,asistenţa sau colaborarea tehnică, vînzareasau cumpărarea de licenţe pentru folosireabrevetelor de invenţii sau a procedeelortehnologice, consignaţia sau depozitul,reprezentarea şi comisionul, operaţiunilefinanciare, asigurările şi turismul şi, îngeneral, orice acte sau fapte de comerţ.După cum observăm, activităţii decomerţ exterior i se atribuie un conţinutfoarte larg: alături de formele tradiţionalede comerţ exterior, se include şicooperarea economică şi tehnicoştiinţifică.Formele tradiţionale de comerţ exterior sînt:a) importul de mărfuri, care reprezintătotalitatea operaţiunilor cu caractercomercial prin care se cumpăra mărfuridin alte ţări şi se aduc în ţară pentruconsumul productiv şi neproductiv; într-unsens mai larg, în cadrul importului seinclude şi aşa-numitul import invizibil, adică

serviciile procurate de o anumită [ară dinalte ţari în domeniile transporturilor,asigtuâjilor,credinilui,njrisinului. licenţelor etc.;b) exportul de mărfuri, care reprezintătotalitatea operaţiunilor cu caractercomercial prin саге o parte din mărfurileproduse sau prelucrate într-o tară se vindîn alte ţări: într-un sens mai larg. şi exportulcuprinde aşa-numitul export invizibil.In vederea favorizării schimburilornoastre economice cu diferite state s-adecis introducerea tarifului vamal. Acestareprezintă un sistem de taxe vamale carese aplică, de regulă, asupra mărfurilorimportate, diferenţiat, pe categorii demărfuri şi pe ţări. în funcţie de intereseleeconomice ale ţării noastre.Alături de formele tradiţionale decomerţ exterior, o extindere din ce în cemai mare cunoaşte în zilele noastre,cooperarea economică internaţională.Aceasta reprezintă o formă superioară alegături lor economice dintre state, încarcse împletesc elemente din domeniulproduepei cu cele din sfera circulaţiei, celedin economie cu cele din ştiinţă şi tehnică,presupun existenţa unei legături mai srrinseşi pe perioade mai lungi între parteneri.Realizarea cooperării economiceinternaţionale poate avea loc intr-o gamăvariată de forme, cum sunt:a) construirea de obiective economicepe teritoriul unei {ări;b) cooperarea in fabricarea de utilaje,maşini, subansamble şi piese;c) fabricarea unor produse pe bazafolosirii licenţelor, brevetelor saudocumentaţiei tehnice a partenerului;d) efectuarea de prospecţiuni şiexplorări de către o ţară în altă ţară;c) cooperarea cu firme comercialestrăine;I") cooperarea în realizarea unorobiective turistice;g) fondarea de societăţi mixte.Creşterea economică a oricărei ţărieste rezultatul acţiunilor conjugate a douăcategorii de factori: interni şi externi. Ceiinterni, legaţi de eforturile pe care le facefiecare popor pentru a-şi dezvoltaeconomia, au un rol determinant. Ceiexterni, legaţi de participarea ţârilor lacircuitul economic mondial influenţeazăcreşterea economică în mod nemijlocit,prin intermediul factorilor internimultiplicindn-le sau diminuindu-le forţa.Printre factorii externi, un rol deosebiide important şi în continuă creştere arecomerţul exterior. Influenţa acestui factorasupra creşterii economice se exercită submai multe forme.In primul rînd, comerţul exterior asigurăînfăptuirea realizării produsului social chiarîn condiţiile în care structura cererii diferădc structura ofertei.Activităţile economice trec prin stărisuccesive de creştere, dezvoltare,stagnare, criză. Intensităţile cu careacestea se manifestă diferă de la o tară laalta şi de la o perioadă la alta, Dinamicamacroeconomiei poate 11 cercetată prinutilizarea unor concepte specifice cumsunt: creşterea economică, expansiunea şirecesiunea, dezvoltarea economică şisubdezvoltarea soci al-economică,progresul şi regresul economic etc. înprezent naţiunile consideră creştereaeconomica drept o expresie sintetică aşanselor pentru o viaţă mai bună şi deaceea reprezintă un obiectiv major depolitică macroeconomică.Cu privire la conţinutul creşteriieconomice s-au conturat opinii diferitc.eeconduc la o diversitate de definiţii aleacestui proces, in sens larg. creştereaeconomică semnifică ansamblulmodificărilor (pozitive, negative, zero)înregistrate dc rezultatelemacroeconomice înlr-un anumit cadruspatia! şi temporar. In sens restrîns.creşterea economică este întrepretată cao evoluţie pozitivă, ascendentă a economieinaţionale, ceea ce constituie punctul devedere general acceptat.

150оCM>ceоБзо.сеSюс£

comerţului cu servicii au fost determinatede numeroşi factori:at creşterea comerţului cu mărfuri aantrenat şi o cerere de servicii;b) progresul tehnic a sporit cererea şioferta de servicii ştiinţifice, de formareprofesională, de management, deconstrucţii, precum şi a celor legate depunerea în stare de funcţionare a maşinilorşi utilajelor livrate.In general, se poate spune că dinamicadeosebită a uneî largi categorii de serviciieste a componentă a infrastructuriieconomice şi promovării progresuluitehnic. Este elocvent în această privinţăcă aproape două treimi din băncile dedateîn ţările cu economie de piaţă dezvoltatărevin băncilor de date în domeniuleconomiei, tehnicii, industriei şi agriculturii.S-au dezvoltat activităţi le de servicii deasistenţă tehnică şi informatică, serviciiledc exploatare a tehnicii, de ocrotire amediului ş.a. Toate acestea au fost folositeşi ca argument pentru a include serviciilein cadrul negocierilor multilaterale dincadrul Acordului General pentru Tarife şiComerţ (GATT) creat în anul 1948 invederea combaterii tendinţelorprotecţionisteşi a liberalizării comerţuluiinternaţional. Peste 47 de ani {1995 >. G ATTч-а transformat în OrganizaţiaInternaţională pentru Comerţ (OIC), carenumără în prezent peste 120 de tari.Obiectul principal al acestui organisminternaţional îl formează eliminaread iscriminări lor de către comerţul mondial,restructurarea şi reducerea treptată ataxelor vamale, limitarea restricţiilorcantitative şi a altor bariere vamale,acordarea licenieî de export.Pentru ca activitatea de comerţ exteriorsâ contribuie la creşterea economică şisoluţionarea problemelor sociale alepopulaţiei unei ţâri, ea trebuie să fieeficientă.Eficienţa acestei activităţi se măsoarăatît la nivel microeconomic, cit şi la nivelmacroeconomic. în acest scop seutilizează indicatori şi metodecorespunzătoare. Măsurările eficiente alecomerţului exterior intîmpină anumitedificultăţi, inclusiv: a) exporturile şiimporturile ţârii se exprimă in diferitemonede faţă de care moneda naţională işischimbă poziţia de la o perioadă la alta: blefectele comerţului exterior sint complexe,unele dintre ele re!cvîndu-sc inlr-operioadă imediată, altele într-o perioadămai îndelungată, ceea ce implică nu numaievaluarea lor, ci şi transformarea efectelorprezentate în efectele viitoare, prin calculede actualizare complicate; c) eficienţaexportului şi importului unei mărfi poatesă difere foarte mult dc la o perioadă laaha. de la un partener la altul, ceea cenecesita calcule concrete penlru fiecareoperaţiune dc comerţ exterior, precum şideter minereu nivelului mediu aleficientei. |18.р.171)în comerţul exterior, ca şi in oriceactivitate economică, măsurarea eficienţeiimplică, pe de o parte, determinarea şicomparare» efectelor economice cueforturile. Efectele directe ale acesteiaclvitâţi sînt veniturile obţinute din export,precum şi bunurile şi serviciile obţinute prinimport. Eforturile se concretizează incheltuielile lăcute (în moneda naţională)penlru producerea mărfurilor exportate şi.respectiv în valută, pentru importuri.Eficienta economică • exporturilor seexprimă cu ajutorul cursului de revenirela export, care se calculează ca raport întrecheltuielile interne, efectuate în monedănaţională, penlru producerea mărfii şiaducerea sa la graniţă şi cantitatea devalută ce se obţine din vînzarea acesteimărfi. De exemplu, dacă penlruproducerea, ambalarea şi expediereamărfii exportate se fac cheltuieli totale de2000 lei şi se realizează încasări in valutăde 20 dolari SUA. înseamnă că peexportator îl costă 100 lei obţinerea unuidolar american prin export.gС3litt301

15ZIi;OComerţul exterior este important pentruRepublica Moldova din mai multeconsiderente, in special ţinind cont de piaţalocală relativ ingustă. precum şi de faptulcă baza internă de materii prime şt resurseenergetice este insuficientă pentruacoperirea necesităţilor ţării atit pentruconsumul intermediar (producerea debunuri şi servicii), cit şi pentru cel final(consumul gospodăriilor casnice, aladministraţiei publice şi private), ceea cedetermină un nivel inall de dependenţă latăde importuri. Structura comerţului exteriorreprezintă un factor important, capabil săinfluenţeze direct şi indirect nu doar asupranivelului de dezvoltare economică lageneral, dar şi asupra calităţii vieţiicetăţenilor ţării.Considerînd rezultatelemacroeconomice (cu referire la ultimii doiindicutori), înregistrate pe parcursulultimilor ani. se impune concluziaregretabilă că nu s-a reuşit, deocamdată,de a valorifica eficient rolul comerţuluiexterior, deşi politica generală a ţării esteorientată spre extinderea şi intensificarearelaţiilor comerciale externe - faptdemonstrat de semnarea acordurilor decomerţ preferenţial (inclusiv liber), practic,cu majoritatea ţârilor din regiune, delansarea reformelor penlru îmbunătăţireamediului de afaceri şi, implicit, investiţional.Rezultatele anuale pentru 2007 eu^ privire la comerţul exterior au fost, mai£ mult sau mai puţin, previzibile, urmind' tendinţele anilor precedenţi in direcţia= deteriorării soldului balanţei comerciale"§ (comerţul cu bunuri), performanţaQ- negativă a căruia (- 2348.1 mim USD).J fiind doar intr-o măsură nesemnificativăţţj compensată prin soldul pozitiv al balanţeit serviciilor(29,06 mln. USD). Astfel.anul•- trecut, dezechilibrul extern derivai dinexporturile şi importurile de bunuri şi2g servicii au depăşit plafonul de 2 J miliarde< USD, fiind cu circa 45% mai marc docilîn 2006. Mai mult decit atit. deja de doi anise înregistrează fenomenul prevalăriivalorii deficitului balanţei comerţuluiexterior cu bunuri şi servicii asupra valoriicumulative a exportului acestora.In aceste condiţii, deficitul comercialaferent comerţului cu bunuri devine oproblemă primordială a politicilormacroeconomice a Republicii Moldova.Un argument, in acest sens, este faptuldemonstrat de practica internaţională, căo ţară cu un sold negativ al balanţeicomerciale, care se menţine de mult timp.prezintă riscul de pierdere a suveranităţiisale economice.O privire retrospectivă asupra evoluţieicomerţului exterior al Republicii Moldovapune în evidenţă trendul dominant decreşterea importurilorcuo intensitate multmai mare decît creşterea exporturilor.Astfel, rata medie anuală de creşterea exponurilor de bunuri şi servicii înperioada 2002-2007 a constituit cea 16'%,in timp ce penlru importuri ea a constituitcea 26,9%. Respectiv, deficitul balanţeicomerţului exterior cu bunuri şî servicii aurmai anual o tendinţă de creştere, cu ovaloare medie anuală de cea 39,5%.Acest indicator exprimă cheltuielileinterne cu care se obţine o unitate valutarăşi cu cît raportul respectiv, dintre preţurileinterne şi cele externe, este mai mic, cuatît exportul este mai eficient.în cazul importului eficienţa directă semăsoară prin valoarea ce se obţine, inmoneda naţională, prin vînzarea pe piaţainternă a unei mărfi importate, prinvînzarea pe piaţa internă a mărfii importatecu o unitate valutară.Cu cit raportul dintre preţurile interneşi deci încasările în lei din valorificareaprodusului pe piaţa internă, pe de o parte,şi preţurile externe, exprimate in valutăplătită penlru import, pe de altă parte, estemai marc. cu atît importul este mai eficient,deoarece se realizează mai multăeconomie de muncă socială în economianaţională-

Aşadar, prin prezentarea şi examinareaindicatorilor de export şi import putemconcluziona că eficienţa comerţuluiexterior este influenţată de mai mulţifactori:a) nivelul productivităţii muncii îneconomia naţională;b) cheltuielile de producţie pe ramurileşi sectoarele de activitate;c) nivelul preţurilor şi puterea decumpărare a monedei naţionale ş.a.De menţionat că importul de mărfurişi servicii este o problemă extrem deimportantă în ceea ce priveşte majorareaverururilor şi mij Ioacelor de plată în bugetulstatului. Cumpărarea mărfurilor din alte ţărinu este doar numai o problemă de comerţ.Ea este, în acelaşi timp, şi o problemă deproducţie şi socială.In cazul ţărilor dezvoltate, care importăalimente şi materii prime (ambele de micăproductivitate a muncii) şi exportă rnărfuriindusuiale (cu o mare productivitate amuncii), fluxurile de export - import sîntavantajoase, pentru cele mai slabdezvoltate comerţul exterior, concomitentcu anumite succese aduce şi dezavantaje.Principalele căi de creştere a eficienţeicomerţului exterior pot fi detenninateastfel:- creşterea gradului de prelucrare amateriilor prime şi a competitivităţiiserviciilor destinate exportului;- specializarea producţiei de export,care este însoţită de creştereaproductivităţii muncii;- ridicarea calităţii produselor şiserviciilor de export;- perfecţionarea activităţii decomercializare;- implementarea standardelorinternaţionale de export-import.BIBLIOGRAFIE1. Legea privind aderarea Republicii Moldova la OMC nr. 218 - XV din 1 iunie 2001// Monitorul Oficial al Republicii Moldova. - 2000. -nr. 160-162. - art. 397.2. Blanovshi, A. Teorii economice modeme şi nemoderne. Chişinău, Editura AAP,2006.3. Creţoiu, G. Economie politică. Bucureşti, Editura „Şansa", S.R.L., 1995.4. Moldovanu, D. Curs de teorie economică. Chişinău, Editura ARC, 2006.5. Rusu, S. Impactul aderării Republicii Moldova la Organizaţia Mondială a Comerţului(OMC) //Agricultura Moldovei. - 2004. - nr. 12.6. ZbârciogValeriu,Macroeconomia, Chişinău, 1998, EdituraAAP.7. Nicolae Sută, Sultana Supt-Selejan. Istoria comerţului mondial şi a politiciicomerciale, ALL.Prezentat: 03 martie 2011.Recenzent: Andrei BLANOVSCHI, doctor în economie, conferenţiaruniversitar.E-mail: coteIea.antonina@mail.ru

I NM E M O R I A MPROMOTOR FIDEL AL IDEILOR NOVATOAREлIn memoria lui Mihail PlatonS-a stins o stea care ar fi putut să mai lumineze în aceste momente de aşezare atimpurilor. A devenit mai sumbru în sufletele celora care l-au cunoscut şi care pe parcursulanilor i-au savurat poveţele, i-au împărtăşit convingerile, şi-au conjugat eforturilepentru realizarea ideilor novatoare al căror promotor a fost.L-am cunoscut pentru prima dată într-o atmosferă neobişnuită. S-a întâmplat aceastape la mijlocul lunii octombrie 1972, când, în calitate de profesor şcolar debutant, eramcu elevii la culesul strugurilor pe câmpurile unei gospodării agricole din raionul Ungheni.Dintr-un automobil „Volga", ce se apropiase de noi, a coborât un bărbat zvelt şi energic,părul căruia fâlfâia în bătaia unui vântuleţ de toamnă încă destul de călduţ. După ce s¬a salutat amabil, s-a interesat cum decurge recoltarea roadei, glumind cu nişte elevimai descurcăreţi. Ceea ce m-a marcat personal în acel moment a fost faptul că oaspeteles-a interesat în detalii cum sunt transportaţi elevii la câmp, în ce condiţii sunt asiguraţicu hrană caldă, care va fi remunerarea copiilor pentru munca prestată. După ce aplecat, i-am întrebat pe colegii mai în vârstă cine este persoana care ne-a vizitat. Ei miauspus că acesta este primul-secretar al raionului, Mihail Platon. Ulterior, când înziarul ra ional îi întâlneam numele, iar alteori şi fotografia, eram într-un fel mândru că îlcunoşteam „pe viu".Şi nici nu-mi imaginam că numai peste un an şi jumătate voi fi invitat în biroul săuspaţios şi neobişniut pentru un profesor şcolar, la o discuţie despre sarcinile care stauîn faţa tineretului din raion, aducându-mi multe argumente că avem un tineret bun şitalentat, dar cu care trebuie de lucrat permanent şi îndrumat pe o cale corectă,О I propunându-mi funcţia de secretar al comitetului raional al comsomolului. Am rămasсм surprins de faptul că cunoştea în detalii activitatea mea de profesor de istorie şi ştiinţesociale, activitatea obştească pe care o desfăşuram. Atunci mi-am dat seama ce funcţieresponsabilă deţinea şi de câtă energie avea nevoie pentru a conduce un raion cu peste>g \ o sută de mii de locuitori, având, alături de altele, şi paiticularităţUe шш raion de frontieră.= în pofida multiplelor obligaţiuni pe care le avea, se interesa permanent de problemele• tineretului, participa la forumurile organizate, unele dintre care se convocau chiar lapropunerea Dumnealui. Acorda o atenţie deosebită orientării profesionale a tineretului,g creării condiţiilor de muncă pentru cadrele tinere în localităţile şi unităţile economiceale raionului.După trei ani de activitate în rândul tineretului, în acelaşi birou, care de data aceastaсоE îmi părea ceva mai obişnuit, primul-secretar, Mihail Platon, îmi vorbea tot atât de£ convingător despre sarcinile serioase care stau în faţa învăţământului public din raion şioraş, despre faptul că în acest domeniu trebuie sporită calitatea instruirii şi educaţiei3elevilor, îmbunătăţit lucrul cu cadrele didactice menite să contribuie prin munca lor larealizarea acestor sarcini. Argumentele mele că nu am încă acumulată experienţa15

suficientă penlru fbnctia propusă de şel'al secţiei orăşeneşti de mvăţământ public s-audovedit a fi neconvingătoare şi cu un zâmbet uşor a precizai părinteşte că problemaeste coordonată cu ministerul de resort ta care urma să mă prezint pentru a primiordinul de numire in funcţia respectivă.Avea capacitatea de a convinge oamenii, de a le insufla încredere şi optimism înforţele proprii. Am simţit atunci o susţinere a unei persoane care era bine familiarizatăcu problemele învăţământului. Nu întâmplător, peste puţin timp, el însuşi va fi promovaiin funcţia de şef al secţiei ştiinţă şi instituţii de învăţământaC.C.al P.C.M.. aducânduşicontribuţia pe parcursul mai multor ani la dezvoltarea ştiinţei şi învăţământului dinrepublică. Ulterior, a deţinut şi alte funcţii responsabile, fiind preşedinte ol ComitetuluiExecutiv al Consiliului orăşenesc Chişinău de deputaţi ai poporului, prim-vicepreşedinteal Consiliului de Miniştri al R.S.S. Moldoveneşti,Drumurile noastre s-au intersectat de mai multe ori, dar o perioadă de durată şidestul de fructuoasă au constituit-o cei unsprezece ani lucraţi împreună la Academiade Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, instituţie fondatăîn 1993 din iniţiativa lui Mihail Plalon. care a devenit şi primul său rector. Şi în aceastanu văd nimic întâmplător. La răscruce de epoci, când in locul unui sistem politic care s¬a dărâmat sub defecţiunile propriei construcţii şi începuseră a se înfiripa noi relaţiisociale bazate pe pluralism şi diversitate, necesitatea pregătirii cadrelor de funcţionaricapabili sâ lucreze în noile condiţii putea s-o observe şi s-o promoveze insistent doar opersoană cu o bogată experienţă de muncă în organele de stal şi un bun cunoscător alsistemului de învăţământ. Dumnealui întrunea întocmai aceste condiţii.Depăşind multe obstacole, şi-a propus chiar din capul locului sarcini ambiţioase deaforma o instituţie prestigioasă, de talie europeană în domeniul administraţiei publice, undomeniu absolut nou pentru ţara noastră. Părea sâ fie ceva ireal în condiţiile în carelipsea baza materială a instituţiei, exista un deficit total de cadre didactice şi managerialecare urmau să asigure realizarea acestor sarcini. In acele condiţii, am fost invitat decătre rectorul Mihail Platon la funcţia de şef al Direcţiei instruire, structură preocupatăla acel timp de organizarea şi desfăşurarea întregului proces educational din Academie.Numai capacitatea lui de a convinge, de a formula unele reprezentări atrăgătoare aleinstituţiei spre care urma să tindem, dar şi respectul pe care-l nutream pentru acest omm-au tăcut după câteva convorbiri sâ accept oferta.Calea parcursă a fost una neordinarâ, dat fiind faptul că precedente autohtone inpregătirea cadrelor pentru administraţia publică nu existau. La iniţiativa şi cu participareanemijlocită a rectorului Mihail Platon s-a purces la studierea experienţei altor ţâri îndomeniul vizat prin organizarea vizitelor de studii a colaboratorilor Academiei în instituţiilesimilare din străinătate, dar şi prin invitarea experţilor străini care şi-au adus contribuţiala identificarea modelului instituţiei. Căutările permanente, spiritul de iniriativă. aptitudinileorganizaturice, insistenţa care îi erau proprii i-au permis sâ consolideze treptat bazatehnico-materialâ a instituţiei, sâ coaguleze un colectiv didactic, capabil să realizezesarcini deloc simple privind instruirea adulţilor, inclusiv prin instituirea unui sistem eficientde perfecţionare continuă a personalului din administraţia publică. Evoluând în pas curigori le europene. Academia devenise sub conducerea rectorului M iliai! Plalon un veritabilcentru national de promovare a politicii de stat în domeniul administraţiei publice.de

asistenţă metodologică şi informaţională a activităţii autorităţilor publice, înscriindu-seplenar în acţiunile de europenizare a administraţiei publice din Republica Moldova şiaducându-şi contributia la acest proces complex.Şi în loc de apreciere din partea autorităţilor pentru cele realizate, a fost nedreptăţit,prin revocarea din postul deţinut, poate chiar în momentul, şi aceasta o spun în cunoştinţăde cauză deţinând la acel timp funcţia de vicerector al Academiei, când el avea celmai mult nevoie de susţinere pentru a-şi duce planurile de modernizare a instituţiei maideparte. Odată cu el, a fost nedreptăţit un colectiv întreg, căruia i-au fost impuse valorişi paradigme perimate, promovate de persoane depăşite, acţiuni care au avut drepturmare devieri serioase de la dezvoltarea firească a instituţiei, exprimate inclusiv prindezintegrarea colectivului Academiei. Aceste procese au fost adânc retrăite de celcare a fost Mihail Platon şi va rămâne în memoria noastră fondatorul şi primul rector alAcademiei.Acuma când ne-a părăsit, plecând în lumea celor drepţi, ne dăm seama că a rămasîn urmă o epocă, în epicentrul căreia s-a aflat Mihail Platon. El va rămâne pentru noi,în primul rând, un om de stat, şi nu numai pentru că a deţinut funcţii înalte în stat. Astfelde funcţii au deţinut şi alţi demnitari, dar nu toţi au devenit oameni de stat. El va rămâne! un om de stat prin esenţa viziunilor şi acţiunilor sale, prin faptul că era preocupatpermanent de problemele organizării şi funcţionării autorităţilor statului, aducându-şicontributia prin ceea ce a făcut în cadrul Academiei, la redimensionarea şi adaptareaactivităţii acestora ia rigorile timpului aflat mereu în schimbare.Realizarea acestor sarcini el o vedea alături de pregătirea cadrelor de înaltă calificare\ pentru administraţia publică şi prin organizarea unei activităţi ştiinţifice în domeniu Nuj întâmplător, chiar din primele zile de acdvitateaAcademiei a fost fondată revista ştiinţificăI", Administrarea Publică", care iniţiază publicarea primelor investigaţii în domeniul ştiinţeiadministraţiei. Primele elaborări ştiinţifice în acest domeniu îi aparţin, de asemenea, lui! Mihail Platon. El reuşeşte să formeze un colectiv de cercetători preocupaţi de*~ I problematica ştiinţei acmiinistraţiei. Sub îndrumarea şi cu participarea nemij locită a sa,l O î înAcademie se iniţiază pregătirea cadrelor ştiinţifice, demarează activitatea editorială* I în domeniul ştimţei administraţiei. Astfel, Mihail Platon, pe d^pt cuvânt, este fondatorul^ I ştiinţei administraţiei în Republica Moldova. El va rămâne pentru noi ceea ce a rămasсшi Paul Negulescu pentru întreg spaţiul românesc interbelic - fondator al învăţământului şi>g I cercetării în domeniul ştiinţei administraţiei.•= ! Relatam la începutul acestor rememorări despre prima întâlnire cu Mihail Platon• ; avută cu mulţi ani în urmă. Cu regret, a avut loc şi ultima întâlnire. Era pe la sfârşitul^ lunii iulie 2010,ne-am întâlnit în oraş, ue-am bucurat reciproc şi am depănat îndelungd) : mai multe probleme ale vieţii cotidiene. Când firul discuţiei a intrat pe unda Academiei,2 î am observat în ochii lui o uşoară bucurie asistată şi de un zâmbet care semnala oЮ l anumită satisfacţie. Schimbările ce interveniseră la Academie în primăvară îi insuflauС j optimism şi speranţă în redresarea situaţiei. O spunea în cunoştinţă de cauză, avândE f mai multe convorbiri cu noua conducere a Academiei. Am preluat şi eu această stare' ^ de spirit exprimându-mi satisfacţia în legătură cu cele auzite.Atunci nu intuiam, că vor trece doar câteva luni şi Mihail Platon, primul rector alAcademiei, ne va părăsi, plecând la cele veşnice. Nu ştiam atunci nici despre faptul că

guvernarea actuală, pe care, în fond, o susţinem, fără a pătrunde în esenţa problemei,fără a înţelege semnificaţia acestei instituţii de învăţământ şi fără a cunoaşte istoriculedificării sale, îşi va trasa în programul său pentru perioada 2011-2014 nişte activităţicu caracter demolator cu privire la Academie. Cât de uşor se poate lovi într-o speranţăredată cu satisfacţie de Mihail Platon şi nutrită de ambii în cadrul ultimei noastreconvorbiri.Consider că cea mai bună păstrare a memoriei primului rector al Academiei, MihailPlaton, trebuie să devină neadmiterea realizării prevederilor distructive ale programuluiactual de guvernare referitor la reformarea Academiei, or fondatorulei a pledat insistentpentru edificarea unei instituţii de talie europeană, specifică administraţiei publice şiinstruirii adulţilor. Datoria celor care i-au împărtăşit convingerile constă în conjugareaeforturilor, acum şi pe viitor, pentru realizarea ideilor novatoare ale cărui promotorfidel a fost Mihail Platon.20 februarie 2011Aurel SÎMBOTEANU j

AVIZContinuă abonarea !a ziarul Funcţionarul public" şi la revistametodico-ştiinţifică "Administrarea Publică" pentru anul 2011,editate de Academia de Administrare Publică de pe lângăPreşedintele Republicii Moldova.MM ШЯИШ НМ'П hi KUALK r-ENTHiII'll

Secţia editorial-poligrafîcafMihai MANEA - şef secţieGheorghe BOLOGAN - specialist principalOxana HINCOTA - specialist principalVictoria SICI - specialist principalElena BALMUŞ - specialist coordonatorDiana VASILOS - stagiarăTatiana MUNTEAN - stagiarăINDICE POŞTAL: 76957ADRESA REDACŢIEI:MD-2070. mun. Chişinău,str. Ialoveni, 100Tel.: 28.40.78. fax: 28.48.71E-mail: saeiwaap.gov.mdDat a la cules01.02.2011Bun de tipar20.03.2011Copertare în Secţiaeditorial - poligraficăTiraj 270 ex. Hîrtie ofset.Preţ contractualISSN 1813-8489