Alexei Palii, vorbind despre culturacomunicării în limba română, spune:•"Comunicarea, ca necesitate vitală aomului şi ca fenomen social, nu a reuşitsă-şi ocupe locul meritat printre celelalteobiecte de studiu."[3. pag.3]în această ordine de idei. şicomunicarea în limba franceză afuncţionarilor publici din tară are. dinpăcate, aceeaşi soartă, chiar şi mai grav.Situaha dată apare din lipsa:- unei fundamentări a conceptelor decomportament de comunicare situativă afuncţionarilor in franceză:• importantei acordate statutului deobligativitate a abilităţilor de comunicareîn franceză in procesele de formare/perfecţionare şi recrutare/angajare apersoanelor din serviciul public;- unor caracteristici a diferitelor situăriişi forme de comunicare în franceză, a unorniveluri şi stiluri de comunicare ingestionarea internă şi externă a statului;- unui cadru multiaspcctual şi reguli deetică în situaţiile de comunicare în francezaa funcţionarilor;- unui concept ştiinlifico-metodic deinstruire şi a unui ansamblu curricularandragogic la nivel de slal penlru studierealimbii franceze adresai angajaţilor dinautorităţile publice locale şi centrale.In acest context, analizândspecificitâ|ile de comunicare in diferitesituaţii de manifestare verbală in limbafranceză a funcţionarilor publici dinMoldova, am diagnosticat multipleprobleme de expunere şi considerămnecesar de:- a releva importanta şi rolul activităţilorde comunicare situativă în franceză afuncţionarilor;- a identifica şi a evidenţia necesităţileşi problemele de comunicare şi instruireîn franceză, utilitatea lor in procesul dcadministrare publică;-a determina validitateainterdependenţelor de calitate dintrecapacitatea angajaţi lor săi de a comunicaîn franceză şi procesul dc gestiune statală;- a construi pe aceste temeiuri suportulşriintifîco-metodic de instruire şi curriculaandragogicâ pentru a introduce in sistemuleducaţional general componenta cureferinţă la instruirea obligatorie infranceză a funcţionarilor pnhliciRelaţiile interumane, în special dindiverse spaţii socioculturale sau autorităţişi instituţii internaţionale, in virtuteaeterogeni zării şi globalizării lor, sunt inprezent deosebit dc complexe şiimportante şt se manifestă, preponderent,iu diferite şi multiple situaţii, şi princomunicare în limba franceză, ca fiindlimbă de manifestare şi uz internaţional.O situaţie de comunicare se stabileştecând cineva se adresează altcuiva într-orimoment şi într-un loc cu o intenţieparticulară. Situaţia de comunicare aremai multe componente: emiţătorul,receptorul, mesajul transmis prinintermediul limbajului şi circumstanţele.Penlru a înţelege bine un mesaj scris sauoral. e necesar dc a defini cu claritatesituaţia de comunicare punândurmătoarele întrebări: Cine vorbeşte?. Cuivorbeşte?. Penlru ce? Unde?, Când?. înplus, situaţia de comunicare are nişteindicii: de persoană ( eu. tu, noi. voi etc.).dc loc (aici. acolo etc.), dc timp cuanumite forme verbale ( astăzi - prezentul,mâine - perfectul compus, imperfectuletc.), Comunicarea, înţeleasă în sens larg.ca fiind act lranzac|ional, inevitabil insituaţii de interacţiune, devineesenţialmente fundamentală sau chiardeterminantă pentru viata personală aindividului social şi, în aceeaşi măsură,pentru raporturile interumane stabilite subdiferite forme la diferite niveluri.Comunicarea, fiind un sistem codificat dc
transmitere a informaţiei, stă la bazapiramidelor relaţionale dintre indivizi şi lemanifestă intenţionat sau nu ca pe nişterealităţi ori ca pe nişte utopii.Dicţionarul de psihologie al lui NorbertSillamy defineşte comunicarea ca fiind „orelaţie între indivizi, ce implică transmitereasau nu de informaţii destinate sălămurească sau să influenţeze un individsau un grup de indivizi receptori".[4,pag.75]Actul de comunicare în franceză, însituaţii variate de interacţiuneadministrativ-publică ori de gestionarestatală, devine astăzi unul tot mai frecvent.Orice efort întru dezvoltare şi relansarepe arena internaţională presupune inevitabilinstrumentarul de abilităţi de comunicareîn această limbă. Comunicarea înfranceză devine tot mai intens un elementdeosebit de necesar în perioada actuală amarilor transformări globaliste, ea fiind unmecanism eficient şi efectiv deimplementare sau de asigurare aschimbării, a reproiectării şi relansăriiproceselor interne ale funcţiilor publice alestatelor lumii pe plan extern. In acesteperioade de schimbări majore,abilităţile funcţionarilor publici de acomunica în franceză capătă valenţe noişi trebuie să fie de calitate şi deperformanţă.„Administraţia publică nu secaracterizează doar prin simple acţiuni deadministrare, ci şi prin personalitatea sasocială. Ea trebuie, mai mult sau mai puţin,să răspundă aşteptărilor maselor, unuiextrem de larg segment al publicului. Iarastăzi, din ce în ce mai multă lume şi-aafirmat şi îşi afirmă pregnant dreptul de aşti şi a înţelege".[5, pag.145]Capacitatea funcţionarilor publici dinţara noastră de a comunica în limbafranceză este doar una dintrecomponentele de valoare din tot sistemulcomplex al funcţiei publice, care senumeşte actul de comunicare. Segmentulde comunicare în franceză în cadrulactivităţilor administrative statale estefundamental şi imperios necesar pentrueficientizarea şi relansarea, pentrufortificarea şi validarea condiţiei de calitateşi de performanţă a administraţiei publicemoldoveneşti.în aceste condiţii, funcţionarii publicitrebuie să se afirme şi să vorbească, sădialogheze şi să comunice în limbafranceză. Cu cât mai mare şi de calitateva fi capacitatea angajatului public de acomunica în franceză, cu atât mai puternicăva fi imaginea sa şi a statului ori autorităţiipublice pentru care lucrează pe plan internşi extern. Situaţiile de comunicare înfranceză, multitudinea de forme şi niveluri,prin care se manifestă aceste abilităţi destabilire şi întărire a relaţiilor dintre diferiţireprezentanţi ai culturilor şi civilizaţiilorumane, capătă nenumărate sensuri şi oinfinitate de nuanţe. în cazuladministraţiilor publice, comunicarea înfranceză se mai defineşte şi ca un procesprin care are loc schimbul intercomunitarde mesaje, experienţe, bune practici şivalori, în vederea realizării unor obiectivecomunitare sau intenţii de coabitare ori deintegrare, bunăoară. Relaţiileinternaţionale stabilite între funcţiile publiceau ca suport şi comunicarea în franceză.Complexitatea acestei comunicări impuneo cerinţă specială faţă de funcţionarulpublic: abilitatea de a fiun bun comunicator.Atribuţiile unui angajat al serviciului publicnu pot fi operaţionale în lipsa unor abilităţide comunicare. Aceasta stabileşte şimenţine durata şi eficacitatea reciprocavantajoasă a relaţiilor şi contactului cutezaurul valoric de peste hotare al uneiautorităţi publice, de exemplu, la nivel33ft23a>•ooft>(• •o-IФ«01ээ
- Page 1 and 2: ISSN 1813-8489Categoria СDMtmSTRAR
- Page 3 and 4: SUMARADMINISTRAREA PUBLICA: TEORIE
- Page 5 and 6: CONTENTSPUBLIC ADMINISTRATION: THEO
- Page 9 and 10: ASPECTE CONCEPTUALE Şl PRACTICEPRI
- Page 11 and 12: ) gestionarea operaţională:gestio
- Page 13 and 14: activitatea cabinetelor miniştrilo
- Page 15 and 16: publice. Principala funcţie a "sec
- Page 17 and 18: AUTORITĂŢI AUTONOME»ALE ADMINIST
- Page 19 and 20: Guvernului şi Parlamentului un rap
- Page 21 and 22: putere semnificativă pe piaţa rel
- Page 23 and 24: modificare a contractelor ce contra
- Page 25 and 26: încadrate în componenţa Academie
- Page 27 and 28: stalut de întreprindere de stat ca
- Page 29 and 30: dreptului de autor şi drepturilor
- Page 31: cercetătorilor străini: Sam Deep,
- Page 35 and 36: instituţiilor publice, contribuind
- Page 37 and 38: ROLUL STAGIULUI DE COTIZARE LASTABI
- Page 39 and 40: eprezintă însumarea perioadelor d
- Page 41 and 42: Conform art.6 alin. (1) din Legeabu
- Page 43 and 44: au lucrat, cel puţin, 5 zile în c
- Page 45 and 46: posibilitatea utilizării lor în c
- Page 47 and 48: UNELE REFLECŢII JURIDICE PRIVINDMO
- Page 49 and 50: contractele individuale de muncă,c
- Page 51 and 52: de un rezultat final concret şi î
- Page 53 and 54: ÎMBĂTRÂNIREA DEMOGRAFICĂ ÎN R.
- Page 55 and 56: şi îngrijire socială de a oferi
- Page 57 and 58: persoane mai în vârstă neglijate
- Page 59 and 60: esursele umane. Recomandările UNFP
- Page 61 and 62: privire la funcţia publică şi st
- Page 63 and 64: membrilor familiei lui împotrivaam
- Page 65 and 66: admimstraţiei publice. Fmcţionari
- Page 67 and 68: după audierea echitabilă a funcţ
- Page 69 and 70: Considerăm necesar de unificat ace
- Page 72 and 73: SUGESTII ASUPRA PROIECTULUI DE LEGE
- Page 74 and 75: esponsabilităţii bugetar-fiscale"
- Page 76 and 77: 76осмоЪ0.£(Яс£•о
- Page 78 and 79: TRASATURILE CARACTERISTICE ALE PREG
- Page 80 and 81: 80осмОliФ sЙ|inСIconfidenţi
- Page 82:
a procesului de promovare. Dar plas
- Page 85 and 86:
to teach? Should the curriculum bea
- Page 87 and 88:
should stimulate critical thinking
- Page 89 and 90:
Washington, the capital of the USA.
- Page 91 and 92:
the priorities of the youth develop
- Page 93 and 94:
I have a dream that people won't sp
- Page 95 and 96:
-un tell-a-friend pentru site-ul no
- Page 97 and 98:
3.3. înregistrarea site-nluiComple
- Page 99 and 100:
3.6. Accesare» contului creatin ac
- Page 101 and 102:
O opţiune a meniului principal poa
- Page 103 and 104:
\itiпЕЯ tJSi4n h• OW MOT• Г
- Page 105 and 106:
NECESITĂŢI DE INSTRUIRE Şl PREDA
- Page 107 and 108:
şi a abilităţilor de exprimare s
- Page 109 and 110:
multor limbi străine în domeniul
- Page 111 and 112:
Declaraţia de Intenţie şi şi-a
- Page 113 and 114:
obligatoriu re ingineri a proceselo
- Page 115 and 116:
acestui plan este sporirea nivelulu
- Page 117 and 118:
NOTE8. Planul cursurilor de dezvolt
- Page 119 and 120:
JUSTIŢIA Şl AFACERILE INTERNE Şl
- Page 121 and 122:
(DST), care a deveni Г operaţiona
- Page 123 and 124:
crizelor şi securi lăţii prin co
- Page 125 and 126:
subiectele legate de arma şi energ
- Page 127 and 128:
Includerea explicită a subiectului
- Page 129 and 130:
vamal şi al frontierelor şi intro
- Page 131 and 132:
atenua. Văzută dintr-o altă pers
- Page 133 and 134:
Aparent, unele dintre priorităţil
- Page 135 and 136:
DIPLOMAŢIA PARLAMENTARA - FACTOR«
- Page 137 and 138:
nostru. Mai mult ca atât, cursul s
- Page 139 and 140:
ibuna tînăruluicercetător
- Page 141 and 142:
diplomelor s-a eficientizat vădit.
- Page 143 and 144:
5.1. Penlru completarea diplomelor
- Page 145 and 146:
5.8.19. Rating cu cîfre şi litere
- Page 147 and 148:
JSe refera la ţoală foaia.'' Dife
- Page 149 and 150:
serviciile procurate de o anumită
- Page 151 and 152:
comerţului cu servicii au fost det
- Page 153 and 154:
Aşadar, prin prezentarea şi exami
- Page 155 and 156:
suficientă penlru fbnctia propusă
- Page 157 and 158:
guvernarea actuală, pe care, în f
- Page 159:
Secţia editorial-poligrafîcafMiha