Codificarea si evaluarea evenimentelor in memoria sociala - dr. Ticu ...

4. Concluziile cercetăriiAnalizând, în sinteză, principalele date obţinute (urmărind valorile coeficienţilor„Beta” standardizaţi din tabelul de mai jos), putem formula câteva concluzii relevante pentruanaliza memoriei sociale:Figura 8. Coeficienţi Beta standardizaţi rezultaţi din analizele de regresie liniară(Constant)Adjusted R SquareMediul social (încercări deinfluenţare)Intensitatea reacţieicelorlalţiAtitudine democratică/dechidereDetalii autobiograficeevocateImportanţă (personală şisocială)Rememorare (cu alţii /mass-media)Alte evenimente socialeasociateEvenimentsocial(General),475 (p =,000)0,146-,046-,091UltimaMineriadă,330 (p =,068)0,146Vizita Papei Alegeri 2000,415 (p =,012)0,126,125 ,124 ,109 ,139,107 ,153,076 ,164,153 ,172 ,203,184 ,254 ,142 ,176,282 (p =,126),119Deşi există un număr mare de variabile asociate gradului de detaliere evenimentelesociale, doar câteva dintre acestea şi detaşează ca având o importanţă semnificativă îndeterminarea unor amintiri consistente (amintiri detaliate şi exacte despre evenimentul socialanalizat). Conform rezultatelor obţinute de noi, aceste variabile sunt (în ordinea importanţei)cele referitoare la: a) numărul de alte evenimente sociale asociate evenimentului analizat; b)frecvenţa rememorării evenimentului (prin discuţii cu alţii sau cu ajutorul mass-media); c)intensitatea atitudinii democratice („deschiderii” faţă de ideea pluripartitismului şiprivatizării)”; d) numărul de detaliile autobiografice evocate ca fiind asociate evenimentuluianalizat; f) importanţa acordată consecinţelor evenimentului (personală şi socială); g)intensitatea reacţiei celorlalţi la receptarea evenimentelor; h) un mediu social cu opiniiconcordante (frecvenţa redusă a încercărilor de influenţare din partea celorlalţi). Acesterezultate ne pot conduce spre formularea unor noi idei de cercetare. De exemplu, ne întrebămdacă ceea ce am operaţionalizat noi prin „atitudine democratică („deschidere” faţă de ideeapluripartitismului şi privatizării)” nu este mai degrabă o expresie a unor dimensiuni maiprofunde ale personalităţii de tipul „deschidere spre nou şi schimbare” (prin opoziţie cu„dogmatism”)” sau „nevoie de cogniţie /cunoaştere” mică – mare („need for cognition”). Pede altă parte, ne întrebăm dacă, analizând modul de rememorarea a evenimentelor personale(memoria autobiografică) vom obţine aceleaşi variabile (sau variabile similare) ca fiindresponsabile de formarea şi menţinerea unor amintirii detaliate şi exacte.Realizând o analiză comparativă, în funcţie de tipul evenimentului (eveniment„politic”, eveniment „mişcare socială”, eveniment „cultural religios”) rezultă că există douăvariabile care se detaşează ca importantă (conform modelelor de predicţie) şi care suntcomune celor trei tipuri de evenimente: numărul de alte evenimente evocate de către subiecţi17