Codificarea si evaluarea evenimentelor in memoria sociala - dr. Ticu ...

3. Analiza empirică a memoriei sociale3. 1. Date ale etapelor anterioare de investigaţiePornind de la principalele elemente ale cadrului teoretic definit anterior am identificatun punct de întâlnire între datele memoriei sociale şi cele ale memorie personale sau istorice.Pentru a realizarea unei analize comparative între aceste dimensiuni, într-o primă etapă amidentificat cele mai importante date ale memoriei sociale şi istorice, definite de populaţiaromânească.Prima investigaţie 5 , realizată în 2001, a avut ca scop identificarea modului în care suntdefinite şi evaluate cele mai importante evenimente din istoria României, aşa cum sunt elevăzute din perspectiva „simţului comun”, a românului obişnuit. Cercetarea, care s-a realizatpe un lot de 873 subiecţi, cu o medie de vârstă de 31,6 ani (SD = 14,42; minimum 11 ani,maximum 80 de ani), a constat dintr-o suită de întrebări deschise, prin care am solicitatlistarea celor mai importante evenimente/ momente naţionale: a) din existenţa României; b) alultimilor 100 de ani (începând cu anul 1901); c) al ultimilor 10 ani (începând cu anul 1990).Opinia românilor cu privire la cele mai importante evenimente istorice a fost clară,fiind centrată în special pe evenimentele „unificatoare” („Unirea de la 1918” - 30%;„Războiul de independenţă 1977” - 14%; „Unirea principatelor sub „Al. I. Cuza” - 12%),această orientare fiind probabil dată şi de istoria oficială transmisă în mod consecvent înultimii 50 de ani.Cerând subiecţilor să evoce cele mai importante evenimente ale ultimilor 10 ani aiRomâniei am surprins o parte dintre cele mai importante repere ale memoriei sociale,evenimente la care aceşti subiecţi au fost martori direcţi sau indirecţi. Sunt patru tipuri deevenimente care apar frecvent în acest screening al celor mai importante momente al ultimilor10 ani: 1) evenimente „politice /alegeri” (alegerile din 1992, 1996, 2000), evenimente„culturale” („Vizita Papei”, „Vizita lui Bill Clinton”, „Succesele echipei de fotbal”; „Eclipsade soare”), evenimente „mişcări sociale” („Mineriadele”) şi evenimente „ReformăDemocratică” („Aprobarea constituţiei”, „Reforma în învăţământ”, „Reforma în economie”,„Intrarea României în OSCE”), .Ca o continuare firească a acestui studiu în următoarea etapă am luat spre analiză celetrei evenimente tipice descrise frecvent de lotul investigat anterior: „Alegerile prezidenţialedin 2000”, „Ultima Mineriadă” şi „Vizita Papei”. Am fost interesaţi să aflăm care suntvariabile cognitive, afective sau valorice, atât personale cât şi colective, legate de acesteevenimente prototipice ale vieţii sociale actuale.3. 2. Obiectivele şi ipotezele cercetăriiObiectivele cercetării noastre au fost multiple. Primul a vizat identificarea şi analizavariabilelor care au un rol decisiv în formarea unor amintiri detaliate şi exacte despreevenimentele sociale. Al doilea a urmărit identificarea diferenţelor în modul de evocare şievaluare a evenimentelor sociale în funcţie de tipul de eveniment evocat („politic”, „social”sau „cultural”). Al treilea obiectiv a fost legat de crearea sau găsirea unei „punţi de legătură”între cele două paradigme de evocare a memoriei sociale (sociologică şi cognitivistă) prin5 Detalii în articolul „Memoria socială: cadrul de definire şi modele de analiză (1)” (Ticu Constantin), în”Revista de Psihologie Socială”, Nr. 7, 2001, Editura Polirom, Iaşi.9