Codificarea si evaluarea evenimentelor in memoria sociala - dr. Ticu ...

More documents

Recommendations

Info

ca fiind asociate evenimentelor analizate şi intensitatea atitudinii „democratice” (atitudineafavorabilă faţă de pluripartitism şi privatizare). Surprinzător pentru noi a fost faptul că, deşivariabila „informaţii şi interes pentru viaţa socio-politică” corelează pozitiv cu frecvenţadetaliilor evocate (r = .160), această variabilă nu a intrat în modelul final de predicţie,dovedindu-se astfel o variabilă slab predictivă pentru consistenţa datelor memoriei sociale. Înmulte dintre studiile referitoare la amintirile de tip flash, această este una dintre variabileleimportante ale modelelor de predicţie (Conway, 1994), deşi ea este ignorată în alte studii (O.Luminet C. Finkenauer, 1998). Din datele analizate de noi rezultă că au are un rol determinantîn formarea amintirilor consistente, nu interesul general pentru informaţiile socio-politice, ci,mai degrabă, interesul specific, determinat de natura evenimentului. Prezumţia noastră este căun anumit tip de eveniment, în funcţie de interesul concret al subiectului, poate trezi asociaţiicu alte evenimente similare şi astfel, crea „nucleul” unor amintiri consistente. Aceastăprezumţie este susţinută, de exemplu, de faptul că, variabila „informaţii şi interes pentru viaţareligioasă” corelează numai cu numărul de detalii exacte referitoare la evenimentul „VizitaPapei” şi nu şi cu celelalte evenimente (r = 102, p < .000).Referindu-ne la compoziţia factorilor determinanţi ai consistenţei amintirilor pentrufiecare dintre evenimentele analizate, observăm faptul că evenimentele „Ultima mineriadă1999” şi „Alegerile Generale 2000” au o structură similară a factorilor predictivi („atitudinedemocratică”, „rememorare”, „alte evenimente asociate”), diferenţa constând doar înimportanţa relativă a acestora în model. În schimb, evenimentul „Vizita Papei 2000” are ostructură complet diferită, importanţa acordată evenimentului şi numărul detaliilorautobiografice evocate fiind principalele variabile ale modelului predictiv. Credem că acestfapt se datorează specificului acestui eveniment, fiind un eveniment mai degrabă cu specificcultural – religios comparativ cu celelalte două care un specific pronunţat politic.În concluzie, formarea unor amintiri sociale persistente este dependentă, în primulrând de numărul de alte evenimente sociale asociate cu evenimentului evocat şi de„deschiderea” persoanei spre valorile democratice. În funcţie de tipul evenimentului social, pelângă variabilele menţionate mai sus, intervin şi altele care pot condiţiona numărul şiexactitatea detaliilor reţinute. Pentru evenimentele cu o semnificaţie „politică”, importantăeste frecvenţa rememorării (prin discuţii cu ceilalţi sau prin mass-media), în timp ce pentruevenimentele cu o semnificaţie cultural-religioasă, determinante sunt importanţa acordatăevenimentului evocat şi numărul de detalii autobiografice legate de acel eveniment. Variabila„„deschidere/ atitudine democratică” presupunem că este legată de anumite dimensiuni alepersonalităţii mai profunde decât atitudinile, dimensiuni „deschiderii - dogmatismului” saunevoii de cogniţie /cunoaştere („need for cognition” - Cacioppo şi Petty ,1982).* * *În acest articol am ignorat analiza calitativă a datelor şi nu am luat în calcul imaginarulasociat fiecărui dintre cele trei evenimente analizate (analiza cuvintelor asociate spontan decătre subiecţi cu fiecare dintre cele trei categorii de stimuli: „Ultima Mineriadă 1999”;„Alegeri generale 2000; „Vizita Papei 2000”). Într-un articol viitor vom analiza imaginarulasociat fiecărui dintre cele trei evenimente, după o tehnică similară celei utilizate în analizareprezentărilor sociale (thnici calitativă) şi vom pune aceste date în relaţie cu cele obţinuteprin celelalte tehnici de evocare şi evaluarea a amintirilor (tehnici cantitative). Vom creaastfel oportunitatea identificării unor punţi de legătură între cele două perspective de analiză amemoriei sociale (perspectivă sociologică şi cea cognitivistă), prin analiza comună a datelorempirice obţinute prin utilizarea concomitentă a două tehnici diferite (corespunzătoare celordouă perspective), date referitoare la aceleaşi fenomene şi colectate de pe acelaşi eşantion depopulaţie.18
BibliografieBrown N. R.., Shevell S. K., Rips L. J., (1986), Public Memories and their Personal Context,in: “Autobiographical Memory”, Duke University, Cambridge University Press.Brewer F. W., (1999), What is Recollective memory? in: “Remembering Our Past. Studies inAutobiographical Memory”, Cambridge University Press, U.K.Conway, M. A, et-al (1994), The formation of flashbulb memories, in “Memory &Cognition”, 22 (3), 326 – 343.Christianson S.A., Engelberg E., (1999), Memory and Emotional Consistency : The MSEstonia Ferry Disaster, in : „Memory”, 7(4), 471-482 .Constantin. T., (2000), Amintiri “flash” - amintiri la intersecţia între social şi personal în:”Revista de Psihologie Socială”, Nr. 5, Editura Polirom, Iaşi, pp. 85 - 100;Curci A., Finkenauer C. , Luminet O., Gisle L., (2001), Flashbulb memories in social groups: A comparative test- retest study of the memory of French PresidentMitterrand’s death in a French and a Belgian group, in : „Memory”, 9(2), 81-101Finkenauer C. , Luminet O., Gisle L. Şi colab., (1998), Flashbulb memories and theunderlying mechanisms of their formation : Toward an emotional - integrativemodel, in : „Memory & Cognition”, 26(3), 516 - 531.Halbwachs M., (1994) Les cadres sociaux de la mémoire, Ed. Albin Michel, France.Luminet O. şi colab., (2000), Social sharing of emotin following exposure to a negativelyvalenced situation, in “Cognition and Emotion”, 14 (5), 661 - 668.Miclea, M. (1994). Psihologie cognitivă, Cluj, Ed.Gloria.Neculau, A., (1999), Memorie colectivă şi uitare, în „Psihologia Socială, Editura Polirom,Iaşi;Neculau, A., (2000), Memoria pierdută: Eseuri de psihosociologia schimbării, EdituraPolirom, Iaşi.Piolino P., Desgranges B. et Eustache F., (2000) La mémoire autobiographique: théorie etpratique, Solal Editeurs, FranceRimé B., Finkenauer C. , Luminet O., Zech E., Philippot P., (1998), Social Sharing ofEmotion : New Evidence and New Questions, in : „European Review of SocialPsychology”, volume 9, Univesity of Louvain, 145 – 183.Tulving, E. (1972) Episodic and Semantic Memory în „Organization of Memory”, NewYork,Walker, J., (1992), The Psychology of Learning', in: “Memory”, pp. 239-268.19
Page 1 and 2: Codificarea si evaluarea evenimente
Page 3 and 4: şi/sau să evalueze diferite aspec
Page 6 and 7: conţine totalitatea cunoştinţelo
Page 8 and 9: politice” pentru informaţiile de
Page 10 and 11: utilizarea unei metodologii mixte d
Page 12 and 13: 3. 4. Analiza şi interpretarea dat
Page 14 and 15: prezente şi în cazul evenimentulu
Page 16 and 17: Astfel pentru evenimentul „Ultima

Codificarea si evaluarea evenimentelor in memoria sociala - dr. Ticu ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?