mişcarea ideilor · mişcarea iddemn de aten]ie c\ imaginile [i povestirilen\scocite ne produc desf\tare; ocup\ min -tea noastr\” (Cercet\ri filosofice, § 524).Or, multe dintre imaginile n\scocite suntabsurde prin libertatea neobi[nuit\ a cuvântului.Sau prin extravag<strong>an</strong>]\, încât neatrag u[or [i produc o desf\tare aparte.Vlaicu Ionescu:În cele din urm\, s-ar putea formula oîntrebare în marginea sc<strong>an</strong>dalului. Dac\absurdul poate fi gândit, atunci exist\ doarun mod de a gândi cele absurde, sau [i unmod absurd de gândire? Întrebarea î[i afl\un impuls chiar în zona vorbirii: absurdulpoate fi exprimat, ceea ce înseamn\ c\ e -B\trânul astronom: Profetulxist\ atât un mod de a exprima cele absurde,cât [i un mod absurd de exprimare.Co[eriu îndr\zne[te s\ foloseasc\ expresia„gândire absurd\” („lingvistul admite [isuspendarea «extravag<strong>an</strong>t\» (...), cu con -di ]ia s\ existe o coeren]\ între gândireaab surd\ [i expresia sa”), ceea ce pentru unlogici<strong>an</strong> este un nonsens. Nu m\ voi opriacum la aceast\ chestiune, de[i ar puteaprocura multe surprize celui care [i-ar petrecepu]in timp cu ea. Observ doar c\ sus -pendarea inten]ionat\ a normelor de coeren]\conduce la apari]ii neobi[nuite alecelor absurde. Iar acest lucru nu se restrân -ge la sfera poeziei. Se poate reg\si oriun -de î[i face loc, o dat\ cu jocul imagina]iei,ideea de lume alternativ\.A[adar, dorin]a de a da expresie celorabsurde nu a fost niciodat\ periferic\. Eatrebuie recunoscut\ ca atare, în nesfâr[itaei libertate. Exerci]iul literar ofer\ întotdea -una o cale în acest sens. Dar [i vorbireacotidi<strong>an</strong>\, adesea ludic\ [i insolit\. Sau u -nele imagini subtil elaborate, ce las\ în ur -m\ referin]a la realitatea obi[nuit\. Des -cri erea precis\ a unui fenomen astral tepoate conduce într-o lume unde contingen]a[i nonsensul te întâmpin\ la oricepas. Î]i aduce în memorie un alt text al luiUrmuz, intitulat Pu]in\ metafizic\ [i astronomie,în care interpret\rii comune [ipreten]ioase a cosmogenezei i se contrapuneun gen de apofatism gratuit 9 . Ni mic,a[adar, nu se situeaz\ complet în afara do -rin]ei de a da expresie celor absurde. Esteca [i cum am spune c\, la limit\, poetul,de[i ascuns bine în sensibilitatea timpului,ne atrage pe c\i mult mai libere decât neimagin\m de obicei.Îns\, ne d\m seama, inten]ia unui poetnu este aceea de a produce propozi]ii ciudatedin punct de vedere logic. Nici de asurprinde cu totul a[teptarea celorlal]i, cumse întâmpl\ în unele spectacole publice. Fi -re[te, nu e exclus\ o asemenea dorin]\, îns\nu prin a[a ceva se distinge vocea po etului.Acesta vorbe[te pur [i simplu, se exprim\pe sine [i, în acela[i timp, las\ limba s\ se36Însemn\ri ie[ene
Vlaicu Ionescu:exprime liber. În acest fel, poetul se facea uzit cu acea libertate pe care singur o do -re[te [i o caut\. Te las\ s\ vezi deopotriv\ceea ce nu poate fi spus, limi tele vorbirii [iale comprehensiunii noastre. Îns\, cu aceasta,nu reflect\ ceva <strong>an</strong>ume, nu-[i propunes\ reflecte ceva din aceast\ lume, s\ zi -cem o stare absurd\ de lucruri. Poetul spu -ne ceea ce el însu[i simte ne voia s\ spun\[i ceea ce dore[te s\ se fac\ auzit. Spunedeopotriv\ ceea ce limba îns\[i las\, f\r\[tiin]a sa, s\ se aud\ [i s\ se simt\.1Urmuz, Pagini bizare / Weird Pages, Edi -tura Cartea Româneasc\, Bucure[ti, 1985, p.6. În descrierea celei de-a doua înc\peri se fa -Femeie [ezândce loc unor gesturi ce par s\ suspende descrie -rea îns\[i: „imen[ii ei pere]i sunt, conform obi -ceiului oriental, sulemeni]i în fiecare diminea]\,alteori m\sura]i între timp cu compasul, pentrua nu sc\dea la întâmplare” (p. <strong>10</strong>).2Eugeniu Co[eriu, Logica limbajului [i lo -gica gramaticii, în <strong>an</strong>tologia Omul [i limbajuls\u. Studii de filosofie a limbajului, teorie alimbii [i lingvistic\ general\, îngrijit\ de Do -rel Fînaru, Editura Universit\]ii „Al. I. Cuza”,Ia[i, 2009, p. 273. Referin]ele sunt la Heym<strong>an</strong>nSteinthal, Grammatik, Logik und Psychologie,ihre Principien und ihr Verhältnis zu ein<strong>an</strong>der,Berlin, 1855, p. 220; Karl Vossler, Gesammel -te Aufsätze zur Sprachphilosophie, München,1923, p. 1.3Ibidem, p. 273.4„Goethe nu spune c\ auriul este verde, cic\ lucrul simbolizat prin «auriu» are calit\]ile aceea ce este simbolizat prin «verde» ([i de culoareaverde ca atare). El nu vorbe[te despreculorile din realitate, ci prin intermediul culorilorutilizate ca simboluri: coeren]a poetic\pri ve[te nivelul «sensului», nu nivelul semnificatului[i al desemn\rii” (ibidem, p. 274). Import\,aici, diferen]a dintre desemnare, semni fica]ie[i sens, a[a cum o reconsider\ Co [eriu.„Desemnarea este a[a-numita «referin ]\», faptulde a se referi la un altceva [exterior semnului]:la ceva extralingvistic (obiecte, ac]iuni, st\ride lucruri), sau chiar la ceva lingvistic, v\zut ca«lucru», ca fenomen al lumii. Semnifica]ia semnuluieste con]inutul însu[i, dat într-o limb\ con -cret\, este posibilitatea de desemnare delimi tat\într-o limb\ dat\ [i prin care se realizeaz\de semnarea ca atare.” Unele propozi]ii pot s\apar\ la fel în limbi diferite [i pot s\ desemne -ze aceea[i stare de fapt. Îns\ nu semnific\ ace -la[i lucru gra]ie semiozei diferite a fiec\rei limbiîn parte. „În sfâr[it, sensul este tipul de gândirevizat într-un enun] corespunz\tor, este con]inutulpropriu al enun]ului respectiv (sens – exprimatprin limbaj – nu exist\ decât în enun], adic\ în«text» sau în «discurs»). Deja amintitele «unit\]itextuale» – afirma]ie, constatare, întrebare, or -din, presupunere, indica]ie etc. – sunt unit\]i desens” (pp. 117-119).5Ibidem, pp. 273-274.6Ibidem, p. 275. Cu o pagin\ mai înainte,Co[eriu vorbe[te despre „discursul absurd”, ce -ea ce ar putea s\ apar\ ca o contradic]ie în ter -meni. Îns\, cum are în vedere diferite inten]ii[i niveluri ale vorbirii, sintagma folosit\ are deaceast\ dat\ acoperire.7Cf. Rudolf Otto, Sacrul. Despre elementulira]ional din ideea divinului [i despre re -la]ia lui cu ra]ionalul, traducere de Io<strong>an</strong> Milea,Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996, pp. 36-37.8Ibidem, p. 34. La limit\, diferen]a absolu -t\ va fi redat\ prin expresia „cu totul altul” (g<strong>an</strong>zAndere), rezervat\ aici pentru misterul religios.„Acest lucru, adic\ misterul religios, adev\ratulmirum, este, pentru a folosi poate cea mai ni -merit\ expresie, cel „cu totul altul” (th teron,<strong>an</strong>yad, alienum), este Str\inul [i Ui mitorul, esteceea ce se afl\ absolut în afara do meniului lucrurilorobi[nuite, inteligibile [i, deci, familiare”(p. 34-35).9Reiau aici o singur\ secven]\: „(...) e preaposibil ca ele [corpurile cere[ti] s\ nu fi fostnici create, nici necreate: copii ai nim\nui, ie -[i]i din calcule reu[ite sau gre[ite, [i, cu chiucu vai, în rate [i hr\nite insuficient la institutul«Maternitatea cereasc\», cu lapte contraf\cutcu ap\ gazoas\ de l\pt\resele C\ii-lactee” (Ur -muz, Pagini bizare / Weird Pages, p. 92).mişcarea ideilor · mişcarea idÎnsemn\ri ie[ene37
- Page 1 and 2: seria a treia,an IV, nr. 10,octombr
- Page 3 and 4: ~nv\]\tura din reclameF\r\ nici un
- Page 5 and 6: mum, s-ar putea scoate f\r\ pericol
- Page 7 and 8: [i cu cât se strâng `n fiin]a noa
- Page 9 and 10: Vlaicu Ionescu:P\tratele de aur `nf
- Page 11 and 12: z\ din prima clip\, s\ltându-mi IQ
- Page 13 and 14: iar Betty Parson (1900-1982) a cond
- Page 15 and 16: Vlaicu Ionescu:bâr[ii, România. F
- Page 17 and 18: spusese toate acestea, avea mina un
- Page 19 and 20: Vlaicu Ionescu:a colo. Dac\ nu plec
- Page 21 and 22: Vlaicu Ionescu:Însemn\ri ie[enepen
- Page 23 and 24: - Las\, Toni, dragul meu, nu te mai
- Page 25 and 26: Codrin Liviu Cu]itaruDespre genera]
- Page 27 and 28: sonaj, Pat Hobby) se aseam\n\ nu ma
- Page 29 and 30: erori nu l-a împiedicat pe Camil P
- Page 31 and 32: «Omule, pl\te[te-]i datoriile».Ce
- Page 33 and 34: Vlaicu Ionescu:préel convinge: ari
- Page 35 and 36: Pur [i simplu, cuvântul se vede li
- Page 37: tre, ci de una absolut diferit\, ce
- Page 41 and 42: ii chineze: este vorba despre Yi Ji
- Page 43 and 44: Vlaicu Ionescu:R\zboiul
- Page 45 and 46: pensula şi dalta · pensula şi da
- Page 47 and 48: controverse ∙ controverse ∙ co4
- Page 49 and 50: controverse ∙ controverse ∙ co4
- Page 51 and 52: controverse ∙ controverse ∙ coV
- Page 53 and 54: 50Simona ModreanuLimb\ major\, dest
- Page 55 and 56: 52Vlaicu Ionescu:Planeta Venuspu]in
- Page 57 and 58: 54Aura Christi„~n mijlocul vie]ii
- Page 59 and 60: 56Vlaicu Ionescu:autorul. În plus,
- Page 61 and 62: 58Vlaicu Ionescu:discu]ia pur ta t\
- Page 63 and 64: ochiul anticarului · ochiul ant60A
- Page 65 and 66: ochiul anticarului · ochiul ant62s
- Page 67 and 68: meseria de a citi · meseria de a64
- Page 69 and 70: meseria de a citi · meseria de a{i
- Page 71 and 72: eminescologicale ∙ eminescol68N.
- Page 73 and 74: eminescologicale ∙ eminescol70bra
- Page 75 and 76: eminescologicale ∙ eminescol72fet
- Page 77 and 78: eminescologicale ∙ eminescol743.
- Page 79 and 80: meridiane şi paralele · meridian7
- Page 81 and 82: meridiane şi paralele · meridian7
- Page 83 and 84: meseria de a citi · meseria de a80
- Page 85 and 86: foişorul de ascultat ploaia · foi
- Page 87 and 88: symposion ∙ symposion ∙ sym84Al
- Page 89 and 90:
ziceri · ziceri · ziceri · zicer
- Page 91:
LEI 10ISSN: 1221-3241