13.07.2015 Views

seria a treia, an II, nr. 9, septembrie 2010 - Insemnari Iesene

seria a treia, an II, nr. 9, septembrie 2010 - Insemnari Iesene

seria a treia, an II, nr. 9, septembrie 2010 - Insemnari Iesene

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

<strong>seria</strong> a <strong>treia</strong>,<strong>an</strong> <strong>II</strong>, <strong>nr</strong>. 9,<strong>septembrie</strong> <strong>2010</strong>­revist| de cultur|editat| de prim|riamunicipi ului ia{isemneaz\:Anton AD|MU}Paul Eugen BANCIUConst<strong>an</strong>tin CUBLE{ANCodrin-Liviu CU}ITARUTeodor DIMAAlex<strong>an</strong>dru DOBRESCUEduard DROBI}KIGheor ghe GLODEANUVasile I{ANDumitru IV|NESCUAndrei MARGASimona MODREANUOvidiu PECICANIon PETROVICIAdri<strong>an</strong> Dinu RACHIERUConst<strong>an</strong>tin ROMANESCUEugen SIMIONPetru SOLONARUVictor {ENDEROVICIMircea {TEFANOVOCIConst<strong>an</strong>tin }OIUCornel UNGUREANUÎnsemn\riie[ene


crea]ie. Multe dintre curentele de idei [i [colile [tiin]ifice moderne aufost dezvoltate, pentru prima dat\ în România, la Universitatea noas -tr\. În pofida tradi]iilor administrative [i politice dirijiste [i centraliste<strong>an</strong>tebelice [i postdecembriste [i a sistemului socialist totalitar postbe -lic, care au nedrept\]it-o frecvent, Universitatea noastr\ nu a încetats\ tr<strong>an</strong>smit\ cuno[tin]ele dezvoltate în lumea apuse<strong>an</strong>\, s\ creeze e-mula]ie în competi]ia de idei [i s\ realizeze nou\ cunoa[tere. }inândseama de num\rul mereu mai mic al personalului academic [i studen -]ilor decât cel al unor institu]ii indigene similare, se poate spune c\este cea mai viguroas\ [i productiv\ sub raport intelectual. Îns\, lip -sindu-i domenii import<strong>an</strong>te ale educa]iei profesionale(ingine - rie, farmacie, medicin\,[ti in]e agricole etc.), care tr<strong>an</strong>sform\ ideileîn ac]iuni [i apropie o institu]ie academic\ depractic\, Universita tea noastr\ este ceva maipasiv\ în rela]ie cu via]a economic\ [i social\.Astfel, ea este mai pu]in orientat\ spremodelul universit\]ii <strong>an</strong>treprenoriale [i nicinu-[i poate propune s\ devin\ „a universityas corporate business”. Nici nu este necesar,pentru c\ modelele [i modele de m<strong>an</strong>agementuniversitar sunt efemere, dar o universitateveritabil\ este legat\ de durata lung\.În plus, „one size fits all” destituie universita -tea din rostul s\u, nesocotind principiul diviziuniimuncii [i cunoa[terii.În al doilea rând, Universitatea „Alex<strong>an</strong>druIo<strong>an</strong> Cuza” este una dintre pu]inele universit\]iromâne[ti tradi]ional comprehen -si ve. Gra]ie acestei carac teristici este potri vi t\unei perpetue c\ut\ri interne [i, cumva, bi ne pozi]ionat\ într-un con -tinuu dialog cu lu mea. Schimb\rile realizate în domeniile socio-u ma -ne, evolu]iile remarcabile în domeniile [tiin]e lor naturii [i deschi de reainterna]ional\ din ultimele dou\ decenii sunt expresia poten ]ia lului [ia resurselor, mai ales um<strong>an</strong>e, ale unei universit\]i compre -hensive.În al treilea rând, Universitatea noastr\ [i-a prezervat caracterul deinstitu]ie academic\ relativ compact\, omogen\ [i integrat\. Cu toa -te c\ s-a înscris în tendin]a masific\rii înv\]\mântului superior di<strong>nr</strong>a]iuni fin<strong>an</strong>ciare [i administrative, a fost mult mai pu]in dispus\ de -cât alte institu]ii omoloage s\ dezvolte extensiuni [i filiale teritoriale.Experien]a în aceast\ privin]\ s-a limitat la câteva încerc\ri în adoua jum\tate a <strong>an</strong>ilor ’90 [i la pu]ine dezvolt\ri dup\ aceea. Apa -rent, acest\ situa]ie ar putea sugera pasivitate [i lentoare. În realita -te, înseamn\ pruden]\ [i judec\]i bine cump\nite. O universitate nuÎnsemn\ri ie[enese poate ghida dup\ liniile directoare ale re]elelor de supermarketuri[i hipermarketuri, chiar dac\ însu[irea comportamentului de pia]\liber\ poate s\-i procure beneficii import<strong>an</strong>te.Predarea [i înv\]area în campusul clasic, singurul în m\sur\ s\contribuie la înt\rirea caracterului de comunitate academic\, nu di -minueaz\ capacitatea de dezvoltare în schimb\toarea lume global\,ci o consolideaz\.În acest context, orice <strong>an</strong>alogie cu industriile [i sistemul comercialeste inadecvat\. Dar prezervarea formei clasice a educa]iei universitarenu exclude utilizarea noului suport tehnologic. Univer sitate<strong>an</strong>oastr\ este pre g\tit\ s\ foloseasc\ pescar\ larg\ tehnologia informa]iilor [i comunic\rii.Finalmente, Universitatea „Alex<strong>an</strong>druI o<strong>an</strong> Cuza” este o institu]ie complex\ atâtsub raportul activit\]ilor, cât [i sub raportulorg<strong>an</strong>iz\rii [i al resurselor um<strong>an</strong>e ocupate.Ca orice Universitate de tradi]ie, ea nu esteo colectivitate de indivizi [i nici o colec]ie deservicii prestate, ci o comunitate de persoa -ne cu educa]ie, preocup\ri [tiin]ifice, înzes -tr\ri intelectuale, calit\]i morale [i aspira]iisuperioare, care nu poate fi a[ezat\ într-o ie -rarhie, ci necesit\ dezvoltarea liber\ într-unmediu colegial.Ca orice Unviersitate modern\, ea tr\ -ie[te tensiunea între principiul humboli<strong>an</strong> alunit\]ii cercet\rii-pred\rii-înv\]\rii [i tendin -]a ultimelor decenii de fragmentare [i specializarea cunoa[terii; se str\duie[te s\ men -]in\ echilibrul fragil între educa]ia academic\ general\, numit\ cândvaeduca]ie liberal\ – strict necesar\ pentru dezvoltarea intelectual\sau cultivarea min]ii, formarea spiritului critic [i modela rea caracterului– [i educa]ia profesio <strong>an</strong>l\ [i voca]ional\ – imperativ\ pentru forma -rea profesiilor [i dezvoltarea capacait\]ii de a ocupa în mod de centun loc de munc\ este supus\ unui fel de „contradictio opositorum”,nerenun]ând la selectivitate [i reperele elitei, dar adoptând principiulaccesului liber al u nui num\r mare, poate prea mare de studen]i.Într-un mediu administrativ, politic [i institu]ional etatist [i colecti -vist, cu puternice rem<strong>an</strong>en]e de socailism educa]ioo<strong>an</strong>l, orice institu -]ie de înv\]\mânt superior are în mare m\sur\, culoarea acestuia.P\strarea individualit\]ii dobândite în trecutul <strong>an</strong>tebelic [i ob]ine -rea caracterului distinct, diferen]iat, în cele dou\ decenii de relativ\autonomie institu]ional\ sunt, în acest context, sarcini mai mult de --şi jumatate de şcoala-academica-3


Universitatea lui Cuza – un veac4cât dificile pentru Universitatea noastr\. Cum [i cât se poate indivi -dualiza o Universitate, când aproape întreaga via]\ public\, impliciteduca]ia [i cercetarea, este ghidat\ [i coordonat\ prin reglement\riadministrative [i decizii politice discre]ionare?Principiile constitutive ale universit\]iimoderne (autonomia institu ]io-nal\ [i libertatea academic\), singu releîn stare s\ dezvolte indivi dualitateaei, sucomb\ sau su pra vie ]uiesc în sta -re latent\ în aseme nea condi]ii.Îns\, dincolo de aceste aspecte,Universitatea ie[e<strong>an</strong>\ are tr\s\turi ge -nerice [i caracteristici distincte.Al\turi de celelalte universit\]i com -prehensive [i universit\]i specializatede tradi]ie din România, Universita tea„Alex<strong>an</strong>dru Io<strong>an</strong> Cu za” împ\rt\[e[teo <strong>an</strong>umit\ cultur\ institu]ional\ carear putea fi rezumat\, cumva stilizat,în expresia: „c\utarea adev\rului, slujireabine lui [i cultivarea frumosului”.Diferit de aceste respectabile institu]iiacademice, Universitatea noastr\ po -se d\ un „genius loci”, care poate fireg\sit în toate întreprinderile sale intelectualea[ezate [i riguroase, [i reverbereaz\o stare de spirit sau un modde a fi. În cele din urm\, doar la Universitateaie[e<strong>an</strong>\ a rostit Gr. T. Popaminunata lec]ie despre „spiritul universitar”[i la fel a procedat RectorulTrai<strong>an</strong> Bratu, invocând „europenita -tea” acesteia. As t\zi, nici o alt\ univer -Andrei Budaev:sitate din România nu [i-a a [ezat co -munitatea sub deviza „Per Libertatem Ad Veritatem”.~nsemn\ri ie[ene: Toate marile universit\]i de pe mapamondsunt, deopotriv\, [i pioniere ale cer cet\rii [ti in ]i fi -ce. Care este partea cercet\rii `n fizionomia universi t\]iiie[ene [i cu ce perform<strong>an</strong>]e recente s-ar putea ea mândri?Vasile I[<strong>an</strong>: Este adev\rat c\ toate marile univesit\]i ale lumiire alizeaz\ [i opere de pionierat în cercetarea [tiin]ific\. Dar întrecele peste 17.000 de institu]ii de înv\]\mânt superior (marea majo -ritate fiind universit\]i), potrivit tra di]iilor academice, literaturii de specialitate(exist\ o uria[\ literatur\ de „theory <strong>an</strong>d policy of higeredu cation”) [i clasamentelor sau ierar hiz\rilor larg r\spândite, „mariuni versit\]i” sunt pu]ine. Concret, nici m\car toate universit\]ile din„Top 500” – World Academic R<strong>an</strong>king(clasamentul Shaghai sau clasa men tulTimes Higher Education – QS) nu potfi considerate „mari universit\]i”.Dup\ unele opinii, doar prime le100, cel mult 200 de universit\]i ar pu -tea fi considerate în categoria „worldclassuniversity”. Acestea sunt sub a uspiciileunui adev\rat „regat al des co peririlor[tiin]ifice, al competi]iei ma ri loridei [i al dezvolt\rii noilor tehnol ogii”.„Deschiz\torii de drum” sunt ur -ma]i de universit\]ile dinamice [i com -petitive pe pl<strong>an</strong> interna]ional, care nuexceleaz\ într-un domeniu sau altul alcunoa[terii, dar ob]in rezultate notabi -le. De fapt, chiar istorice[te vorbind,întreprinderile [tiin]ifice de pionierats-au produs în foarte pu]ine universi -t\]i. În Europa, câteva universit\]i fr<strong>an</strong> -ceze, (Sorbona, Lyon, Montpelier),câteva universit\]i italiene (Bologna,Padova etc.), foarte pu]ine universit\]iaustriece (de fapt una singur\ – Vie -na), multe universit\]i germ<strong>an</strong>e, careau dominat secolul XIX în [tiin]e [i inginerie(Berlin, Freiburg, Göttingen,Heidelberg, Leip zig, Jena etc.) [i câ -Al treilea ochite va universit\]i brit<strong>an</strong>ice, dar cu unaport inesti mabil la dezvoltarea [tiin ]e -lor [i ingineriei moderne (Cambridge, Oxford, University of Lon don,Sf. Andrewis, University of M<strong>an</strong>chester [i University of Edinburg).În A me rica de Nord, multe universit\]i din S.U.A. [i mai ales în secolulXX (toate cele din Ivy League, apoi University of Chicago, St<strong>an</strong>fordUniversity, University of California – Berkeley etc.). {i atât! Înpre zent, dac\ ar fi s\ lu\m în considerare distribu]ia Premiilor Nobel,dez voltarea noilor tehno logii [i articolele publicate în cele mai redu -ta bile reviste academice, toate acestea se concentreaz\ în câteva zecide unviersit\]i, preponderent americ<strong>an</strong>e [i brit<strong>an</strong>ice. Ceea ce nu în -seamn\ c\ alte universi t\]i, suficient de mul te, nu sunt valoroase [iÎnsemn\ri ie[ene


prestigioase. Doar c\ „pionieratul” în cerce tarea [tiin]iic\ reprezint\,în afara „world-class university”, o figur\ de stil. Ma mult înc\, ar fidezirabil\ mai mult\ pruden]\ în folosirea no]iunilor „excelen]\ îneduca]ie”, „excelen]\ în cercetare”, „excelen ]\ în serviciile pentrusocietate”. Le-au adoptat [i unele institu]ii de înv\]\mânt superiordin România, chiar dintre cele înflorite pe mai d<strong>an</strong>ele „întrecerilorjude]ene”. Dar no]iunile respective sunt ap<strong>an</strong>ajul „universit\]ilor declas\ mondial\”, rare ca toate resursele, bunurile [i întreprinderileum<strong>an</strong>e extrem de pre]iose.Ce au aceste „mari universit\]i”? Ce tr\s\turi le diferen]iaz\ detoate celelalte, chiar universit\]ile competitive interna]ional? Voi în -cerca doar o enumerare succint\, f\r\ preten]ia <strong>an</strong>alizei riguroase[i a investig\rii unei literaturi specializate, altfel bogat\ [i în cre[tereexponen]ial\. Iat\ câteva elemente, într-o prezentare care amestec\factorii de termin<strong>an</strong>]i, condi]iile de dezvoltare [i tr\s\turile distincte:Andrei Budaev:Însemn\ri ie[eneDimensiunea Moscovei1. toate aceste „world-class universities” sunt situate în ]\ri dezvoltate;2. concentreaz\ resurse um<strong>an</strong>e de excep]ie;3. posed\ resurse fin<strong>an</strong>ciare abundente (buget <strong>an</strong>ual de minim1 mld. U.S.D.!);4. se bucur\ de autonomie institu]ional\ deplin\;5. func]ioneaz\ într-un mediu academic foarte competitiv, dar clardiferen]iat, în care nu se amestec\ universit\]le de elit\ cu insti tu]iilede educa]ie post-liceal\. Caracteristica general\ a unui asemenea mediuacademic este urm\toarea: elitist la vârf [i democratic la baz\.De regul\, acolo unde exist\ asemenea universit\]i, statul nu-[ipropune s\ fie controlor, educator, întreprinz\tor, adminsitrator, le -giferator [i m<strong>an</strong>ager al institu]iilor de înv\]\mânt superior, ci în -cearc\ s\ r\spund\ întreb\rii: „Ce poate s\ fac\ pentru binele u ni -v ersit\]ilor, de unde rezult\ calitatea cercet\rii [i educa]iei?”Cu reflexe socialiste [i ambi]ii colbertiene se pot fabrica „bombeeduca]ionale”, nu se pot dezvolta universit\]i competitive.Acestea fiind spuse, nu cred c\ vreun distins coleg sau eu, în po -zi]ia vremelnic\ de rector, pre]uind [i nutrind pentru Universitate<strong>an</strong>oastr\ o dragoste mai mare decât oricare alta în lumea asta, o pu -tem considera „universitate de clas\ mondial\”. P\strând propor]iile[i accentuând sper<strong>an</strong>]ele, o consider\m o universitate prestigioas\[i dorim ca ea s\ devin\ „o mare universitate” în aceast\ parte delu me est-europe<strong>an</strong>\, la nivelul [i cu reperele potrivite regiunii.De la începutul sec. XX [i pân\ ast\zi, cercetarea a fost perm<strong>an</strong>ento parte consistent\ a Universit\]ii ie[ene. Odat\ cu cre[tereasubst<strong>an</strong>]ial\ a num\rului profesorilor forma]i în marile universit\]igerm<strong>an</strong>e [i fr<strong>an</strong>ceze [i cu stabilirea unui profil humboldi<strong>an</strong> al Univer -sit\]ii ie[ene, pe fundalul moderniz\rii interne a regatului României,s-au constituit „[colile” moderne de [tiin]e [i socio-um<strong>an</strong>e (chimiea nalitic\, chimie fizic\, chimie macromolecular\, chimie industrial\,fizica materialelor, electricitate [i magnetism, inginerie electric\, chi -mie agricol\, matematic\ mec<strong>an</strong>ic\, geometrie diferen]ial\, algebr\[i <strong>an</strong>aliz\, geologie, geografie fizic\, zoologie, biologie marin\, <strong>an</strong> -tro pologie biologic\, filologie clasic\, filologie modern\, teorie lite -rar\, logic\, psihologie, istorie veche [i arheologie etc.). În toate a -ceste domenii, profesorii universit\]ii ie[ene au excelat la nivel na -]ional, în cele mai multe cazuri ei erau fondatorii respectivelor disci -pline de studiu [i cercetare în România, [i au început s\ se afirme l<strong>an</strong>ivel interna]ional. De la Grigore T. Popa, Al. Myller [i {tef<strong>an</strong> Procopiula Al. Philippide [i Io<strong>an</strong> Petrovici, lista personalit\]ilor universitareie[ene este destul de mare. Dar eforurile remarcabile de „sin -cronizare” cu stadiul academic occidental au fost brusc întrerupte devitregiile r\zboiului [i groz\viile regimului concetra]ionar. Cu o scurt\-şi jumatate de şcoala-academica-5


Universitatea lui Cuza – un veac6perioad\ de liberalizare a circula]iei personalului academic [i a fluxu -lui ideilor [tiin]ifice, perioada lung\ a socialismului a însemnat o dramatic\„închidere [i izolare” a Universit\]ii noastre. Emula]ia in telectual\, competi]ia liber\ a ide ilor, impetuoasa urm\rire a „des chi z\ -torilor de drum”, concetra rea pe domeniile inovatoare, orienta reaspre inedit, exercitarea l iber\ a curiozit\]ii [tiin]ifice, do rin]a de ade p\[i „umbra condi]iei normale [i natura obi[nuin]ei”, în general,tot ceea ce <strong>an</strong>im\ [i în tre]ine climatul creator al unei comunit\]i academiceredutabile, i-au fost blocate sau, mai bine spus, i-au fost furateUnivesit\]ii ie[ene. Min]ile str\ lucite nu i-au lipsit, dar universul lor eraextrem de îngust. S-a produs desincronizarea [i rup tura de lumea inspiratoarea Apu sului. Chiar [i în aceste netrebni ce con di]ii, cerce -ta rea din [tiin]ele exacte nu s-a rezumat la un localism p\ gubitor.Dar dome niile care leag\ o universitatede admi rabilele tra di]ii academicee uro pene [i contribuie lacultivarea [i civilizarea unei socie -t\]i – um<strong>an</strong>i oarele [i [tiin]ele so -ciale – au fost quasi-mutilate.Incompletitudinea universit\]ii,declinul idealului academic, dec\ -de rea atitudinilor intelectuale [ides tituirea valorilor morale nu ca -p\t\ rezolvare într-o revolu]ie. RalfDachrendorf vorbea într-un pl<strong>an</strong>ge neral, imediat dup\ pr\bu[ireasocialismului, de ]es\tura moral\[i institu]iile care ajut\ o societates\ se civilizeze [i s\ devin\ dezvol -tat\ [i prosper\. Restituirea [i reconstruc]iaacestora vor lua „[asedecenii ]\rilor ex-socialiste”, spu -nea sociologul germ<strong>an</strong>, naturalizatbrit<strong>an</strong>ic. Într-un pl<strong>an</strong> micro, am pu -tea s\ convenim c\ ]es\tura mo ra -l\, valorile [i credin]ele care ajut\reconstruc]ia unei universit\]i suntprecum pl<strong>an</strong>tele din de[ert, se dez -volt\ în durate lungi, cu deceniile,[i se ofilesc aproape inst<strong>an</strong>t<strong>an</strong>eu.Probabil, continuitatea durate -lor lungi este necesar\ pentru caperso<strong>an</strong>ele înzestrate [i devotateunui domeniu de cercetare s\ „poa-Andrei Budaev:t\ vedea mai departe [i mai clar decât înainta[ii lor”.A[a s-ar explica simplu, poate nu [i simplist, faptul c\ perform<strong>an</strong> -]ele notabile în cercetare au fost ob]inute în [tiin]ele exacte.Ordinea domeniilor de cercetare din Universitatea noastr\, cu re -cunoa[tere interna]ional\, este urm\toarea:• Matematic\ (cu mai multe subdomenii excelent reprezentate);• Fizic\ (cu multe subdomenii foarte bine reprezentate);• Chimie (cu multe subdomenii bine reprezentate interna]ional);• Informatic\ (în cre[tere vertiginoas\ a recunoa[terii interna -]ionale);• Geografie um<strong>an</strong>\• Geografie fizic\toate aflate într-o dinamic\ notabil\;• Geologie• Psihologie social\ (remarcabilde prezent\ în mediul acade -mic europe<strong>an</strong>);• {tiin]ele comunic\rii (cu câ -teva subdomenii deosebit de bine<strong>an</strong>corate în circuitul interna]ionalal ideilor);• Filologie clasic\ [i filologiemodern\ (continu\ s\ revitalizezeo tradi]ie recunoscut\ la Universitateaie[e<strong>an</strong>\).Cumva, ordinea expus\ maisus este sus]inut\ de: num\rul articolelorpublicate în reviste academicecu mare impact pe pl<strong>an</strong>inter na]ional; num\rul c\r]ilor pu -blicate în edituri str\ine de mareprestigiu; num\rul particip\rilorla conferin]e interna]ionale defoarte bu n\ calitate [i num\rulproiectelor interna]ionale coordonatede membrii grupurilor a -cademice din respectivele dome -nii sau proiec tele interna]ionalela care ace[tia particip\.Un fel de sintez\ a perform<strong>an</strong> -]elor în cercetare e dat de niveluleficien]ei acesteia (num\rul articolelorpublicate în reviste cotateGOEL–RAO ISI raportat la num\rul persona -Însemn\ri ie[ene


Andrei Budaev:lului academic), care situeaz\ Uni versitatea noastr\ pe primul loc înRomânia. Îns\, acest indicator nu este întru-totul relev<strong>an</strong>t [i fezabil.Demn de men]ionat este faptul c\ toate domeniile care nu au fostenumerate se afl\ pe un trend ascendent de dezvoltare [i deja contri -bu ie la buna reputa]ie a Universit\]ii noastre.~nsemn\ri ie[ene: Exist\ un top al universit\]ilor lu mii,`ntocmit de Academic R<strong>an</strong>king of World Universities, `n ca -re nu figureaz\ – `ntre primele 500 – nici o institu]ie universitar\ro mâ neasc\. Ce-i lipse[te `nv\]\ mân tului nostru su -perior, respectiv Universit\]ii „Alex<strong>an</strong>dru Io<strong>an</strong> Cu za“, pen -tru a accede `ntr-o aseme nea ierarhie?Vasile I[<strong>an</strong>: Am r\spuns deja, în mare parte la aceast\ întreba -re. Aici voi ad\uga doar dou\ aspecte. Primul aspect se refer\ l<strong>an</strong>atura, con]inutul [i scopul acestor clasm<strong>an</strong>te mondiale ale universi -t\]ilor, între care clasamentul chinez [i clasamentul brit<strong>an</strong>ic sunt celemai cunoscute [i citate.Mul]i autori specializa]i în teoria [i politica înv\]\mântului superiorle critic\ pentru varii motive, dar toat\ lumea le folose[te.Însemn\ri ie[eneProbabil, masificarea [i interna]iona -lizarea înv\]\mântului superior (unii vor -besc de globalizare) impun un ghid ori -entativ pentru poten]iali studen]i, fin<strong>an</strong> -]atorii priva]i, deciden]ii po litici [i publi -cul larg. Nevoia de selec tivitate în con -di]iile cre[terii costului stu diilor universitare[i ale prolifer\rii „di ploma mills”cere o clasificare, o ordo nare a institu -]i ilor de înv\]\mânt superior. Mai multînc\, o veritabil\ curs\ a competitivit\]iieconomice interna]io nale legat\ inextricabil,în concep]ia autorilor rapoar te -lor de specialitate [i în alega]iile multoroficialit\]i, de nivelul capitalului um<strong>an</strong> [ial cercet\rii-dezvol t\rii, se raporteaz\tot mai mult la calitatea [i globalizareauniversit\]ilor.Totu[i, recunoscând valoarea [i capacitateacompetitiv\ a marilor universit\]i,nu trebuie s\ exager\m în pri vin-]a acestor ierarhiz\ri academice. Nu suntnecesare <strong>an</strong>alize detaliate pentru a rea -Corabia plute[te spre ...Vestliza c\, cel pu]in actualmente, universi -t\]ile din Ivy League, ca [i universit\]ile St<strong>an</strong>ford [i Chicago sauuniversit\]ile din Russell Group (între care Oxford, Cambridge [iUniversity College of London sunt la vârf) se afl\ la <strong>an</strong>i-lumin\ deuniversit\]ile Beijing [i Sh<strong>an</strong>ghai. Ca atare, clasamentele respectivesunt utile, da nu trebuie feti [izate.Din relatarea celor câteva elemente specifice mediilor academicede calitate [i universit\]ilor aflate în „top”, rezult\ clar ce <strong>an</strong>ume-ilipse[te înv\]\mântului superior românesc pentru a avea universit\]iîntre primele 500 din lume.Al doilea aspect prive[te dou\ rapoarte [i studii europene, unulcom<strong>an</strong>dat de Comisia Europe<strong>an</strong>\, cel\lalt de Pre[edin]ia fr<strong>an</strong>cez\,coorodnate de profesorii Ph. Aghion (fr<strong>an</strong>cez care activeaz\ la HarvardUniversity, Departament of Economics) [i A. Sapir (profesorde economie la Universitatea liber\ din Bruxelles). În esen]\, ambelestudii argumenteaz\ c\ sunt necesari trei factori pentru competitivitateainterna]ional\ a universit\]ilor europene (a se citi continentaleuropene):(1) autonomie institu]ional\ deplin\ (academic\, admi -nis trativ\, fin<strong>an</strong>ciar\ [i m<strong>an</strong>agerial\), altfel spus – mai pu]in stat [i maipu]in\ reglementare, dar mai mult\ pia]\ liber\; (2) fonduri suficiente– a nu se omite cheltuiala medie (deci per student) care este în S.U.A.-şi jumatate de şcoala-academica-7


Universitatea lui Cuza – un veac8de peste 35.000 Euro, în U.E. de cca. 12.500 Euro, iar în Româniade aproximativ 2.300 Euro. Comparativ, în Ce hia a ceasta se ridic\ lapeste 6.000 Eu ro, iar în Polonia la cca. 5.000 Euro. Nu are import<strong>an</strong>]\natura [i structura surselor de fin<strong>an</strong>]are, ci responsabilitatea be -neficiarului direct al educa]iei universitare în pri vin]a suport\rii cos -tu lui; [i (3) m<strong>an</strong>agementul profesionalizat care, în orice context, nuse poate exercita în absen]a independen]ei universit\]ii fa]\ de Stat.Andrei Budaev:Suprareglementarea, controlul birocratic-centralizat [i deciziilepolitice discre]ionare nu sunt factori ai compe ti tivit\]ii interna]ionalea universit\]ilor, ci „îngr\diri” în mediocritate.Pe vremuri, când universit\]ile erau pu]ine la num\r [i practicauun acces foarte selectiv, erau cum se spune, elitiste, interven]ionismulstatal nu prejudicia calitatea acestora. Era posibil ca acesta s\fie exercitat inteligent [i în ]elept. Cazul lui Wilhelm von Humboldt înGerm<strong>an</strong>ia sau cazul lui Spiru Haret în România confirm\ aser]iunea.Ast\zi, când înv\]\mântul superior este eterogen, masificat [icomplex, di rijismul mai mult încurc\ decât ajut\.În aceast\ situa]ie, nu ar trebui s\ ne întreb\m: de ce nu exist\universit\]i române[ti între primele 500 din lume, ci cum a fost posibil\suprave]uirea universit\]ilor comprehensive de tradi]ie într-unmediu general [i politic care le-a fost mai tot timpul ostil?Condi]iile generice îi lipsesc [i Universit\]ii noastre pentru a accedeîn acel clasament.La acestea se adaug\, îns\, câteva condi]ii proprii, structurale [iorg<strong>an</strong>iza]ionale care-i afecteaz\ competitivitatea interna]ional\. Certeste c\ Universitatea noastr\ are poten ]ialul intelectual [i resurseleum<strong>an</strong>e de foarte bun\ calitate necesarep\trunde rii în „lumea mare”. Pân\ laurm\, nu construc]iile impoz<strong>an</strong>te [i lu -xoase, do t\ rile excentrice (gen bazin o -limpic, te ren de fotbal, etc) [i echipa -mentele teh ni ce sofisticate, adesea neutilizate[i uzate moral, compun o „mareu niver si tate”. Oamenii ingenio[i [i creativi,d\ rui]i [i consecven]i propriuluiideal, a nima]i de „spiritul universitar” odezvol t\, dar în du rate lungi.~nsemn\ri ie[ene: ~n 1999, Ro -mânia a semnat, al \turi de alte 28de state, Declara ]ia de la Bo log -na, care stabilea o serie de o biec -tive comune ale siste melor e du ca-]ionale euro pene, <strong>an</strong>gajân du-se s\le pun\ `n aplicare. Ceea ce s-a [i`ntâmplat `n deceniul ca re a ur mat.Principiile – inclusiv a celea asumatela Bologna [i `n mul]ite apoila Praga, la Berlin, la Bergen, laLondra etc. – au, precum se [tiePortretdintr-o experien]\ milenar\, remarcabila`nsu[ire de a fi admirabile cât\ vreme nu setr<strong>an</strong>sform\ `n realit\]i. Care socoti]i c\ au fost (sunt) e -fectele be ne fice ale „implemen t\rii“, cum se zice, princi -piilor adopta te la Bologna `n `n v\]\mântul nostru aca demic?Ce a câ[tigat de pe ur ma lor Universitatea „Alex<strong>an</strong>druIo<strong>an</strong> Cuza“?Vasile I[<strong>an</strong>: Orice proces decizional de tip „top-down”, iar„Procesul Bo logna” nu face excep]ie, are costuri [i beneficii. Doarpro cesele sociale, culturale, economice [i [tiin]ifice ( cum sunt des -coperirile [tiin]ifice, inven]iile [i inova]iile tehnologice) de tip „bottom-up”au efecte preponderent benefice [i costuri insignifi<strong>an</strong>te,Însemn\ri ie[ene


pentru c\ înv\]area personal\ sau de alt fel, care se produce în timp,frecvent prin încercare [i eroare, diminueaz\ treptat deficien]ele [iincertitudinea. Cu cât sunt mai ample aceste procese decizionale [imai dirijate politic, cu atât gama descoperirilor personale [i institu -]io nale se îngusteaz\, iar rezultatele indezirabile se înmul]esc. Legeaconsecin]elor neinten]ionate opereaz\ implacabil, mai ales când deciziileoficiale se imagineaz\ a fi omnisciente [i omnipotente. „ProcesulBologna” s-a implementat cu voin]a guvernelor semnatare [inevoita supunere a universit\]ilor. Dincolo de acest caracter voluntarist[i gr<strong>an</strong>dilocvent, „Procesul Bologna” a reluat, într-o m<strong>an</strong>ier\oficial\ [i dirijat\, tradi]ii universitare europene care s-au dezvoltatde-a lungul secolelor, în bun\ m\sur\, spont<strong>an</strong>. A[a c\, drumul eraîn mare cunoscut. Îns\, ca întotdeauna, problema o constituie nu<strong>an</strong> -]ele [i detaliile. Certamente, efectele nete ale implement\rii „Proce -Andrei Budaev:Însemn\ri ie[eneCin\ la lumina lumân\rilorsului Bologna” sunt benefice. Comparabilitatea [i compatibilitatea di -plomelor de studii rezolv\ problema recunoa[terii academice. Aceas -ta, la rându-i, faciliteaz\ recunoa[terea profesional\ care poate ajuta[i consolida libertatea de circula]ie a perso<strong>an</strong>elor [i libertatea de circula]iea serviciilor.Mobilitatea profesorilor [i studen]ilor sus]ine cooperarea la niveleurope<strong>an</strong>, faciliteaz\ perform<strong>an</strong>]ele educa]ionale [i [tiin]ifice [i revigoreaz\competitivitatea.Asigurarea calit\]ii permite recunoa[terea quasi-automat\ a di -plomelor, certific\ nivelul calific\rilor dobândite [i serve[te diferen -]ierii institu]iilor de înv\]\mânt superior. Alte „linii de ac]iune”, în -cepând cu structura studiilor universitare pe trei cicluri [i terminândcu org<strong>an</strong>izarea programelor de studii în comun [i în cooperare (finalizatecu diplome duble [i diplome multiple) contribuie la dezvol -tarea „Spa]iului Euro -pe<strong>an</strong> al Înv\]\mântuluiSuperior”, implicit laformarea unei compe -ti ]ii corecte [i la cre[te -rea competitivit\]ii ge nerale[i institu]ionale.În principiu, implementarea„ProcesuluiBologna” este destinat\s\ creasc\ mobilitateaprofesional\, ocupabili -tatea [i competitivita -tea. Acestea duc impli -cit la convergen]a eco -nomic\ a ]\rilor mai pu -]in dezvoltate [i la cre[ -terea prosperit\]ii personale[i a celei gene -ra le. Contribu]ia la coexisten]acivilizat\ a oamenilorliberi [i educa]iar putea s\ nu fie un e -fect neglijabil al „ProcesuluiBologna”. Indis cutabil,de multe ori „dru -mul spre iad este pavatcu bune inten]ii”. În condi]iidiferite de cele consideratea fi normale-şi jumatate de şcoala-academica-9


Universitatea lui Cuza – un veac10Andrei Budaev:sau estimate ca rezona bile, un proces de <strong>an</strong>vergur\ poate lua întor -s\turi neb\nuite. To tu[i, faptul c\ „Procesul Bo logna” nu a fost undictat, ci o suit\ de în]e legeri [i conven]ii, în ca re org<strong>an</strong>iza]iile saua socia ]iile repre zen tative ale universit\]ilor [i-au spus cuvântul, îl fe -re[te de riscuri sistemice majore. Aplicarea a cestor conven]ii [i do -cumente, procedu rile [i detaliile au revenit, în ultim\ inst<strong>an</strong>]\, ]\rilorsemnatare. Institu]iile europene [i „euro cra ]ii”au avut un rol insignifi<strong>an</strong>tîn procesul Bologna. Au fost mai cu rând buni consilieri [i fin<strong>an</strong> -]atori gene ro[i. Poate c\, de fiecare dat\ când a vem de judecat stra -tegii [i procese de mare <strong>an</strong>vergur\, ar trebui s\ ne întreb\m: „Cese pierde a tunci când se câ[tig\ ceva? Aici, îns\, am s\ trec peste„pierderi”, direct [i succint la „câ[tiguri”. E fectele benefice pentruUniversitatea noastr\ sunt la fel ca [i cele pentru toate universit\]ileimplicate, dar în propor]ii [i dimensiuni diferite. În termeni de mobilitatea profesorilor [i studen]ilor, de cooperare europe<strong>an</strong>\ [i circu -la]ie a ideilor, de proiecte fin<strong>an</strong>]ate din fonduri europene, „câ[tigu -ri le” universit\]ii sunt indenegabile. Nu este pu]in lucru s\ primeasc\<strong>an</strong>ual peste un milion de euro pentru burse Erasmus/Socrates, ceeace înseamn\ stagii de studii pe un semestru, sau un <strong>an</strong> academicpentru peste 450 de studen]i [i stagii de predare sau monitorizarepentru peste 250 de profesori. Acestea sunt sus ]inute de acorduribilaterale cu cca. 280 de universit\]i din aproape 40 de ]\ri semna -tare ale „Declara]iei de la Bologna”. Sunt lucruri de neimaginat a cum25 sau chiar 20 de <strong>an</strong>i.~nsemn\ri ie[ene: ~nainte vreme, admiterea la Univer -sitate se f\cea prin concurs. Iar concu ren ]a era, slav\ Dom -nului, foarte mare. {i as t\zi au loc un fel de concursuri,Serb\rile gal<strong>an</strong>teÎnsemn\ri ie[ene


Andrei Budaev:`ns\ de dosare. Crede]i c\ renun]area la concursurile deadmitere s-a dovedit o ini]iati v\ pozi tiv\ sau a fost doaro solu]ie pentru acoperirea unor norme didactice? Inten -]ioneaz\ conducerea Universit\]ii s\ le reintroduc\?Vasile I[<strong>an</strong>: Concursurile de admitere în vechea formul\ eraupo trivite atâta vreme cât doar 5 – 10% dintre absolven]ii de liceuputeau s\ accead\ în institu]iile de înv\]\mânt superior. Altfel, elenu rezolvau mare lucru în privin]a calit\]ii educa]iei oferite de universit\]i.Dac\ medita]iile pe scar\ mare pentru admitere [i înv\]areade tip mec<strong>an</strong>ic, repetitiv, f\r\ interactivitate la orele de clas\, sause siunile de examene care, în mare m\sur\, foloseau pentru a me -mo ra [i reproduce cuno[tin]e desuete sau chiar inutile constituie ingredienteale calit\]ii educa]iei, atunci putem considera c\ înv\]\ -mân tul superior românesc s-a degradat în mod absolut. Indiscutabil,calitatea intelectual\ a c<strong>an</strong>dida]ilor [i studen]ilor era, în general, maibun\ decât ast\zi. Dar în acea privin]\ operau „numerus clausus” [izestrea intelectual\ deja de]inut\ de studen]i. Iar\[i, nu este de contestatfaptul c\ educa]ia în [tiin]ele exacte [i în unele domenii profesionale(medicin\, farmacie, <strong>an</strong>umite [tiin]e inginere[ti etc.) aveao calitate bun\. Aici meritul profesorilor d\rui]i [i devota]i [i al [colilorde tradi]ie era considerabil.Însemn\ri ie[eneDar a vorbi în <strong>an</strong>samblu de calitatea înv\]\mântului superior ro -mânesc pre-decembrist este o glum\. Aceast\ calitate ar fi trebuit s\se reg\seasc\ în cultur\, economie [i via]a public\. Or, dup\ 1989,am constatat c\ noi [i ]ara ne afl\m într-o ruin\ moral\, un dezastrueconomic [i o nebuloas\ politic\. Modul în care a decurs tr<strong>an</strong>zi]ia [istarea social-economic\ [i cultural\ de acum ar trebui s\ ne determi -ne s\ fim mai rezerva]i cu epitetele, într-un sens sau altul. S\ re -curgem doar la o succint\ compara]ie cu Cehia, Polonia [i Slovenia!Admiterea nu este decât o component\ a calit\]ii educa]iei universitare.Principiul vechi [i bun al Junimii: „intr\ cine vrea, r\mânecine poate” ar putea s\-i fie mai de folos calit\]ii educa]iei. Compe -ti]ia pentru locuri subven]ionate [i burse, selectivitatea pe parcursulstudiilor universitare [i criteriile riguroase de absolvire sunt mai utiledecât admiterea în vechea formul\. Când institu]iile de înv\]\mântsuperior vor fi clar diferen]iate [i ierarhizate, iar fin<strong>an</strong>]area nu va de -pinde preponderent de num\rul studen]ilor echivalen]i [i de a jus ta -rea interesat\ a a[a-ziselor „criterii de perform<strong>an</strong>]\” în favoarea unei<strong>an</strong>umite categorii de educa]ie universitar\, selectivitatea intr\rii într-ouniversitate bun\ se va impune de la sine. În cele din urm\, cali -tatea educa]iei nu este gratuit\ [i nu rezid\ într-un unic element.~nsemn\ri ie[ene: V\ mul]umim.Cum s\ orânduim Europa...-şi jumatate de şcoala-academica-11


Universitatea lui Cuza – un veac12Petru Poni[i Universitatea din Ia[iCl\direa cump\rat\ de la Rux<strong>an</strong>draRoznov<strong>an</strong>u, aflat\ în zonacentral\ a ora[ului, a constituitprimul edificiu al Universit\]ii din Ia[i. Dinnefericire, respectiva construc]ie, a c\reides tina]ie ini]ial\ a fost cu totul alta, pentrua r\spunde noului scop a necesitat oserie de modific\ri [i repara]ii, întinse pedurata câtorva <strong>an</strong>i [i de care s-au ocupatprofeso rul {tef<strong>an</strong> Emili<strong>an</strong> [i arhitectul ora -[ului Ca rol Cugler 1 . Cele 26 de înc\peri,aflate la etaj [i parter, au trebuit s\ pri meas -c\ nu nu mai Universitatea, cu cele (trei a -poi) patru facult\]i, dar [i biblioteca, mu -zeul de pictur\ [i [coala de arte frumoase,încât pentru sus ]inerea propriu-zis\ a cursurilorr\mânea un spa]iu extrem de limitat2 . Abia în 1879, când [coala de belear te [i biblioteca au pri mit o alt\ re[edin]\,se poate vorbi de înc\ peri destinate laboratoarelorde chimie, mi neralogie [i fizio -lo gie. Dup\ ce, cu un <strong>an</strong> mai înainte, în1878, Petru Poni ajunsese, prin concurs,titularul catedrei de chimie [i a trebuit s\ia în primire laboratorul de resort. a g\sit,dup\ cum m\rturise[te în Me moriile sale,„câteva flaco<strong>an</strong>e aproape de[arte, câtevazeci de retorte, balo<strong>an</strong>e, capsule, toate a -cestea puse într-o c\m\ru]\ din ni[te aten<strong>an</strong>seale Universit\]ii ce servise de buc\ -t\rie pe când acea Universitate era lo cu in-]\ particular\… Abia în 1883 am izbutits\ cap\t în cl\direa principal\ a Univer si -t\]ii vechi dou\ camere. Una din ele, careera spa]ioas\, servea pentru facerea cursu -rilor [i avea în acela[i timp o serie de me -se la care puteau s\ lucreze studen]ii. Euînsumi lucram tot în aceast\ camer\… A -l\turi cu sala de curs se afla o alt\ camer\,pe ca re am izbutit mai târziu s\ o cap\t [is\ instalez într-însa mesele de lucru alestu den ]i lor [i depozitul de material“ 3 .Aceasta era baza material\ a institu]ieiie[ene care, la 26 octombrie 1860, se deschideaîn prezen]a domnitorului Alex<strong>an</strong>druIo<strong>an</strong> Cuza, a lui Mihail Kog\lnice<strong>an</strong>u[i a mitropolitului Filaret Scrib<strong>an</strong>, a nume -roase oficialit\]i. Cu trei facult\]i la înce put,drept, filozofie [i teologie, Univer sitatea dinIa[i a func]ionat în conformitate cu Statu -tele întocmite de un Consiliu [co lar, pân\în <strong>an</strong>ul 1864, când, în virtutea Legii asu -pra instruc ]iunii, promulgat\ de Alex<strong>an</strong>druIo<strong>an</strong> Cuza, trebuiau s\ acti veze patrufacult\]i: Faculta tea de li tere [i filozofie,Facultatea de [t i in]e, Facultatea de drept[i Fa cultatea de medicin\ 4 . Cea din urm\a primit abia în 1879 primii studen]i. Pân\spre sfâr[itul secolului s-au org<strong>an</strong>izat [i [co -lile normale su perioare, în 1880 cea de[tiin]e, iar în <strong>an</strong>ii 1881-1882 cea de li te re.Existen]a Universit\]ii din Ia[i a fost pu -s\ în discu]ie în mai mul te rânduri. La pu -]in timp dup\ înfiin]are, s-a vehiculat ide -ea c\ dou\ universit\]i – la Ia[i [i Bucu -re[ti – ar în curaja dezunirea celor dou\Principate [i c\ cea din capitala ]\ rii arface fa]\ singur\ nevoilor societ\]ii ro mâ -ne[ti 5 . Al te dou\ tentative s-au consumatîn <strong>an</strong>ii 1884 [i 1917, când unii politicieniai vre mii, sub pretexte a[a-zis materiale,au sus ]inut desfiin]area Facult\ ]ii de Medi -cin\ din Ia[i (1884), iar apoi a celei deDrept [i de Medicin\ (1917). Profesorii A.D. Xeno pol [i Petru Poni au avut un rol im -port<strong>an</strong>t în a determina foru ri le responsa -bile ale statului s\ nu ia în sea m\ aceste pro -iecte, convingându-le c\ sistemul pluriuni -versi tar este cu mult mai av<strong>an</strong>tajos. În 1884,în timpul guvern\rii lui Ion C. Br\ ti<strong>an</strong>u,Camera deputa]ilor, discu tând bu ge tul, aaprobat un amendament prin ca re se su -prima Facultatea de Medicin\ de la Ia[i. Aexistat o reac]ie a întregii comunit\]i ie [e -ne, printre cele mai semnifi cative gesturi fi -ind memoriul lui A. D. Xe nopol, a dresatSenatului României la 1 martie 1884. Con -damnând decizia luat\ [i adu când nume roa -se argumente în favoa rea existen]ei unuiasemenea a[ez\mânt, Xenopol nu se pu -tea opri a face o amar\ constatare: „Vea culnostru – spunea sav<strong>an</strong>tul ie[e<strong>an</strong> – vea culluminilor, ale c\rui triumfuri în toate direc -]iile sunt datoare tocmai r\spândirii înv\ -]\ mântului sub toa te formele sale, s\ vad\desfiin]ându-se un înalt factor de cultur\,câ]iva <strong>an</strong>i numai du p\ ce a fost întemeiat.{i aceasta unde? În România, unde întrea -ga noastr\ via]\ ca popor este datora t\ nu -mai reînvierii in teli gen]ei“ 6 . În ter meni a -propia]i, la 1917, Petru Poni con sideram\surile restrictive ale guvern<strong>an</strong> ]i lor ca ne -potrivite pentru c\ „o unive r sitate este, îna -inte de toate [i mai presus de toa te, un factorde cultur\ destinat a r\spândi lumina,adev\rul [i ideile proprii ale unei na ]iuni“ 7 .Una din marile probleme cu care seconfrunta Universitatea din Ia[i dup\ înfiin]areprivea spa]iul destinat cursurilor [ilaboratoarelor. Chiar [i dup\ 1879, cândcele dou\ institute amintite mai înainte aup\r\sit cl\direa Universit\]ii, pentru a facefa]\ num\rului de catedre [i laboratoaremereu în cre[tere, a trebuit s\ se închirie -ze unele cl\diri din ora[ 8 . Nu-i mai pu]ina dev\rat c\ [i Ministerului Cultelor [i Instruc]iuniiPublice i-au fost trimise mai mul -te memorii care reclamau necesitatea u nuispa]iu mai generos. Solu]ia a ap\rut în 1882,când prin Legea pentru înfiin]area de edi -ficii [i construc]ii publice s-a aprobat sumade 27.230.000 lei în vederea ridi c\ rii, înRomânia, a unor cl\diri pentru im port<strong>an</strong>teinstitu]ii ale statului 9 . Reglemen t\rile acesteilegi au fost reluate [i amplificate în domeniulculturii [i înv\]\mântului de c\tre LegeaÎnsemn\ri ie[ene


pentru construirea [colilor secundare [i su -perioare [i a institutelor de cultur\, adoptat\de Parlament în 1886, prin care, printrealte destina]ii, cl\dirii U niversit\]ii dinIa[i cu institutele ei i se a lo ca suma de2.000.000 lei 10 . Petru Poni, în Memorii -le sale, invocând buna rela ]ie pe care o a -vea cu D. A. Sturdza, minis tru al Instruc -]iunii, sus]ine c\ la insisten]ele sale Corpurilelegiuitoare ar fi aprobat pro pu nereaministrului sus]inut\ de rege care re pre -zenta un credit de 3.000.000 lei 11 . Da c\avem în vedere costul final al lu cr\ ri lor, ede presupus c\ Petru Poni are dreptate.Andrei Budaev:Dorind s\ aib\ un cuvânt de spus în ri -dicarea noului edificiu universitar de laCo pou, Petru Poni a plecat în str\in\tatepen tru a vizita localurile universit\]ilor dinA ustria, Germ<strong>an</strong>ia [i Elve]ia 12 . A f\cutrost de publica]ii [i pl<strong>an</strong>urile unor universit\]idin Viena, Berlin, Strasbourg, Grazetc. [i, dup\ ce le-a studiat în am\nun]imea remarcat sistemul adoptat de arhitec]i [icon structori, pe care îl va propune ulterior[i pentru universitatea ie[e<strong>an</strong>\. În esen]\,sistemul folosit în lumea germ<strong>an</strong>\ era ur -m\torul: „o construc]ie central\ care cu -prindea localurile administra]iunii univer -sitare (rectoratul, dec<strong>an</strong>atele facult\]ilor),amfiteatrele facult\]ilor pentru studiile teoretice,s\lile seminariilor cu bibliotecile lor,biblioteca universitar\. Pe lâng\ aceast\cl\dire central\, fiecare [tiin]\ experimental\avea un institut separat, a[ezat în a -propierea palatului universitar [i pus subautoritatea unui director care locuie[te în -tr-însul. Num\rul acestor institute este îndestulde mare. A[a, pentru Facultatea de[tiin]e g\sim institutele de Chimie, de Fi -zic\, de Fiziologie, de Zoologie, de Bota -ni c\. Pentru Facultatea de Medicin\ avem,pe lâng\ institutele de Anatomie, de A na -Livada cu vi[ini-şi jumatate de şcoala-academica-Însemn\ri ie[ene13


Universitatea lui Cuza – un veac14tomie patologic\, de Igien\, de Bacterio -logie… [i clinicele necesare înv\]\mân -tului medical“ 13 . Modul de construc]ie ala cestor institute – distribu]ia [i amenajarealocalurilor cuprinse într-însele, aparatele[i instalarea lor, mobilarea, crearea servici -ilor accesorii, precum curentul electric,tr<strong>an</strong>s misia for]ei motrice, luminatul, în c\l -zitul, ventilare – trebuiau s\ varieze dup\necesit\]ile speciale ale [tiin]ei pentru ca -re era dedicat. Programul construc]iei fie -c\rui institut, cu toate preciz\rile necesa -re, era dat de profesorul ce avea s\ fie în -s\rcinat cu conducerea respectivului stabiliment14 .În esen]\, aceste institute, de[i dife reauîntre ele, trebuiau s\ cuprind\, în mod o -bligatoriu, urm\toarele: 1. un laborator deîn v\]\mânt, compus din mai multe s\limari, înzestrate cu aparatur\ [i materialepentru lucr\rile practice ale studen]ilor; 2.un la borator de cercet\ri pentru profesori[i directorul institutului; 3. un auditoriupentru prelegerile profesorilor; 4. o bibli -otec\ spe cial\ a Institutului, [i 5. un apar -tament des tinat ca locuin]a directorului deinstitut [i camere de locuit pentru asisten]i[i labor<strong>an</strong>]i 15 . Petru Poni era con[tient c\suma de 3 milio<strong>an</strong>e era insuficient\ pentruun a semenea proiect, în condi]iile încare în alte ]\ri doar construirea [i înzestrareau nui singur institut însemna o sum\mult mai mare. În acela[i timp, D. A.Sturdza l-a asigurat c\ mai mult decât s-aoferit pentru palatul Universit\]ii din Ia[inu va ob]ine, ba chiar risca s\ piard\ [iceea ce primise.În aceste condi]ii, Petru Poni a c\utatsolu]ia cea mai eficient\ în raport de sumade care dispunea. În primul rând a propusca Facultatea de Medicin\ s\ r\mân\ însediul vechii Universit\]i, aflat\ în imedia -ta apropierea a Spitalului „S. Spiridon“.A ici urma a se amenaja administra]ia fa -cult\]ii (dec<strong>an</strong>atul), s\lile de curs, laboratoarele,urmând s\ se construiasc\, even -tual, [i altele noi, a[a cum s-a [i întâmplatulterior. Clinicile se org<strong>an</strong>izau în incintaSpitalului „Sf. Spiridon“. Cl\direa centra -l\ a Universit\]ii, ce urma a se construi peterenul cump\rat în strada Carol, urma s\cuprind\: 1. o sal\ pentru marele colegiuuniversitar (senatul) de 60 de perso<strong>an</strong>e; 2.dou\ s\li pentru c<strong>an</strong>celaria rectoratului; 3.dou\ s\li pentru dec<strong>an</strong>atul Facult\]ii de [ti -in]e; 4. dou\ s\li pentru dec<strong>an</strong>atul Fa cul -t\ ]ii de Drept; 5. dou\ s\li pentru deca natulFacult\]ii de Litere; 6. trei auditoriipentru Facultatea de Drept (pentru 60,40, 30 studen]i); 7. trei auditorii pentru Fa -cultatea de Litere (pentru 60, 40, 30 studen]i);8, dou\ auditorii pentru cursu ri le te -oretice ale Facult\]ii de [tiin]e (pentru 40[i 30 studen]i); 9. o sal\ pentru apa ra telede mec<strong>an</strong>ic\; 10. o sal\ pentru apara telede astronomie (pân\ la construirea Observatorului);11. toate aceste înc\peri formauun p\trat în mijlocul c\ruia trebuia ridicat\A ula universitar\, cu cel pu]in 400 de lo -curi [i, în fine, 12. o bibliotec\ univer sita -Andrei Budaev:r\, a vând: a) o sal\ de lectur\; b) dou\ sautrei s\li destinate administra]iei [i ca talo g\ -rii c\r]ilor, [i c) dou\ turnuri cu etaje joaseca la Viena, pentru depozitul c\r]ilor 16 .În ceea ce prive[te institutele, Poni atre buit s\ renun]e la instalarea lor în cl\ -diri separate, cu locuin]e, ca în Germ<strong>an</strong>ia,pen tru director [i personal în favoarea u -nor laboratoare pentru cercet\rile [tiin]i -fi ce [i pentru lucr\rile practice ale studen -]ilor. Laboratoarele urmau a fi lipite decl\direa centra l\ pe trei p\r]i: în sud, te -re nul fi ind în p<strong>an</strong>t\ permitea construireaa trei nivele [i fiecare urma s\ aib\ câte unlaborator. În nord [i apus, unde erau doardou\ eta je, urmau s\ fie câte dou\ labora -toare, în to tal [apte. Pentru bot<strong>an</strong>ic\, P. Po -ni suge ra cump\rarea gr\dinii amenajate deAnastasie F\tu, iar pentru astrono mie ur -ma s\ se constru iasc\ un observa tor pedealul Co pou. Fiecare dintre cele trei gru -puri de laboratoare urma s\ constituie câ -Centrala de la HagaÎnsemn\ri ie[ene


te un p\ trat, în mijlocul c\ruiatrebu ia s\ se con struiasc\ un a -uditoriu (am fiteatru) care s\ pri -measc\ câte o su t\ de studen]i.Aceste amfiteatre pu teau fi fo -losite [i de c\tre studen]ii de laLitere sau Drept. În c\lzirea întreguluiedificiu ur ma s\ se fa c\de la o mi c\ uzin\ situat\ în spa -tele laboratorului de chimie 17 .Dup\ ce a consultat un ar -hi tect, Petru Poni a aflat c\ pro -iectul se poa te executa cu un minim3-3,5 mi li oa ne lei, cu con -di ]ia s\ renun]e la toate chel tu -ielile de lux [i ca în aceast\ su -m\ s\ nu intre costul apa rate lor[i al co lec ]iilor. Toat\ do cumen -ta]ia întocmit\ de profesorul dechimie a ajuns la mi nistrul D.A. Sturdza, ca re l-a asigurat c\proiectul s\u va fi executat dearhitectul îns\rcinat cu facerealucr\rilor 18 . Nu mai c\ lucru rilenu au stat chiar a [a. ArhitectulLouis Bl<strong>an</strong>c, cel care a primitexecu ]ia lu cr\rii, a dep\[it atâtsuma pre v\ zut\ ini ]ial, cât [i pecea estimat\ de Petru Poni. Înoctombrie 1897, când s-a inau -gurat cl\ di rea, pre sa local\ a -precia la 3.930.000 lei su macheltuit\ pentru noul palat alUniversit\]ii din Ia[i 19 .În ceea ce prive[te pl<strong>an</strong>u -rile, e laborate de Petru Ponipentru Universita tea din Ia[i,au suferit unele modific\ri f\ - cute de arhitectulLouis Bl<strong>an</strong>c. Mo di fic\ri precizate dePetru Poni, în Memorii, pentru a nu-i fi a -tribuite – în opinia sa – unele erori comisede arhitect. Una dintre ele, spune profesorulde chimie, prive[te igrasia care a p\ -truns relativ repede în e tajul de jos, pentruc\ nu s-a respectat indica]ia sa de a secon strui o p\tur\ im per meabil\ (de cimentsau metal) între teme lie [i zid\ ria propriuzis\20 . Cea de a doua prive[te Biblioteca,Însemn\ri ie[eneAndrei Budaev:pentru care Poni su gerase s\ se constru -ias c\ o sal\ de lectur\ [i câteva camere deserviciu puse în comunica]ie cu dou\ aripi,care s\ serveasc\ de depozite pentru c\r]i.Aceste aripi trebuiau a[ezate în a[a fel, în -cât, odat\ cu cre[ terea num\ rului de c\r]i,s\ poat\ fi zidite [i altele. O solu]ie carear fi satisf\cut pre zentul [i ar fi asigurat vii -to rul. În locul a cestei formule, arhitectul aoptat pentru o singur\ sal\ la fa]ada c\ trestrad\ a cl\dirii principale, ex pus\ la zgomotuldin afar\ [i folosit\ pentrulectu r\, depozit de carte [idiferite ser - vi cii ale bibli otecii.De asemenea, deasupra dula -pu ri lor, a[ezate în dou\ etajelâng\ pe rete, spa ]iul r\mas gola fost aco perit cu picturi de va -loare discutabil\. La parter seafl\ o sal\ „tot atât de mare ca[i a[a-numita bi blio tec\, carenu serve[te de cât la întruni ri lezgomotoase ale studen]i lor“ 21 .Petru Poni s-a implicat foar -te serios în realizarea Palatuluiuniversitar de la Co pou: „Întot timpul facerii pl<strong>an</strong>urilor [ia e xecu t\rii construc]iei m-am]inut de capul arhitectului a -r\tându-i, în cele mai mici detalii,cum trebuie s\ fie a[ezat\fiecare sal\, cum trebuie s\ vi -n\ într-însa lumina, cum trebu -ie puse ni[ele de înc\lzit [i detri aj, cum tre buie aduse [i îm -p\r]ite ga zul, a pa, vidul, va po -rii de ap\, pentru a fi la în demânaoric\rui stu dent. Pentrufiecare din aceste detalii amdat ar hitectului pl<strong>an</strong>u rile [i de -scrieri le ce ale sesem în str\ i -n\ ta te“ 22 .Pentru buna func]ionare aUni ver si t\ ]ii, a laboratoarelorei în primul rând, trebuiau rezolvatedou\ probleme: apa [iga zul. La sugestia lui Poni aufost captate izvoarele de la Va -lea Lupului [i prin scur gere natural\ apaa fost a dus\ pân\ la ba riera P\curari, peo dist<strong>an</strong>]\ de cir ca 5 km. Acolo era de -pozi tat\ într-un rezervor de unde cu ajuto -rul u nei pompe era ridicat\ la castelul deap\ din spatele Universit\]ii [i apoi, subpresiune, distribuit\ în întreg imobilul. Maitârziu, la Ia[i a fost adus\ a pa de la Timi -[e[ti [i la instala]ia de la Va lea Lupului s-arenun]at. În ceea ce prive[te gazul, apa -ra tul pentru carbu ra rea aerului a fost a[e -Buddybilding-şi jumatate de şcoala-academica-15


Universitatea lui Cuza – un veaczat într-o înc\ pere a flat\ sub amfiteatrul dechimie [i func]iona [i la da ta când Poni î[iscria Memoriile 23 .Construirea palatului universitar de laCopou a început la 23 mai 1893, iar i -nau gurarea noului edificiu a avut loc la 21octombrie 1897. Cu acest din urm\ prilejla Ia[i au venit regele Carol I, regina E li -sa be ta, primul ministru D. A. Sturdza [iminis trul instruc]iunii Spiru Haret, împre -u n\ cu alte oficialit\]i locale [i din capital\.M<strong>an</strong>i fest\rile ocazionate de inaugurare s-audes f\[urat în intervalul 20-23 octombrie1897 [i au c\p\tat aspectul unei „ade v\ -Andrei Budaev:rate s\r b\tori na]ionale“ 24 . Aflat\ într-ono u\ cl\ dire începând cu 1898, Universitateadin Ia[i avea la dispozi]ie un spa]iuge neros (214 s\li [i o Aul\ cu 300 de lo -curi) pentru cursuri, bibliotec\ [i laboratoa -re. Baza ei material\ era comparabil\ cuaceea a uni versit\]ilor europene, iar Le -gea înv\]\ mântului secundar [i universitarelaborat\ sub directa supraveghere a luiSpiru Haret în acel <strong>an</strong> (1898) îi oferea ca -drul legal pentru a contribui la moderni -zarea societ\]ii române[ti. Pân\ la MareaUnire din 1918, Universitatea din Ia[i [i-asporit num\rul catedrelor [i al discipline lor,Sacrificiul[i-a l\rgit [i diversificat profilul, iar rea li z\ -rile [tiin]ifice ob]inute de unii din re pre -zent<strong>an</strong>]ii ei de seam\ au trecut gr<strong>an</strong>i ]elena]ionale.Dumitru IV|NESCU1Direc]ia Jude]e<strong>an</strong>\ a Arhivelor Na]ionaleIa[i (în continuare, DJANI), fond Universitatea„Al. I. Cuza“, Rectoratul, dosar 9/1860-1863,f. 1-345.2A. D. Xenopol, Istoricul Universit\]ii dinIa[i, în Anuarul general al Universit\]ii din Ia[i,Ia[i, 1911, p. XIV.3DJANI, fond personal Petru Poni, dosar168, ff. 39-40 (Ce am vrut s\ fac); vezi [i DumitruIv\nescu, Memoriile lui Petru Poni. Ceam vrut s\ fac, în Însemn\ri ie[ene, <strong>seria</strong> a<strong>II</strong>I-a, <strong>an</strong> I, <strong>nr</strong>. 3 [i 4; <strong>an</strong> <strong>II</strong>I, <strong>nr</strong>. 1, 2, 4 [i 5.4V. A. Urechia, Istoria [coalelor, vol. <strong>II</strong>I,Bucure[ti, 1894, p. 276.5Gh. Platon, V. Cristi<strong>an</strong>, Istoria Universi -t\]ii din Ia[i, Ed. Junimea, Ia[i, 1985, p. 65-66.6DJANI, fond Universitatea „Al. I. Cuza“,Rectoratul, dosar 4 (496)/1883-1884, f. 12-17; vezi [i Dumitru Iv\nescu, A. D. Xenopol îndocumentele arhivelor ie[ene, în A<strong>II</strong>X, tomXXXV, <strong>an</strong> 1998, p. 182-183.7Ibidem, fond personal „Petru Poni“, do -sar 168, f. 62.8Gh. Platon, V. Cristi<strong>an</strong>, op. cit., p. 67.9I. Agrigoroaiei, I. Todera[cu, Inaugurareapalatului universitar de la Copou (octombrie1897), în Universitatea din Ia[i…, coord. Gh.Iacob, p. 209.10Ibidem.11DJANI, fond personal „Petru Poni“, do -sar 168, f. 87.12Ibidem, f. 88.13Ibidem, f. 88-89.14Ibidem, f. 89-90.15Ibidem, f. 90.16Ibidem, f. 93-94.17Ibidem, f. 95-96.18 Ibidem, f. 96.19Palatul Universit\]ii: istoricul, în Opinia,22 octombrie 1897. Apud I. Agrigoroaiei, I. To -dera[cu, op. cit., p. 210.20DJANI, fond personal „Petru Poni“, do -sar 168, f. 98-99.21Ibidem.22Ibidem, f. 100-101.23Ibidem, f. 102-103.24 Pentru detalii asupra evenimentului, vezistudiul lui I. Agrigoroaiei [i I. Todera[cu, op. cit.,p. 211-219.16Însemn\ri ie[ene


Petru PoniOrg<strong>an</strong>izarea instruc]iunii (<strong>II</strong>I)Interven]ia lui Petru Poni în Senat, la 17i<strong>an</strong>uarie 1891, cu prilejul discut\rii proiectuluide lege a instruc]iunii prezentat de Titu Ma io -rescu, a determinat atât respingerea legii, cât[i c\derea cabinetului. Formarea noului minis -ter, a[a dup\ cum se va vedea din fragmentul defa]\ al Memoriilor, a fost încredin]at\ genera -lului Ion Em<strong>an</strong>oil Florescu, care i-a oferit luiPoni conducerea Ministerului Instruc]iunii. Dinnefericire, noul cabinet n-a avut o via]\ prea lun -g\, el fiind înlocuit cu un altul, condus de Las -c\r Catargi, care avea în fruntea MinisteruluiInstruc]iunii pe Take Ionescu, Petru Poni refu -zând oferta primului ministru de a se ocupa, încontinuare, de soarta înv\]\mântului. La 3 mai1893, Petru Poni a avut o interes<strong>an</strong>t\ [i competent\interven]ie, pe care o reprodu cem `nacest num\r, la Legea înv\]\mântului primarprezentat\ de Take Ionescu.Dumitru IV|NESCUÎn urma acestei cuvânt\ri [i a r\spunsuluiministrului, Senatul a respins, cu majoritatede voturi, luarea în considerare aproiectului de lege. Ministerul, prezidat degeneralul M<strong>an</strong>u, a demisionat. Regele a în -s\rcinat pe generalul Florescu, pre[edinte -le Senatului, s\ formeze noul cabinet. Ge -neralul Florescu m-a invitat s\ iau parte lao consf\tuire intim\ care trebuia s\ aib\ loc,în aceea[i zi, acas\ la Costic\ Boe res cu.La aceast\ consf\tuire au luat parte Las -c\r Catargi, Florescu, Vernescu, Boe res cu[i eu. Generalul Florescu, care a luat celdintâi cuvântul, ne-a spus c\ a acceptatsar ci na ce i-a dat M.S. de a forma ministe -rul, c\ el voie[te s\ fac\ un guvern de coa -li ]iu ne, compus din conservatori amici a dluiL. Catargi [i din liberali disiden]i, amici aidlui Vernescu; c\ m\ roag\ [i pe mine s\fac parte din acest guvern ca ministru alinstruc]iunii publice.Iat\, rezumat în pu]ine cuvinte, r\s pun -sul ce am dat la propunerea ce mi-a f\cutÎnsemn\ri ie[eneviitorul pre[edinte al Consiliului (de Mini[ -tri): „Eu nu sunt om politic. Ca om de [coa -l\, nu a[ putea primi s\ fac parte din gu -vern decât dac\ a[ fi sigur c\ am sprijinulcolegilor mei pentru a realiza programulce am dezvoltat în cuvântarea prin caream comb\tut în Senat proiectul de lege aldlui Maiorescu. În privirea înv\]\mântuluiprimar, în special, voiesc ca în toate sateleîn care sunt mai mult de 40 copii în vârst\de [coal\ s\ se înfiin]eze [coale, în care seva preda înv\]\mântul primar complet; înc\tunele în care se afl\ mai pu]in de 40co pii se vor înfiin]a [coale de c\tun, în ca -re se va preda numai o parte din acest în -v\]\mânt; voiesc ca înv\]\mântul primar,cu excep]iunea [coalelor de c\tun, pe ca -re le admit, s\ fie acela[i pentru to]i copiiiacestei ]\ri, fie ei din sate sau din ora[e;vo iesc ca între]inerea [coalelor primare –în]eleg prin aceasta plata înv\]\torilor [iinstitutorilor – s\ se fac\ de c\ -tre stat; voiesc asigurarea face -rei cl\dirilor [colare printr-unîmprumut de stat; voiesc, în sfâr -[it, gar<strong>an</strong>tarea pozi]iunii înv\]\ -torului [i institutorului, astfel caei s\ nu poat\ fi pedep si]i decâtîn urma unei judec\]i”.În urma vorbirei mele, nu a luat ni me -ne cuvântul. Aceast\ t\cere m-a f\cut s\v\d c\ acei care aveau s\ fie colegii mei [is\ m\ sprijine în opera ce aveam s\ întreprindnu erau convin[i de datoria ce cu to -]ii aveam în a lucra, din toate puterile noas -tre, la în\l]area [i înt\rirea marei mul]imia poporului român prin [coal\.A doua zi am plecat la Ia[i. Abia ajunsla Ia[i, am primit o telegram\ de la gene -ra lul Florescu prin care îmi cerea o convorbirela telegraf. Pe atuncea comuni ca-]iile telefonice nu existau. Generalul mi-acerut din nou s\ primesc Ministerul instruc -]iunii. „În urma celor petrecute în Senat,mi-a zis el, prezen]a d-tale în guvern se im -pune.” I-am mul]umit c\lduros pentru bu -n\voin]a ce avea c\tre mine, îns\ i-am de -clarat c\ nu pot primi s\ intru în guverndecât în condi]iile ce am dezvoltat în întru -nirea de la Boerescu. Credeam c\, în ur -ma acestei întrevederi, chestiunea minis -terului meu este definitiv hot\rât\. M-ampus deci pe lucru în laboratorul meu.Ministru al Instruc]iuniiÎn vac<strong>an</strong>]\ m-am dus s\ m\ odihnesc laTârgul Neam]ului. Acolo am primit, la 20iulie, o telegram\ de la generalul Florescuprin care m\ chema de urgen]\ la Bucu -re[ti: „Totul s-a ar<strong>an</strong>jat, îmi zise el. Colegiimei au primit programul d-tale. S\ mer -gem la Sinaia, pentru ca s\ depui jur\ -mântul”.La 21 iulie 1891 eram ministru al instruc]iuniipublice. Acest minister este departede a fi o sinecur\. O parte din timplucram pentru a pune ceva ordine în admi -nistra]iune. Restul timpului îl întrebuin]am-şi jumatate de şcoala-academica-17


Universitatea lui Cuza – un veac18la redactarea legei ce trebuias\ prezint Cor purilor legiui -toare. M-am hot\rât s\ faccinci proiecte de lege deo se -bite: unul asu pra org<strong>an</strong>iz\riiadministra]iunii centrale [i acontrolului înv\]\mântului;al doilea asu pra înv\]\mântuluiprimar [i normal primar;al treilea asupra construc ]ii-lor localurilor de [coale primare;al patrulea asupra în -v\ ]\mântului secundar supe -rior [i al cinci lea asupra înv\ -]\mântului privat.Cele dintâi dou\ din a ces -te legi au fost terminate pâ -n\ la 1 <strong>septembrie</strong> (1891),când au fost supuse la deli -be r\rile Consi liului superioral instruc]iunii. Celelalte <strong>treia</strong>u fost aproape terminate la15 noiembrie. Nici unul dintreaceste proiecte nu au fostprezentate Corpurilor legiui -toare, c\ci mi nisterul (guvernul)Florescu a c\zut de la p u-tere pe chestiunea alegereibiroului A dun\rii deputa]i lor;c<strong>an</strong>didatul opozi]iei la pre[e -din]ia Camerei a ob]inut ma -joritatea voturilor.Lasc\r Catargi, care a fostîns\rcinat de rege s\ forme -ze noul guvern, a venit la mi -ne [i mi-a propus s\ iau Mi -nisterul instruc]iunii. I-am mul - Andrei Budaev:]umit pentru onoarea ce-mif\cea, dar i-am r\spuns c\ nu pot primi f\g\duial\, amicii lui Ca tar gi, uni]i cu juni -propunerea sa. În timpul celor patru luni, mi[tii, l-au r\s turnat votând contra c<strong>an</strong>didatuluiguvernului la presiden ]ia Camerei.cât am fost colegul lui Catargi, am avut cudânsul rela]iunile cele mai bune. De mai Noul guvern trebuia dar s\ fie compus dinmulte ori el mi-a spus „c\ a consim ]it s\ con - servatori [i junimi[ti; eu nu aveam ceprimeasc\ ministerul de interne sub presiden]iageneralului Florescu nu mai dup\ A doua zi, Lasc\r Catargi, întâlnindu-m\c\ uta într-însul.f\g\duin]a ce acesta îi d\du se c\ se va retragede la pre si den]ia Consiliu lui pentru a-i rul f\r\ d-ta. Mi-a p\rut r\u c\ nu ai primitîn Senat, mi-a spus: „Am format ministe -l\sa locul”. Florescu neînde plinind aceast\ s\ lucrezi împreun\ cu mine. Am luat în lo -cul d-tale pe Take Ionescu. Elare profara la vorb\”.Proiectul de legeasupraînv\]\mântuluiprimar prezentatde Take IonescuT. Ionescu a reluat cele do -u\ proiecte de lege lucrate demine, unul asupra orga niz\riiadministra]iunii centrale [i acontrolului înv\]\mântului [ialtul asupra înv\]\mântului pri -mar [i normal primar – ca reerau gata tip\rite, aducân duleîn s\ modi fic\ri îns\m nate,ca re alterau cu totul spi ri tul încare fuseser\ con cepute.Opozi]ia în Senat era com -pus\ – afar\ de mine (independent)[i de P<strong>an</strong>u (medical)– din vreo cinci sau [ase libe -rali. Abia aveam num\rul ce -rut de regulament pentru ca unamendament prezentat de nois\ poat\ fi discutat. Între se -natorii liberali era d-nul Sturdza.Cu d-sa ne-am în]eles u-[or asupra celor ce aveam def\cut când vor veni proiec te -le lui Take Ionescu în dis cu]iaSenatului. Ne-am hot\rât s\l\s\m s\ treac\ legea asupraorg<strong>an</strong>iz\rii administra]iuniicentrale [i s\ ducem lupta nu -mai asupra legii înv\]\mântuluiprimar. Pentru ca cu to ]ii s\ avem, înaceast\ lupt\, o ac ]iune comun\, am avut,în camera mea de la hotel, mai multe con -sf\tuiri. În a ces te întruniri, – la care au luatparte domnii D. Sturdza, P. Aureli<strong>an</strong>, Gh.P<strong>an</strong>u, C. Io nes cu, C. Urd\re<strong>an</strong>u, – eu ama r\tat p\r]ile rele ale proiectului lui T. Ma -iorescu [i am expus pe larg motivele carem\ sileau s\ le combat. Vede rile mele aufost aprobate. Într-o singur\ chestiune miC\derea lui IcarÎnsemn\ri ie[ene


s-au f\cut obiec ]iuni. Dup\ mi ne, tribunalulcare avea s\ judece pe în v\]\tori [i institutoritrebuia s\ fie compus din profesoride la [coalele nor male. P<strong>an</strong>u mi-a r\spunsc\ „corbii la corbi nu-[i scoa te ochii”.Am renun]at la propu nerea mea [i amprimit propunerea d-lui Sturdza ca acesttribunal s\ fie compus din doi membri dela Curtea de apel [i un profesor de la Universitate.În urma acestor consf\tuiri s-au luat ur -m\toarele hot\râri:1. În discu]ia general\ voi lua eu celdintâi cuvântul;2. Dup\ mine va vorbi dl Sturdza;3. Dnul Sturdza [i eu vom redacta a -mendamentele ce vom propune.Andrei Budaev:Legea a venit în discu]ia Senatului în[edin]a de la 3 mai 1893.Cuvânt\rile rostite de dl Sturdza [i demine în discu]ia general\, precum [i sus -]i nerea amendamentelor propuse au fostpublicate într-o bro[ur\ sub titlul Legeaasupra înv\]\mântului primar. Cuvân t\ -rile rostite [i amendamentele propuse în Se -nat la proiectul guvernului de D. A. Stur -dza [i P. Poni, fo[ti mini[tri ai Instruc ]iuniipublice, senatori.Iat\ cuvântarea mea:{edin]a din 3 mai 1893D. P. Poni (suindu-se la tribun\): D-lorSenatori, când voim s\ apreci\m o lege,trebuie mai înainte de toate s\ ne d\mseama de scopul ce trebuie s\ urm\reasc\acea lege; fiind fixa]i asupra acestui scop,atunci vom putea s\ judec\m în cuno[ tin -]\ de cauz\, dac\ disposi]iunile prev\zuteîn lege sunt bune sau rele, dac\ duc saunu la scop.Noi ne afl\m azi în fa]a legei asupra în -v\]\mântului primar; cel dintâi lucru, dar,ce trebuie s\ ne întreb\m e: care poa te fiscopul ce trebuie s\ urm\reasc\ o legeasupra înv\]\mântului primar? Acest scopnu poate fi altul decât acela de a org<strong>an</strong>izamijloacele, prin ajutorul c\rora s\ se poa -t\ da în realitate tuturor copiilor instruc -]iunea [i educa]iunea necesar\ pentru cas\ devin\ în urm\ buni cet\]eni.}ara noastr\ a f\cut, f\r\ îndoial\, înacest\ din urm\ jum\tate de veac, progre -se imense. Poate nu eexemplul unei singure]\ri din lume, în care otr<strong>an</strong>sformare a[a de ra -dical\ s\ se fi operat în -tr-un timp atât de scurt.În acest mers repe deîns\ al societ\]ei noastre,este tot atât de incontestabilc\ marea mas\a poporului a r\masînd\r\t sub toate punc -tele de vedere; acest a de -v\r e admis de toat\ lu -mea. În ceea ce pri ve[ teîn special instruc]ia pu -blic\, d-l ministru îl constat\[i îl exprim\ în ter -meni care nu pot s\ ai b\decât aprobarea tu turoracelor care au grij\ deviitorul patriei noastre.În expunerea de mo -tive care înso]e[te pro -iectul s\u de lege, d-sazice: „C\ o sci ziune exis -t\ în societatea noas tr\;c\ comorile de idei, care,gra]ie cultu rei occi den ta -le, au devenit patrimoniulcâtorva ale[i, r\ Exodulmân-şi jumatate de şcoala-academica-Însemn\ri ie[ene19


Universitatea lui Cuza – un veacascunse masei profun de a poporului ro -mân; c\ dist<strong>an</strong>]a dintre cele dou\ p\r]i alena]iunei devine din ce în ce mai mare, cucât minoritatea se înal ]\ printr-o cultur\mai întins\, [i c\ ar pu tea veni un momentcând am perde pu tin ]a de a pune socie ta -tea român\ pe o ba z\ s\n\toas\. Este aci,adaug\ d-l minis tru, o primej die na]ional\care trebuie s\ ne îngrijeas c\ pe to]i, [ipentru a c\rei în l\turare auto ritatea esteîn drept [i datoa re s\ intervin\ [i, uzi tândchiar de mijloace represive, s\ ga r<strong>an</strong> tezedreptul la lumin\ al copilului, drep tul lavia ]\ [i la progres al acestei ]\ri”.Am citat aceste cuvinte nu numai pentruc\ le dau modesta [i neînsemnata meaaprobare – poate c\ lucrul acesta ar pre -zenta un prea mic interes [i pentru d-nulministru [i pentru d-voastr\ – dar l-am ci -tat pentru ca s\ vede]i c\, în principiu, to]isuntem de acord pentru a constata c\ numare r\u exist\ în societatea noastr\, c\to]i suntem de acord s\ afirm\m c\ acestr\u constitue un adev\rat pericol pentru vi -itorul nostru na]ional; cu to]ii suntem deacord s\ zicem c\ scopul pe care trebuies\-l urm\reasc\ o lege asupra înv\]\mântuluiprimar este tocmai acela de a vinde -ca acest r\u, dând instruc]iunea tuturor co -piilor din aceast\ ]ar\.Fiind fixa]i [i de acord asupra scopului,s\ cercet\m, domnilor, dac\ mijloace le ca -re le org<strong>an</strong>izeaz\ proiectul de lege ce discut\mduc sau nu la acest scop. Nu am ne -voie s\ v\ spun c\ aceast\ cercetare o voiface în mod cu totul obiectiv. Sunt ches tiunicare trebuie puse deasupra luptelor de partide,aceasta este, f\r\ îndoial\, [i org<strong>an</strong>izareaînv\]\mântului nostru.Sunt trei factori principali care concurgla org<strong>an</strong>izarea înv\]\mântului primar. A -ce[tia sunt: întâi [coala, al doilea [colarii[i al treilea înv\]\torii. Pentru fiecare dinace[ti factori are s\ rezolve diferite proble -me, diferite chestiuni.În privin]a [coalei, cea dintâi chestiunepe care ea trebuie s\ o rezolve este urm\ -toarea: unde [i câte [coale trebuie s\ înfi -in]\m pentru ca s\ d\m instruc]iunea tu -turor copiilor din ]ar\?În special la noi, aceast\ chestiune estecu atât mai necesar s\ fie rezolvat\ îna in -te de toate cu cât num\rul de [coale ce a -vem ast\zi este departe, foarte departe, dea fi suficient pentru a da înv\]\tura tuturorcopiilor din comunele urb<strong>an</strong>e [i cu atâtmai pu]in celor din comunele rurale.Dovada este u[or de dat. Noi avem încomunele urb<strong>an</strong>e 105.000 de copii în vârs -t\ de [coal\. Pentru a înv\]a pe ace[ti co -pii avem 363 de [coale cu 1.240 insti tutori.Admi]ând c\ o bun\ org<strong>an</strong>izare ad -mi nistrativ\, c\ cu aplicarea scrupuloas\a legii obligativit\]ii, c\ cu localuri binechibzuite [i destul de înc\p\toare vom a -junge s\ ob]inem acest rezultat, care estemotivul care îl putem ob]ine – c\ un institutorîn termen de mijloc s\ dea instruc ]iu -ne la 60 de copii, vedem c\ cei 1.240 in -stitutori, pe care îi avem ast\zi, nu vorputea da instruc]iunea decât la 74.000copii. Restul de 31.000 copii, adic\ o tre -ime din num\rul lor total, vor r\mâne f\r\instruc]iune din cauz\ de lips\ de [coal\.Andrei Budaev:La ]ar\, în comunele rurale, lucrurilestau cu mult mai r\u. Acolo avem 550.000copii – una mie mai mult sau mai pu]in,v\ rog s\ nu facem ceart\ pentru asemenealucru. Pentru a da instruc ]iunea acestorcopii, noi avem ast\zi la ]a r\ 3.000înv\]\tori; în statisticile oficiale sunt 3.300[i ceva, în realitate îns\ nu cred c\ se ri di -c\ la mai mult de 3.000; fie îns\, dac\vre]i, [i 3.300. Lucrul este indiferent pentrura]ionamentul pe care-l urm\resc.Admi]ând [i aici c\, în termen de mij -loc, un înv\]\tor va înv\]a 60 de copii, a -ceasta face 180.000 copii. Dar cu restulpân\ la 550.000 ce facem? Acest rest,adic\ 370.000, sau mai bine de dou\ tre -imi, r\mâne într-o complet\ ignor<strong>an</strong>]\ totdin cauza de lips\ de [coal\.Vede]i, dar, domnilor, c\ aveam dreptatecând v\ ziceam adineaori c\ cea dintâichestiune care trebuie s\ rezolve o legeasupra instruc]iunii publice este creareaunui num\r de [coli suficiente pentru a dainstruc]iunea tuturor copiilor din ]ar\.S\ examin\m cum rezolv\ proiectul delege pe care îl avem în discu]iune aceast\~ntoarcerea Rezidentului20Însemn\ri ie[ene


Andrei Budaev:chestiune. Pentru ca s\ putem aprecia so -lu]ia ce o d\, cred c\ este necesar s\ ocompar\m atât cu stipula]iunile legii actuale,cât [i cu acelea a câtorva proiecte delegi <strong>an</strong>terioare asupra aceleea[i materii.Noi avem în ]ar\ dou\ feluri de [coli:[colile de ora[e [i [colile de sate. Atât înle gea actual\, cât [i în diferitele proiectedestinate de a schimba legea actual\, dispozi]iilerelative la crearea [colilor sunt di -ferite pentru ora[e [i pentru sate. În pri -vin]a [colilor urb<strong>an</strong>e, legea din 1864, careeste ast\zi în fiin]\, stipuleaz\ în art. 44c\: „În toate comunele urb<strong>an</strong>e se va stabilicâte una sau mai multe [coli primare”.Dispozi]iunea din acest articol este a -poi completat\ prin art. 46, care zice: „Seva regula treptat ca num\rul [coalelor primare[i al claselor lor s\ fie în raport cu po -pula]iunea fiec\rei comune”. Nu voi expu -ne solu]iunile date acestei chestiuni prindiversele proiecte lucrate înainte de acelaÎnsemn\ri ie[eneAlegere democratic\ `n Rusiaal d-lui Sturdza, c\ci în niciunul ches tiune<strong>an</strong>u fusese rezolvat\ din punctul de vedereîn care ne puneam noi, adic\ în acela dea asigura instruc]iunea pentru to]i copiiidin ]ar\. Cel dintâi dintre mini[trii care s-ausuccedat la Ministerul Instruc ]iu nii, care aabordat problema înv\]\mântului popularîn toat\ întinderea ei, este d. Sturdza.Pentru comunele urb<strong>an</strong>e, d-sa stabileaîn art. 50 al proiectului d-sale c\: „În fie -ca re comun\ urb<strong>an</strong>\ vor fi atâtea [coli primareurb<strong>an</strong>e de b\ie]i [i de fete câte vortrebui dup\ popula]iunea [colar\ a comu -nei. În orice caz va fi cel pu]in o [coal\ pri -mar\ de b\ie]i [i una de fete”. Fiindc\ amfost chemat [i eu s\ dau o solu]iune acesteiprobleme, îmi ve]i da voie s\ v\ ar\t [iceea ce ziceam eu.În art. 31 al proiectului ce elaborasem,ziceam: „În fiecare comun\ urb<strong>an</strong>\ se vorînfiin]a un num\r de [coli primare elemen -tare urb<strong>an</strong>e de b\ie]i [i de fete, suficientpentru a da instruc]iunea tuturorcopiilor în vârst\ de [coal\ din a -cea comun\”.Proiectul de lege care-l avemîn dis cu ]iune reguleaz\ chestiuneaîntâi prin art. 32. Acest articol zi -ce c\: „În fiecare co mun\ urb<strong>an</strong>\se va înfiin]a un num\r de [coliprimare suficient pentru a da instruc]iunea tuturor copiilor în vârs -t\ de [coal\ din acea comun\”.Dup\ cum vede]i, articolul a -cesta este aproape identic cu art.31 din proiectul meu. Ar trebui,dar, s\ fiu satisf\cut c\ o dispozi]iepe care o crezusem bun\ trece înfine în legisla]iunea noastr\.A[a ar fi; îns\ când e vorba dea face o [coal\, nu e de ajuns nu -mai ca legea s\ ordone aceasta. Pelâng\ aceasta mai trebuie înc\ ce -va, mai e un element indispensabilcare trebuie regulat. Du p\ ce legeaa ordonat crea]iunea [coalei, eatrebuie s\ arate cum are s\ se în -tre]in\ acea [coal\, din ce fonduriare s\ se asigure func]ionarea ei.Proiectul de lege pe care-l discut\m re -guleaz\ chestiunea între]inerei [coalelorprin un alt articol, [i <strong>an</strong>ume prin art. 81. Înaliniatul IV al acestui articol se zice:„În comuneleurb<strong>an</strong>e Statul pl\te[te sin gur pe to]iinstitutorii în fiin]\ la aplica rea acestei legi.To]i institutorii ce se vor mai crea vor fi pl\ -ti]i jum\tate de Stat [i ju m\ tate de comu n\.”S\ trec acum la înv\]\mântul rural. Pen -tru comunele rurale legea în fiin]\ ast\zi,legea din 1864, stabilea principiul c\ trebuies\ fie o [coal\ în fiecare comun\.D. Sturdza, cel dintâi, a schimbat acestprincipiu zicând: [coala nu trebuie înfiin -]a t\ pe baza comunei, ci pe baza num\ ru -lui copiilor de înv\]at. Imitând întru acestalegisla]iunea austriac\, d-sa a stabilit prinart. 40 al proiectului s\u c\: „În orice a glo -mera]iune de locuin]e, în comunele rurale,unde se vor afla 40 de co pii în etate de [coa -l\, se va înfiin]a o [coa l\ primar\ rural\.”-şi jumatate de şcoala-academica-21


polemici aproape cordiale ∙ po22Universit\]iledin România – `ncotro?În decembrie 1989, noua puterepolitic\ din România a proclamat„autonomia universitar\” [i a re -stabilit un regim de func]ionare a universi -t\]ilor suprimat dup\ 1948. În Constitu]iaRomâniei (1990) s-a prev\zut: „autonomiauniversitar\ este gar<strong>an</strong>tat\”. Un grupde intelectuali a formulat, pe baza documentelorinterna]ionale în materie (mai a -les Magna Charta Universitatum sau LimaDeclaration on Academic Freedom <strong>an</strong>dAutonomy of Institutions of Higher Edu -cation din 1988), specific\ri ale autono mi -ei universitare – autonomia m<strong>an</strong>age rial\,autonomia func]iona l\, autonomiaorg<strong>an</strong>iza]ional\ [i autonomia fin<strong>an</strong>ciar\1 – care aveau s\ fie preluate par -]ial în Legea înv\]\ mântului (1995).În tre timp, îns\, conform dreptuluide liber\ ini]ia ti v\, legiferat de nouapu tere, s-au for mat cu repeziciunenumeroase uni t\]i de înv\]\mânt su -perior. Lipsite de cadre didactice pro -prii [i de bibli oteci [i laboratoare,a ceste unit\]i au atras mul]i tineriîm piedica]i s\ studieze de severulnumerus clau sus practicat în înv\ -]\ mânt înainte de 1989. Români<strong>an</strong>u [i-a dat o le ge care s\ protejezefolo sirea titlului de „universitate”,cum avea s\ fac\, de altfel, în modoportun, Polonia.Peste toate, România [i-a dezvol -tat, în <strong>an</strong>ii nou\zeci, un sistem u ni ver -sitar supradimensionat. Legea înv\ -]\ mântului (1995) [i legisla]ia autoriz\rii[i acredit\rii au fost, to tu[i,prea permisive pentru a putea re gu -lariza un câmp devenit, între timp,prizonier al comercialismului [i po pu lis mu -lui politic. În câ]iva <strong>an</strong>i, aproape fiecare ju -de] al României [i-a înfiin]at, din premiseadesea mediocre, institu]ii de în v\]\mântsuperior. Atunci când Uniunea Europe<strong>an</strong>\a l<strong>an</strong>sat programele pentru u niversit\]i („Tempus”,îndeosebi), cele mai multe astfel dein stitu]ii s-au botezat peste noapte „universit\]i”.Parlamentul a acre di tat o mare par -te dintre ele, încât România opereaz\, din2005, cu peste nou\zeci de „universit\]i”,publice [i private, acredi tate [i cu nume -roa se altele autori zate, devenind (al\turi deUcraina [i Moldova) o ]ar\ în care suntAndrei Budaev:prea multe „universit\]i” [i prea pu -]ini studen]i.Sporirea efectivului de studen]ia fost o nevoie veche a României,r\mas\ în toat\ perioada postbelic\printre ]\rile cu cel mai mic num\rde studen]i la mia de locuitori. Acelnume rus clausus practicat în perioadapostbe lic\ trebuia demontat.În 1997, prin no tificarea <strong>nr</strong>. 19.775 din22 decembrie 1997, Ministerul Educa]ieia schimbat sistemul postbelic, autorizânduniversit\]ile s\ î[i stabileasc\ în mod autonomsistemul de admitere la studii [i s\admit\, pe lâng\ locurile de studii fin<strong>an</strong>]atede la bugetul sta tului, locuri cu tax\ (iar Ordon<strong>an</strong>]aGuvernului <strong>nr</strong>. 54 din 14 august1998 a consa crat noul sistem al admiterii).Este de mult\ vreme evident c\ perform<strong>an</strong>]eleuniversit\]ii nu sunt posibile decâtîn condi]iile autonomiei. Magna Charta U -niversitatum, apoi Declara]ia de la Sor -bona (1998) [i Declara]ia de la BolognaLicitatoriiÎnsemn\ri ie[ene


(1999) [i-au asumat mereu dependen]aperform<strong>an</strong>]elor universitare de autonomie.Aceast\ op]iune a prevalat [i în România,în reglement\rile de pân\ în 2009. Deaceea, în 1997-2000 au intervenit m\suripentru a consolida autonomia universitar\într-un efort de a deta[a,într-un peisaj cu prea multe insti tu -]ii care se a utodenumesc „univer si -t\]i”, pe cele mai puternice.La nivelul <strong>an</strong>ului 2000, Româniaînf\ptuise deja m\suri de refor -m\ a u niversit\]ilor (ca [i a educa ]ieiîn în]eles cuprinz\tor), care auatras evalu\ri interna]ionale calificate[i pozitive (de fapt, ultimeleevalu\ri pozitive pe care educa]iadin România le-a mai avut) 2 . În mai2000, înv\]\mântul din România areu[it s\ închid\ capitolul „Edu ca]ie[i formare profesional\” în ne gocierilede aderare la Uniunea Euro -pea n\ [i, prin reformele <strong>an</strong>gajate,se afla pu]in în urma Ungariei, Po -loniei, Cehiei, Sloveniei. Reprezent<strong>an</strong>]iiuniversit\]ilor române[ti erauale[i în con du cerea org<strong>an</strong>iza]iilor [iinstitu]iilor inter na]ionale (Europe<strong>an</strong>University Association, MagnaCharta Observa tory, Council ofthe United Nations U ni ver sity [i altele),iar ministrul român al e du ca]ieia fost invitat s\ deschid\ con ferin -]a B\ncii Mondiale consacrat\ edu -ca]iei, din 1998, [i a devenit vice -pre [e dintele conferin]ei mondialeUNESCO a înv\]\mântului superior (1999).În 2002, universit\]ile din România au începuts\ a dere la Magna Charta Observatory,asu mându-[i autonomia universitar\[i liber tatea academic\ ca valori de baz\.În 1999, România a semnat Declara]iade la Bologna [i a trecut la aplicarea ei.Din nefericire, dup\ 2001 s-a crezut c\ restructurareastudiilor prev\zut\ de declara -]ie nu se va aplica, încât în ]ara noastr\ s-atergiversat începerea procesului. Dup\ comunicatulde la Berlin (2003), a devenitÎnsemn\ri ie[eneîns\ cât se poate de clar c\ statele europe -ne aplic\ declara]ia, încât, la Bucure[ti, s-aelaborat în grab\ o lege de restructurare astudiilor universitare, care a dus la aplica -rea mec<strong>an</strong>ic\ a acesteia (de pild\, toateAndrei Budaev:studiile bachelor au fost reduse la [ase semestre).În 2005 s-au luat alte decizii deaplicare gre[it\ a Declara]iei de la Bologna– în reglementarea studiilor master (Hot\ -rârea de Guvern <strong>nr</strong>. 404 din 29 martie2006) [i a studiilor doctorale (Hot\rârea deGuvern <strong>nr</strong>. 567 din 15 iunie 2005). Dato -rit\ amatorismului deciden]ilor, Ro mâ nia apierdut ocazia de a restructura studii le universitaref\r\ populism [i de a ierar hiza u -niversit\]ile din punctul de vedere al capacit\]iilor de a asigura studii de calita te. }araZbor `ntreruptnoastr\ s-a dotat cu un sistem universitargonflat, în mare parte necom pe titiv.Mai multe org<strong>an</strong>iza]ii politice [i sindica -le din România au semnat, în 2007, subpresiuni politice, a[a-numitul „pact pentrueduca]ie”. Trebuie amintit c\ pri -mul pact pentru educa]ie al parti -delor politice s-a semnat în iunie2000, dup\ ce România a închiscapitolul „Educa]ie [i formare profesional\”în negocierile de adera -re la Uniunea Europe<strong>an</strong>\, iar gu -vernul Mu gur Is\rescu a notificatîn]elegerea dintre partidele parlamentarede atunci, de continuarea reformei cuprinz\ toa re a educa -]iei, la Bruxelles. „Pactul” din 2007con]ine obiective prea gene rale,multe dintre ele fiind nespecificenoilor nevoi ale ]\rii.România a intrat, în fapt, caur ma re a erorilor din politica edu -ca]iei (mai ales dup\ 2004), pecursa izol\rii de ce lelalte ]\ri. Esteedificatoare împrejurarea c\ ]ar<strong>an</strong>oastr\ conta, în 1998, printre ]\-rile care fac reforma real\ a edu -ca ]iei 3 . În ultimii <strong>an</strong>i, Româniacon teaz\, din p\cate, doar printre]\rile marcate de dificult\]i [i neajunsuri.Tre buie spus r\spicat c\,dac\ m\surile promovate dup\2004 sunt privite în raport cu ne -voile ]\rii [i cu evolu]ia po liticii e -duca]ionale din Europa, atunci estelimpede c\ politica educa]ional\ deast\zi („pact”, strategii, proiectul de lege)este sub nivelul acestor nevoi [i r\mâne a -nacronic\ în raport cu evo lu ]iile europene,încât aduce mai curând daune României.Dup\ legea înv\]\mântului din 1995, cuactualizarea din 1999, România are ne -voie de o nou\ legisla]ie a înv\]\mântuluisuperior. În diferite ]\ri ale Uniunii Euro -pe ne speciali[ti reali au lucrat, împreun\cu for]e implicate în educa]ie (cadre didactice,parteneri din economie [i adminis tra -]ie, sindicate etc.), la elaborarea de proiec -polemici aproape cordiale ∙ po23


polemici aproape cordiale ∙ poAndrei Budaev:te de lege în interes public, iar în ]\rile res -pective s-au desf\[urat dezbateri publice,Ridica]i din Iadatât cât a fost necesar, pentru a amelioraproiectele. În ]ara noastr\, datorit\ politi -z\rii excesive, nu s-a desf\[urat vreo dezba -tere public\ efectiv\. La timpul potrivit, cadreledidactice, studen]ii, sindicatele [i al]iparticip<strong>an</strong>]i la procesul educa]ional au ar\ -tat c\ proiectul de lege a educa]iei asumatde guvern nu este acceptabil, c\ci nu rezolv\problemele existente, [i au protestatfa]\ de for]area adopt\rii, prin simpla arit -metic\ parlamentar\, a unui proiect de le genepreg\tit sub aspectul corectitudinii gramaticale,al rigorii logice, al preciziei juri -di ce, al concep]iei educa]ionale [i solu ]i i lor,al viziunii. Cei care guverneaz\ ast\zi Ro -mânia încearc\ s\ for]eze schimb\ri nu îm -preun\ cu cadrele didactice, studen]ii [i e -levii, ci împotriva lor, într-un efort de re sta -urare a controlului politic asupra educa ]iei.Dup\ ce proiectul de lege guvernamen -tal a fost trecut în grab\ prin Camera De -puta]ilor, sub amenin]\ri de diferite naturi,la Senat, care este camera decizional\, s-aîncercat examinarea mai responsabil\ a lucrurilor.Pentru orice cet\]e<strong>an</strong> onest estelimpede c\ problemele care sunt de rezolvatîn educa]ia din România (cre[terea ni ve lu -lui înv\]\mântului [i al educa]iei, sporireaimpactului economic [i social al edu ca]iei,m\rirea competitivit\]ii produse lor româ -ne[ti, formarea civic\ de mocratic\, as<strong>an</strong>a -rea moravurilor etc.) nu-[i afl\ solu]ii în a -cest pro iect de lege.Este vorba, în cazul proiectului de legepromovat în <strong>2010</strong>, de un document peti -cit (patchwork), ca re urm\re[te politizareaconduce rii [colilor [i liceelor [i distrugereaautonomiei universitare. Este vor ba de unproiect cu multe confuzii conceptuale [icontradic]ii, un pro iect cu viziune <strong>an</strong>acro -ni c\, ce o co le[te abordarea problemelorveritabile ale înv\]\mântului româ nesc deazi, un proiect ale c\rui solu]ii vor face multr\u cet\]enilor [i ]\ rii. Cu proiectul legiieduca]iei al actualului guvern, în locul unuiîn v\]\mânt orientat spre formarea persoa -nei [i crearea de personali t\]i [i c\tre ino -va]ie, România va avea un înv\]\mânt maibirocratizat ca ori când dup\ 1989, pe ca -re caut\ s\-l controleze tot felul de „ex -24Însemn\ri ie[ene


per]i” de mucava [i de politruci. Înv\]\ mântulromânesc ar in tra, cu o astfel de lege,într-o deriv\ pe termen lung, cu pierderi [icosturi greu de subestimat.Andrei Budaev:La erorile de percep]ie, de concep]ie [ide abordare [i la incompeten]a endemic\ acelor care au r\spuns de înv\]\mânt în 2005-2006, s-au ad\ugat m\surile ilegale [i ero -Coborârea de pe crucea Moscoveirile guvernului din 2009-<strong>2010</strong>. În 2009,guvernul României, prin Ordon<strong>an</strong> ]a <strong>nr</strong>. 34din 2009, a sistat concursurile pentru posturididactice în universit\]i [i a înc\lcatlegisla]ia autonomiei universitare, revenindla m\suri care nu s-au mai practicat din1985. Unele „universit\]i” sunt folosite cainstrumente politice de c\tre actuala putere.Reducerile de salarii cu 25%, hot\râtede guvern prin Legea <strong>nr</strong>. 118, din 30 iunie<strong>2010</strong>, au lovit înc\ o dat\ universit\]ile pu -blice. O <strong>an</strong>tiselec]ie a personalului s-a instalatîn întreaga guvernare, încât Româ -nia pl\te[te ast\zi – cum au observat autorit\]i[i publica]ii interna]ionale – costuri -le „incompeten]ei” deciden]ilor. În inter ven-]iile ministerului educa]iei reapar for mulecompromise istorice[te, precum devizefolosite de Goebbels [i Stalin: „vrem sângeproasp\t!”, „vom evalua oamenii du p\ felulîn care aplic\ politica guvernului!”, sau te -ze din arsenalul grupului lui Nae Io nescudin România <strong>an</strong>ilor treizeci: „gratuitateaînv\]\mântului” este o „culp\ a democra -]iei”, alt\ culp\ fiind „suprapro duc ]ia” delicen]ia]i („sunt prea mul]i bacalaurea]i [iprea mul]i studen]i!”). În locul unei abor -d\ri competente [i sincronizate cu timpulde fa]\ a educa]iei, actualul minister reiaincult [i iresponsabil de mult compromise -le formule ale <strong>an</strong>ilor treizeci.Educa]ia din România <strong>an</strong>ilor 2005-<strong>2010</strong>permite un bil<strong>an</strong>] [i tragerea unor concluziiprofunde în ceea ce prive[te sta rea [i pers -pectivele imediate ale universi t\ ]ilor: a) „des -centralizarea”, prin practica rea incompe -ten t\ a acesteia, a dus la un centralism te -nace, f\r\ precedent; b) „în v\]\mântul cen -trat pe elev [i student” a dus la tr<strong>an</strong>sfor mareaacestora în simple a nexe ale unei birocra]iivoluminoase; c) în v\]\mântul orientatspre „formarea de competen]e” a dus,datorit\ îngustimii de concep]ie [i m\suri -lor gre[ite, la sc\derea nivelului de califica -re; d) reforma curricular\ a dus, din cauz<strong>an</strong>epriceperii [i politi z\rii, la confuzii costisitoareîn org<strong>an</strong>izarea înv\]\mântului [i laineficien]\; e) preten]ia priorit\]ii educa ]i -polemici aproape cordiale ∙ poÎnsemn\ri ie[ene25


polemici aproape cordiale ∙ po26ei, emis\ de c\tre actuala guvernare, a dusla deteriorarea bazei fin<strong>an</strong>ciare a înv\]\ -mântului; f) a[a-zisa „întinerire a persona -lului” a dus, datorit\ politiz\rii agresive cese practic\, la preluarea func]iilor de de -Andrei Budaev:ci zie de c\tre perso<strong>an</strong>e incompetente pesca r\ necunoscut\ înainte [i la re na[tereaca tegoriei politrucilor; g) de viza intr\riiunor universit\]i ro mâ ne[ti în topul inter -na ]io nal a dus, în conse cin ]a a matoris mu -lui deciden ]i lor, la reducerea fi n<strong>an</strong>]\rii, labloca rea pos turi lor [i la efortul de elimi -nare a profe sorilor perform<strong>an</strong>]i; h) inter -na ]iona li za rea a dus, datorit\ caracte ru luiero - nat al deciziilor adoptate de gu ver n<strong>an</strong>]i,la de gradarea [i deteriorarea pro gra me lor.Toa te devizele utile [i nobile din în v\]\ -mân tul europe<strong>an</strong> de azi se tr\ deaz\ sau semalfor meaz\, datorit\ nepriceperii [i politiz\rii,prin deciziile unei guvern\ri carereia pe ne sim]ite [i f\r\ con[tiin]\ cultu -ral\ cli[ee scoa se din uz ale extremismuluide al t\da t\.Fr<strong>an</strong>kensteinMul]i oameni activeaz\ în înv\]\ mânt.Fiecare om are o experien]\ cu înv\]\mântul,fie [i numai în calitate de fost elev, laun moment dat. Fie ca re are o opinie dem -n\ de a fi luat\ în considerare. Sunt posi -bile, desigur, a bord\ri diferite ale educa]iei.A[a stând lucrurile [i având în vedere ca -racterul de sistem al înv\]\mântului, cap -t\m mul]imea observa]iilor [i diversele a -bor d\ri în câteva concepte directoare pen -tru reforma competent\ a educa ]iei <strong>2010</strong>.Ele pot alc\tui, împreun\ cu succin te deta -lieri, miezul reformei competente a edu -ca ]iei <strong>2010</strong>, care s\ dea din nou pers pectivepozitive în v\]\mântului din România:1. Valoarea [i demnitatea cadrului di -dactic: Reorg<strong>an</strong>izarea preg\tirii pentrupro fesia de dasc\l; asigurarea juridic\ [iconsolidarea social\ a autono mi ei pro -fesionale a educatorului; aplicarea re -cu noa[ terii salari ale a form\rii conti -nue; fluidi zarea mobi lit\]ii personaluluididactic.2. Educa]ia ca premis\ a dezvol -t\rii: Normalizarea fin<strong>an</strong>]\rii; ameliorareainfrastructurii; ameliorarea sa lariz\rii;extinde rea serviciilor educa]io -nale; sporirea su por turilor societ\]iipentru educa]ie; rel<strong>an</strong> sarea educa]ieipentru valori morale, civi ce, estetice;sporirea impactului educa ]iei în eco -nomie, administra]ie, cultur\.3. O societate a înv\]\rii: Conceperea[i org<strong>an</strong>izarea [colariz\rii, stu -diilor, edu ca ]iei, a form\rii continue casistem de cuprin dere pe scar\ mare apopula]iei în forme [i niveluri diversificatede înv\]are; dezvol tarea structuriididactice corespun z\toa re.4. Func]ionarea pe principiul subsidia rit\]ii: Efectuarea descentraliz\ -rilor chib zu ite [i reale; profilarea auto -nomiei institu ]ionale a [colilor, a licee -lor [i consolidarea autonomiei universit\]ilor;extinderea posibilit\]ilor deini]iativ\ [i de decizie la fiecare nivel;crearea cadrului r\spunderii pentruperform<strong>an</strong>]e conform practicilor dinsiste mele subsidiarit\]ii.5. Înv\]\mânt centrat pe cel ce înva]\:Reform\ curricular\ corespunz\toare com -peti]iilor de pe pie]ele în curs de globaliza re;mec<strong>an</strong>isme av<strong>an</strong>sate de feedback educa -]io nal; individualizarea rutelor de preg\ tirepentru elevi, studen]i, curs<strong>an</strong>]i prin spori -rea spa]iului pentru op]iuni profesio nale [ialegeri de rute de preg\tire; reorga nizareabibliotecilor [i a întregii baze de in formare[i formare profesional\ [i cet\]eneas c\.6. Sincronizarea legisla]iei: Normali -zarea legislativ\ prin delimitarea clar\ a in-Însemn\ri ie[ene


teresului public de interesul grupurilor carese dau drept public; elaborarea calificat\de proiecte alternative de reglementare;compatibilizarea cu legisla]ia europe<strong>an</strong>\ aeduca]iei; depolitizarea înv\]\mântului princrearea unui cadru institu]ional adecvat.7. Infrastructura erei electronicii: Co -relarea infrastructurii cu nivelurile competitivede preg\tire [i de calificare; racor dareala tehnologii, pedagogii [i metodici e -duca]ionale cu r<strong>an</strong>dament; tr<strong>an</strong>sformareaamelior\rii infrastructurii în parte a programelorperform<strong>an</strong>te ale administra]iilor[colare [i universitare, locale, regionale [icentrale.8. Ameliorarea tehnologiilor indigeneprin cercetare [tiin]ific\: Reorientareacer cet\rii [tiin]ifice; spre un impact sporitîn tehnologie, economie, administra]ie, cul -tur\; profilarea institutelor [i a centrelor deperform<strong>an</strong>]\; stimularea juridic\ [i fin<strong>an</strong>ciar\a inova]iei; m\surarea perform<strong>an</strong> ]e -lor în cercetare dup\ criterii interna]ionale;legarea cercet\rii [tiin]ifice cu nevoile detehnologii – de exploatare, de produc]ie, deAndrei Budaev:org<strong>an</strong>izare, de formare etc. – din societate.9. Un sistem optimizat: Reevaluareasistemului de înv\]\mânt, a componente -lor [i a consecin]elor sale, din punctul devedere al utilit\]ii sociale, al perform<strong>an</strong>-]e -lor [i al ra]ionalit\]ii educa]ionale; înche -ierea macroorg<strong>an</strong>iz\rii într-un sistem com -petitiv pentru era globaliz\rii; org<strong>an</strong>izarea<strong>an</strong>alizei specializate continue a educa]ieidin ]ar\ [i a dezbaterii publice asupra m\ -surilor de interes general.10. Competitivitate prin cooperare interna]ional\:Punerea org<strong>an</strong>iz\rilor din în -v\]\mânt sub exigen]a r<strong>an</strong>damentului [iinova]iei; exp<strong>an</strong>siunea formelor av<strong>an</strong>satede cooperare interna]ional\ (joint curriculum,joint research units etc.) în serviciulsporirii competitivit\]ii sistemului educativautohton; schimbarea prezent\rii interna -]ionale a înv\]\mântului din ]ar\; etalareavalorilor proprii competitive în context interna]ional.Programul rezumat mai sus ]ine seamade situa]ia de criz\ grav\ în care au fost a -duse, în ultimii <strong>an</strong>i, înv\]\mântul din Ro -mânia [i, în particular, universit\]ile, dar [ide nevoia ca ]ara noastr\ s\ ias\ din r\ mâ -nerea în urm\ la care s-a ajuns [i s\ devin\atr\g\toare [i competitiv\ în înv\]\mânt.Acest program se poate prezenta cu toatedetaliile indispensabile. Este, evident, unprogram mai sintetic – c\ci lucrurile trebuiesurprinse la nivel de sistem [i mai înadâncime, spre a putea da solu]ii durabile– dar care rezolv\ efectiv problema crucial\a înv\]\mântului nostru: competitivitatea,de care depind, practic, celelalte.Andrei MARGARectorul Universit\]ii Babe[-Bolyai1Vezi Academic Freedom <strong>an</strong>d UniversityAutonomy. Two Perspectives, CEPES, UNES CO,1995, pp. 9-28.2Vezi Andrei Marga, University ReformToday, 4th Edition, revised, Cluj University Press,2005, pp. 259-266. Pentru un tablou completal ac]iunilor vezi Andrei Marga, Anii reformei1997-2000, EFES, Cluj-Napoca, Edi]ia a <strong>II</strong>I-a,2007.3Vezi Andrei Marga, Anii reformei 1997-2000, pp. 11-18.Portret de familie `n interiorpolemici aproape cordiale ∙ poÎnsemn\ri ie[ene27


nodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>28Reflec]ii m\runte despre„modelele” intelectualeModelele (morale, intelectua le, meni înv\]a]i, din ve chea genera]ie. Carecivice, existen]iale) se formea - sunt profesorii asculta]i azi în Universitateaz\ în familie [i [coal\, apoi în bucu re[ te<strong>an</strong>\? N-a[ putea spune. Nu maiuniversitate [i, prin lectur\, modelele se cunosc gusturile [i ambi]iile studen ]ilor actuali.Am ]inut <strong>an</strong>ul trecut un curs (un se-fixeaz\ prin [tiin]a [i voin]a individului. Mainou, familia [i [coala ab<strong>an</strong>doneaz\ progresiveduca]ia copilului [i a adolescentului [i, de Litere. N-am putut s\-mi fac o idee demestru)la [coala docto ral\ de la Facultateaîn locul lor, vin în for]\ – cu efecte rapide spre ce vor [i ce a[ teap t\ „master<strong>an</strong>zii” de[i distrug\toare – strada [i televiziunea (industriamediatic\ în genere). Nici universi-„Media” româneasc\ le ofer\, dup\ opiniala profesorii lor, în a far\ de note bune.tatea (locul în care un tân\r î[i formeaz\ mea, modele mai degrab\ negative. Se prac -caracterul [i î[i alege un model intelectual tic\, aici, o cultur\ a inculturii, cum am zis[i moral) nu mai este ceeace era î nainte. Sunt tot mairari marii profesori de caretinerii se simt atra[i [i pe ca -re vor s\-i urmeze, nici studen]ii nu mai sunt fascina]ide „cursurile magistrale” [inu mai accept\ u[or profesiunileintelectuale neren -tabile cum ar fi filosofia sauliteratura. S-a schimbat e -norm lumea în ultimele de -cenii, s-au schimbat [i mo -delele. Barthes avertiza, cutrei-patru dece nii în urm\,c\ mitul marelui scriitor a c\ -zut [i c\ în locul lui a ap\ -rut – în sfer\ um<strong>an</strong>ist\ –mitul profesorului („guru”,„le maître à penser”). A dis -p\rut, între timp, [i mitulprofesorului în]elept [i înuniversit\]ile de azi circul\alte modele. Care?Genera]ia mea l-a avutpe Via nu, G. C\linescu, Al.Rosetti [i Ior gu Iord<strong>an</strong>. Oa-Andrei Budaev:odat\. Politica? Mai bine s\ nu vorbim deea. Politica nu poate fi luat\ în niciun cazca model moral [i civic pentru cine vrea s\fac\ o carier\ intelectual\ perform<strong>an</strong>t\.{tiin]a? {tiin]a poate fi atractiv\, dar, pentrua reu[i în acest domeniu, un tân\r trebu -ie s\ se preg\teasc\ pentru sacrificiu sau,dac\ are p\rin]i cu dare de mân\, s\-[i fac\studiile în str\in\tate. U niversitatea? Universitatearomâneasc\ este, [i ea, de maimulte feluri. M\ întreb, de pild\, ce poates\ înve]e un tân\r onest care urmeaz\ cursurileunei Universit\]i pri vate [i afl\ de lacolegii s\i c\ po]i ob]ine o diplom\ f\r\ s\te obose[ti prea mult?! E suficient s\ tr\ -ie[ti, s\ zicem, la Râmnicu S\rat sau la A -lex<strong>an</strong>dria [i s\ cape]i, f\r\ mari eforturi,patalamaua de licen]iat în li tere sau drept.„De la dist<strong>an</strong>]\” – se spune.Ce-i de f\cut? De f\cut nu-i r\mâne u -nui tân\r inteligent, onest [i ambi]ios decâtFamilia îl iube[te pe Roma(n). Lui Roma(n) îi place fotbalulÎnsemn\ri ie[ene


s\-[i caute singur modelul de care are ne -voie. Prin lectur\ [i prin autoeduca]ie. Da -c\ are noroc, poate avea un profesor bunîn liceu sau la facultate pe care s\-l urmeze.Nu exclud aceast\ [<strong>an</strong>s\. Mai sunt, totu[i,profesori eminen]i în Universit\]ileromâ ne[ti. Ei trebuie depista]i [i,înc\ o dat\, cultiva]i. Nu-i o ru[ine,nu-i un act de oportunism s\ te a -propii de un om înv\]at [i prob [is\-i solici]i sprijinul. Inclusiv sprijinulmoral. Când Tudor Vi<strong>an</strong>u mi-a a -r\tat simpatie, în timpul studiilormele, am fost fericit. Simpatia luim-a ajutat enorm s\ nu clachez înobsed<strong>an</strong>tul deceniu. Când, profesorulAl. Ro set ti m-a citat într-un interviudin Ga zeta literar\ printrecei patru-cinci absolven]i în care î[ipune oarecare n\dejdi intelectuale,încrederea în mine a sporit în chipspectaculos. Ascultându-l [i, mai a -les, citindu-l pe G. C\linescu, ama vut sentimentul c\ geniul românescn-a fost zdrobit de o istoriescelerat\. În fine, când Perpessiciusm-a luat în colectivul lui de la Academie[i m-a pus s\ copiez proza luiEminescu [i dic]ionarul de rime dinm<strong>an</strong>uscrise am avut o reve la]ie, iarcând G. Iva[cu [i Al. Piru au reu[itîn 1963 s\ m\ aduc\ la ca tedr\,dup\ cinci <strong>an</strong>i de [omaj, am avutimpresia c\ nu-i totul pierdut pentrumine [i c\ lumea româ neas c\nu-i f\cut\ numai din tor]ionari, de -magogi [i spirite tr<strong>an</strong>zac]ionale. A -veam de unde s\-mi aleg un mo delintelectual. Mi-l alesesem deja în i -maginarul meu. Citindu-l integral pe E. Lo -vinescu în vederea u nei teze de doctorat(conduc\tor [ti in]ific: {er b<strong>an</strong> Ciocu lescu),modelul meu s-a definit mai bine: criticulmodernit\]ii literare române[ti pu tea fi unmodel accesibil. Fidelitatea lui pentru lite -ratur\ (o fidelitate atât de inco ruptibil\ în -cât [i-a sacrificat cariera social\), voin]a luide obiecti vitate (resemnarea în fa]a adev\ -Însemn\ri ie[enerului este tic), în fine, civilitatea omului [i rectitudineacaracterului s\u în lumea turbulent\a vie]ii literare române[ti, au provocatîn mine do rin]a de a-l urma. A[adar: mai pu -ternic, mai stimulator este, dup\ mine, mo -Andrei Budaev:Dosarul scriitorilordelul pe ca re ]i-l construie[ti singur. Act purde bova rism intelectual? Poate fi numit [i a[a.Consultând biografia marilor intelectualiromâni, observ\m c\ ei î[i deseneaz\ unmodel ideal [i, prin perseveren]\ [i inteli -gen]\, ajung uneori s\ se identifice cu el.E. Lovinescu este de p\rere c\ Maiorescua devenit „maioresci<strong>an</strong>” prin caracterul s\uhot\rât [i prin inteligen]a lui superioar\. G.C\linescu observ\ c\ acela[i Maiorescu e ra,prin datele fundamentale, „un teri<strong>an</strong> ar de -le<strong>an</strong>” [i c\ [i-a învins fatalit\]ile tem pera -mentului prin autoeduca ]ie. Ia r\[i, co rect.E suficient s\ ci te[ti jur nalul s\u pentru a remarcafaptul c\ olimpi<strong>an</strong>ul Maio -rescu are momente când vrea s\ sesinuci d\ sau s\ plece în America dinmotive sen timentale [i din pricinamoralei pu blice os tile. E. Lovines -cu, însu[i, este un produs al vo in]eisale. Singur recunoa[te c\ [i-a învinspsihea elegiac\ moldoveneasc\pentru a deveni profetul moderni -t\]ii literare ro mâne[ti. Ce s\ maizic de G. C\linescu?! El [i-a formatun mo del universalist tr<strong>an</strong>sgresândstilu rile [i epocile, ca omul constru -it din c\r]i din cunoscutul tablou allui Arcimboldo. Se poate, dar, g\siun model, chiar [i atunci când elnu exist\ în imediata ta apropiere.Pentru a deveni îns\ tu însu]iun model mai trebuie ceva: o vo in -]\ crâncen\ de adev\r, de perform<strong>an</strong>]\ [i de ... caracter. Toate suntdificile [i problematice, dar mai greumi se pare de format [i ap\rat îne po ca noastr\ caracterul omului ca -re scrie sau caracterul omului ca rein tr\ în via]a public\. Un profesorbun (un model posibil) poate s\ teînve]e de toate (s\ te înve]e, inclusiv,cum s\ te dezve]i de falsele mo -dele care bântuie în lumea noas tr\),dar în privin]a caracterului nu poa -te face mare lucru. Caracterul cadeîn sea ma fiec\rui individ. El, indivi -dul, este responsa bil în cele din ur -m\ de ce face cu darurile lui naturale [i cuînv\]\ tu rile pe care le prime[te în fa milie, în[coal\, în universitate [i, evident, în comunitateaîn care tr\ ie[te. În fond, nu-i o marefilosofie s\ recunoa[tem c\ modelul în spa -tele c\ruia nu st\ o mare con[ti in]\ moral\este o simpl\ figur\ de stil, o form\ f\r\ fond.Eugen SIMIONnodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>29


nodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>30S-o lu\m de la cap\t!În to]i <strong>an</strong>ii de dup\ 1989, înv\]\mântuls-a aflat, la noi, [i continu\ s\ se afle,într-un proces de reforme ce pare a nu maiavea sfâr[it. Fiecare ministru al educa]iei[i înv\]\mântului (sau cum se va fi chematel de-a lungul <strong>an</strong>ilor, tot schimbându-[i denumirea),[i n-au fost pu]ini ace[ti mini[tri(unii ocupând fotoliul doar câteva luni, darsuficiente pentru implementarea – vorbalui Petre Rom<strong>an</strong> – a te miri ce idei) s-a i lus -trat prin <strong>an</strong>ume ini]iative menite a îmbun\ -t\]i procesul educa]iei în [coal\, luând m\ -suri mereu mai moderne [i mai sofisticate,încât azi nimeni nu mai [tie exact cum s\se descurce, nimeni nu poate s\ mai descurcei]ele acestei moderniz\ri, f\cut\, celmai adesea, dup\ ureche – îng\duit\-mi fie aceast\ expresie, dar ea este re -al\, pentru c\ toate aceste îmbun\ t\-]iri s-au f\cut du p\ cum s-a tras cu urecheape la vecini, în spe]\ la ]\rile a -v<strong>an</strong>sate, iar dintre acestea la înv\]\ mântulameric<strong>an</strong>. N-am nimic împotriva sis -temului de înv\]\mânt americ<strong>an</strong>, nicia celui fr<strong>an</strong>cez, nici a celui din Uniu -nea Europe<strong>an</strong>\ în general, dar cei ca -re s-au inspirat de-acolo ar fi trebuit s\se inspire doar, nu s\ ia totul motame(cum se zicea în armat\ prin <strong>an</strong>ii ’50),adic\ f\r\ discern\mânt, ceva ce nu sepotrivea, [i nu se potrive[te condi]iilornoastre sociale, economice, spirituale[.a.m.d. Mi-a fost dat s\ aud o vorb\,nu demult, la un soi de colocviu pe te -ma înv\]\mântului, rostit\ de un domnce fusese prezentat ca o ma re somitateîn materie, [i care dup\ ce ne-a explicatcam cum ar trebui s\ ne aliniem la în -v\]\mântul europe<strong>an</strong>, a încheiat cu oîntrebare ce s-a vrut a fi retoric\, în ori -ce caz de efect: Ce vre]i, s\ ne întoar cemla sistemul propus de Spiru Haret?!Nu vreau s\ intru în am\nuntele sistemuluifondato rului înv\]\mântului org<strong>an</strong>izat de l<strong>an</strong>oi, dar m\ tem c\ de la el ar trebui s\pornim a cum, într-adev\r. Nu spun s\ neîntoar cem, dar s\ ]inem seama de principiilelui, care erau [i sunt înc\, dup\ atâ -ta amar de vre me, perfect valabile pentruRomânia.În fond, ce voia Spiru Haret?! V\zândc\ na ]ia noastr\ era (este) destul de r\ ma -s\ în urm\ din punctul de vedere al educa -]iei, în v\]\mântului [i culturii, a zis c\ oriceco pil care frecventeaz\ [coala trebuie caîn procesul acesta s\ dobândeasc\ o cultu -r\ general\ temeinic\, bine asimilat\, [iabia dup\ aceea s\ ia hot\rârea în ce di -Andrei Budaev:rec]ie de specializare s-o apuce. Gândul n-afost r\u deloc. Pentru c\ înv\]\mântul uni -ver si tar de la noi a format speciali[ti debun\ calitate, iar pe lâng\ faptul c\ erau cua de v\rat speciali[ti în cutare domeniu, a -veau [i o baz\ solid\ de cultur\ general\.Acest lucru s-a [i v\zut. Un om de largi o -rizonturi culturale, spirituale, rezolv\ altfel,vreau s\ spun: superior, orice problem\tehnic\, orice problem\ special\ din domeniulîn ca re activeaz\. Pentru c\ are exer -ci]iul gân dirii, format în [coal\.Or, ast\zi, ce exer ci]iu de gândire seformeaz\ în [coal\?! E levul înva]\ dup\ni[te prefabricate, pe ca re le asimileaz\mec<strong>an</strong>ic [i când este pus în fa]a unui examenmai ac\t\rii, ca s\ zic a[a, de baca -laureat, nu poate trece, pentru c\ nu poa tes\ gândeasc\. Am v\zut, concret, rezulta -tele din <strong>an</strong>ul acesta... Tine retul nostru areacum cultura calculatorului [i a internetului.Nu-i pu]in. Dar este in suficient. Calcu-~n a[teptarea EdenuluiÎnsemn\ri ie[ene


latorul, dac\ nu [tii s\-l fo lose[ti cu cap, da -c\ nu gânde[ti în fa]a lui, te tâmpe[te maiabitir decât gramatica bietului Tr\snea dinAmintirile... lui Cre<strong>an</strong>g\. Dar, cine s\-l în -ve]e s\ gândeasc\, pe bietul copil? Profesoriinu-[i v\d capul de birocra]ia ce i-<strong>an</strong>\p\dit în privin]a examin\rii [i a not\riiAndrei Budaev:r\spunsurilor la clas\, a not\rii lucr\rilorscrise, a activit\]ilor de tot felul din [coal\.În plus, avem nenum\rate [coli c\ptu[itecu suplinitori, vreau s\ spun, cu tineri caren-au intrat la facultate [i care vor s\ fac\totu[i ceva pentru a primi un salariu (prost,dar cât de cât sigur) ca s\ aib\ din ce tr\i...Nu cred c\ spun o noutate [i nici o a -be ra ]ie: la ]ar\, mai ales pe la munte, nu -m\rul <strong>an</strong>alfabe]ilor e în con tinu\ cre[tere.Nu vorbesc de [colile d\r\p\nate, de [coliledesfin]ate, de [colile la care copii trebu -Însemn\ri ie[eneHugo Chavez vorbind la ONUie s\ mearg\ zilnic, zeci de kilometri, pejos. Asta în mediul rural, fire[te. În mediulur b<strong>an</strong> lucrurile stau mai bine, dar disciplinaîn înv\]\mânt (disciplin\ de toa te fe -lurile) e în mare suferin]\... Pe vremeacând e ram eu elev, adic\ în <strong>an</strong>ii de dup\r\zboi, numai elevii slabi luau ore particulare,pen tru a putea ]i ne pasul cu ceilal]icolegi ai lor, mai bine preg\ti]i (mai binedota]i). Azi, ore particulare iau numai eleviifoarte buni, dornici de perform<strong>an</strong>]\, peca re o [i realizeaz\, cu gândul c\ la absol -virea universit\]ii s\ poat\ face fa ]\ interviuluipentru plecarea în str\i n\tate, intempo di marcia, având recom<strong>an</strong>dare pentruo ra mur\ de activi tate sau alta. (De fapt,Pre [edintele în su[i îi îndeamn\ s\ se duc\pe unde-or [ti, cât or vedea cu ochii, nu -mai s\ nu stea pe-aicu, pe-acas\, pentru c\nu are de unde s\ le dea salarii cores punz\ -toa re. În fine, nu vreau s\ fac politic\).{i, fiindc\ am atins problema înv\]\ -mântului superior... Facultatea de filologiebun\oar\ (de altfel, aproape toate facult\ -]ile um<strong>an</strong>iste) au revenit la ciclul de <strong>treia</strong>ni, adic\ la ce erau pe vremuri acele Institutepedagogice c\rora le zi -cem Sorbo na, [i care preg\ -teau cadre pentru înv\]\ mân -tul de pân\ la opt clase. S-audesfiin ]at acele Institute, pentruc\ n-au dat re zul tatele scontate.Acum, îndemna]i de programulBologna, am reluat ciclul de <strong>treia</strong>ni. Tot pentru a preg\ti cadredidactice în în v\]\mântul gimnazial.Cine vrea mai mult, trebuies\ se înscrie la programulde masterat, de doi <strong>an</strong>i. Frumoas\idee [i, proba bil, în altep\r]i ale lumii, eficient\. La noi,e pur formal\, în ma rea majoritatea ca zu rilor. Nu pentru c\ nus-ar dori perfec ]io na rea, ci pen -tru c\ maste r<strong>an</strong> zii lucreaz\ fie -care pe undeva, de unde nu potlipsi, [i de aceea se minariile [icursurile se ]in, de-a gr\mada,în ziua de sâmb\t\, când, întrenoi fie vor ba, nim\ nui nu-i st\mintea la a aprofunda ceva, [ti-ind c\ acas\ îi a[teapt\ o miede lucruri pe ca re trebuie s\ lerezol ve, c\ s\ mai [i tr\iasc\.Deci, dup\ doi <strong>an</strong>i, master<strong>an</strong>dulprime[te o adeverin]\ c\ a terminat cubine specializarea [i în consecin]\ poatepreda la clasele liceale...Dar, programul nu se rezum\ numai laatât. Cine dore[te, se poate înscrie la undoctorat. Iar docotoratul a devenit la noiun soi de joc de societate, în care totul es\ te înscrii. Ciclul doctoral e de trei <strong>an</strong>i. Înprimul <strong>an</strong>, doctor<strong>an</strong>dul trebuie s\ partici -pe la ni[te cursuri speciale. Tot sâmb\ta [itot în condi]ii de mar[ for]at. Cursuri carecelor mai mul]i dintre doctor<strong>an</strong>zi nu le fo -nodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>31


nodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>Andrei Budaev:losesc câtu[i de pu]in în elaborarea tezei,pe care trebuie s-o sus]in\ în urm\torii doi<strong>an</strong>i. Ce-i va folosi, bu n\oar\, un curs despreliteratura-cultura în totalitarism, unu -ia care [i-a luat o tem\ pentru teza doc to -ral\ privind, s\ zicem, enciclopedismul ro -Serviciu prost f\cutmânesc?! La mai nimic, spunând asta cu e -leg<strong>an</strong>]\. Ba, îi [i stri c\, pentru c\ în sâm -b\ ta aceia ar putea fi în tr-o bibliotec\ sauchiar acas\, cercetând pe te ma alea s\. {i,ce te m\ s\ abordezi ca s\ o po]i duce lacap\t în mod onorabil, în doi <strong>an</strong>i [i ju m\ -tate? Desi gur, una... u[oar\, pe ca re o d\doctor<strong>an</strong>dul rasol, mizând mult pe str\da -nia con duc\ to ru lui, care cite[te [i co rec -teaz\ pagin\ cu pagin\ capitolele lu cr\riipe parcursul elabor\rii ei. Asta pentru c\,doc tor<strong>an</strong>zii sunt de dou\ feluri. U nii careîntr-a dev\r sunt pasion]i de cerce tare, [ial]ii care vor s\ mai aib\ în CV o diplom\,de doctor, fire[te, pe lâng\ cea de absol vi -re a liceului, a universit\]ii, a mastera tului.Ba, unii nici nu vor s\ duc\ la ca p\t o a ta -re munc\ de cerce tare [tiin]ifi c\. Au ne vo -ie doar de cer tificarea c\ sunt doc tor<strong>an</strong>zi.Certificat care le asi gu r\ unele facilit\]i: ozi liber\ pe s\pt\mân\, la [coa l\, pentrustudiu, sau pur [i simplu pentru a se pre -zenta oriunde cu un CV în care se semneaz\Drd., f\când astfel o bun\ impresieîn mediile în care se învârt. A[a c\, nu pu -]ine teze de doctorat arat\ ca ni[te lu cr\ride licen]\ ceva mai evoluate. Cui îi folo -se[te asta?! }\rii, cu sigur<strong>an</strong>]\, care în statisticileinterna]ionale arat\ c\ are un pro -cent foarte ridicat de doctori în [tiin]e. {i,cu asta ce-am f\cut?, vorba cupletului luiConst<strong>an</strong>tin T\nase de la C\r\bu[... Totprocesul educa]ional e cam otova [i a[ -teapt\ o Lege a înv\]\mântului care se totpritoce[te [i nu mai ajunge s\ fie validat\prin forurile legislative. O fi bun\, o fi rea,Dumnezeu [tie. În orice caz, ne va ar\tac\ suntem în plin proces de modernizare.Ceea ce nu e deloc r\u. Numai c\, am dince în ce mai mult convingerea c\ ar trebuis-o lu\m bini[or de la cap\t, cu toat\ r\b -da rea [i metoda necear\ form\rii unor ti -neri capabili a tr\i într-un viitor ce nu searat\ deloc idilic. Dar, oare, vom fi capabilia recunoa[te c\ e cazul s\ zicem: punct[i de la cap\t?!...Const<strong>an</strong>tin CUBLE{AN32Însemn\ri ie[ene


Nevoia de modeleA vorbi despre modelele oferite de c\ -tre universitate reprezint\ un lucru esen -]ial pentru înv\]\mântul superior româ -nesc. Aceasta deoarece prezen]a mode -lelor î[i poate pune amprenta pe activita -tea unor genera]ii întregi. Alc\tuit dintr-unmaestru spiritual [i unul sau mai mul]i discipoli,modelul renascentist [i-a dovediteficien]a de-a lungul timpului [i cred c\ r\ -mâne actual. {coala româneasc\ a dat nu -meroase modele pe parcursul <strong>an</strong>ilor. TituMaiorescu, G. C\linescu, Tudor Vi<strong>an</strong>u, Mir -cea Eliade, Nae Ionescu au fost nu numaini[te personalit\]i culturale de excep]ie, ci[i ni[te dasc\li de prim r<strong>an</strong>g. Desigur, listaeste mult mai lung\ [i vizeaz\toate do me niile de activitate.A[ putea spune c\ fie care e po -c\ [i-a avut mae[trii spiritualide excep]ie, oameni care aumarcat puternic un timp [i ca -re [i-au pus puternic ampren -ta asupra forma]iei spirituale atinerilor din vremea respectiv\.Personalit\]ile pu ternice, mariioameni de cultur\ au reu[it s\creeze [coal\, s\ influen]ezege nera]ii întregi.Problema este îns\ în ce m\ -sur\ tinerii de azi accept\ mode -lele. Conflictul dintre genera]iiac]ioneaz\ [i el, cei care vindin urm\ a[teptând, de multeori, cu ner\b da re s\ scape de„dinozaurii” care se g\sesc încalea impunerii lor. Exist\ numero[iti neri care, pornind dela arog<strong>an</strong>]a specific\ vârstei,refuz\ modelele, devenind propriiilor mae[tri. O asemeneaatitudine r\mâne îns\ risc<strong>an</strong>t\,ducând la redescoperirea u norÎnsemn\ri ie[eneAndrei Budaev:lucruri [tiute demult. În ceea ce prive[ telumea universit\]ii, rela]ia dintre un ma -estru spiritual [i unul sau mai mul]i disci -poli poate func]iona foarte bine în cazule labor\rii lucr\rilor de licen]\, a diser ta ]ii -lor de masterat [i, mai ales, în cazul redac -t\rii tezelor de doctorat. Munca depus\ peparcursul mai multor <strong>an</strong>i sub îndrumareaunui mentor spiritual î[i face v\zute efec -te le. Doctoratul este un proces lung [i a -nevoios, care te poate schimba radical. Teini]iaz\ serios în activitatea de cercetare [iduce la formarea unei riguroase disciplinea muncii. Iar rezultatele sunt, de cele maimulte ori, pe m\sur\. Aceasta pentru c\la doctorat n u intr\ oricine, ci numai oamenidornici de cercetare. Dac\ lucrurilenu se întâmpl\ întotdeauna a[a, este doarvina conduc\torului [tiin]ific, care nu a [ti -ut s\ fac\ o selec]ie optim\. Nevoia de mo -dele universitare o v\d îndeosebi aici, lavârf, în elaborarea unor lucr\ri de excep -]ie. Coordonând un timp mai îndelungatactivitatea unor tineri, universitarul se poa -te tr<strong>an</strong>sforma într-un veritabil model de ur -mat. Import<strong>an</strong>t e ca acest model s\ func -]ioneze [i dup\ ce tân\rul a p\r\sit b\ncileuniversit\]ii, impunându-se, la rândul lui,drept model de urmat pentru elevii din în -v\]\mântul preuniversitar sau chiar cel u -ni versitar.În ce m\sur\ dasc\lul de azi mai poatedeveni [i un model social, nu numai unulintelectual, este o alt\ problem\. Condi]iauniversitarului de azi a devenit destul de pre -car\. T\ierea radical\ a salariilor a zdrun -Rusia `nchis\nodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>33


nodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>34cinat în mod serios o întreag\ categorie so -cial\, iar efectele acestei desconsider\ri o -ficializate a înv\]\mântului poate afectape termen lung sistemul. Desigur,ajunge s\ te întrebi, înmod firesc, dac\ un om caretr\ie[te la limita subzisten]eimai poa te fi sau nu un model?V\zându-[i existen ]a periclita -t\, tot mai mul]i dasc\li p\r\ -sesc înv\]\mântul. Fenome nulpoate fi identificat la toate ni -velele [i sunt [<strong>an</strong>se ca acest e -xod involuntar s\ ia forme totmai acute în viitorul apro piat.Afirma]ia este valabil\ [i pentruuniversitari, iar golul l\ sateste greu de umplut. Pentru c\pleac\, de regu l\, cei mai buni.Ciudat e c\ nimeni nu î[i puneproble ma de cât timp [i de câ -t\ mun c\ este ne voie ca s\ de -vii pro fesor universitar. Contea -z\ mai mult t\ierile, e cono mi -ile f\cu te, c\ doar pen tru a for -ma tini chi gii [i cofetari – indiscutabil,meserii utile [i onorabile– nu e ne vo ie de în v\]\ -mânt superior. {i apoi un des\ te duci dup\ ce, timp decâ teva dece nii, ai devorat maimulte bibli oteci [i te-ai dedicatunei a numite pro fesii? Adic\ai ascultat de propria ta voca -]ie? Din p\cate, toate sectoa -re le cul turii se dovedesc fali -mentare, deci r\ul din educa -]ie nu poate fi schimbat decâtcu un r\u [i mai mare p\r\ -sind sistemul [i optând pentruun alt sector al culturii. Maipoate fi un om prost pl\tit, dispre]uitde c\ tre oficialit\]i, unmodel? Dup\ cum spu neam <strong>an</strong>terior, unmo del spiritual da, dar nu [i un model social.Mai degrab\ un <strong>an</strong>timodel. O întru -chipare a e[ecului, chiar da c\ este vorbade o profesie care pretinde vo ca]ie. DinAndrei Budaev:p\cate, imaginea „b\trânului dasc\l” din li -rica eminesci<strong>an</strong>\ nu [i-a pierdut actualita -tea. În ultimii <strong>an</strong>i, am fost me reu uimit c\Somnul ra]iunii na[te mon[trine mai vin la admitere absol ven]i de li ceu,având în ve de re salariile de mizerie ca re îia[teapt\ pes te câ]iva <strong>an</strong>i! Desigur, suntoameni care a leg o profesie, se las\ con -du[i de o voca ]ie [i se gândesc destul depu]in la ce va urma dup\ finali za rea studiilor.Situa]ia absolven]ilor este jen<strong>an</strong> t\. Amvorbit recent cu tinerii colegi care s-au înscrisla gradele didactice [i ca -re se plâng cumplit. Tot maimul]i se pre g\tesc s\ ple ce,dar nu prea au unde. Se simtumili]i de c\tre un sistem pecare l-au slujit cu devotament. Înacest context, mai putem vorbide mo de le în înv\]\mânt? Poa -te doar dac\ le c\ut\m în trecut.Dac\ lucrurile nu se vorschimba urgent, asupra [coliiromâne[ti va pluti tot mai accentuatspectrul dezastrului. {inu din cauza dasc\ lilor, carecontinu\ s\ î[i fac\ datoria. Cidin cauza acelora care, ne gândimport<strong>an</strong> ]a [colii, vor s\ netr<strong>an</strong>sforme într-o na]ie de ti ni -chigii [i buc\tari. Din neferici -re, societatea româneasc\ deazi ofer\ suficien te exemple deoameni care au reu[it în via ]\ f\ -r\ prea mult\ [coal\. Mai graveste îns\ c\ num\rul celor ca -re e[ueaz\ dup\ o existen]\petrecut\ în bibliotec\ este totmai mare. Dac\ merit\, totu[i,efortul? R\mâne la latitudineafiec\ruia s\ î[i alea g\ modelulde urmat în via]\.Au trecut câ]iva <strong>an</strong>i de cândînv\]\ mân tul românesc a trecutla sistemul Bologna. Prinurmare, pot fi trase o serie deconclu zii [i acestea nu sunt întotdeaunafavorabile. Desigur,odat\ cu intrarea României înUniunea Europe<strong>an</strong>\ [i adera -rea la sistemul Bologna, recu -noa[terea diplomelor în str\i -n\ tate se face mult mai u[or. {i a cestaeste un câ[tig import<strong>an</strong>t. Exist\ îns\ [i numeroasedezav<strong>an</strong>taje. Reducerea stu d iilorcu un <strong>an</strong> se resimte puter nic. În ca zul [tiin-]elor um<strong>an</strong>e, cei trei <strong>an</strong>i se dove desc insu-Însemn\ri ie[ene


ficien]i pentru o serioas\ preg\ tire de ba z\.Diferen]ele fa]\ de cei care f\ ceau pa tru <strong>an</strong>ise arat\ semnificative. Am avut un sistemcare func]iona [i atunci, te întrebi, de ce atrebuit schimbat, prelu ân du-se ni[ te modelestr\ine, ni[te forme f\ r\ fond, ca re nu seaplic\ peste tot nici în Occident? A pa rent,ceea ce se pierde la studiile de li cen]\, se re -cupereaz\ la masterat. Proble ma este îns\c\, dup\ absol vire, tinerii î[i caut\ un loc demunc\. A[a c\, mai mult sau mai pu ]in, stu -diile masterale se tr<strong>an</strong>sform\ în ni[te studiif\cute la f\r\ frec ven ]\. În plus, ele nici numai sunt accesibile multor absolven]i. A -ceasta deoarece num\ rul locuri lor bugetatese reduce drastic. Or, a-]i pl\ti continuareastu diilor dintr-un sa lariu mizer de dasc\l de -but<strong>an</strong>t reprezint\ o imposibilitate.Andrei Budaev:Lucrurile se complic\ [i mai mult în ca -zul doctoratului. Formula <strong>an</strong>terioar\ se de -rula pe parcursul a [ase <strong>an</strong>i. O perioad\rezonabil\, suficient\ pentru redactareatezei. În cazul sistemului Bologna, [coaladoctoral\ dureaz\ doar trei <strong>an</strong>i. E foartepu]in pentru finalizarea unei investiga]iise rioase. Mai ales în cazul unor oameni ca -re au un loc de munc\. În plus, de multe ori,accesul la doctorat este dat de posibilit\]ilefin<strong>an</strong>ciare ale c<strong>an</strong>didatului [i nu de calit\ -]ile acestuia, care, desigur, ar trebui s\ pri -meze. Din p\cate îns\, locurile bugetatesunt pe <strong>an</strong> ce trece tot mai pu]ine.Cu toa te neajunsurile, în fiecare <strong>an</strong>, sesus]in numeroase lucr\ri de excep]ie. Investiga]iifundamentale pen tru domeniul a -bordat. Fire[te, nu toate te zele se ridic\ laasemenea cote valorice. Nu sunt îns\ deacord cu cei care denigrea z\ institu]ia doctoratului.Am coordonat destul de multe te -ze [i am fost membru în numeroase comi -sii de doctorat. {tiu cum [i cât se lucreaz\[i care sunt rezultatele muncii. Din p\cate,a sc\zut [i prestigiul doctoratului dup\ [ter -gerea acelui spor infim, dar import<strong>an</strong>t [istimulativ pentru cei cu venituri modeste.E [i asta o dovad\ a prestigiului de care sebucur\ înv\]\ mân tul în societatea româ -neasc\ de azi. Vom vedea ceea ce va ur -ma. Oricum, r\ul cel mare în înv\]\mîntulromânesc de azi este subfin<strong>an</strong>]area cro ni -c\, iar nu sistemul Bo logna.Gheorghe GLODEANUConduc\torul orbnodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>Însemn\ri ie[ene35


nodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>36Modelul reformismului<strong>an</strong>tireform\A vorbi despre modele în [coal\ în -seamn\ s\ împ\rt\[e[ti ideea c\ persona -litatea um<strong>an</strong>\ poate [i trebuie s\ fie mo -delat\. Odat\ stabilit acest lucru, situa]iapare c\ se simplific\. Paideia ateni<strong>an</strong>\ op -ta pentru persuasiunea întru eviden]ierea[i dezvoltarea adev\ratelor calit\]i um<strong>an</strong>e,atât sub raportul înzestr\rii fizice, cât [i pepl<strong>an</strong>ul min]ii [i cel al sufletului. Sportul,[ti in]ele [i artele erau convocate deopotri -v\ la atingerea acestui scop, într-o formu -Andrei Budaev:l\ care tindea c\tre armonizare. Paradig -ma acestui tip de educare a servit dreptfar nu numai <strong>an</strong>tichit\]ii grece[ti, ci [i tuturora celor mi[c\ri de idei [i artistice care[i-au propus drept ]el ceva compatibil cuîmpli nirea individului um<strong>an</strong>. Pentru aceas -ta în s\ era necesar ca timpurile respectives\ si tueze omul în centrul viziunii lor, f\r\a semenea op]iune totul r\mânând guvernatde preocuparea fa]\ de suprafor]elecare gestioneaz\ via]a omului (predestina -re, <strong>an</strong>cilaritate, mântuire într-un orizont ex -terior vie]ii terestre).Cre[tinismul a propus un alt tip de edu -care, pentru care sintagma imitatio Chris -ti devenea obligatorie. Aceasta socotea e -sen]ial\ profilarea virtu]ilor cre[tine (dedi -ca]ia fa]\ de divinitatea trinitar\, iubireaaproapelui, respectul fa]\ de autorit\]i, sal -varea „dincolo”), asociindu-le câteva valoride factur\ stoic\ (resemnarea, umilin]a [iasceza). Aten]ia fa]\ de [tiin]e – deci cu -noa[tere – [i arte (adic\ dezvoltarea sensi -bilit\]ii [i a facult\]ilor imaginative) s-a sub -ordonat astfel în mod firesc ideii de mântuireîn tr<strong>an</strong>scenden]\ [i dispre]ului relativfa]\ de tot ce este lumesc.Disputa istoric\ între cele dou\ mode -le, soldat\ cu compromisuri de diverse gra -de [i niveluri, s-a îmbog\]it în modernita -Simfonia guvernamental\ 122. Solist ZurabovÎnsemn\ri ie[ene


Însemn\ri ie[eneAndrei Budaev:te, odat\ cu procesul de desacralizare a re -prezent\rilor legate de lume [i via]\ [i cuaccentuarea orizontului laic. De la universit\]ileîntemeiate pe principiile liber t\]ii despirit, expresie a eforturi lor so -cie t\]i lor oculte din ilumi nism[i de dup\ a ce ea, pâ n\ la celededicate des cifr\rii se cre telorma gice ale naturii – fundamen -tate de e so te rismele în des cen -den]a lui Hermes Trisme gistos–, spectrul s-a îmbog\]it,m\ rind [i confuzia între op -]iuni. Ultimii ve ni]i, ca urmarea succesului econo mic [i poli -tic la cote f\ r\ pre cedent, s-audovedit a meri ca nii (universi t\ -]ile Extre mului Orient su pra -dezvoltat nef\ când decât s\ du -c\ mai de parte a cest mod dea gândi e du ca]ia), cu un accentpe a bor d\rile pragmatice [idezvol t\ - rile unor noi ramuride studiu (m<strong>an</strong>a gement, marketing[.a.)Astfel de modele cu valoa -re universal\ r\mân îns\ totmai departe de înv\]\mântulromânesc actual, în pofida diverselortipuri de educa]ie.Principiul aplicat în a ceste zile– l-a[ numi, provizoriu, al re -for mismului <strong>an</strong>tireform\ – estecel al „ciu gulirii” din diversedirec]ii, în mod dizar mo nic,cu inten]ia: 1. de a subordonaedu ca ]ia tendin]elor <strong>an</strong>arhice,dar voluntarist sus ]inute, aleguvern<strong>an</strong>]ilor (deci politicii); 2.înghe]\rii [i diminu\rii re -urselor uma ne [i logistice, sub imperiullozincii „relei gestio n\ri” (o fars\ politici<strong>an</strong>ist\);3. ax\rii simulate a educa]iei înjurul discipo lului (elev, student), de parc\<strong>an</strong>terior [coa la e ra f\ cut\ ca s\ creeze alibiurisalariz\rii <strong>an</strong>ga ja ]ilor din domeniu;4. reducerii masive a orelor de studiu [i adisciplinelor „ne pro fitabile” (sub raport pecuniar),în fapt în a cord cu politica tr<strong>an</strong>s na -]ionalelor [i a poli ti cienilor locului de aarunca pe pia]a mun cii oameni nu tocmainepreg\ti]i (n-ar face fa]\ exigen]elor ereiinformaticii), dar nici prea educa]i (spre <strong>an</strong>u î[i afirma inde penden]a de spirit [i a nudescifra în profunzime dificult\]ile cu carese confrunt\ societatea); nu în ultimul rând,pentru a co borî costurile educ\rii.Criptoidea]ia reformismului <strong>an</strong>tirefor -m\ datoreaz\ mult unor mini[tri de resortabsolut remarcabili prin precaritatea [i incoeren]aideilor puse la baza programuluilor: Mihail H\rd\u [i D<strong>an</strong>iel P. Funeriu.Având o continuitate ce provine din subordonareaf\r\ crâcnet a celor doi fa]\ deimperativele formulate de Par -ti dul Democrat-Liberal, cel ca -re i-a propus [i numit în func -]ie, aceasta are „meritul” isto -ric de a înl\tura ultimele focarede perform<strong>an</strong>]\ a înv\]\mântu -lui tradi]ional românesc, insti -tu ind, în schimb, arbitrariul.Declara]ia premierului EmilBoc la deschiderea noului <strong>an</strong>[colar mai repede cu dou\ ziledecât în restul istoriei noastremoderne (semn c\ <strong>an</strong>ul acestacopiii vor fi mai minto[i cu...dou\ zile) spune, printre altele,c\ „într-o societate amenin]at\de disolu]ia modelelor [i de bul -versarea sistemelor de valori,prin promovarea tot mai des afalselor modele [i pseudo-valori,este necesar\ construc]ia soli -d\ a unui sistem educa]ionalcare s\ îi permit\ copilului s\î[i dezvolte abilit\]i de via]\ [is\ î[i conso lideze competen]efundamentale, iar [coa la esteaceea care trebuie s\ formeze[i s\ consolideze competen]e,nu s\ ofere, «ca odinioar\»,doar informa]ie [tiin]ific\”. Eun fel de a spune c\ peste a bi -lit\]ile r\ma se la nivelul de ba -z\, fundamental, [i consoli dareacompeten]elor deja achizi -]io nate, nu mai trebuie sperat\[i infor ma ]ie [ti in]i fi c\. Mai a -bili la baz\, dar conso lida]i, altminteri, ignor<strong>an</strong>]iide mâine vor a credi ta noul modelal educa]iei româ ne[ti, invalidând preten -]iile de odinioar\ ale [co lii, care î]i cereas\ [tii.Doi sect<strong>an</strong>]iOvidiu PECICANnodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>37


nodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>38România, pe tobog<strong>an</strong>?– Câteva ipoteze –Într-o ]ar\ frivol\ [i locvace, incapabil\de a vrea consens (precum,neîndoielnic, este România) o dezbaterecare se vrea serioas\ risc\ s\ se împotmoleasc\iute, c\zând în pamflet. Spers\ nu se întâmple o atare isprav\ [i în ca -zul ini]iativei Dvs., punând în discu]ie soar -ta înv\]\mântului / educa]iei [i rolul mo delelorîn spa]iul universitar, supus – [i el –unei degrad\ri accentuate. G\l\gia postde -cembrist\ a între]inut vertijul listei (în termeniilui U. Eco). Ura s-a instalat con for tabilîn comunitatea intelectual\, „iacobinii”împart cu sârg verdicte, e -tichetologia face ravagii. Iar tehnicastigmatiz\rii e în floare. Unii culegponoasele, al]ii (gânditorii „confor-ta bili”, satelitarii momi]i etc.) suntcu foloasele. A[adar, o lume g\l\ gi -oas\ [i va nitoas\, pus\ pe tr\nc\ -neal\, v\dind into le r<strong>an</strong>]\ (tabere,baricade etc.); [i o criz\ prelungit\,adierile externe poten]ând ha osulintern. Încât, contemplând o diplo -ma ]ie în genunchi, ne întreb\m [inoi: Româ nia mai exist\?Star-sistemul intelectual românescpare a dispre]ui tam<strong>an</strong> realita -tea. „Fenomenul B\sescu” (cf. Tra -i<strong>an</strong> Ungure<strong>an</strong>u) a iscat în ghesuial\pe lista adoratorilor. [i, în repli c\, aprovocat b\sescofobia, blamândco trocenizarea penelor vândute. Ov.{imon ca nu ezita s\ observe ([i s\noteze) c\ „e chipa Tism\ne<strong>an</strong>u s-alivrat pre[edintelui”. Adic\ „lideruluiproviden]ial”, nu? „Demobilizat” a -cum, Andrei Ple[u, cândva un a prigprob\sesci<strong>an</strong>, deplânge – cu ochiAndrei Budaev:cli nic – acest „conglomerat de dezam\ -giri”. În fine, „smânt\nimea” României (cf.Paul Goma), trecut\ cu voio[ie prin reci -cl\ri, n\ pârliri ideologice etc., doritoare devizi bilitate (aura mediatic\) ia cu asalt corabiafripturi[tilor; [i confirm\ c\ prefer\ ro -lul de slujitori, nu cel de c\l\uze (ca s\ neamintim de avertismentul lui Julien Benda,în 1927!). Opinioni[tii, mul]i cât\ frunz\ [iiarb\, î[i dau cu p\rerea; deh, pia]a li be r\a opiniilor îi vrea! Asist\m la un fenomenpe care pshihosociologii l-au identificat demulti[or:e vorba de iradierea prestigiului,cei în cauz\ atacând dezinvolt teme din a -fa ra ariei de competen]\.Iat\, a[adar, fugitiv creionat, de corul încare min]ile alese ale na]iunii („idolii forului”,nu?) pun um\rul, ca intelectuali pu -blici, prin <strong>an</strong>gajament civic, la consoli da reademocra]iei (vai, fragil\, populat\ cu mercenari[i fri sonat\ partiz<strong>an</strong>, uitând de inte -resul na]ional). Iar strategia educa ]io nal\,cea care ar trebui s\ fie în prim-pl<strong>an</strong> supor -t\ aceste presiuni. Dar avem o strategie?Din p\cate, oportunismul cras ([i gras),demagogia sfor\itoare, delirul retoric [igâlceava între]in circul mediatic; [i par a ca -u]iona un faliment. S\ fie vorba de naivi -tate civic\? Nici vorb\, slugarnici, pr\d\ torii[i profitorii [i-au dat mâna, devenind„colegi de for”; sau, cum ar spune Bogd<strong>an</strong>Duca, sunt „tipi pragmatici care profit\ deun context”, vânând cariere politice. Glo-Cei din Dnepropetrovsk – celor din PetersburgÎnsemn\ri ie[ene


ificând f\r\ s\ oboseasc\ liderul or<strong>an</strong>j,l\ udat pentru virilitate (zicea un guru b\[ti -na[), pentru reformism [i populism. A -ceast\ adeziune la un model îmbr\]i[eaz\spectaculosul isteric; [i cum vapore<strong>an</strong>ulnostru e un tip conflictual, unda s-apropagat [i societatea româ neas c\e r\v\[it\. Grav ni se pare c\ nu suntauzi]i intelectualii speciali za]i; [ic\ civili za]ia dialogului e în sufe rin -]\, l\]ind indiferentismul. U nii, be -ne ficiind de supraexpunere media -tic\, fascina]i de libidoul puterii î[iimpun „nara]iunile hegemonice”.Al]ii, în pofi da calific\rii intelectua -le, nu sunt a uzi]i. Acele grupuri f\r\voce (voi celles) ar trebui s\ fie par -teneri de spa]iu public, vestejind a -matorismul (p\gubos [i zgomotos).Elitele au to-proclamate, grupurilede prestigiu / de presiune fac legea[i pa raziteaz\ dialogul real. Ade v\ -rat, nu asist\m la un singur discurs,ta berele, regretabil, s-au radicalizat.[i tocmai „clasa de mijloc a spiritului”e redu - s\ la t\cere sau se refugiaz\în „turnul de filde[”. Astfel depolariz\ri, reamintim, nu înseamn\[i coagul\ri doctrinare ci presu punabile î<strong>nr</strong>egiment\ri, sus]inere ne -con di ]ionat\, f<strong>an</strong>atism orb, în nu -me le unor încreng\turi de interese.Or, „c<strong>an</strong>ali[tii” (osa nali[ti au ba) sunt,finalmente, purt\torii u nor mesajepolitice, în pofida deghiza mentelor.[i ori ce comunicare, avertiza AlexMucchi elli, e o încercare de a influ -en]a. In fluen ]a rea, [tim, este consubst<strong>an</strong> ]ia -l\ co mu ni c\rii, ori ce discurs fiind o „marf\”.Asaltat\ de crize, biata ]ar\ nu propu -ne semne încurajatoare pentru viitorul a -propiat. În absen]a rel<strong>an</strong>s\rii economicepromisul „<strong>an</strong> de austeritate” se va prelun -gi, jecm\neala prin impozitare nebuloas\,insecuritatea economic\ [i public\ trezescîngrijorare [i disperare. Recenta rem<strong>an</strong>ie -re (o întremare PDL-ist\ prin care partidulde guvern\mânt a cump\rat doar „pu]inÎnsemn\ri ie[enetimp”, zicea profesorul Tom Gallagher) nu<strong>an</strong>gajeaz\ responsabil m<strong>an</strong>agementul decriz\. Iar p\rintescul îndemn b\sesci<strong>an</strong> („s\avem grij\ fiecare de noi”) nu în seam n\,oare, o declarat\ retragere a statului, totAndrei Budaev:~n spatele lui e Moscovamai neputincios? [i nu ne arunc\ în plin„darwinism cultural” (ca s\ r\mânem strictîn aceast\ zon\), croind doar strategii individualede supravie]uire, alegând pâ n\la urm\ exodul ca solu]ie salvatoare?A[a c\ înv\]\mântul românesc, pliat –inevitabil – [irul de abera]ii administrativecare ne sufoc\, aflat în c\dere liber\, cepoa te oferi? Degradarea lui (la toate ni ve -lurile) continu\, fabricile de diplome î[i fac„datoria” patriotic\, birocratizarea înflo -re[te. {i calitatea s-a pr\bu[it vertiginos!Paradisul UE ni se promite, dar nicio universitateromâneasc\ nu intr\ între pri me -le 500! O lege (dubioas\) a educa]iei e blo -cat\; ea, ne asigur\ ministrul D<strong>an</strong>iel Fune -riu, ar lovi în „interesele nelegiti me”din în v\]\mântul românesc. Urmândca înv\]\ mântul superior s\fie „cur\]at” (m\ tem c\ de-a dev\ -ratelea!) [i atunci ce sper<strong>an</strong>]e s\mai mijeasc\ [i ce modele s\ culti -v\m într-o societate bezme ti c\, sub -jugat\ de divertismentul me diatic,într-o ]ar\ vulne ra bil\, care nu con -teaz\? O societate slab educat\, iu -bind stilul b\[c\lios, voluptatea ma -cul\rii, risipind (prin grija guver n<strong>an</strong> -]i lor) fonduri, incapabil\ în acestvârtej reformist s\ finali zeze ceva.Fiindc\, pân\ la urm\, istoria dece -niilor postcomuniste este, de fapt, oistorie jalnic\ a refor me lor e[u ate,cu derut<strong>an</strong>te oscila]ii, tr\ind sub sem -nul improviza]iei. {i care cunoa[te,pe fun dalul refluxului euforiei, in -fla ]ia mediocri t\]ilor exploatând ne -milos trambulina po li tic\, în dispre]sfid\tor pentru le ge, nor m\,ordine, cu elite în ne curmat\ gâlcea -v\, pierzând pân\ [i nevoia de senssau încrederea în proiect; sau chiarcon di]ia de ]ar\ normal\, fie ea [ide o euro peni tate „aproximativ\”,cum ar fi zis Adri<strong>an</strong> Ma rino. Departede a fi o ]ar\ de succes, Ro mâ -nia cunoa[te o involu]ie de mocra -tic\ devenind – cum dovede[te a -nalistul Vasile Sebasti<strong>an</strong> Dâncu într-un re -cent volum ivit la RAO – o ]ar\ „de unic\folosin]\”.Tr\ im în zodia incertitudinii – iat\ trista[i singura noastr\ certitudine. {i navig\mf\r\ bu sol\, a[teptând pomeni europene.Lip sa de viziune [i de proiect îm piedic\spe ra ta decolare, scufundându-ne într-onep\sare general\.Adri<strong>an</strong> Dinu RACHIERUnodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>39


nodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>40Scene din via]a universitar\Trei `ntâmpl\ri cu tâlcI.„Pelerini” academiciDe-a lungul <strong>an</strong>ilor nou\zeci, Universitate<strong>an</strong>oastr\ înc\ mai org<strong>an</strong>iza examene<strong>an</strong>uale de admitere. Studen]imea î[i tr\iaultimele momente istorice în postur\ declas\ elitist\, riguros selectat\ intelectual. Peatunci, la Litere, ne permiteam chiar luxulunui test eliminator, de „aptitudini” cum arveni. Cu o s\pt\mîn\ înainte de admitereapropriu-zis\, c<strong>an</strong>dida]ii se prezentau în fa]aunei comisii profesorale [i sus]ineau un e -xamen oral de cuno[tin]e elementare, delimb\ matern\ sau str\in\, dup\ caz. O bu -n\ parte ie[eau din concurs chiar în aceafa z\ preliminar\. (De aceea, ulterior, dup\testele scrise, se poate spune c\ aveam, înnoua genera]ie studioas\, la crème de lacrème, vorba fr<strong>an</strong>cezilor). La un astfel despeaking preliminar, unde examinam împreun\cu o coleg\, s-a întâmplat un lucrucumva neobi[nuit. Un p\rinte a intrat discret,în timpul colocviului, [i m-a întrebat,cu o <strong>an</strong>umit\ jen\, dac\ poate „face pu]inzgomot”, pentru a deschide [i u[a a doua (fi -xat\) a amfiteatrului, din nevoie de mai multspa]iu la intrarea urm\torului admit<strong>an</strong>t. Si -gur, i-am r\spuns imediat, b\nuind deja unadintre numeroasele discrimin\ri ale socie -t\ ]ii române[ti, unde lucrurile sînt construite,proiectate, gândite [i destinate doar oa -menilor a[a-zicând normali, s\n\to[i, tineri,optimi[ti [i, eventual, deosebit de frumo[i.Peste câteva minute, a intrat în sal\ o tâ -n\r\ în c\ru], cu un zâmbet absolut ferme -c\tor pe fa]\ [i o lumin\ în priviri, ce tr\d<strong>an</strong>u numai o generozitate funciar\, dar [i oîn]elepciune profund\, superioar\ indivizi -lor de vârsta sa. R\spunsurile c<strong>an</strong>didatei aufost remarcabile, iar engleza pe care a folo -sit-o ar fi putut l\sa mu]i nenum\ra]i profesori(<strong>an</strong>gli[ti) contempor<strong>an</strong>i. Admiterea eila Facultate a constituit, desigur, o simpl\for malitate. Întâmplarea a f\cut ca, în <strong>an</strong>iiurm\tori, tân\ra s\-mi fie student\ la diver -se cursuri [i seminarii. Îmi amintesc [i as -t\zi, cu uimire, excep]ionala sa preg\tire a -cademic\ [i formidabilul devotament [colarde care d\dea dovad\. Nu lipsea niciodat\ dela ore, nici m\car atunci când ele se des f\ -[u rau seara, pân\ la opt, în condi]ii de ger teribilsau în cl\diri greu accesibile. Frec vent,datorit\ în]epenirii balamalelor <strong>an</strong>cestraleale u[ilor amfiteatrelor, tat\l studentei erao bligat s\-[i lase fiica jos, pe ciment, timp decâteva secunde, pân\ aducea c\ru ]ul pliatîn sala de curs, potrivindu-l cât mai bine pen -tru audiere, [i abia apoi o tr<strong>an</strong>spor ta [i pe ea.Zâmbetul frumos al fetei nu dis p\rea îns\nici pentru o clip\. P\rea venit\ dintr-o lu -me mai bun\ ca noastr\, unde spi rituali ta -tea reu[ise demult s\ câ[tige r\zboiul secu -lar împotriva imundului univers material.Acele vremuri idilice ale educa]iei acade -mice s-au stins treptat. Ast\zi, Universitateaa încetat s\ fie – în mare m\sur\ – o cita -de l\ a inteligen]elor. Cum ar mai putea fideci una a caracterelor? „Politica” moral\ [iemo]ional\ a studen]ilor actuali s-a schimbatcu o sut\ optzeci de grade. A ap\rut, mainou, „[<strong>an</strong>tajul caritabil”. Tineri robu[ti [i (camprea) plini de via]\ tot <strong>an</strong>ul dezvolt\ subit,în preajma sesiunii de examene, h<strong>an</strong>dicapurisevere sau inimaginabile morbidit\]i.Ca profesor, e[ti aten]ionat, pe diverse c\i,c\ urmeaz\ s\ ai de-a face, pe la vreun test,cu „am\râtul” ori „am\râta”, de la „<strong>II</strong> B” sau„<strong>II</strong>I A”, cu „bietul b\iat” ori „biata fat\”, dela „I A” sau „I B”, care, bineîn]eles, „nu aupu tut veni” tot semestrul la [coal\, datorit\„cumplitei” ori „tragicei” maladii de caresufer\, iar acum, debili [i defaza]i, a[teapt\clemen]\ la lucrare, fiind „cam slab preg\ -ti]i”. Mi s-a spus verde în fa]\ c\ „ar\t cruzi -me” fa]\ de un tân\r rocker, de la „studii a -meric<strong>an</strong>e”, întrucât neglijez const<strong>an</strong>t faptulc\ a fost „sc\pat în cap când era mic” [i, caatare, sufer\, la maturitate, de „iremediabilesechele psihice” (insul respectiv apare la toa -te rest<strong>an</strong>]ele de peste <strong>an</strong> [i, invariabil, lasfâr [it, îmi pred\ foaia de examen completgoal\!). M-au aten]ionat diver[i binevoitoric\ îl „pic”, într-un mod necru]\tor, pe „bâlbâitul”de la „I A”, dovedindu-m\ total lipsitde compasiune (culmea, pe acesta nici m\ -car nu-l cunosc!). Tot a[a, m-am tr\dat a fi„nemilostiv”, în ultimul deceniu, cu mai mul]istuden]i lovi]i de soart\, unii „netr<strong>an</strong>sportabili”(la examen oare, întreb [i eu ca omulsimplu?), al]ii „terminali” (la ce le mai trebu -ie examen, întreb [i eu ca omul r\u?), al]iide-a dreptul „comato[i” (ce fel de examenvor s\ dea, scris sau oral, întreb [i eu ca o -mul f\r\ exerci]iul carit\]ii?). Mi-am pierdut,se vede cu ochiul liber, voca]ia îndur\rii pen -tru aproapele, s\dit\ în noi to]i, nu-i a[a,înc\ din momentul crea]iei.Universitatea a devenit, în mintea multora,fie o „întreprindere de prest\ri servi cii”,fie o „societate caritabil\”. Cei care o v\d îna doua ipostaz\ sunt, se pare, mai numero[i[i, oricum, mai cu „vân\ emo ]io na l\”. Num-a[ mira ca, peste <strong>an</strong>i, Alma Ma ter (iat\,[i numele e predestinat!) s\ sim bolizeze, dinpunct de vedere mentalitar, tradi]ionalelelocuri sfinte din pelerinajele medievale. Laintrare, încolona]i teratolo gic, o mul]ime de(fal[i) ciungi, [chiopi, pa ralitici, orbi, chiori,mu]i, surzi, bâlbâi]i [i tremurici va murmuraatunci, cu un singur glas, ca într-o inc<strong>an</strong>ta]ie[am<strong>an</strong>ic\: „D\-[ mie o diplom\! D\-[ mieo diplom\! D\-[ mie o diplom\!”.<strong>II</strong>. „Prins\” academic\Coboram, la un moment dat, sc\rile la -terale ale Universit\]ii (cele care duc în parcareade la fosta Libr\rie). Când ajung pe laÎnsemn\ri ie[ene


etajul I, aud un vuiet teribil dinspre coridoruldin dreapta, vuiet pigmentat de chi]c\ieli [iicnete inf<strong>an</strong>tile. Vacarmul are ceva n\valnic,se afl\ într-un crescendo amenin]\tor. M\o presc în capul sc\rilor, tulburat. E ora unsprezecetreizeci, moment de maxim\ acti -vitate academic\, în care, în majoritatea am -fiteatrelor din zon\, ar trebui s\ fie cursuri.Întorc alarmat privirea [i observ un grup defete fug\rindu-se zgomotos [i defa zat. Overitabil\ „cavalcad\ în(spre) iad”, a[ fi spus,cu vorba unui celebru prozator, da c\ str<strong>an</strong>iadeplasare în for]\ nu ar fi fost alt ceva decâtun joc benign (râsetele isterice ale împricinatelor[i fericirea extatic\ de pe figurile lorindicau, neechivoc, aceast\ ipo tez\). Brusc,lidera grupului (sau, în sfâr[it, tânara „fug\ -rit\”) face un pas gre[it [i alu ne c\ violent,chiar în clipa în care se preg\ tea s\ virezec\tre sc\ri. Cade r\u (complet „nesportiv”)[i d\ cu capul de ciment, f\când întreaga incint\s\ rezoneze la ecoul unui sunet am plu,de turbin\ goal\ (nu e nici o ironie, a[a s-aauzit, parole d’honneur!). Amu]im cu to]ii,[i eu [i, cum s\ le numesc, „fug\ritoarele”.Andrei Budaev:Dup\ dou\-trei secunde de [oc [i confuzie,victima se ridic\ în fund, î[i pune mâ -na pe cap [i începe s\ urle, cu lacrimile ]â[ -nindu-i din ochi: „Aulio-ulio-ulio, aulio-ulioulio,aulio-ulio-ulio, fatî! Ci m\ doari! Curgi,fatî, sângi?”. Interoga]ia ultim\ este înso]it\de gestul sp\imos-delicat de întindere a capuluic\tre prietenele îngrozite. Se strângtoate în jurul accidentatei [i încep s\ o ca -ute, cu fric\, în p\r. „Nu, fatî-tu, ie[ti bini!Sal tî-n sus, fatî-h\i, cî n-ai ninic!”, zice unadintre ele conving\tor. „Fug\rita” nu maiplânge, revine în pozi]ia vertical\ a lui ho -mo sapiens, se freac\ pu]in la baza occipi -talului [i, surâzând n\tâng, strig\ spre grup:„Cini-ajungi ultima la viceu îi proastî.” Iz -buc ne[te un râs general nebunesc. Vacarmulse reia la fel de tumultos, iar trop\itulse readapteaz\ la ritmul dement de mai devreme.R\mân un timp blocat, a[teptând caviitura s\ se sting\ undeva, în dep\rtare, pecoridoarele, când paralele, când perpendicu -lare, ale Universit\]ii, apoi cobor, confuz [iame]it, în parcare. În cap îmi sun\ sacadatun cântecel ciudat, asem\n\tor cu simpto -Putin [i Medvedevmele delirului spont<strong>an</strong>: „Noi suntem ciupercu]e,/Frumoase[i dr\gu]e./Dup\ ploa -ie noi ie[im/{i lumea-nveselim.”Mi-au trebuit minute bune de intros pec -]ie [i (auto)psih<strong>an</strong>aliz\, pentru a reu[i s\ localizezbucluca[a melodie [i, mai ales, du biosulasocia]ionism prin care ajunsese s\-micânte în cap, tocmai atunci, cu atâta claritate.E vorba despre un cântecel înv\]at, cuaproximativ treizeci [i cinci de <strong>an</strong>i în urm\,în grupa mare de gr\dini]\, pentru Serba -rea de Cr\ciun (la vremea respectiv\, „Serbareade Iarn\”). Îl repetasem într-atât cuadmirabila noastr\ educatoare (c\reia îi p\s -trez, [i azi, o amintire deosebit de frumoa -s\), doamna Cr\escu, încât, iat\, el mi s-afi xat definitiv undeva, pe palierele subliminaleale psihicului, ie[ind, ca untdelemnulla suprafa]a apei, în clipe de restri[te. M-amrev\zut, mic [i speriat, „îmbr\cat” în ciuper -cu]\, d<strong>an</strong>sând, al\turi de colegi, pe scenaAteneului t\t\r\[e<strong>an</strong>, acolo unde ne ]i neam,de regul\, serb\rile pre[colare. De ce, a cum,aceste imagini pe fond muzical, v\ ve]i întreba,a[a cum, de altfel, m-am întrebat [i eu,deîndat\ ce am ajuns la aer, [i mi-am re ve -nit, u[or-u[or, din nebuloasa spectacoluluide pe sc\ri? Explica]ia nu poate fi decât unasingur\ [i ea constituie, volens-nolens, centrulde greutate al revela]iei prilejuite de întâlnireacu grupul studentelor „alerg\toare”.Ca efect al scurtului exerci]iu mnemo -tehnic, mi-am dat seama c\, la vârsta „ciupercu]elor”(cinci-[ase <strong>an</strong>i), aveam [i noi unjoc similar, în pauzele de repeti]ie. Este dreptc\ nu foloseam cuvântul „veceu” (ori, m\rog, „viceu”), ci eufemismul „cabin\”, la recom<strong>an</strong>dareadoamnei educatoare, dar, înesen]\, psihologia de desf\[urare r\mâneaaceea[i. Se apuca unul s\ ]ipe, deodat\, caun apucat – „Cine ajunge ultimu’ la cabin\-iprooost!” – [i n\v\leam cu to]ii, reptili<strong>an</strong>,spre mica toalet\ (de câ]iva metri p\tra]i),aidoma unei hoarde de t\tari. [ocul întâm -pl\rii recente (de la Universitate), împreun\cu nostalgia trecutului îndep\rtat (din Gr\ -dini]\), m-au dus invariabil c\tre (re)valida -rea unei teorii mai vechi, expuse de minenodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>Însemn\ri ie[ene41


nodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>42[i cu alte ocazii. Asist\m, în interiorul siste -mului educa]ional actual, la instaurarea unuiretard emo]ional îngrijor\tor. Nu a retarduluiintelectual, repet, ci a unuia „sufletesc”,„emo]ional”. Înv\]\mântul nostru [i-a pierdutcomponenta formatoare, civlizatoare,subordonându-se unui efort unidirec]ional,de impunere a informa]iei [i de construc]iea sav<strong>an</strong>]ilor. Din p\cate, numai un procentmic din tinerii studio[i ai patriei ajung „sa -v<strong>an</strong>]i”, se-n]elege, restul devenind ni[te ro -bo ]ei cu cip-uri informa]ionale incomplete[i – ce e mai grav – f\r\ valorimorale sau personali tate civic\.Nu m\ mir deloc c\ se joac\„prinsa”, la ora actual\, prin U -niversitatea „bologni zat\”. M\întreb, serios, cât de departe evremea în care voi fi nevoit s\intru în amfiteatrul arhiplin, s\ridic mânile în sl\vi pentru a solicitaaten]ia, s\ dau tonul eleg<strong>an</strong>t(„Do-re-mi-fa-sol-la-si-do”)[i s\ încep, ulterior, s\ dirijez frenetic,în timp ce sutele de vocistuden]e[ti fredoneaz\: „Noi suunteemciupercu]eee/Frumoa -see [i dr\guu]eee ...”.<strong>II</strong>I. „Faun\” academic\O coleg\ de Catedr\ mi-apo vestit recent o întâmplare ve -sel\ din experien]a sa didactic\a ultimilor <strong>an</strong>i. }inea un curs delimb\ englez\ la Facultatea deEduca]ie Fi zic\ [i Sport („[coalade trânt\”, cum, foar te plastic,o nume[te un distins profesor dela Litere) [i, la prima întâlnire custuden]ii, a intrat într-un amfi -teatru imens, ticsit cu o multitudinede centimetri de mas\ mus -cula r\ [i cr<strong>an</strong>ii rase dup\ modapustiurilor tibe t<strong>an</strong>e. La vedereatinerei domni]e „de en gle z\”, ma -sa muscular\ s-a <strong>an</strong>imat subit,emi ]ând icnete [i sughi]uri ce pu -Andrei Budaev:teau trece, la rigoare, drept urale [i ova ]ii.Colega a a vut un moment de inspira]ie astral\,care a salvat-o practic pentru tot restulsemestrului. A ridicat mâinile în sl\vi – precum[efii de stat care salut\ mu]imea în de -lir – [i a strigat din adâncurile fiin]ei, aco -perind isteria furibun d\: „Copii, a]i intrat peu[a principal\ a cl\ dirii atunci când a]i venitîncoa ce?” „Daa!” a r\spuns un cor barito nal,ne -du me rit. „{i a]i v\zut o pl\cu]\ nea gr\,drept unghiular\, lipit\ de zid, în dreap ta?”„Daa!” a zumz\it armata de atle]i, pe culmi -Scrisori c\tre Pre[edintele exci ta]iei nervoase. „Ei bine, acolo scria,cu li tere aurii, frumos rotunjite, în limba ro -mâ n\, Universitatea «Al. I. Cuza». S\ ]ine]imin te! Asta în seamn\ c\ aici ne afl\m laUniversitate. La Universitate, st\m cu min]iîn b\nci [i facem lini[te. La stadion, strig\mUra ori Huo. La Universitate, nu. Deci, U -niver si tate egal ciocu’ mic. Stadion egal cio -cu’ mare. A]i în]eles, pui[ori?” „Îngî”, s-a maiauzit, timid [i vag perceptibil, din mul]i meac\zut\, nea[teptat, într-o t\cere mormântal\.Acest gen de „dialog” profesor-studentnu este singular în zi lele noastre[i nu se a plic\ exclu siv – cum a]ifi poate tenta]i s\ crede]i – fa -cult\]ilor cu profil spor tiv. Corpulstuden]esc al Ro mâ niei a încetatdemult s\ mai fie un grup de e li -t\, demn de respec tul întregii societ\]i,[i s-a tr<strong>an</strong>sformat într-omul]ime eterogen\, preponde -rent degradat\ intelectual, la felca majoritatea compartimentelora[a-zicând „su pra-segmen tale”,ale ]\rii în care tr\ im. Motivelesunt multiple, dar do u\ dep\ -[esc, prin consisten]\, toate ra -]iunile men]ionatei dege ner\ri –pâ n\ la urm\ – cultu ra le. Primulse leag\ de sub-fi n<strong>an</strong> ]a rea cro -ni c\ a înv\]\mîntului post-cea -u[ist, fapt care a dus la nevoiau niversit\]ilor de a elimina tradi -]ionala admitere [i de a acceptaorice individ de pe stra d\, dornics\ intre în tagma studen ]eas-c\ [i apt s\ pl\teasc\ o sum\(tax\) modic\ <strong>an</strong>ual\ în schimbul„serviciului” eliber\rii uneidi plome de licen]\. Al doi lea serefer\ la „ge neralizarea” (nescris\doar!) a studiilor superi -oare în România, prin consti tuirea(in fla]ionist\!) a zeci de uni -versit\]i (particulare [i de stat) înmajoritatea c\tunelor ]\rii. Ni[ -te statistici e uropene con fir mau,de curând, o realitate îngrijo r\ -Însemn\ri ie[ene


Andrei Budaev:toare, pe care, personal, o b\nu iam, de alt -fel, de mult\ vre me. Actualmen te, Româniaare cea mai ma re cifr\ de stu den]i depe continent, în raport, desi gur, cu num\ -rul po pu la]iei. Am devenit, cu alte cuvinte,un neam de intelectuali. Aproa pe c\ numai po]i s\ calci pe strad\ de tea m\ s\ nustrive[ti vreo sinaps\ cu neuroni. Suntem,vorba aia, ni[te bravi c\p[unari li cen]ia]i.În urm\ cu vreo doi-trei <strong>an</strong>i, când s-adiscutat [i, în cele din urm\, adoptat ([i l<strong>an</strong>oi) fi[a de evaluare a cadrului didactic dec\tre student, un profesora pus, într-o [e-din]\ pu blic\, o pro -blem\ de nu<strong>an</strong>]\, lacare eu (sus]in\tor ne -con di ]ionat, dup\ mo -del a me ric<strong>an</strong>, al ideiic\ studentul trebuie s\dea, la rândul s\u, onot\ dasc\lului), m\r -tu ri sesc, nu m\ gândi -sem. „Dom nilor”, aspus el la timpul res -pectiv, „nu m\ opun înnici un fel acestei eva -lu\ri din partea studen -]ilor – e va luare ne ce -sar\ indubitabil –, darm\ îndoiesc sincer c\mul]i dintre actualii meidisci poli au capa cita -tea intelectual\ de aface un asemenea lu -cru.” Observa]ia poa -te p\rea du r\, îns\ ceicu expe rien]a amfitea -trelor contempor<strong>an</strong>e ovor g\si perfect legiti -m\. As t\zi, tr\im în -tr-un spa ]iu academicpopul at cu personajefundamen tal inadec va -te, pentru care intra -rea într-o u ni versitateScoaterea m\[tii (autentic\, bineîn]eles,nu „butic”) ar putea fiasem\nat\, prin exotismul ei, cu d<strong>an</strong>sul u -nui cimp<strong>an</strong> zeu la Carnegie Hall. Îmi zi -cea, de pild\, un a mic cu ore la FEAA –„Economice”, mai pe scurt [i pe în]elesultuturor –, facultatea cu popula]ia studen -]easc\ cea mai nume roas\ de la „Cuza”,c\ are frec vent, în fa]a ochilor, s\li-mamut(comparabile cu ni[te h<strong>an</strong>gare), unde auditoriuleste compus, predomin<strong>an</strong>t, dinperso<strong>an</strong>e f\r\ exerci]iul elementar al petreceriiunui timp oarecare într-un spa -]iu închis. Acestora, câmpia natal\, infini -t\, îmbinat\ maiestuos cu cerul la orizont,le lipse[te precum aerul. Stau cu c\ciulile(ori [epcile) pe cap în timpul cursului, cris -pa]i [i amenin]\tori, iar, atunci când presiunealocului devine insuportabil\, o zbu -ghesc pur [i simplu afar\, în chiar mijloculexpunerii profesorului, ne l\sând r\gazulvreunei explica]ii.Povestirea nu m-a surprins, întrucâtam v\zut cu ochii mei amintita „nepu tin -]\” psi ho-somatic\ a unor studen]i de „tipnou” de a sta (numai!) în Universitate. Va -ra trecut\, am avut un examen interes<strong>an</strong>tcu studen]ii unei sec]ii de la Alma Mater– Studii Europene pe numele ei. Amfiteatruarhi plin, cu toate fizionomiile p\ mân -tului, atmosfer\ irespirabil\. Un tân\r, înmod deosebit, a tr\ gea aten]ia imediat.Era tatuat nevero si mil pe mâini [i pe cea -f\ [i, pe lâng\ cercei [i ]inte înfipte în pie -lea fe]ei, purta un belciug în nas. }epii dincap p\reau ni[te fl\ c\ri primejdioase, dintrecele care ard, toamna, cocenii pe câmp.Omul (care nu venise vreo dat\ la curs) nuputea, realmente, s\ stea în b<strong>an</strong>c\. Amb\nuit, ini]ial, inten]ii necurate, dar, treptat,mi-am dat seama c\ nu avea cum s\fie vorba despre a[a ceva (la urma-urme -lor, [i fi]uicile implic\ un mi nim efort inte -lectual). Individul nu st\pânea, neural [ifi zi ologic vorbind, gestul de a [edea pe unscaun [i a scrie. A cerut s\ ias\ în maimulte rânduri afar\, iar eu i-am permis,intrat fi ind, la rându-mi, în stare de abulie.Într-un fi nal, a predat lucrarea al\turi decei lal]i. E ram convins c\ voi g\si acolo ce -va similar unei fraze memorabile, des co -pe ri te de o al t\ co leg\ de-a mea, la unsimpa tic student (la Te ologie Pastoral\, dedata aceasta), într-un test de limb\ engle -z\: „Nu pot s\ zîc, c\ [tiu umpic engle -z\!”. M-am în[e lat. Sub numele de familie– rotunjit cu stâng\cie de <strong>an</strong>alfabet –, circarulscrisese un singur le xem, greu inteligibil,pe care eu l-am des ci frat, to tu[i,drept „Îngî”!Codrin Liviu CU}ITARUnodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>Însemn\ri ie[ene43


nodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>44Petre Botezatu –o ra]iune lucid\ prins\ `nvâltoarea crea]ieiPetre Botezatu (27 februarie 1911– 1 decembrie 1981) este consem -nat în tratatele de istorie a lo giciica fiind unul dintre cei mai originali logicienipostbelici, eviden]iindu-se mai ales e -laborarea unei logici naturale, operatorii,constructive [i tr<strong>an</strong>zitive, [i formulareacelor zece <strong>an</strong>tinomii ale axiomatiz\rii [iformaliz\rii, la care mai putem ad\uga do -u\ <strong>an</strong>tinomii ale înv\]\rii.Petre Botezatu a înce put s\ pre dea logi -ca, la Universitatea „Ale x<strong>an</strong> dru Io<strong>an</strong> Cuza”din Ia[i, din iarna lui 1958, dup\ ce, la 1 oc -tombrie 1957, s-a reluat înv\ ]\ mân tul filo -sofic aici. Cu acest pri lej di dactic [i [tiin]ific,el a conceput o logic\ general\ ca sintez\,în care stilul logicii clasice s\ se poat\ îmbinaorg<strong>an</strong>ic cu stilul lo gicii din pri ma jum\ -tate a secolului al XX-lea. Se suda astfel fi -rul unei remarcabile tradi]ii maiorescienede pregn<strong>an</strong>]a unor realiz\ri de la jum\ ta -tea seco lului al XX-lea.Expunerea unitar\ a logicii gene rale s-afundamentat pe ideea complementarit\ ]iilogicii cu matema tica, Petre Botezatu con -siderând c\ nu se poate renun]a nici la mo -dela rea matematic\ a limbajului logic, aceas -ta î<strong>nr</strong>egistrând succese r\su n\ toare, nici laexpunerea conceptual\, cu ajutorul limbajuluinatural, a problemelor specifice logicii,încât aceasta s\ fie inteligibil\ nu nu mai spe -ciali[tilor. De aceea, repre zen ta rea matema -tic\ [i reprezentarea conceptual\ au fost re -unite într-o unitate meto do logic\ de tipulcomplementa rit\ ]ii, în spe r<strong>an</strong>]a amplific\ -rii av<strong>an</strong>tajelor ce lor dou\ metode, ma tema ti -c\ [i reflexiv\, cu riscul unor pierderi mini male.Andrei Budaev:Cititorilor care doresc s\ afle mai multeam\nunte despre personalitatea logici<strong>an</strong>u -lui român le recom<strong>an</strong>d\m câteva dintre lu -cr\rile sale semnificative: Schi]\ a unei lo -gici naturale. Logic\ operatorie, Editura{tiin]ific\, Bucure[ti, 1969; Valoarea de -duc]iei, Editura {tiin]ific\, Bucure[ti, 1971;Semiotic\ [i nega]ie. Orientare critic\ înlogica modern\, Editura Junimea, Ia[i,1973; Silogistica. Teoria clasic\ [i interpret\rilemoderne (partea a <strong>II</strong>-a: Silogisticamodern\), Editura Didactic\ [i Peda -gogic\, Bucure[ti, 1976, pp. 213-460;Preludiul ideii de libertate moral\, Editu -ra Junimea Ia[i, 1976; Interoga]ii. Convorbiriasupra spiritului contempor<strong>an</strong>,Editura Junimea, Ia[i, 1978; Note de tre -c\tor. Reflec]ii în marginea vie]ii, EdituraJunimea, Ia[i, 1979; Interpret\ri logicofilosofice: 1937-1981, Editura Junimea,Ia[i, 1982; Constituirea logicit\]ii, Editura[tiin]ific\ [i Enciclopedic\, Bucure[ti, 1983;Introducere în logic\, edi]ie îngrijit\, pre -fa]\ [i note de Teodor Dima, Editura Gra -phix, Ia[i, 1994; Cauzalitatea fizic\ [i p<strong>an</strong> -qu<strong>an</strong>tismul, edi]ie îngrijit\ [i studiu introductivde Teodor Dima, Editura Universi -t\ ]ii „Al. I. Cuza” din Ia[i, 2002.În aceste lucr\ri [i în altele, publicate învolume colective, în reviste de specialitate[i de cultur\, Petre Botezatu a construit o o -per\ [i a exprimat un crez demiur gic, devenindun model de urmat pentru unii ti nericare i-au stat în preajm\ [i au putut s\ în -ve]e. O ca racteristic\ import<strong>an</strong>t\ a exis -ten ]ei sale a fost altruismul; acesta nu setr<strong>an</strong>sforma în „pom<strong>an</strong>\”, ci era un ajutormai ales intelectual [i didac tic: profesoruladucea c\r]i [i lis te cu lucr\ri, necesarecelor care lu crau la definitivarea tezelor dedoc to rat sau a unor comunic\ri [tiin]ifi ce,S\rb\toarea regeluiÎnsemn\ri ie[ene


facilita întâlniri cu personalit\]i, cu editori,prezenta cu delicate]e [i cu cele mai buneinten]ii, observa]ii [i sugestii asupra lucr\ -rilor publicate sau scrise pentru a vedea luminati parului.Nimic ostentativ, c\ci provocaaspira]ii [i decl<strong>an</strong>[a aplecare spretravaliu [i recunoa[tere cu modestiea gre[elilor [i erorilor. O dovad\ însprijinul afirma]iilor mele se afl\ îndialogurile din cartea sa Interoga]ii.Vom cita din dialogul Supraexisten -]\; acesta începe cu legenda unuimonarh oriental, care, doritor s\ a -fle ce a fost în lume înaintea lui, l-achemat pe înv\]atul palatului [i l-apoftit s\-i scrie istoria omenirii; du -p\ îndelungat\ trud\, acesta i-a adusun sac de volume. În\l]imea Sa s-asperiat: „E prea din cale afar\. N-amtimp. Mai scur teaz\”; dup\ alt\ tru -d\, s-a ajuns la jum\ tate; acela[i r\s -puns; pân\ la urm\, chinuitul în]e -lept a izbutit s\ prind\ toat\ istoriaîntr-o fraz\: S-a n\scut, a tr\it, a mu -rit. A uitat îns\ ceva care este totul.În ce fel a tr\it? Este mai de pre],modul cum î]i împline[ti via]a, decâtsimplul fapt c\ ai respirat un timp;(...) Fiecare dintre noi se în cadreaz\într-un model social. Tre buie s\alegi o profesie, o localitate, un stilde via ]\; dar acest destin [i aceast\op ]iu ne fixea z\ limite largi, o zon\vast\ în care te po]i mi[ca liber;po]i s\ alegi o vari<strong>an</strong>t\ proprie, ce -ea ce înseamn\ foarte mult. Î]i construie[tivia]a, o d\ltuie[ti clip\ de clip\.Fi re[te, dup\ un model, dar îmbog\ ]in du-lcu atâtea conduite proprii [i cu nimi curi depre], încât pân\ la urm\ se întru chipeaz\o oper\ original\. În linii foarte mari, a ceas -ta este o imita]ie, fie c\ e[ti pro fesor saustrungar, medic sau viticultor, în cutare ]i-nut [i în <strong>an</strong>ume timp. Dar sunt multe chi -puri de a fi ceva, iar acest aspect dife ren-]ial depinde de <strong>an</strong>umite directive. Unul estelibertatea de a te deta[a de lucruri, pentruÎnsemn\ri ie[eneAndrei Budaev:Trucul bruxelleza fi diferit de aceia care tr\ iesc cu deviza:S\ avem, s\ avem mult, tot mai mult. Via -]a lor se petrece adunând, strângând lucruriscumpe claie peste gr\ mad\. E unin stinct puternic, prezent [i la unele <strong>an</strong>imale,probabil din vremea când o mul eraamenin]at deseori s\ moa r\ de foame oride frig ori de co tro pire. Este o via]\ stupi -d\, absurd\. Mai grav, nici nu constituie oexisten]\, pentru c\ treci pe al\turi. Via]aeste m\cinat\ cu nimicuri.Pentru a ie[i din impas, trebuie s\ fieobservat\ natura din noi [i natura din afa -r\: înclina]iile, talentele trebuie cultivate întimp ce ne cufund\m în natur\, în intimitatealucrurilor. A tr\i înseamn\ a vibra launison cu Universul. Într-un fir de iarb\,într-un petic de azur este o lume ce a[teap -t\ s\ ne încânte [i s\ ne r\peasc\ din mla[ -tina mes chin\riilor. Uneori, ne petrecemvremea în intrigi, în ambi]ii de[arte. Via]\de cameleon.La natur\, considera profesorulnostru, trebuie ad\ugat\ a <strong>treia</strong> directiv\:tensiunea. Cu alte cuvinte,dup\ ce ai ales drumul propriu, trebuies\ faci ceea ce faci cu tot sufle -tul, f\r\ s\ te la[i purtat de valul dez -gustului, al nep\s\rii, al u[ur\rii. Teîn[eli, în primul rând, pe tine în su]i[i nu p\c\le[ti pe nimeni. A runc\-te total în vâlv\taia faptului plenar,fii inc<strong>an</strong>descent, o flac\r\ în incen -diul universal. Din p\cate, ne poar -t\ valul, tr\im la discre]ia momen -tului: Subexisten]a, via]a în pra fulc\l du] al indo len]ei, în leag\nul dul -ce al nimicurilor parfumate, în ni -micirea oarb\ a timpului. Cei careduc o subexisten]\ în tind plase i men -se care îi împiedic\ pe cei lal]i s\zboare. C\ci omul are aripi, dar nuto]i le încearc\, iar atunci când înfi ne î[i iau zbo rul, capc<strong>an</strong>ele stau lapând\.Petre Botezatu a înfruntat perând vici situdinile vie]ii sale, avândconvingerea c\ va îndeplini ceamai import<strong>an</strong>t\ parte a destinuluis\u, c\ci, scria el, „Personalita te<strong>an</strong>u este un dar. Este o necesitate defi ecare zi”; de asemenea, „Persona-litatea nu cre[te prin economii. Ease înal]\ cheltu in du-se”. De aceea, o partedin cheltuie li le sale intelectuale a fost s\-[ialeag\ cu gri j\ colaboratorii, pentru a seforma o [coa l\ de logic\ la Ia[i. Str\d<strong>an</strong>iilesale s-au tr<strong>an</strong>sformat treptat în realitate,ast\zi speciali[tii din aceast\ [coal\ fiindaprecia]i pentru originalitatea unora dintreso lu]iile propuse.Teodor DIMAnodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>45


nodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>46Zoe Dumitrescu-Bu[ulenga– `ntre portrete,modele [i mitografii1. Al\turi de Mircea Eliade.Încerc\ri de identificareCred c\ nici un c\rturar român nu a in -sistat mai mult asupra necesit\]ii mode le -lor în ultimele trei decenii ca doamna ZoeDumitrescu Bu[ulenga. Unul dintre ele arfi Mircea Eliade. Prima intrare a lui Eliadeîn România comunist\ are loc prin intermediulrevistei Secolul XX – num\rul9/1967, cel care e dedicat F<strong>an</strong>tasticului [imagiei ideilor. Patru nume vor s\ ilustre -ze aceast\ tem\: Mircea Eliade, Jorge LuisBorges, Dyl<strong>an</strong> Thomas [i Mihail Bulga kov.Num\rul este ilustrat cu Chagall, l\muritde un studiu a lui Jacques Lassaigne, Chagallsau lirismul scenei. Convergen]ele serealizeaz\ la nivelul fiec\rei sec]iuni: înprima, cea consacrat\ lui Mircea Eliade,Zoe Dumitrescu Bu[ulenga deschide dialoguldespre Eliade cu eseul Un filozof almiturilor. Suntem în <strong>an</strong>ul 1967, Eliade re -intra în cultura român\ cu aceast\ pre zen -tare. Urmeaz\ Mircea Eliade, Aspecte alemitului, fragmente, în române[te de S<strong>an</strong> -da Râpe<strong>an</strong>u, apoi {tef<strong>an</strong> B\nulescu, Pedimensiunea timpului interior – de scri -erea unei întâlniri cu marele scriitor [i Mir -cea Eliade, cu nuvela La ]ig\nci. Este onuvel\ încredin]at\ de Mircea Eliade pro -zatorului B\nulescu, dup\ o întâlnire me -morabil\ din Italia. Erau, `n momentul a -celei întâlniri, pu]ine sper<strong>an</strong>]e ca MirceaE liade s\ fie publicat în ]ar\.Eseul introductiv al doamnei Dumitres -cu-Bu[ulenga vrea s\ sublinieze [i calitateaunei opere, dar [i a unui moment <strong>an</strong>iversar:„Pe Mircea Eliade mitul îl intereseaz\atâta vreme cât e viu «furnizând modelepentru conduita um<strong>an</strong>\ [i conferind prinaceasta îns\[i semnifica]ia de valoare exis -ten]ei». Pe Mircea Eliade mitul îl interesea -z\ doar atâta timp cât el este viu [i sluje[teopera de în]elegere [i modelare a omului.«În]elegerea structurii [i func]iunii miturilorîn societ\]ile tradi]ionale înseamn\, din a -ceast\ pricin\, elucidarea unei etape dinis toria gândirii, dar [i p\trunderea mai a -dânc\ în mentalitatea unei categorii dintrecontempor<strong>an</strong>ii no[tri din societ\]ile maipu ]in dezvoltate, la care comportamentular putea p\rea, modern vorbind, mai pu -]in explicabil”.{i, ie[ind din disciplina definitorie a sav<strong>an</strong>tului:„De aceea, în ciuda afirma]iilor a -utorului care sus]ine c\ investigarea sa nu]ine decât de specialitatea strict\ a Isto rieireligiilor (...) opera de cercet\tor [i de gânditora lui Mircea Eliade, a[a cum se în f\]i -[eaz\ ast\zi, la împlinirea a 60 de <strong>an</strong>i, esteîn realitate o vast\ încercare de cunoa[ terefilozofic\ a omului, o contribu]ie pre ]ioas\a secolului XX la determinarea sensurilormitice [i istorice ale gândirii omene[ti”.S\ relu\m: pe Mircea Eliade mitul îl intereseaz\atâta vreme cât mitul poate pro pu -ne modele pentru conduita um<strong>an</strong>\ [i, prinaceasta, confer\ semnifica]ia de valoa re e -xisten]ei. Ideea de model, de modela re, de va -loare a existen]ei a fost central\ [i în ac]iu -nea doamnei Zoe Dumittrescu-Bu[u lenga.Din Aspecte ale mitului sunt selectatedou\ capitole mari: Mitologia Memoriei[i a Uit\rii [i Supravie]uirea [i camufla -rea miturilor. Suntem în <strong>an</strong>ul 1967, <strong>an</strong> aldeschiderilor, dar nu trebuie s\ ignor\mcapacitatea de sugestie a segmentelor ale -se de revist\. Mitologia memoriei [i a ui -t\rii trebuie s\ ne aminteasc\, a[a cums-ar cuveni, [i de „supravie]uirea [i camuflareamiturilor”, de urgen]e ale unei socie -t\]i în care memoria, uitarea, supra vie]uirea[i camuflarea sunt definitorii pentru in -telectualul r\mas în ]ar\. Dar [i pentru sta -tul intelectualului de pretutindeni. Defini -torii sunt [i pentru un dialog perpetuu cuopera lui Mircea Eliade.Secolul XX va mai reveni, cu nu m\rul2-3/1978 asupra lui Mircea Eliade, cu osec]iune import<strong>an</strong>t\: Di mensiunea crea -toare a mitului (e tema num\rului). Revis -ta, inaugurat\ cu pagini de Mircea Eliade,pu ne al\turi nume fundamentale ale cultu -rii secolului XX. Pagini despre Eliade semneaz\în acest num\r C. G. Jung, GilbertDur<strong>an</strong>d, Georges Dumezil, Gaston Ba che -lard, Ernst Jünger [i al]ii. Din sec]iunearomâ neasc\, cu studii de Zoe Dumitres cu-Bu[ulenga (Istorie [i mit: de la rom<strong>an</strong>ticila Mircea Eliade), Eugen Simion (Dimensiuneamitic\ a na ra]iunii), Cezar Baltag(Recupera rea sensurilor), Andrei Ple[u(Mir cea Eliade [i hermeneutica artelor) amdesprinde aici câteva fraze semnificative.Scrie doamna Zoe Dumi trescu-Bu[ulenga:„Aceast\ gr<strong>an</strong>doare umil\ a ve chii zo -ne locuite de poporul nostru e v\zut\ deMircea Eliade ca o f\g\ du in]\ de mari perspectiveîntr-un pei saj europe<strong>an</strong> obo sit, încare mitul a devenit mai mult document de -cât tr\ire. La noi, puterile folcloru lui sunt înc\vii, creatoare, de aceea Mircea Eliade înf\ -]i[eaz\, de[i poa te indirect, unele din c\ ilereintegr\rii omului în plenitudine. În verita -bila-i matc\ a co munit\]ii hr\nite lu cid cuiz voa re le în]elepciunii str\ vechi miti ce, când -va e sen ]iale pentru participarea tuturor lamie zul vie]ii grupului”. {i, în final: „{i Mir -cea Eli a de are meri tul de a ilustra, prin ope -ra sa li terar\, posibilitatea deschi s\ a inte gr\ -rii, a asimil\rii mitului de c\ tre cultura [i su -fletul modern, precum [i de a su blinia, prino pe ra teore tic\, valoarea a cestui mod de prelungirea calit\]ilor crea toare româ ne[ti”.Însemn\ri ie[ene


Portretele doamnei Zoe Dumitrescu-Bu -[ulenga nu cresc decât sub acest semn. Lu -mea româneasc\ are [<strong>an</strong>se, marii ei b\r -ba]i pot fi ni[te modele. Au har. Calit\]ilecreatoare române[ti sunt ilustrate cu priso -sin]\ de cei însemna]i ai culturii române.Din volumul Contempor<strong>an</strong>ii mei, volumrealizat de doamna Elena Docs\nescu, tre -buie s\ recitim câteva pagini. A[ începe cuscrisoarea c\tre Mircea Eliade, neexpedia -t\, reprodus\ de editoare dup\ m<strong>an</strong>uscris.Dup\ evocarea unor momente în ca re „sub -st<strong>an</strong>]a dialogului” e asigurat\ de c\r -]ile lui E liade, de dialogurile cu prie teniir\ ma[i în ]ar\, autoarea no teaz\:„E ra suficient, era bine c\ e xis ta]i. Înfe lul acesta a]i f\cut s\ creas c\ în noi,în mine, f\r\ s-o [tim, evi dent f\r\ s-o[ti]i, ca un simbol, adâncile necesare -le sensuri abisale. (....) Cred profundîn misiunea dumnea voastr\ [i universal\,în m\sura în care ]ara noas -tr\ are o che mare (vo ca]ie) spi ri tual\,spre universalita te, dep\[ind limi -tele istoriei [i ale vicisi tu dini lor”.Scrisoarea e elaborat\ în timpulmari lor sper<strong>an</strong>]e. „La tensiunea de -mocratic\ la care tr\im, nu, nu pu tem[ti niciodat\. Dar n\d\jduim...” scrie,spre încheiere, autoa rea. N\ d\jdu -im, fiindc\ exist\ marile nu me careîndrept\]esc, exist\ modele.2. Tr<strong>an</strong>sfigur\riExist\ creatori care pot tr\i tr<strong>an</strong>sfigurarea.Iat\-l pe Enescu: „Nu maiera Enes cu; era Beethoven, eraBrahms. Tr<strong>an</strong>sfi gurarea total\ d\ -dea operei conduse de el unicitatea.Dar niciodat\, nici în recitaluri, niciîn simfonice, nici în <strong>an</strong>samblurile ca -merale, n-a dat aceea[i interpretareunei opere. Avea în el posibilit\]i infinitede a modela sunetul, a[a cumau numai marii compozitori”.O echivalen]\ ar realiza TudorVi <strong>an</strong>u: „Ani de zile m-am uitat la pro -Însemn\ri ie[enefesor, m-am uitat la el [i tot m\ minunam,de[i era în mine un fel de pendulare întrerecunoa[ te rea lui ca o pre zen]\ etern europe<strong>an</strong>\,prezen]a unuia din tre cei maimari mae[ tri, divinit\]i tutelare, a[ zice, aale evo lu ]iei culturale române[ti, dar pe dealt\ par te, încercam s\ prind e sen]a luifiziogno mic\, s\ v\d cum se r\s frânge pefigura lui, somatic [i fizio gnomic, fiin]a luiinterioar\ atât de str\lucit\, atât de des\ -vâr[i t\ în simplitatea [i rigoa rea ei, în no -ble]ea, în stringen]a ei etic\”.Andrei Budaev:Partidul vie]iiNici G. C\linescu nu ar rata demiurgia:„Pe gr<strong>an</strong>dioasa scen\ a lumii, pe care ar -tistul o împodobea cu capodopere în tr-unimpuls demiurgic nest\vilit, via]a se desf\ -[ura ca un teatru în tr\iri solemne de cere -monial. Perceput\ ca loc al perpetuei tr<strong>an</strong>s -form\ri, scena devenea, în acela[i timp,pentru cel ce o regiza, locul crea]iei durabile,microcosmosul operei tinzând ne în -ce tat s\ reediteze macrocosmosul prin tr-osubtil\ dialectic\ a trecerii dinspre cli p\ înspreeternitate”.Brâncu[i tr\ie[te o mirabil\ si -metrie cu Blaga: „{i confruntat cu«miracolul» ideilor [i formelor, Brân -cu[i, ca [i Blaga, nu stri ve[te corolade minuni a lumii, ci o înal]\ cumâini curate oamenilor, pentru caei v\zând-o s\ se purifice, s\ se vindece,s\ se îndrept\]easc\”.Pe V. Voiculescu îl întâlne[te laîn <strong>an</strong>ii cincizeci, la celebrul ApostolApostolide, cel care org<strong>an</strong>iza audi]iisubter<strong>an</strong>ei bucu re[tene: „Sprijinin-du-[i u[or pe mâna dreap t\ capul,no ul venit a r\mas nemi[cat, l\ sân -du-ne s\-l privim în voie, de depar -te. Vibra, parc\, în jurul acestei fi -guri de mag, o aureol\ nev\zut\.Mâna p\rea tr<strong>an</strong>spa rent\ în luminasc\zut\ a camerei, iar ca pul christic,cu p\rul [i barba sur\, radia o lini[teciudat\, îngem\nat\ cu o concentraredramatic\, ce treceau dincolode per cep]ia noastr\ comun\. A ascultatmuzica [i a plecat în aceea[it\cere în care veni se”. {i, cu o import<strong>an</strong>t\precizare: „Erau <strong>an</strong>ii Ru -gu lui aprins, f\r\ de care nici bio -gra fia, nici opera târzie a poetuluin-ar pu tea fi în]elese”.O for]\ de identificare se des -prin de din portretele teologilor. Iat\întâlnirea cu P\ rintele Dumitru St\ -niloae: „Tot ce [tiam despre Sfin]iasa purta marele semn al ha rului, pe -cetluind un intelect [i un duh pu ter -nic în voca]ie [i în misiune. M\ a[ -nodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>47


nodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>teptam s\ v\d un chip impoz<strong>an</strong>t de filozof [ide profesor într-o ambi<strong>an</strong>]\ potrivit\ cu unasemenea intelectual de clas\. Dar sim pli -tatea locuin]ei m-a uluit. Era un interior ]\ -r\nesc cu mobil\ modes t\, veche, cu scoar -]e tocite de vreme, dar [i cu ico<strong>an</strong>e frumoa -se, tot vechi [i cu o bibliotec\ foar te boga -t\. Ne-a primit cu fi gura sa blân d\, dulce,doam na preotea s\ (Sora Maria, îi spuneap\rintele) îmbr\ cat\ simplu, modest”.Tot o imagine a Familiei descoperim[i în portretul lui Io<strong>an</strong> Alex<strong>an</strong>dru: „Dar noiam r\mas mai departe le ga]i. I-am prefa -]at volume, m-am apropiat de adorabi lasa familie, de draga Ulvi ne, so]ia lui, de ceicinci „pruncu]i”, cum spunea el – {tef<strong>an</strong>,Maria, Ioachim, Rut Elena, Io<strong>an</strong> Const<strong>an</strong>tin.Ne întâlneam în casa lui, un interiorsobru, ne rugam [i cântam împreun\ cuAndrei Budaev:co pii [i cu preo]i [i c\ lu g\ri români [i str\ -ini, iubi tori de ortodoxie. Era [i în c\mi nul,ca [i în opera lui, far me cul simplu [i so -lemn care ne du cea departe, înapoi, pentrua ne reînv\]a lec]ia grav\ a zilei de ieri,preg\tind mâi nele patriei mult iubite [i alcredin]ei f\r\ de care sufletul nu exist\.”.Reîntregirea – c\utarea întregului exis -t\ [i între elevii care au încheiat o cale înli teratur\. Scriitorii – elevii de odinioar\ –de la Nichita St\nescu la Sorin Titel împli -nesc un destin. Nichita: „Tr<strong>an</strong>sparen]a fi in -]ei sale în care se r\sfrângeau azururi ce -leste îl f\ceau un ecr<strong>an</strong> perfect pentru pri -mirea tuturor lucrurilor lumii. Generozita -tea sa suver<strong>an</strong>\ le re]inea [i bun\tatea sale r\sf\]a înv\luindu-le în straie pre]ioase.O a[teptare mereu vie, o prospe]ime a u neipercep]ii care nu obosise nici la 50 de <strong>an</strong>i,îl deschidea spre o lume pe care o redes co -perea în fiecare clip\ altfel [i o t\l m\ cea me -reu în mereu alte, uluitoare ti pare ver bale.Nichita privea cu o ingenuitate de copil, v\ -zând lucrurile ca în ziua întâi a crea]iei îivorbea în imagini în care toate dobândeauvia]\, în care toate p\reau celebrate”.Sorin Titel: „O tinere]e crunt retezat\.[i parc\ totu[i nu. La sfiala [i discre]ia lui,nefiin]a pare a-l continua undeva, într-unt\râm <strong>an</strong>ume unde-l purtaser\ în prealabilni[te premoni]ii adânci, ni[te ciudate îndoliericare nu erau ale lui, ci aveau s\ fieale noastre, ale celor r\ma[i”.Principesa Ile<strong>an</strong>a, Cella Delavr<strong>an</strong>cea,Valeria Sadove<strong>an</strong>u, {tef<strong>an</strong>a Velisar-Teo -do re<strong>an</strong>u, Martha Bibescu devin repere alefemininului sacral. {i un cuvânt despre înfrângereainterdic]iilor. Elogiul personali -t\]ilor tabu în a nii comu nismuluiare un scop limpede:de a-i aduce pe cei exclu[idin cultur\, din lite ratur\,din biblioteci, înapoi. Întrecei a[e za]i sub interdic]ie seafla [i Drago[ Pro topopes -cu: „Gândul s\u înalt, plinde subst<strong>an</strong>]\, se comunicaîntr-o cursivitate cal d\, a[zice chiar liric\, celor care-lascul tau ca vr\ji]i”. {i listapoate continua cu por tre -tele, str\lucitoare ale lui Va -sile B\n ci l\, Gheorghe Br\ -ti<strong>an</strong>u, Dimitrie Cuclin [.a.Zoe Dumitrescu-Bu [u-lenga reface întregul cultu -rii, al literaturii, al deveniriina ]ionale prin aceste por -tre te care <strong>an</strong>ga jeaz\, nu o -dat\, valorile sacre. În Se -ratele mu zicale Tv sau în dialogurilecu Iosif Sava, adunateîn 1986 într-un primvolum intitu lat Muzica [iliteratura (volumele celelal -te n-au mai ap\rut, zicemCasa Alb\ noi f\r\ a fi siguri) ar fi tre-48Însemn\ri ie[ene


uit s\ demonstreze c\ to]i scrii to rii, de laC<strong>an</strong>temir la Sadove<strong>an</strong>u [i de la Ko g\lni -ce<strong>an</strong>u la Rebre<strong>an</strong>u erau ni[te fiin]e muzicale:tr\iau armonia lumii realizat\ demu zic\. Zoe Dumitrescu-Bu[ulenga ar fivrut s\ realizeze o Istorie a literaturii ro -mâne prin care s\ demonstreze c\ scriito -rii români – cei validabili – erau fiin]e mu -zicale. C<strong>an</strong>temir, de la care începe aceast\nou\ istorie a literaturii române, era Prin -]ul muzicii. Iosif Sava citeaz\ din C\lines -cu observa]ia c\ Dimitrie C<strong>an</strong>temir esteLorenzo de Medici al nostru. S\ cit\m [i re -plica – acest portret rostit de doamna Dumitrescu-Bu[ulenga:„O frumoas\, tipicc\linesci<strong>an</strong>\ caracterizare prin paradox,prin cuprinderea contrariilor, mai bine zis,printr-o tentativ\ de conciliere a contrariilorDar, cred eu, p\strând propor]iile, Di -mitrie C<strong>an</strong>temir r\mâne, ca viziune, su -perior lui Lorenzo de Medici”. Lo renzo artr\i neîmplinirea unui destin artistic, C<strong>an</strong>temireste „unul din - tre primii europenica re beneficiind de izvoarele culturii orien -tale, des chi de orizonturi crea]iei universa -le. (......). C<strong>an</strong>temir a fixat un tip de inte -lectual plurivalent, menit s\ fac\ s\ r\su -ne, prin intermediul expresi ei universale,nota deosebitoare a românilor în contextelepopoarelor vremii. El a f\cut o tentativ\,de ma re temeritate [i cu infinite ris -curi, pe care aveau s-o repete în împreju -r\ri schim bate [i cu alte mijloace mai târ -ziu, Heliade ori B\lcescu, Hasdeu, O dobescuori Eminescu, ori E minescu, Iorga,Pârv<strong>an</strong> [i al ]ii”.3. Demitiz\ri. Contramodele.S\ remarc\m, în fiecare dintre portre -te, tensiunea unui întreg care <strong>an</strong>gajeaz\lumea de aici [i lumea de dincolo, na[te -rea [i rena[terea, timpul prezent [i cel dedemult. Nu o dat\ elogiul <strong>an</strong>gajeaz\ ideeade pre-destinare, de credin]\, de a[ezare <strong>an</strong>umitului între valorile sacre. Ne a fl\m lasfâr[itul unei geopolitici inter na]ionaliste,atee, cu sper<strong>an</strong>]a c\ ge opolitica lui Marx,Engels, Lenin, Stalin, nu va dura. C\ pu -tem recupera valori/modele definite delumea dinaintea noastr\. Modelele pot a -vea [i con tramodele, unele de succes. Car -tea lui Da niel Dubuisson, Mitologii ale se -Andrei Budaev:colului XX. Dumezil, Levi-Strauss, Elia -de ap\rut\ în 1993 (versiune româneasc\de Lucia Dinescu, Polirom, 2003) veneacontra cu rentului – împotriva acestui gând.Nu este cartea unui amator implicat în jo -curi jurnalistice: e a unui c\rturar <strong>an</strong>gajat.A unui lupt\tor. A[ezat\ sub un motto dinCassi rer („[tiin]a p\streaz\ mult timp mo[ -te ni rea arhaic\ a mitului, c\ruia se mul]u -me[ te s\-i dea o alt\ form\”) [i R. Barthes(„Pu tem concepe mituri foarte vechi, miturie terne nu exist\”) cartea vrea s\ impli -ce în istoria ideilor o pozi]ie categoric\: oa -Lec]ia de <strong>an</strong>atomie politic\menii de succes ai mitologiilor secolului XXtrebuie studia]i cu grij\. Sunt pericu lo[i.„Figur\ din ce în ce mai discutat\ înmediile sav<strong>an</strong>te, Eliade a fost ales, totu[i,(dup\ Dumezil [i Levy-Strauss, n.n.) dindou\ motive. Pe de o parte, pentru c\ o -pera lui, abundent\, a exercitat [i conti -nu\ s\ exercite o influen]\ multiform\ [inodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>Însemn\ri ie[ene49


nodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>difuz\ în rândul a numero[i istorici ai religiilor;pe de alt\ poarte, în ciuda imperfec]iunilor[i a lacunelor ei, aceea[i oper\Andrei Budaev:ilustreaz\ foarte bine un tip de in ter pre ta -re, mistic\ [i ira]ional\, a c\rei import<strong>an</strong>]\ar fi gre[it s\ o subesti m\m”. ExcluzândMasacrul inocen]ilormi tul dintre valorile sacre – mistice – [i i -ra]ionale, a jungem la mitografiile politice.Trecerea prin Rena[tere este pre zent\în multe dintre <strong>an</strong>alizele, por tretele, întâm -pin\rilor doamnei Zoe Dumitrescu-Bu[u -lenga. Este o în cer care de a fixa un întregal istoriei [i al devenirii na]ionale, într-untimp al fragment\rilor – al trecerii de la li -ter\ la imagine, de la civiliza]ia c\r]ii la ceaa computerului. Ruptura are loc la toate ni -velele [i secven]ialul – contramo de lul – do -min\ o realitate care refuz\ – a b<strong>an</strong>do neaz\întregul. În Le culte de l’emo tion filozo -ful Mi chel Lacroix noteaz\ simp tomato lo -gia altui timp: trecerea de la sen timent laemo]ie. Societ\]ile occidentale ar <strong>an</strong>ula sen -timentul, l-ar înlo cui cu emo]ia. Paul Ardenne,în Extre me. Esthétique de la limi -te dépasée, Flamamarion, 2006, se spriji -n\ ([i) pe cartea filozofului Michel La croix.Scris\ în memoria lui Serge <strong>II</strong>I Ol denborg,cartea lui Paul Ardenne a [eaz\, între mot -to-urile ei, unul al lui Peter Sloter dijk (Essaid’intoxication vo lontaire): „Pro cesul mondial,în <strong>an</strong>samblul s\u, are mai mul te ase m\ -n\ri cu un parti suicidar la scar\ mare de -cât cu o org<strong>an</strong>izare a fiin ]e lor ra]ionale vi -zând conserva rea sine lui”. „Am renun]at s\produc o oper\ de art\ respec tabil\”, declar\Otto Muehl [i preia motto pentru car -tea sa Paul Ardenne. Ce-l f\cu se celebru peSerge <strong>II</strong>I Oldenbourg? Spu ne artistul: „În1964, la festivalul Expre si ei libere la Centrulstuden ]ilor ameri c<strong>an</strong>i, în 28 mai m-amjucat de-a ruleta ru s\ în sce n\ în timpulconcertului Fluxus. Am intrat în scen\, amintrodus un cartu[ în bu toia[ul unui revol -ver, am întors de mai mul te ori butoia[ul,mi-am pus ]eava re vol ve rului sub b\rbie [iam ap\sat pe tr\ gaci. Am tras oda t\, amscos glon]ul din buto ia[ [i l-am arun cat înpublic”. Co men teaz\ Paul Ardenne: „Num\ -rul pe care l-a reali zat Serge <strong>II</strong>I se intitulea -z\ Solo pentru moarte. Un om pe scen\,în fa]a a pa tru sau cinci sute de perso<strong>an</strong>e.Solo pen tru moarte rezum\ un dispozitivminimal [i câteva gesturi simple. E un e -xemplu per fect de crea]ie extrem\”.50Însemn\ri ie[ene


Andrei Budaev:Care este, totu[i, crea]ia extrem\ în/prin mitografie? Am început prin a numic\r]ile doamnei Laignel-Lavastine [i a dluiD<strong>an</strong>iel Dubuisson ca momen te de vârf alecamp<strong>an</strong>iei <strong>an</strong>tiEliade. Dac\ despre carteaBilet numai dusdoamnei Lai gnel Lavastine s-a scris multîn Ro mânia, cu accente [i asupra pagi ni -lor plagiate, despre D<strong>an</strong>iel Dubuisson,mai pu ]in. {i totu[i, D<strong>an</strong>iel Du buisson emomen tul de vârf al cam p<strong>an</strong>iei <strong>an</strong>tiEliade!Mircea Eliade nu are numai momente departicipa re la ac]iunile extremei drepte,nu este doar legat de un timp r\u, el este,cre de Dubuisson, <strong>an</strong>tisemit, fascist, nazistprin toat\ o pe ra lui! Norm<strong>an</strong> M<strong>an</strong>ea estevinovat c\ î[i încheie totu[i celebrul eseuFelix culpa (Mir cea Eliade [i Garda deFier, scrie Du buisson) cu aceast\ obser va -]ie: „A stabili o leg\tur\ între stu diile sale[i peri oa da-i „fas cist\”, a arunca o privirede in chizitor a su pra detaliilor „suspecte”prezente în numeroasele sale studii eruditear însemna a da un exemplu perfectde me tod\ totalitar\”. Nu, Mircea Eliadea înce put s\ scrie Tratatul de istorie a religiilorîn timp ce îi admira pe Salazar [ipe na zi[ti, tra tatul este deci este o cartenazist\! Ontologia lui Mircea Eliade e <strong>an</strong>tisemit\,iar opera sa nu ar fi doar fascist\,nazist\ ci [i <strong>an</strong>tise mit\! Mitologiile se focalizeaz\pe interesele momentului politic– devin mito grafii, uneori necesare uneigeo poli tici globali z<strong>an</strong>te, simetrice geo poli -ticii comuniste, de care am încercat s\ nesalv\m ([i) prin câ teva personalit\]i cultu -rale majore.Cornel UNGUREANUP.S. Paul Ardenne reproduce imaginidin operele unor celebrit\]i ale „extre mei”:Arsen Savadov, Cartea mor]ilor, 2001Gregory Green, Darling Death Ma chines,1986, Ruggero Deodato, C<strong>an</strong>nibal Ho lo -caust, 1980, Gregory Romero, }ara mor -]ii, 1979, David Nebredds, Fa]\ aco peri -t\ de excremente, din <strong>seria</strong> Autoportre te,1989-1990, Rol<strong>an</strong>d Ophuls, Latrine Po -l<strong>an</strong>d, 2002.{i ar mai fi necesare [i câteva rânduridespre Chagall. Cortinele de la Flautulfermecat, de la Metropolit<strong>an</strong>: spectacolulare premiera în februarie 1967, Lassai -gne o fer\ articolul pentru num\rul revisteiSe colul XX din acela[i <strong>an</strong>. Mozart e Dum -nezeu, va repeta Chagall. Chagall era, cuStravinski odinioar\, cu Mozart în 1967,în lumea lui Dumnezeu.nodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>Însemn\ri ie[ene51


mişcarea ideilor · mişcarea id52Ion PetroviciNaturalism filozoficAcest text, ca [i necunoscut marelui pu blic,a fost tip\rit `n num\rul 11/1940 ([i ulti mul)al revistei ~nsemn\ri ie[ene, retras, ime diat du -p\ a pari]ie, de pe pia]\. Republicarea lui se vreaun omagiu al unuia din tre ma rii dasc\li ai U -niversit\]ii ie[ene, un model pentru genera ]i -ile de studen]i care i-au ascultat prelegerile.~nsemn\ri ie[eneEste o caracteristic\ îndeajuns decunoscut\ a gândirii filozofi ce,faptul c\ ea nu atribuie o valoa -re absolut\ lumii sim]urilor noastre, lu -mii sensibile, a[a cum i se zice, cu untermen devenit tehnic, acestei lumi con -crete pe care o tr\im [i’n care ne tr\imzilele vie]ii. Filozoful construie[ te lumiinvizibile pe care le socoate totu[i maireale decât lumea cotidi<strong>an</strong>\, cre zu t\ îndeob[tede omul nefilozof drept sin gurarealitate propriu-zis\. Fi lozoful mer ge u -neori pân\ acolo încât consider\ lu meaînconjur\toare ca o am\gire, o vedenie;în orice caz, chiar atunci când nu o socote[teo simpl\ n\lucire, o ]ine totu[idrept o realitate sc\zut\, care nu nepoate procura din propriul ei cu prinsosatura principiilor ultime ale exis ten]ei,[i mai ales pe aceia a direc tive lor mora -le, – cu alte vorbe îndreptarul unei ac -]iuni care râvne[te s\ se înal]e cât maisus. Nu putem înv\]a bun\oar\ no]iunilede «drept» sau de «bine» din pri ve -li[tea naturii sensibile, sau din func ]ionarealegilor ei implacabile, în gene relipsite de finalitate, ori supuse unei fina -lit\]i eminamente egoist\.Filozoful se refugiaz\ din înconjuri meaaceasta, în palatele pure ale unor lumiideale [i, chiar dac\ în]elege c\ trebuie s\revie în ambi<strong>an</strong>]a terestr\, o fa ce însufle]itde gândul c\ este dator s-o prefa -c\ pe aceasta din urm\, modelân d-o înconformitate cu principiile lumi lor superioarepe în\l]imile c\rora s’a retras.Deasupra existen]ei «a[a cum este»,filozoful proiecteaz\ lumea «a[a cumtrebuie s\ fie», cu misiunea de a st\pâ ni[i comprima pe cealalt\, cel pu]in în p\r -]ile ei demonice [i lipsite de generozita te.Cu toat\ quasi-const<strong>an</strong>]a acestei ati -tudini, n-am putea spune totu[i c\ re -gula n-a avut excep]ii [i c\ n-au fost filozoficare s\ considere himerice [i chiarprimejdioase aceste construc]ii ideale,care ar vrea s\ substituie lumii palpabi -Andrei Budaev:le ni[te fic]iuni arbitrare [i nefire[ti. Auexistat filozofi care au cerut imperiosd\râmarea acelor pl\smuiri imaginare[i reîntoarcerea la valul viu al vie]ii, in -spirându-se de la instinctele ei primarepentru regulele conduitei noastre, chiardac\ acele instincte sunt în genere lipsi -te de generozitatea [i de altruismul ga -ta de jertf\ al valorilor – spun dân[ii –n\scocite de mintea unor apostoli ne -vol nici [i r\t\ci]i.Dup\ cum în evolu]ia literaturii a ve -nit momentul când s-a cerut întoar ce -rea la natur\ a[a cum este ea, nediformat\de reverii rom<strong>an</strong>tice [i ale<strong>an</strong>urineputincioase, întemeindu-se cu aceas -ta direc]ia literar\ naturalist\ – tot a[aîn filozofie a izbucnit un naturalism a prig[i f\]i[, preconizând eliminarea tuturoracelor idei care par str\ine de indica]iafor]elor naturii, silindu-se chiar s\ st\vileasc\superba lor desf\[urare.Numele cel mai cunoscut în aceast\privin]\ este cel al filozofului Nietzsche,omul care a ridicat f\r\ menajamente,F\r\ asigurareÎnsemn\ri ie[ene


la finele veacului trecut, dra pelul revol -tei, împotriva vir tu]ilor cre[tine, dup\dânsul fal[e [i menite s\ sl\beasc\ ener -gia creatoare a instincte lor. Dintre filozofiimai noi, lega]i de-a dreptul de fr\ -mân t\rile zilelor noastre, acel ca re mer -ge mai cu hot\râre în f\ga -[ul «nice<strong>an</strong>», cu toate c\ prinunele idei metafizice se deosebe[tesensibil de ideile co -respun z\toare ale lui Nie tzsche,ar fi Oswald Speng ler,gânditor dintre acei cu r\ su -net, n\scut în 1880 [i în cetatrelativ tâ n\r din via]\, în 1936.S\ spicuim câteva afir ma -]ii curat na turaliste din operalui Spengler:«}ipetele contra r\zboiului– spune acest filozof germ<strong>an</strong>– înseamn\ o retra geredin istorie, c\ci via]a este u<strong>nr</strong>\z boi [i nu este cu putin]\ s\o mai conser v\m pe dânsa,dac\ îi înl\tur\m sensul.»«În oamenii tari trebuie s\existe un oarecare elementbarbar, mo[tenire din vremuripreistorice, element care iz -buc ne[te în momentele dificile,pentru a salva [i învin ge.Acest element n-a mu rit de -cât numai acolo unde pa ci -fismul ora[elor decadente î[itâr\[te noroiul în mijlocul ge -nera]iilor, infectându-le dedo rin]a repaosului cu oricepre]. Sterili tatea este dezar -mare fizic\, pacifismul dezar -mare moral\.»«Ra]ionali[tii», continu\Spengler, «sunt îmb\trâni]i,rom<strong>an</strong>ticii sunt inf<strong>an</strong>tili [i mâna]i de i de -ea maladiv\ de a schimba lumea, fi ind -c\ ea este prea aspr\ [i prea viril\. Ta -lentul lor poetic – atunci când îl au – îiface s\ se cread\ posesorii unei for]e ca -re le lipse[te în realitate, fiind în ge ne -Însemn\ri ie[eneAndrei Budaev:re oameni slabi.» (Nota <strong>an</strong>tirom<strong>an</strong>ti c\ [i<strong>an</strong>tira]ionalist\ – cu prosl\virea realit\]iiaspre [i nemiloa se – îl fac pe Spen glerun autentic filozof naturalist, iconoclastal tuturor construc]iilor ideale, care seîndep\rteaz\ de natur\ ca atare.)Dar n-am sfâr[it cu citatele caracte -ristice:«Mobil[uri]ele viitorului, adaug\ ace -la[i fi lozof, nu se vor deosebi de acele a -le tre cutului: Voin]a celui mai tare, instinctes\n\toase, voin]a de putere [i depose siune.» «Istoria omenirii este [i vafi a r\zboaielor. Aceasta este concep]iaade v\rat\ [i chiar dac\ vis\torii de via -]\ tihnit\, dulce [i f\r\ primejdii o denumescpesimism, este în orice caz unpesimism puternic care trebuie deose -bit de pesimismul la[ al sufle te -lor obo si te care se tem de via -]\ [i nu suport\ priveli[ teareal\. Omul este o bestie deprad\.»Înc\ dou\ citate [i am com -pletat schi]a acestei con cep]iibrutal [i fr<strong>an</strong>c naturaliste:«O ras\ puternic\, spuneSpengler, implic\ nu numaio natalitate nesecat\, dar pedeasupra o dur\ selec]iuneprin rezisten]a la nenorociri,la epidemii [i la r\zboi. În a -ceast\ privin]\, medicina esteun produs al ra]ionalismului [ial b\ trâne]ii omenirii. Ea pre -lunge[te orice via]\, fie c\este demn\ sau nu. Ea înlo -cuie[te num\rul copiilor princel al b\ trânilor (pe copii îi ex -pediaz\ prin a vort, pe b\ trâniîi men]ine prin leacuri).»....................................«Un popor are nevoie deselec]ie, pe cât are [i de s\ n\ -tate. Un menaj cu pu ]ini co -pii atenteaz\ nu numai la c<strong>an</strong>titatea rasei. Este consta tatc\ foarte rar oamenii mari aufost printre primii n\scu]i.»Chiar din aceste câtevacrâmpeie, si lueta filozofic\ alui Spengler se desenea z\ cudestul\ precizie: Apologist alvie]ii viguroase [i plin\ de se -v\ tân\r\; du[m<strong>an</strong> al pl\smuirilor u ma -nitare – pa lide [i sp\l\cite – cu care re -veria sl\b\ nogilor, [i în numele unei în -chipuite tr<strong>an</strong>scenden]e, care or don\ ab -nega]ia, ar vrea s\ înfrâneze for ]a n\valnic\a na turii; în sfâr[it, vr\jma[ hot\râtPreg\tirea lui Icarmişcarea ideilor · mişcarea id53


mişcarea ideilor · mişcarea idal ra]io nalismului, care nu face distinc -]ie între om [i om, între via]\ [i via]\, fi -ind astfel un denivelator compri m<strong>an</strong>t [i<strong>an</strong>emi <strong>an</strong>t al puterilor creatoa re.Vom încheia cu unele reflec]ii, pemarginea acestui naturalism, adânc <strong>an</strong>coratîn zbuciumul actualit\]ii.Trebuie s\ m\rturisesc de la înce put,c\, întrucât m\ prive[te pe mine unul,Andrei Budaev:Somelier de fecaleeu continui s\ fiu ferm ata[at valorilorcre[tine, pe care nu le socotesc ca isco -dite de sl\b\nogi, incapabili s\ se afir -me [i s\ se apere, ci le cred opera spi -ritualiz\rii treptate a omului, în avântullui de a constitui o spe]\ aparte, deo se -bit\ tr<strong>an</strong>[<strong>an</strong>t de celelalte trepte ale sc\ -rii zoologice. Valori ca «justi]ia», «bun\ -tatea», «mila», departe de-a face s\ degenerezenatura omeneasc\, alc\tuiescpodoaba ei cea mai nobil\, izvor de inspira]iepoetic\, baz\ indispensabil\ aunor a[ez\ri civilizate.Desigur, r\zboiul este o stare maimult sau mai pu]in natural\, dar în timpulcât el dureaz\, se întrerupe sau m\ -car scade via]a civilizat\ în deplina e -florescen]ei sale. De altfel, chiar scopulproclamat al r\zboiului este îndeob[teinstaurarea «unei noi st\ri de drept»; ]e -lul r\zboiului este pacea. Pacifismul [icorelatele sale cre[tine nu sunt deci in -ven]ii ale celor slabi – chiar dac\ lor evi -dent le profit\ – ci apar ca st\ri ideale,fa]\ de care r\zboiul însu[i se înf\]i[ea -z\ ca un instrument. Orice s-ar spune,este un spectacol de real\ m\re]ie, îngenunchereafor]ei atotputernice, în fa -]a unei diaf<strong>an</strong>e valori spirituale: dreptulunuia mai slab!Ar fi totu[i din parte-ne un semn demiopie, dac\ dup\ rezervele f\cute n-amrecunoa[te [i latura adev\rat\ ([i maia les util\) a acestui naturalism filozofic.Mai întâi de toate, valoarea unei a -tari concep]ii e c\-]i atrage serios aten -]ia asupra «ceea ce este» în realitate,asupra cruzimilor unei naturi dure [inep\s\toare, care înfrâng adesea oricenorm\ restrictiv\, orice sim] al re]inerii[i al drept\]ii, într-un cuvânt o astfel deconcep]ie te preg\te[te mai bine pentruasprimile vie]ii decât dulceg\ria unorvis\ri generoase, care eventual te las\complect dezarmat.Acum zece-unsprezece <strong>an</strong>i, vizitândColoseul din Roma, a c\rui aren\ a fostde-atâtea ori stropit\, în aplauzele gloa -tei, de sângele cre[tinilor sau al gladiatorilorînvin[i, scriam urm\toarele re -flec]ii, ap\rute în primul meu volum deImpresii din Italia (1930):«...Oare nu era mai bine, cum procedaustr\mo[ii no[tri, f\când în modnormal [i pe fa]\ educa]ia cruzimii, de -cât a[a ca ast\zi, când ]i se face st\ru i toreduca]ia blânde]ii [i a duio[iei, pen tru54Însemn\ri ie[ene


Însemn\ri ie[eneAndrei Budaev:ca mâine s\ fii aruncat în vâlv\ ta -ia u nor izbucniri n\praznice [i ne -mi loase – pe care civiliza]ia ac -tual\ nu gar<strong>an</strong>tea z\ a le conjura –aruncat, într’o complect\ dezar -mare sufleteasc\ [i în tr-o deplin\ne pre g\tire moral\?»Dar s\ facem acum un pas maideparte, întrebându-ne: S\ fie cultulfor]ei exclusiv folositor în raportcu lumea a [a cum este, decip\zindu-te numai de a ajunge învâltoarea evenimentelor neprev\-zute un doborât [i un sacrificat? În -clin spre p\rerea c\ for]a care sf\ -râ m\ poate fi pre]ioas\, nu numaifa]\ de sur prizele lumii de azi, dar[i pentru întoc mirea lumii de mâi -ne, bineîn]eles concepând lumeade mâine nu ca o crâncen\ înc\ -ie rare a instinctelor, ci potrivit totnor melor filozofiei idealiste, ca olu me în care valorile ideale vor fimai res pecta te [i mai temeinic sta -bilite.Perfectibilitatea treptat\ a vie]ii socialenu e în nici un caz compatibil\ cuo realizare inst<strong>an</strong>t<strong>an</strong>ee a normelor mo -rale. Realizarea lor nu poate fi decâtsuccesiv\, sub form\ de etaje care se ur -c\ tot mai sus.Îns\ trecerea dela un etaj la altul, ce -ea ce constituie propriu vorbind progresul,nu se face totdeauna cu tr<strong>an</strong>zi]iilente [i domoale. For]ele conservatoa -re caut\ s\ imobilizeze actualitatea, [is-o fac\ perpetu\. Fa]\ de for]a primej -dioas\ a iner]iei, avântul mergerii îna -inte poate fi obligat s\ ia forma violen -]ei. Ini]iativa violen]ei – cu scopuri dincolode ea – ar corespunde în via]a po -poarelor cu ceea ce este muta]ia bio logic\în evolu]ia spe]elor, care descindadesea unele din altele, nu prin tr<strong>an</strong>zi]iilente, ci printr’o s\ritur\ brusc\.A[adar for]a care sf\râm\, c\lcândpeste victime, poate avea un rol pre]i osîn intersti]iile diverselor etape ale progresului,nu ca element destructiv [i demonic,ci ca factor constructiv [i reali za -tor. Iat\ pentru ce cultul for]ei – pus î<strong>nr</strong>elief de filozofia naturalist\ – î[i poateavea efectiva sa utilitate.De aceast\ idee e bine s\ se p\trun -d\ elitele, în general dispuse a dispre]uiviolen]a [i desl\n]uirea instinctelor primare.Fire[te, eu n-a[ putea recom<strong>an</strong>daexagera]iile naturalismului filozofic, ca -re afirm\ pur [i simplu c\ tot tabelul vir -tu]ilor cre[tine sunt o himer\ neputin ci -oas\ [i-o adev\rat\ dec\dere din splen -doarea barbar\ a spe]ei.Idealul ar fi dup\ mine – [i prin a -ceasta se recunoa[te valoarea par]ial\a teoriei naturaliste – un echilibru, oîmbinare armonioas\ a valorilor cre[ti -ne, cu cultul for]ei, a exigen]elor ra ]iu -nii moderatoare, cu izbucnirea instinc -telor. Desigur idealul acesta nu e u[orde realizat, ba poate p\rea chiar contradictoriu,întrucât cultura generozi t\ -Full house]ii sl\be[te cultul for]ei, tot a[a precumacesta din urm\ <strong>an</strong>emiaz\ valorile dezinteresate,f\cându-le umbre derizorii [ineputincioase.Elitele care adopt\ cultul for]ei suntîn primejdie s\ uite alte valori superi oa -re. Dintre toate cauzele care au devoratelitele popoarelor, aceasta ar fi unadintre cele mai periculoase.Din ferici re, sufletul omenesc e capabil,în elasticitatea lui particular\, decompro misurile cele mai curioase, celemai neb\nu ite. El ascunde adesea ade -v\rate contraziceri, care duc totu[i cas\bun\ îm preun\ – [i de multe ori acestecom pro misuri, imperfect întocmite, r\s -pund mai bine adev\rului [i nevoilor e -sen]iale ale vie]ii, decât dac\, de dragulunit\]ii, am l\sa în fiin]\ numai pe unuldintre termeni, cum ar fi în cazul nostru,ori jus ti]ia pur\ – ori for]a oarb\.Al\turi de nectarul idealismului filozofic,naturalismul e un tonic egal de ne -cesar.mişcarea ideilor · mişcarea id55


cave c<strong>an</strong>em · cave c<strong>an</strong>em · cav56Nevoia de modele(sau de ce nu a scris Noica o Etic\)„Sfântul Io<strong>an</strong> era ciob<strong>an</strong> tare bun laDumnezeu. Într-o zi s-a r\t\cit un miel. S-a înturnat înapoi [i, c\utându-l, a alergatdup\ dânsul [i pe ape [i pe câmp... trei zi -le [i trei nop]i. Când l-a prins, l-a luat în bra -]e [i i-a s\rutat copitele: – S\racul, zice el,tare trebuie s\ te fi durut pe tine picio ru [e -le, cât ai alergat. S\ fi fost altul, dintr-o dat\îl t\ia. Atunci Dumnezeu l-a f\cut sfânt” 1 .Aceasta ar fi, dup\ Noica, vari<strong>an</strong> ta româ -neasc\ a fiului risipitor. {i, comen teaz\ fi -losoful: „E frumos f\r\ îndoial\. Dar de cetoate frumuse]ile române[ti trebuie s\ fiecu ciob<strong>an</strong>i, cu natur\ [i cu gin g\[ie” 2 ?S\ ne reamintim parabola cu pricina,parabol\ care apare în Luca 15, 11-32.Iat-o: „Un om avea doi fii. [i a zis cel maitân\r dintre ei tat\lui s\u: «Tat\, d\-mi par -tea ce mi se cuvine din avere». {i el le-aîmp\r]it averea. {i nu dup\ multe zile, a -dunând toate, fiul cel mai tân\r s-a dusîntr-o ]ar\ dep\rtat\ [i acolo [i-a risipit a -verea, tr\ind în desfrân\ri. {i dup\ ce acheltuit totul, s-a f\cut foamete mare în]ara aceea, [i el a început s\ duc\ lips\. {iducându-se, s-a alipit el de unul din locu i -torii acelei ]\ri, [i acesta l-a trimis la ]a ri -nile sale s\ p\zeasc\ porcii. {i dorea s\-[isature pântecele din ro[covele pe care lemâncau porcii, îns\ nimeni nu-i d\dea.Dar, venindu-[i în sine, a zis: «Câ]i arga]iai tat\lui meu sunt îndestula]i de pâine, iareu pier aici de foame! Sculându-m\, m\voi duce la tat\l meu [i-i voi spune: «Tat\,am gre[it la cer [i înaintea ta. Nu sunt vred -nic s\ m\ numesc fiul t\u. F\-m\ ca pe u -nul din arga]ii t\i». [i, sculându-se, a venitla tat\l s\u. {i înc\ departe fiind el, l-a v\ -zut tat\l s\u [i i s-a f\cut mil\ [i, alergând,a c\zut pe grumazul lui [i l-a s\rutat. {i i-azis fiul: «Tat\, am gre[it la cer [i înaintea ta[i nu mai sunt vrednic s\ m\ numesc fiult\u». {i a zis tat\l c\tre slugile sale: «A du -ce]i degrab\ haina lui cea dintâi [i-l îm -br\ca]i [i da]i inel în mâna lui [i înc\l ]\-minte în picioarele lui. {i aduce]i vi]elul celîngr\[at [i-l înjunghia]i [i, mâncând, s\ neveselim. C\ci acest fiu al meu era mort [ia înviat, pierdut era [i s-a aflat». {i au în ce -put s\ se veseleasc\. Iar fiul cel mare erala ]arin\. {i când a venit [i s-a apropiat decas\, a auzit cântece [i jocuri. {i, che mândla sine pe una dintre slugi, a întrebat ceînseamn\ acestea. Iar ea i-a r\spuns: «Fra -tele t\u a venit, [i tat\l t\u a t\iat vi ]e lul celAndrei Budaev:îngr\[at, pentru c\ l-a primit s\ n\tos». {iel s-a mâniat [i nu voia s\ intre, dar tat\llui, ie[ind, îl ruga. Îns\ el, r\spunzând, a zistat\lui s\u: «iat\, atâ]ia <strong>an</strong>i î]i slujesc [i nici -odat\ n-am c\lcat porunca ta. {i mie nici -odat\ nu mi-ai dat un ied, ca s\ m\ veselesccu prietenii mei. Dar când a venit a -cest fiu al t\u, care ]i-a mâncat a ve rea cudesfrânatele, ai înjunghiat pentru el vi]elulcel îngr\[at». Tat\l îns\ i-a zis: «Fi ule, tu tot -deauna e[ti cu mine [i toate ale mele aletale sunt. Trebuia îns\ s\ ne ve se lim [i s\ne bucur\m, c\ci fratele t\u aces ta mortera [i a înviat, pierdut era [i s-a aflat»”. Ia -t\ parabola despre care s-a spus c\ ar fi detot îndestul\toare pentru mântuirea noas -tr\ dac\ Scriptura s-ar pierde.(Câteva preciz\ri pentru a în]elege maibine textul [i contextul. Nu exista ocar\ maimare pentru un evreu decât aceea de a fiporcar. Spre exemplu, în Egipt, unde oameniise închinau la dobitoace, numai por -carii nu aveau dreptul s\ intre în templu.~n Oce<strong>an</strong>ul Indi<strong>an</strong>Însemn\ri ie[ene


Apoi, haina cea bun\ era semn de st\pâ -nire, inelul era semn de libertate, iar vi]elulcel gras era ]inut pentru s\rb\tori. Cât pri -ve[te înc\l]\mintea, sensul este: te pri mescînapoi, spune tat\l, dar nu ca pe o slug\,ci ca pe un fiu.).Ce spune Noica? „Rev\d tot Jurnalul.Ce conchide el, în fond? Numai dou\ lucruri,dou\ mituri proprii: mitul [colii [imitul Fratelui. {i poate c\ nu sunt nici m\ -car dou\, ci e unul singur. C\ci sunt eu însumiFratele, care caut\, prin [coal\, îm -p\ carea cu lumea: cu fiii ce vin, cu fiii cepleac\ în lume” 3 . Problema este, pân\ laurm\, aceea a „reperului etic în gândirea luiNoica” 4 . Se poate vorbi despre o etic\ ni -casi<strong>an</strong>\? C\ci Noica nu a scris un tratat deetic\ a[a cum a scris unul de ontologie, nuare un sistem de etic\ dup\ cum nu are, ladrept vorbind, sistem. La Noica spiritul sis -temic biruie spiritul sistematic [i, „cum se[tie, spiritul sistemic aprehendeaz\ ordi neasubiacent\ figurilor de na[tere [i pie ri re afiin]ei, în timp ce spiritul sistematic elu dea -z\ dezordinea, haosul, abnormalit\ ]ile [idezorg<strong>an</strong>izarea gest<strong>an</strong>te de ordine [i orga -nizare” 5 . Spiritul sistemic are „poten ]ial e -tic”, caz în care Noica poate fi, cu si gu r<strong>an</strong>-]\, un moralist, în nici un caz un etici<strong>an</strong>.Avem, prin urmare, mitul Fratelui. Noi -ca, [i înc\ din tinere]e, este convins c\„toat\ via]a noastr\ moral\ încape aci:între fiul risipitor [i fratele lui. Ne pierdem[i ne c\im; sau ne p\str\m [i ne împietriminima. E r\u s\ nu ascul]i. Dar e la fel der\u s\ [tii s\ ascul]i – [i s\ ]ii minte” 6 . Cuminterpreteaz\ Noica parabola fiului risipitor?În urm\torii termeni: mai întâi ne spu -ne c\ avem a l\sa deoparte adev\rurile teologiei,apoi c\ avem a privi via]a cre[ tinuluicum este, cum poate fi ea. Aceastaeste premisa de asumat. Concluzia devineloc comun la Noica: „ve]i vedea atunci c\polii ei (ai vie]ii – n. m.) nu sunt decât a ce[ -tia: fiul risipitor [i fratele s\u. Între aces tedou\ capete se petrece via]a noastr\ cre[ -tin\, cu triumfurile ei, dar mai ales cu impu -rit\]ile ei” 7 . Ambii fii, c\ci ei sunt mai cu -rând fii decât fra]i!, gre[esc. Nu o fac îns\la fel, de[i o fac deopotriv\. Gre[ala unuiaeste c\ ignor\ [i se ignor\ pe sine dac\ nucunoa[te pe Dumnezeu. Chestiu nea aceas -ta îi na[te motiva]ia [i îi creeaz\ miza: plea -c\ în lume ca s\ caute pe Dumnezeu [i ast -fel s\ nu se mai ignore, s\ se caute adic\Andrei Budaev:[i pe sine. În Jurnal (p. 98), Noica spunec\ dac\ [i-ar fi întâlnit înv\]\ torul la vre me,fiul risipitor nu ar mai fi plecat în lu me. Iarignor<strong>an</strong>]a care-l condamn\ [i-l arunc\ înp\cat este [i aceea care-l salveaz\, c\cine[tiin]a lui este tot una nevinov\]iei. A fiignor<strong>an</strong>t nu este un p\cat, a[a cum staulucrurile la greci; orgoliul este problema,[i fiul risipitor nu este un orgolios. Ne[tiutor[i nevinovat din ca uza aceasta, fiul ri -sipitor este iertat [i, se întreab\ Noica, „ci -ne [tie dac\ Dumnezeu nu-l mântuie” 8 ?Gre[e[te, am spus, [i cel\lalt, dar nupentru c\ nu [tie, ci tocmai pentru c\ [tie[i ]ine minte, iar Noica subliniaz\ pe [tieîn Jurnal. Fratele fiului risipitor cunoa[tepe Dumnezeu [i, prin consecin]\, se cu -noa[te [i pe sine. Nu îns\ pân\ la cap\t!Tat\l iube[te la fel [i pe risipitor [i pe ri si -Invita]ie la t\ierea capuluipit („Îi erau dragi amândoi, cel mare [i celmezin; poate pu]in mai mult mezinul de -cât cel mai mare, dar atât de pu]in maimult, c\ nici el nu b\ga de seam\” 9 . Dra -gostea tat\lui este îns\ în]eleas\ diferit dec\tre cei doi fra]i. Cu cât tat\l iube[te maimult pe risipitor, cu atât mai mult îl ur\[terisipitul. Dragostea tat\lui are efecte dife -rite asupra fiilor. Pentru risipitor, este odragoste cereasc\, pentru risipit este unadiabolic\. Tat\l, ca într-un soi de echilibruontologic, este gata s\ fie generos cu amân -cave c<strong>an</strong>em · cave c<strong>an</strong>em · cavÎnsemn\ri ie[ene57


cave c<strong>an</strong>em · cave c<strong>an</strong>em · cav58doi. Reac]ia fiilor com<strong>an</strong>d\ atitudinea ta -t\ lui, m\car c\ la praznicul tat\lui amân -doi sunt bineveni]i. Fratele fiului risipitorrespect\ porunca [i tat\l este v\zut maimult ca st\pân decât ca tat\. Dac\ i se po -runce[te mult se supu ne mult,[tie s\ se su pun\, este nu maisupunere [i, aceasta chiar nuo [tie, nu poate converti supu -ne rea în iu bire. Incapacitatealui funciar\ este aceea de a nuputea iubi. Nu [tie s\ iu beasc\[i nici nu poate s\ se bucurede bucuria altuia. E fi in]\ st\ -t\ toare [i as cul t\toare, face [iî[i [tie fapta, d\ totul [i cereto tul. Doar c\ „totul” lui esteincomplet [i de aceea tat\l nulr\spl\ te[te pre cum pe cel\laltfiu. În a cest mo ment risipitulse sup\r\ în loc de a fi mâhnit[i tat\l se mâh ne[te f\r\ s\ fie[i sup\rat. Iar Noi ca se întrea -b\: „[i cine [tie dac\ Dumne -zeu îl mântuie” 10 ?Este un cet\]e<strong>an</strong> ideal fra -te le fiului risi pitor, doar c\ estemereu trist [i ursuz. Practic\un p\gubos discurs de consolareîn care se ve de „triste]ea dea nu fi p\ c\tuit. Triste]e carecu prinde din când în când peîngeri [i aproape întotdea unape oamenii mediocri. În frun -te cu fratele fiului risipitor” 11 . {ia tunci, zice Noica, fra te le fiuluiri sipi tor se refugiaz\ în ]arin\,unde ci te[te pe Cicero. Mereu,risipitul cite[ te pe Cicero [i amsen za ]ia c\ lectura lui preferat\ este De officiis!Întrebarea nu este: care e mai bun dintrecei doi, nu este: care gre[e[te mai pu -]in c\ci, în esen]\, nici unul nu are drep -tate pân\ la cap\t, ceea ce revine la a spu -ne c\ nici unul nu este bun. Adev\rul ealtul: amândoi sunt vii, amândoi tr\iesc dinplin, e drept, fiecare în felul lui, [i amândoiAndrei Budaev:suntem, mai mult sau mai pu]in, fiecaredintre noi. Fra]ii tr\iesc, ascun[i sau la ve -dere, în to]i cre[tinii care suntem [i în i ni -mile lor betege [i betegite. {i atunci cândnu suntem cu fratele fiului risipitor suntemcu cel\lalt sau cu amândoi deopotriv\. Co -menteaz\ Noica: „Fiul risipitor spune: «Î]imul]umesc, Doamne, c\ mi-ai dat gustulvolupt\]ii, setea orgoliului, [i invidia, [i f\ -]\rnicia, [i ura. Cu ele nimeni nu e mare.Dar f\r\ ele nimeni nu e viu». Fratele fiuluirisipitor întoarce aci capul, cu degust” 12 .Dar fiul risipitor insist\: „Dac\-mi reu[e[tep\catul e bine: am voluptatea; dac\ nu-miMoscova – a <strong>treia</strong> Rom\reu[e[te, e iar\[i bine: am virtutea” 13 . Iat\cum unul p\c\tuie[te din voluptate, risipi -torul, cel\lalt, risipitul, din orgoliu. În concluzie,amândoi p\c\tuiesc, amândoi suntvinova]i de p\catul curiozit\]ii, „fiul risipitordin curiozitatea deschis\a aventurierului, iar fratele fiuluirisipitor din curiozita teameschin\ a re]inutului” 14 .Interpretarea ultim\ a luiNoica spune c\ unul este Foa -mea originar\, cel\lalt esteFrica originar\. Risipitoruluiîi e mereu foame, foa me delume, de nou. Risipitului îi emereu fric\ s\ nu piard\, nurisc\ ni mic, nu d\ nimic. U -nul d\ ocol lumii, ce l\lalt d\ocol gr\dinii.Dup\ ce a terminat pe Ci -cero, fratele fiului risipitor s-aapucat de Voltaire [i spu ne:Cela est bien dit, mais il fautcultiver notre jardin. Unul eMarta, destoinic\ [i nemul ]u-mit\, cert\rea]\ [i pierdut\ înac ]iune, cel\lalt e Maria, risipitoareîn iubire [i pierdu t\ încontem pla ]ie.Problema este urm\ toa -rea: pot fi cei doi, împreun\s-au separat, judeca]i etic?Noica spune c\ nu: „nici unulnu poate fi judecat etic. Fra -tele cel bun încorporeaz\ eti -ca; dar singur fiul risipitor arputea scrie una. C\ci etica e osimpl\ perspectiv\ a su pravie]ii, [i cre[tinismul-via ]\ nus-a a co perit niciodat\ cu o singur\ pers -pec tiv\” 15 .În ]eleg în acest fel de ce Noi ca nu aputut scrie o etic\, chiar dac\ ar fi doritaceasta! Iar „parabola Fiului r\ t\ citor [i afratelui acestui fiu, în in terpre tarea pe ca -re i-o d\ Noica, vorbe[te de spre do u\ con -duite mo rale [i, ca atare, despre do u\ e tici,între ca re contradic]ia este într-a de v\r uni-Însemn\ri ie[ene


lateral\, legea nou\ integrându-[i ve cheastatornicire [i necontrazi când-o” 16 . {i ui -te-a[a se trece de la e tic\ la ontologie da -c\ accep t\m c\ Deve nirea este fiul risi pitor,iar Fi in]a este fiul statorni cit. Con tra dic-]ia unila teral\ trece dintr-un re gistru în al -tul f\r\ nici un fel de paradox!Ce se alege din [i cu fratele fiului risipi -tor? Iat\ ce spune Noica: „V\d atât de con -cret pe fratele acesta moral, încât îl aud ju -decând asupra lumii de azi, luând atitu dine,]inând prelegeri, participând [i mai a -les refuzând. Pentru c\ e un om curios – caorice fiin]\ st\t\toare – va veni s\ vad\ cefacem la [coal\. Cineva din noi îi va spu -ne în fa]\: «E[ti fratele fiului risipitor»? Elnu aude bine, c\ci to]i orgolio[ii sunt ni]elAndrei Budaev:surzi, [i va spune: «Scuza]i-m\, sunt profe so -rul...». {i va a[tepta s\-l întreb\m ce mate -rie profeseaz\. Dar nu-l va întreba nimeni” 17 .Parabola fiului risipitor apare doar înLuca, iar Ev<strong>an</strong>ghelia lui Luca nu se ba zea -z\ pe criterii pur biografice. Scopul ei esteacela de a face o lectur\ aprofundat\ a e -venimentelor realizate în perso<strong>an</strong>a lui Cris -tos. Cu Isus se desf\[oar\ în istorie un pl<strong>an</strong>al c\rui final este mântuirea oamenilor. Nuîntâmpl\tor Luca este considerat teologulistoriei mântuirii. El subliniaz\ activi tatea[i ac]iunea zilnic\ a mântuirii, faptul c\mântuirea implic\ o str\d<strong>an</strong>ie perm<strong>an</strong>en -t\ în perseveren]\, iar ideea parabolei fiuluirisipitor este urm\toarea: poc\in]a nueste niciodat\ prea târzie.Bac<strong>an</strong>aliaSe poate lesne observa c\ fratele fiuluirisipitor, atunci când vorbe[te cu tat\l s\udespre fratele s\u nu spune niciodat\ „fra -tele meu” ci „fiul T\u”. Ca într-un soi decompensa]ie ontologic\, tat\l nu spuneniciodat\ „fiul meu”, spune mereu: „fra te -le t\u”. Dar fratele fiului risipitor nu în]ele -ge. {i „când se spune «se iubesc ca fra]ii»,se spune tocmai ceea ce n-ar trebui s\ sespun\. Rareori fra]ii se iubesc cu adev\rat[...]. În loc de iubire fr\]easc\, spun\-se iu -bire p\rinteasc\: vom gre[i mai pu]in” 18 .Iacov în[al\ pe Esau, Iosif este vândut defra]ii s\i, Absalom ucide pe Ammon, So -lomon pune la cale uciderea Adoniei. Comenteaz\Noica: „Abel este ciob<strong>an</strong> [i Cainplugar. Abel r\t\ce[te ca Fiul, [i Cain fr\ -mânt\ locul, ca Fratele. Iar Cain ucide peAbel. Întotdeauna Cain ucide pe Abel” 19 .{i pentru ca lucrurile s\ fie limpezi, „suntem]ara lui Cain în care Abel n-a muritînc\ de tot” 20 . Una peste alta, vorba lui Ga -briel Liice<strong>an</strong>u, Noica avea un pragmatismdeparte de etic\.Anton AD|MU}1Const<strong>an</strong>tin Noica, Jurnal filozofic, Edi -tura Hum<strong>an</strong>itas, Bucure[ti, 1990, p. 122.2Ibidem.3Ibidem, p. 124.4Sorin Vieru, în Dilema, 9 decembrie, 2002.5Ibidem.6Const<strong>an</strong>tin Noica, op. cit., p. 9.7Idem, Fiul risipitor [i fratele s\u, în Ese -uri de Duminic\, Editura Hum<strong>an</strong>itas, Bucure[ti,1992, p. 26.8Ibidem.9Giov<strong>an</strong>ni Papini, Via]a lui Isus, EdituraAgo-Temporis, Chi[in\u, 1991, p. 145.10Const<strong>an</strong>tin Noica, Eseuri de Duminic\,p. 26.11Idem, Jurnal filozofic, p. 17.12Ibidem, p. 37.13Ibidem, p. 96.14Idem, Eseuri de Duminic\, p. 27.15Ibidem, p. 28.16Sorin Vieru, loc. cit.17Const<strong>an</strong>tin Noica, Jurnal filozofic, p. 70.18Giov<strong>an</strong>ni Papini, op. cit., pp. 145-146.19Const<strong>an</strong>tin Noica, Jurnal filozofic, p. 14.20Ibidem, p. 15.cave c<strong>an</strong>em · cave c<strong>an</strong>em · cavÎnsemn\ri ie[ene59


-mişcarea literara · mişcarea li60opt sonete dePetru SolonaruEpif<strong>an</strong>ia ouluiÎntâiul ou, pustiei dar g\oace,din cer ascuns, arheic joc reface[i ’în hialin, o za oracular\de l<strong>an</strong>] absent, th<strong>an</strong>atic drum coboar\.Sub gând confuz, el, Soarelui ’i-e raz\[i-a[a, t\cut, nimicu ’înfioreaz\,fiind ca ochi, când ziu\, ce-i s’ apun\,când, într’un alt, al nop]ii var drept Lun\.Filosofal, primordialei apese mi[c\ stând [i’în sine-ar vrea s\ scapede fiin]at spre cauza ce se -arat\,dar coaja-i, vai! de cret\ conturat\,nu poate’în timp [i-„a fi“ [i-„a nu“ s\ curg\prin chiasm punctimi, lucoare demiurg\...Ce-ul...Cât doar cel Gând se mi[c\ sub monades\ge]ii ’în zbor ce sine[i pururi [ade,e scris în nod „a [ti“ s\ îl dezlege,paradoxal, tot p\r]ile întrege.Ca pur aion henadelor aceste,se schimb\-„a fi“-în schimbare ce î[i esteegalei voci n\scut\-atunci când piere,spre-a tace ’în chip, închipuind t\cere...Întemeiat, cuminecând atarel\untrul s\u, fr\mântului îi pare,când form\’în v<strong>an</strong>, când miez, imbold, ori bine.Venirea-i st\ drept stare ce re-vine...De-aceea-întrebi: „– Între irid [i Nime,ce l-a deschis ca doar s\ se suprime?...“Spre-acel T\cut...– O, mirele! Cuvânt al clipei vide,îmi face semn [i ceruri îmi deschides\ urc la gând de provident întremur,sub ne’în]eles cu mâna’în v<strong>an</strong> s\ tremur.Din zeul ce creatural se ’împartea fi când viu, când purt\tor a moarte,spre-acel T\cut, el, mai presus, aflare,p\rutu-mi d\ ca dar mereu ce pare.– Smerit s\-i trec?... Mi[carea sofi<strong>an</strong>\st\ min]ii vis, de[i altcum em<strong>an</strong>\precuget trist: „E omul o m\sur\a tuturor, ce lucruri se v\zur\,afar\ de, vai! sufleteasca sinecare’în de[ert ra]iunii chip survine...“Doime dar...– „De unde vin [i plec uitare, unde’îna fi întreb. T\cut a [ti-mi r\spunde:– „Din nimeni pur [i numai lui asemenis\mân]a ta s-a scris zadar s’o semeniprin orb ogor ce dubiul îl adiecu giulgiul, somn, al verbului pustie.Acolo gol în umbra-i te coboar\doime dar pe efemera scar\a timpului înfrico[at de-o vam\ubicu\ ce sinei se destram\...”...Cum gândului gândit nimic nu-i scap\:vânt, pururi foc, hotar de colb ori ap\,absen]a mea, o urm\ lumii peste,chiar este’în tot f\r\ a fi ce este...Însemn\ri ie[ene


Spuzelnic somnOracular, când Unului se-afund\,spuzelnic somn cuteaz\’în minte-o und\[i, nins oce<strong>an</strong> ce-adâncul î[i conturn\,d\ umbra sa ca revelat\ urn\.A [ti spre-a fi... Învins de-a formei pust\sub curb Hiat, din am\gire gust\latentul punct ce nu-i s\ se m\soare.Nimic în tot... îl cuge]i, chemi eroare...C\ci, plin de[ert, el fulgur\ s’adapetrist în]eles împov\ratei pleoape:doar pumn de colb e-averea lumii-alerte.Deliciu calp, pierdut în joc s\ ierteuitarea chiar, prin fibra clipei batezeesc gnomon surp\rilor mirate...S\ te gândesc...S\ te gândesc, înfrico[ate nimeni,cine din Vis d\du porunc\’în sine-mi,ca între cer [i lut, pe-o c\r\ruie,tr\ind, s\ fiu cu-al\turi h\u ce nu e?...Oricine-ai fi, din nefiin]a pur\,clintirii mari pedeapsa mi-o conjur\,ghicind prin rost amploarea mor]ii crudesub faptu -adânc ce’în vin\ m\ include.Unite’în gest din Dou\ nop]i, secundecu cele ce-s l\untru-mi, vor p\trundespre alt t\râm far\ cuprins. Doar Unae umbra ce, de-o’închid, c\dea-va-întruna.Întors în punct, scriu echilibru’în tremur[i, vânt vânând, de toate m\ cutremur ...DarulCum teama, Dar’, spre altceva, deschideÎntoarcerea’în fiin]\-a p\cii vide,c\ este-a fi [i nu nimic, ne spunerisipa cea de sine prin minune.Descoperind un v\l între uitare[i gândul pur, prin om, curajul areÎnsemn\ri ie[enea ]ine piept aducerii amintec\’întregul nu spre Unul, pururi, tinde.Rostind cuvânt, sustras sfielii mute,încearc\’în v<strong>an</strong> enigma s-o disputecu cel ce nu-i. O spaim\ abisal\a se-împlini, conturul viu în[eal\.Ecou, r\spuns, vecin\tate-a[eaz\pe sacrul [ir de numere, o raz\ ...Vai, viermele ! ...Vai, viermele, alboare stând la pând\,din zbor c\zut visarea d\ s\-mi vând\!Prin tors u[or, al c\rnii farmec sfarm\spre num\rul, de aur, ce’în zadar m\cheam\ clipei (sub ve[nic, ea, o masc\).Întru a [ti, el nu vrea s\ cunoasc\ !...Mut leg\nând urzirea lui secret\,spre tot ce nu-i, pustiu -[i orb regret\.Cum pa[ii lui cu-ai mei se întâlnir\prin v\mi de colb sub zodia onir\,un vag ne<strong>an</strong>t ne cufund\ în Cea]\.Închis\-în verb, vânarea se r\sfa]\.Al sor]ii fir, la mine prin odaie,el, foarfece, pe cel din urm\-l taie ...Andrei Budaev:Opera]iunea „Mâini curate“-mişcarea literara · mişcarea li61


Andrei BudaevS\rutul Iudei


-mişcarea literara · mişcarea li62Paul Eugen B<strong>an</strong>ciuTerraalbafragment de rom<strong>an</strong>Casa Beligarilor, primit\ sau cump\rat\ în partea de susa ora[ului Burna, se deosebea de toate celelalte de pe stradaCet\]ii [i se asem\na tot pe atât cu ele pentru a putea d<strong>an</strong>u mele cartierului — „La Vile”. O curte larg\, acoperit\ cuverdea]\, tufe de bucsus tunse paralelipipedic, flori pentrutoate <strong>an</strong>otimpurile, câ]iva pomi fructiferi desp\r]eau cl\di -rea cu un etaj de strad\. De diminea]\ pân\ la apusul soareluilumina c\dea piezi[ peste zidul de piatr\ ce separa do -meniul Beligarilor de cele ale vecinilor. Sub unul din zidurileacelea se ad\postea, peste var\, o societate de limac[i, lungifelii de carne lipicioas\, care în nop]ile uscate [i calde cu tre -ierau întreg teritoriul cur]ii pân\ ce, spre ziu\, ierburile, pie -tri[ul, tulpinile tufelor [i ale copacilor, terasa, pere]ii, trep tele,poarta erau br\zdate de traiectorii argintii. C\r\ri r\maseîn urma unor fiin]e inexistente, î[i spuse Beligar, ca [i cum,într-o bun\ zi, ni[te p\s\ri despre care habar nu avem ast\zis-ar prelinge peste cer desenând lungi [osele. Ura lipitorileacelea f\r\ cochilie despre care citise într-o vreme, dar r\ -m\sese convins c\ tr\iesc undeva prin p\durile tropicale. În -tr-o noapte ie[ise descul] s\ se plimbe prin curte [i-i fu dats\ calce peste-o sumedenie de lipitori din acelea mute [iatât de pa[nice, pornite cu toatele în hoin\real\. îl cuprinseo cumplit\ scârb\ în clipa în care le sim]ise strecurându-iseprintre degetele de la picioare [i se întoarse în cas\ pec\lcâie. Le blestem\ un ceas, pân\ î[i fierse picioarele înap\ clocotit\, s\ se vad\ sc\pat de senza]ia lipicioas\, apoialte dou\, în pat, cât i-a mai trebuit s\-[i poat\ muta gândulde la ele [i s\ adoarm\. O vreme nu-i spusese so]iei sale,Clody, decât c\ a c\lcat pe o spurc\ciune, apoi, dup\ cefemeia se ar\tase uimit\ de stoicismul cu care-[i fierbea picioarele,îi zise: „Ai mers vreodat\ descul]\ prin noroi?” Clo -dy nu avusese niciodat\ asemenea pl\cere, pentru c\ la pen -sion, unde-[i petrecuse copil\ria, nu se umbla în picioarelegoale, iar dac\ se întâmpla s\ fie noroi, fuseser\ înv\]ate s\calce u[or, din ridic\tur\ în ridic\tur\, s\ nu se murd\reasc\,mai sus de tocul cizmuli]elor [nuruite.„Mâine – amenin]\ Beligar, în vreme ce-[i usca picioa -rele cu prosopul — am s\ pun otrav\ în toate cotlo<strong>an</strong>ele,— s\ se termine cu fâ[iile de carne care umbl\ noaptea princurte!”Clody îl privi u[or descump\nit\, apoi spuse: „Dar mâi -ne e sâmb\t\ [i va trebui s\ punem casa la rând. Doar [tiic\ avem invita]i [i servitoarea abia dac\ va prididi cu aperitivele[i fripturile.”Cu gândul la invita]ii de a doua zi, pe care [i-i aduse for -]at înaintea ochilor [optindu-le numele pe rând; {tefelea,Saftiu, Mathilda, Marco[, Zoc<strong>an</strong>iu, Colen]<strong>an</strong>… reu[ise Beli -gar s\ scape, dou\ ceasuri mai târziu, de amintirea limac [i -lor, pe care nici nu apucase s\-i vad\.Din ziua urm\toare, când mai ie[ea prin curte cu ziareledup\ el, dezbr\cat pân\ la brâu, cum începuse s\ fie moda,într-un costum de baie colorat care-i ajungea pân\ la genunchi,Beligar umbla înc\l]at cu [o[oni [i pândea fiecaremi[care din iarb\.La petrecerile de sâmb\t\ seara ale familiei Beligar, Ale -x<strong>an</strong>dru {tefelea venea mai întotdeauna singur. So]ia sa,Ele<strong>an</strong>or, nu iubea lumea sau, poate, nu voia s\ fie al\turi deAlex<strong>an</strong>dru când se avânta în pove[tile lui despre politic\, [ti -in]\, art\ [i amor, adunate din acelea[i ziare pe care le ci -teau cu to]ii, dar spuse în a[a fel încât s\ par\ ni[te nout\]ifierbin]i. In sâmb\ta aceea de iulie a <strong>an</strong>ului 1914, {tefeleaapucase s\ vorbeasc\ abia c\tre miezul nop]ii, dup\ ce Beligarîi însp\imântase pe to]i cu lighio<strong>an</strong>ele ce invadaser\curtea, ora[ul [i, de bun\ seam\, întregul imperiu. {tefele<strong>an</strong>u d\duse crezare spuselor gazdei, dar avusese destul\ r\b -dare s\-l a[tepte pân\ va osteni. Prin Burna, pe la începutulÎnsemn\ri ie[ene


veacului, timpul trecea înc\ lent, iar pentru câ]iva dintre o -r\[eni, s\pt\mâna avea doar trei zile lucr\toare, de mar]i pâ -n\ joi, de[i se [tia c\ nu e bine s\ începi o treab\ mar]ea.Urm\toarele dou\ zile erau consumate cu preg\tirile pentrucelelalte trei, patru, de petreceri, urmate de vân\tori sau micic\l\torii prin împrejurimi, astfel c\ de multe ori se ajungeaca o s\pt\mân\ s\ aib\ cinci-[ase duminici.La miezul nop]ii, {tefelea era singurul musafir r\mas tea -f \r peste Apocalipsa stârnit\ de Beligar.„Domnilor — începu fostul c\pit<strong>an</strong> — cum pute]i s\ cre -de]i asemenea lucruri, când Europa muste[te de putere? Oputere ridicat\ pe piedestalul atâtor colonii care împânzescîntreaga pl<strong>an</strong>et\… Din ziare, din c\r]i, din cuvânt\rile mari -lor oameni ai continentului [i lumii nu se întrez\re[te voin]ade suprema]ie a cuiva asupra altcuiva [i nici dorin]a de îm -p\r]ire sau reîmp\r]ire a bog\]iilor noastre. Tr\im vremurialese, când imperiile se întorc, au r\gazul s\ o fac\, se întorc,spun, la legendele proprii, când chiar istoria a devenit un basmcu buni [i r\i, iar cel bun are întotdeauna culoarea alb\…Ei, [i pe o vreme din asta, domnul profesor de bele arte vines\ ne tulbure cu visele sale obosite…”Beligar spuse: „Dac\ nu vrei s\ m\ crezi, n-ai decât s\ tedescal]i [i s\ ie[i în curte!”{tefelea se f\cu surd, dar continu\: ,,… fiorul vie]ii lumiiau devenit, de o jum\tate de veac, inventatorii, capabili s\stârneasc\, prin min]ile lor, toate sunetele sensibile [i inte -ligen]ele p\trunz\toare. Ce vre]i mai mult?…”Între timp, gazda ie[i pân\ în curte [i se întoarse cu unpumn de limac[i, pe care-i puse în mijlocul mesei.„|[tia sunt vise?!” spuse [i se a[ez\ pe scaun. O und\de rumoare trecu peste întreaga sal\. Mathilda [i Saftiu seridicaser\ de la mas\ [i pornir\ spre u[\, î[i aduser\, îns\,aminte c\ afar\ colc\ie curtea de asemenea fiin]e [i se o -prir\ în fa]a so]iei lui Beligar s\-i cear\ o solu]ie omeneasc\pentru a ie[i din impas. Luat\ în grab\, Clody îi invit\ întroalt\ camer\ [i, f\r\ prea mult\ discre]ie, spre veceul englezinstalat, nu de mult, prin înzidirea unei jum\t\]i de bu -c\t\rie. Pân\ [i fa]a lui {tefelea se schimonosi de scârb\ înclipa în care câteva fiin]e lipicioase începuser\ s\ se prelin -g\ peste fa]a de mas\ pentru a-[i g\si un loc mai umbros.„Este un mod original – spuse ofensat, spre gazd\ – dea ne scoate afar\!… dar dac\ acolo este plin de asemenea fi -in]e, înseamn\ c\ sau e[ti deosebit de cinic, sau un dobi toc,pentru c\ suntem nevoi]i s\ st\m pe capul dumitale pâ n\Însemn\ri ie[enemâine la prânz, când, dup\ câte spuneai, <strong>an</strong>imalele as tea vordisp\rea undeva în p\mânt, sau, m\ rog, se vor re trage sprealte ere geologice…”Beligar strânse fa]a de mas\ cu tot ceea ce se afla pe ea[i o arunc\ afar\, apoi, ca [i cum nimic nu s-ar fi întâmplat,f\cu o reveren]ioas\ invita]ie celorlal]i de a trece în alt\camer\, s\-[i petreac\ acolo ceasurile pân\ la ziu\, în ritmulobi[nuit al seratelor lor. Sticlele, altele noi, [i câteva s<strong>an</strong>dvi -[uri preg\tite pentru diminea]\ fuseser\ aduse de servitoare,singurul om care mai îndr\znea s\ umble [i prin întunericla ora aceea. Musafirii î[i g\sir\ cu greu câte un loc, iar, du p\Andrei Budaev:Refuzul spoved<strong>an</strong>iei-mişcarea literara · mişcarea li63


-mişcarea literara · mişcarea li64ce se a[ezar\, {tefelea î[i reveni la forma lui dina inte [i continu\:„… via]a e rotund\, cu avers [i revers, din aur [i ar -gint. Pe una dintre fe]ele ei este întip\rit\ imaginea princi -palilor reprezent<strong>an</strong>]i ai speciei um<strong>an</strong>e de azi, înal]ii oa menice au spre p\storire o bucat\ mai mare sau mai mi c\ de p\ -mânt. Un fel de statui miniaturale, cu mare putere de schimb,convertibile între ele [i mai cu seam\ în aur-lingou … la astaar trebui s\ ne stea mintea [i la u[ur\tatea cu care se umbl\cu b<strong>an</strong>cnotele, drapelele alea na]ionale [i multina ]ionale carecircul\ pe continent [i poart\, de asemenea, pic tate pe ele,chipurile acelora[i principi… dar sentimentul hâr tiei, în ba l<strong>an</strong> -]\ cu cel sigur al aurului, care ne-a r\mas de pes te vea curi…”Se opri, surprins de nelini[tea ce mai domnea pe fe]elecelorlal]i musafiri, înc\ obseda]i de imaginea lighio<strong>an</strong>elordin curtea lui Beligar, de pe str\zi [i, de ce nu, de peste între -gul imperiu, care amenin]au s\ acopere uscatul, cu o bla n\vie [i mi[c\toare, alungându-i pe oameni spre mare, o - bli -gându-i s\-[i construiasc\ vapoare, cor\bii [i plute, s\ poat\fugi cât mai departe de via]a lor dintotdeauna, s\-[i sfâr [eas -c\ zilele în pustiul de ap\, ar fi comentat Saftiu, îns\ un me -dic, când cunoa[te într-o oarecare m\sur\ boala, dar nu [iremediul ei, tace, l\sând s\ se în]eleag\ c\ este vorba despres\n\tate, ba chiar despre un fel de ipohondrie. între timp,{tefelea trebui s\ fac\ dovada curajului s\u [i s\ aduc\, împreun\cu servitoarea, pi<strong>an</strong>ul din cealalt\ camer\, pentru ase mai putea spera într-o revitalizare a atmosferei, [i tot elîi propuse gazdei:„S\ cau]i, drag\, ni[te partituri nici prea triste, nici preas\lt\re]e, a[a cum se cade s\ fie o muzic\ în momentele a -cestea…”Apoi se a[ez\ într-un scaun s\ a[tepte, împreun\ cu cei -lal]i, pân\ la r\s\ritul soarelui. „Familia Beligar — î[i spuse,urm\rind comprehensiv chipurile invita]ilor printre paharele[i sticlele de cristal reflectate de oglinda argintarului — seare doar pe sine, f\r\ copii, câini sau pisici, f\r\ o gr\din\mare în spatele casei, sau o livad\ cu spalier de vi]\-de-vie.Iv [i Clody, el profesor, ea casnic\, blond\, molatec\, î[i socotescsalariul peste o mic\ rent\ lunar\ venit\ de pe urmaunei mo[teniri… boieri nu, mijloca[i nu, s\r\ntoci nicidecum,prin petrecerile astea de sâmb\t\ se [tiu [i ei intra]i înlumea bun\ a ora[ului, se simt al\turi de ea…” („Parc\ v\dc\ [i mâine — [opti Beligar — va fi curtea plin\ cu li mac[i…Ce am eu cu erele geologice? E[ti un dobitoc, domnule {te -felea, un cretin f<strong>an</strong>faron!”)… „Sâmb\t\ de sâmb\t\, aceia[i[apte, opt, nimic nou, doar ve[ti, plictiseal\ [i muzic\ le[ina -t\… Da, doamn\, \sta e adev\rul! Sunte]i o lady, dac\ vre]i,dar degeaba vre]i, pentru c\ o prefer pe servitoarea dumneavoastr\,mirata servitoare care la ora asta zice: «Ne bunii!Neputincio[i crescu]i în puf, cheltuie tot, de parc\ le-ar priso -si via]a…» [i are dreptate femeia. Da, domnule Beligar, darnu sunte]i oricum un gentlem<strong>an</strong>, mai întâi pentru c\ v\ sca -p\ aceast\ no]iune, apoi pentru c\ mânca]i ca un porc, be]ica un porc [i v\ destr\b\la]i, zice]i domnia-voastr\, f\ cându-iochi dulci bogatei Mathilda von Löwe… Impoten]\, domnu -le, c\ci numai cu ea nu acoperi toat\ lumea bun\ a Burnei.S\ fim cinsti]i, cine vine la seratele voastre? Eu, A lex<strong>an</strong>dru{tefelea, fost c\pit<strong>an</strong> de husari cu studii militare la Budapes -ta, reformat, nu se mai spune de ce, azi func]ionar, [ef debi rou administrativ la prim\ria ora[ului, supr<strong>an</strong>umit, trebuies\ recunoa[te]i, «Colonelul»; apoi, Titi, Dimitrie Saf tiu, me -dicul despre care se vorbe[te c\ poate s\ lecuiasc\, f\r\ p\r -tinire, tot ce mi[c\ pe fa]a p\mântului; mai vin pu ]oii \iade Colen]<strong>an</strong>, Zoc<strong>an</strong>iu [i Matei Pânzariu, absolven]i de baca -laureat… [i Matilda von Löwe, cea mai grea pies\ din garniturapetrecerilor voastre, o femeie de vreo 25 de <strong>an</strong>i, c\ -s\torit\ cu von Löwe, un b\trân întors din colonii s\-[i cauteo alb\, tân\r\, pur\, cu care s\-[i spele p\catele înain tea îm -p\rt\[irii. E drept c\, de pe urma lui, Mathilda s-a ales cu ce -va avere pe care o are strâns\ în perimetrul hectarului a ce -luia de p\mânt de sub castelul de vân\toare dinafar\ ora -[ului…” („Clody, spuse Saftiu, cânt\ cu mult mai mult\ gra -]ie când e speriat\ sau scârbit\ de ceva…”)… Une ori, la petrecerileBeligarilor mai veneau [i copiii lui Marco[, porcul\la de grof din Seuca… Derbedeii! când veneau ei, nu maiapuca nimeni s\ se simt\ în largul s\u, pentru c\ ne noroci]ii\ia se îmb\tau [i se sim]eau st\pâni peste casa lui Beligar [iograd\ o f\ceau. Bine c\ nu mai vin… din pri ci na lor a vuitun <strong>an</strong> de zile ora[ul despre groz\viile care s-ar petrece la casaprofesorului din cartierul „La Vile”. Noroc c\ [i lumea s-amai plictisit… [i cu toate astea, cât\ pace! Ce via]\ lini[tit\!totul org<strong>an</strong>izat pân\ la ultimul detaliu… Bir jarii, trei, în dimi -nea]a zilei de duminic\, mai înainte de a mer ge la gar\ s\-[ia[tepte c\l\torii, trec, pe rând, pe la casa lui Beligar, a[ -teapt\ un sfert de ceas f\r\ s\ întrebe nimic [i, dac\ nu searat\ vreunul din familie, în]eleg c\ petrece rea e molcom\,ori vremea înc\ nepotrivit\ pentru plimba re. Revin, c\treprânz, [i a[teapt\ câtva, [tiind c\ vor avea de f\cut un drumscurt, pân\ sub dealul cu vii, sau spre râu… [i, tam-nisam,Însemn\ri ie[ene


Beligar descoper\ c\ în curtea lui sunt ni[te felii de carne!…Altfel, om de treab\… în dou\ rânduri a re u[it s\ fie la în\l -]imea dorin]elor sale. Prima oar\, acum vreo trei <strong>an</strong>i, dup\ce un mare om de stat fusese la o vân\ toa re în mun]i [i prim\riaîi com<strong>an</strong>dase d\sc\lu]ului de cali grafie un bust al dem -nitarului, pe care l-au pl<strong>an</strong>tat în mijlocul o ra [ului… A dou\oar\, parc\ cu un <strong>an</strong> mai târziu, dup\ vizita unui alt demnitar,a trebuit ca bustul s\ fie dat jos [i în locul lui a fost ridicatun altul, în bronz, reprezentându-l pe majes tatea-sa imperial\;[i tot Beligar l-a f\cut…” („Ce u meri rotunzi are Clody!perni]e, cute galbene… p\cat de ea, e înc\ frumoa s\”, [optiMathilda, i se p\ru doar c\ [opte[te, pentru ca du p\ aceeas\ o poat\ asculta pe gazd\ cu mai mult\ bu n\ vo in]\…) „DeAndrei Budaev:Însemn\ri ie[enepe urma celor dou\ busturi am petrecut luni în [ir cu caviar[i [amp<strong>an</strong>ie, apoi b<strong>an</strong>ii s-au dus [i odat\ cu ei se ratele au reintratîn renta lunar\ cu u[oare model\ri [i adaosuri venite dinpartea Mathildei [i-a lui Titi…” (,,…I-a[ a coperi trupul cu flori,î[i spuse Matei, cu un strat gros de brându[e mov, lungi [i efemere…un bu che ]el i-a[ ascunde între picioa re… apoi a[ începes\ o des cop\r cu degetul… sau, nu, a[ pose da-o crân -cen, s\ simt strivindu-se între tru purile noastre gr\ dini întregide flori mov… oh, Mathilda…”) „Nici acum nu-mi dau seamade ce se prefer\ casa Beligari lor în locul marelui castel?…”Spre 4 diminea]a, {tefelea se ridic\ din scaunul lui [i, s\ -tul de serenade, uverturi [i valsuri, începu s\ se plimbe princamer\ f\r\ s\ se mai uite la careva <strong>an</strong>ume dintre mu safiri.Vechiul, noul imn-mişcarea literara · mişcarea li65


mişcarea literara · mişcarea li-66Dup\ ce conteni muzica, se opri în fa]a Mathildei, întot -dea una se oprea în fa]a cuiva înainte de a începe s\ po ves -teasc\ ceva:„Înc\ mai putem s\ spunem c\ suntem la început deveac. Ce am adus cu noi din cel\lalt? Dinamita domnuluiNobel, care, prin artiz<strong>an</strong>ii ei sc\pa]i de sub controlul oamenilorde bun-sim], poate periclita capetele încoronate. De -geaba s-a gândit b\trânul atunci la echilibru!… Ce e aiada c\ eu am dinamit\, [i ai [i tu [i el, înseamn\ c\ vom tr\iîn pace?!…”Mathilda nu în]elegea despre ce se vorbe[te, dar, sim]indc\ problemele sunt cât de cât europene, spuse:„La Paris a început s\ se poarte o mod\ de[ucheat\, ca -re, zice ziarul, aminte[te de Revolu]ia fr<strong>an</strong>cez\…”Andrei Budaev:Clody deveni atent\, nu se a[tepta ca tinerica aceea s\[tie atâtea. B\ur\ câte o cup\ de vin [i se strânser\ roat\în jurul [emineului, semn c\ începea o partid\ de scurte informa]ii.{tefelea r\mase în picioare, s\ conduc\ întregulcor de ve[ti care, stârnite de el, pornir\ a se muta, de la u -nul la altul, f\r\ z\bav\. Din când în când, Colonelul interveneacu câte o p\rere proprie, apoi se pierdea în tumultulcuvintelor celorlal]i. [emineul alb îi ]inea în jurul s\u ca înmiezul iernii. Servitoarea picotea în u[\ [i auzea destul de vag:„Londra prive[te absent\ spre continent… Nu [tie ce sepetrece, iar nici nu-i pas\… Italia pierde ultimele steaguriro m<strong>an</strong>e, dup\ dou\ milenii incerte… Rusia, Austro-Ungaria[i Germ<strong>an</strong>ia î[i zâmbesc. Nu se [tie cât… Balc<strong>an</strong>ii s-au ciufulit,mai <strong>an</strong>, iar acum stau cu picioarele în apa c\ldu]\ a Me -S\rb\toarea recolteiÎnsemn\ri ie[ene


diter<strong>an</strong>ei [i pescuiesc; vând pe[tele s\-[i poat\ deprinde gus -tul cu conservele saxone… Turcii au reu[it s\ se scape de ultimeletuiuri, acu[i ajung republic\… In nord, ninge, la poniise hr\nesc cu carne de urs alb [i a[teapt\ dezghe]ul… Nin -ge [i printre portocalii din Africa… Cre[tinii habotnici vor -besc despre sfâr[itul lumii, de[i nu cred s\ aib\ vreme s\-lapuce… Armenii construiesc biserici [i fac afaceri, oriundes-ar afla pe p\mânt… Au ap\rut un fel de ma[ini de scris por -tabile… Ninge [i pe Escurial. Apropo, oare cum a rat\ Dumnezeulsp<strong>an</strong>iolilor pe sub arcadele alea maure?… Fr<strong>an</strong>]a pic -teaz\ [i face versuri… Dup\ dou\ revolu]ii, ce-ar mai puteas\ fac\?… O s\-[i caute de lucru.” Dup\ ce se plic tisesc, î[icaut\ un alt Dreyfus… Au sosit makimonouri [i takimono -uri… Noroc c\ Elve]ia [i Ol<strong>an</strong>da, cu vacile, untul [i brânzalor, c\ numai a[a ne mai cur\]\m [i noi de fica]ii de cârna]i,kaiserfleisch, cremvur[ti… De cinci <strong>an</strong>i, la Berlin circul\ autobuzepentru oameni… Londra are metrou, un fel de [oseape sub p\mânt… s\ nu mai vorbim de tramvaie electrice, c\mai toate capitalele au… Viena valseaz\, scau nele [i meseleMichel Thonet valseaz\… Am citit despre o ra[ul Letchworthdin Anglia, primul ora[-gr\din\ din lume… Este ceva formi -dabil!… limac[ii aceia au [i ei partea lor bun\, ne excit\!…treizeci de mii de oameni locuiesc în vis gra]ie unui marearhitect englez: Ebenezer Howard… Nu v\ intereseaz\ o ra -[ul-gr\din\?... Cine era Hokusai?… La Monte Carlo, s\ numai vorbim de tripourile din Paris, se pierd mai cu seam\ ru -ble… Domnule, nu e chiar a[a rotund\ via]a cum ziceai,uite, bordelurile au ajuns un fel de case de binefacere… Cume cu ora[ul \la gr\din\?… Am s\ v\ spun alt\ dat\. Mi-artrebui o întreag\ noapte pentru a vi-l descrie… Howard?…Da, Ebenezer Howard!… Se zice c\ pe str\du]ele din Ga li -]ia oamenii se sinucid supravie ]u ind… Clody, [tii ceva deRichard Strauss?… O, Doamne, Amurgul zeilor…”{tefelea se sim]i dep\[it de vârtejul vorbelor [i se apropiede fereastr\; din drum, descoperi pi<strong>an</strong>ul [i se opri lâng\ el,apoi se a[ez\ pe scaun. ~[i roti o clip\ privirile peste celedou\ femei, s\ se încredin]eze c\ erau congestionate doarpentru c\ f\ceau politic\ b\rb\teasc\, în felul lor, apoi începus\ loveasc\ în clapele pi<strong>an</strong>ului în ritmul unui mar[ pecare-l avea adânc întip\rit în suflet: Nu reu[i din primeleîncerc\ri, dar nu se d\du b\tut, ci continu\ s\ cânte f\r\ s\-imai pese dac\ sunetele pi<strong>an</strong>ului aduceau sau nu cu vreunmar[ cunoscut. „Totdeauna, î[i spuse, seratele Beligarilordecurg la fel de monoton. E, pe la început, un soi de agi ta -Însemn\ri ie[ene]ie, când sosesc oaspe]ii [i sunt primi]i dup\ tipicul marilorrestaur<strong>an</strong>te, dar mai apoi, când încep aperitivele în acompa -niamentul cutiei muzicale cu pl\ci perforate, totul alunec\spre felurile urm\toare de mâncare: fripturi de porc, de gâs -c\ sau curc<strong>an</strong>, vinuri pure… Doar pu]oii aceia de Colen ]<strong>an</strong>[i Zoc<strong>an</strong>iu ce mai <strong>an</strong>im\ atmosfera cu glumele lor, … dar,domnule Beligar, [i glumele nebunilor dumitale s-au camrepetat în ultima vreme, [i se râde din ce în ce mai pu]in…Norocul vostru sunt eu, care, mereu, pentru ora 4 diminea -]a am preg\tit o bomb\, marea veste a seratei, citit\, auzit\sau inventat\ de mine… Acesta-i adev\rul!…” Matei ]ineapa harul în mân\ [i privea sub pi<strong>an</strong>. Acolo nu se afla niciMathilda [i nici o alt\ femeie, de[i ochii lui p\reau s\ fi descoperitun trup gol. „într-o zi — î[i spuse — limac[ii domnuluiprofesor au s\ arginteasc\, strat peste strat, toat\curtea, [i-au s-o tr<strong>an</strong>sforme într-o oglind\ în care se vor ve -dea cerul [i norii. În ziua aceea, casa Beligarilor va fi undevape malul unui cer tubular cu capetele nesfâr[ite, care va tre -ce, în sus [i în jos, prin curtea lor. Atunci, cei doi nu vor maiputea s\ ias\ prin curte pentru c\ ar c\dea în gol, iar dac\se va întâmpla s\ fim [i noi în cas\, ne vom usca împreun\,în vili[oara asta, ca într-un cavou… Puah!” „Ce plictis!… Înprim\vara asta, ce-am f\cut? Ce a]i f\cut?… El dorado! cu -prin[i de furia aventurii, a unei aventuri la care s\ lua]i partecu sigur<strong>an</strong>]a unor spectatori, a]i deschis o list\ cu amatoriipentru America, asta dup\ ce v-am adus o sumedenie de [tiridespre exodul s\r\cimii din imperiu spre noul continent.Pigmei! Clody a f\cut lista f\r\ s\ se gândeasc\ la altcevadecât la o lung\ c\l\torie peste apele Oce<strong>an</strong>ului, continuat\,apoi, pe uscat, cu trenul, cu tr\surile spre un h<strong>an</strong> cald [i pri -mitor, unde s\-[i reia acelea[i serate de sâmb\t\… O adev\ -rat\ nebunie… Noroc cu Mathilda, care, în prima duminic\,pe când ne preg\team s\ plec\m spre tr\suri, a luat foaia cucei cinci doritori de drum [i a vârât-o în sân. «Nu e de demnitate<strong>an</strong>oastr\!» s-a explicat, mai apoi, fa]\ de Zoc<strong>an</strong>iu, singurulcare era de fa]\. Eu st\team în cealalt\ camer\ [i as -cultam. ~ntr-o bun\ zi, când Clody, înc\ ame]it\ de ideea ple -c\rii, încerca s\ refac\ lista, socotindu-i printre ei [i pe birjari,tot Mathilda o interpelase: «Eu sunt o von, duduie! Num\ murd\resc cu voi într-o c\l\torie pe drumul robilor!» {iastfel, capitolul Eldorado s-a închis… Ce prim\ var\ suci -t\!…” (Cine a vorbit despre ora[ul gr\din\?) {tefelea zâmbi,renun]\ la jocul lui pe clapele pi<strong>an</strong>ului, se ridic\ [i se apro -pie de ceilal]i.-mişcarea literara · mişcarea li67


-mişcarea literara · mişcarea li68„Eu!” spuse.Se luminase de-a binelea. Prin camer\ continuau s\ sevânture ve[ti [i comentarii întrerupte, când [i când, de celedou\ femei, care îi cereau detalii Colonelului despre ora[ulgr\din\al lui Howard. Servitoarea fu trimis\ în mai multerânduri s\ reîmprosp\teze s<strong>an</strong>dvi[urile, de care continua s\nu se ating\ nici unul dintre oaspe]i, apoi plec\ bucuroas\dup\ alte sticle de vin [i se înapoie tocmai pe dialogul despreora[ul-livad\. R\mase treaz\ s\ asculte pove[tile domnului{tefelea, gândindu-se la lumea, ceva mai apropiat\, a satu -lui ei, care, f\r\ s\ fi fost inventat de un inglez-benezefe-o -var, avea, în linii mari, cam aceea[i înf\]i[are, [i, dac\nu ar fi fost atât de crânceni (i se p\ru femeii), domniiaceia [i mai cu seam\ ele (servitoarea continua s\cread\ c\ domni pot s\ fie numai b\rba]ii, în vremece femeile r\mân femei, f\r\ nici un r<strong>an</strong>g, f\r\ nici om\rire în plus, una fa]\ de alta), a tunci le-ar fi propusca a doua zi diminea]a s\ mearg\ împreun\ cu ea însat, s\ le arate c\ totul exista ca [i în po ves tea aflat\,la numai doi pa[i de Burna. Apoi, fu nevoit\ s\ maia ud\: „… exist\ câte un Dumnezeu pentru fiecare din -tre oameni… Istoria universal\ e tridimensional\, adi -c\, vreau s\ spun c\ poate s\ cuprind\ în ea tot ceea ces-a pe trecut prin ceea ce se petrece acum… Europase cur\]\ de indezirabili. O parte merg spre apus, iar]arul [i-i trimite spre r\s\rit… Lumea se universalizea -z\, Amundsen a str\ b\tut Atl<strong>an</strong>ticul peste ghe]arii A -mericii de Nord… R\ma[i aici, numai între noi, nesun tem suficien]i universului europe<strong>an</strong>… Un lama dinTibet a trecut de patru sute nou\zeci [i opt de <strong>an</strong>i [icontinu\… în leprozeriile din Gui<strong>an</strong>a se tr\ ie[te ca înepoca de piatr\… Matehornul a f\cut victime printreped<strong>an</strong> ]ii temerari elve]ieni… Ce le-a venit sp<strong>an</strong>iolilors\-[i vop seasc\ statuile? Sunt o porc\rie… În parlamentulenglez se poate dormi dup\ o noapte petrecu -t\ la club… A]i v\zut ce înmormântare a avut reginaVictoria?… S-a în cercat o nou\ coas\ repetitoare pen -tru seceri[... în noul r\z boi, Anglia… se spune: în e -ventualitatea unui r\zboi, Anglia… Bine! La a potecalui Fr<strong>an</strong>kel au fost aduse prafuri pen tru potent\ ge ne -ral\… Cu avers [i revers, ca orice mone d\... Nu fiporc! … Cei din America au pierdut femeile [i au descoperitmi[ ca rea feminist\… De câte ori s\-]i repetc\ Eiffel nu este un turn, ci un inginer?! {i ce dac\, înloc s\-l împ\ieze pe Na poleon, fr<strong>an</strong>]ujii i-au pus calul în Do -mul Invalizilor… A]i ascultat opus-urile lui Brahms? Radetz -ki… bine, fie [i el, nu mai la cutia muzical\, o singur\ dat\…”„Prin aprilie, continu\ {tefelea, dup\ câteva petreceriplictisitoare, când nu s-au cântat nici mar[uri [i Beligar sear\tase a fi bolnav, au aflat despre Liechtenstein”.Servitoarea asculta:„… Se pot vedea filme, nu numai ale lui Lumière… Înhradul praghez s-a înf\ptuit o crim\ pasional\ sub chiarportalul catedralei Sfântului Vie… Mil<strong>an</strong>o e în fl\c\ri. E var\doar… Cum e cu Abisinia?… Se construie[te cea mai mareAndrei Budaev: ~nc\ierarea boierilor din Dum\ `n `nc\perile KremlinuluiÎnsemn\ri ie[ene


Andrei Budaev:cale ferat\ tr<strong>an</strong>scontinental\. Se va construi. Mân\ de lucruexist\, cai a[i[derea… Despre lipi]<strong>an</strong>i se va mai vorbi înc\mult\ vreme, chiar dac\ domnul Diesel a descoperit nu [tiuce… Finl<strong>an</strong>dezii pescuiesc [i se hr\nesc cu pe[tele prins…La câ]iva kilometri de Petersburg, în micul Versailles rusesc,se m\nânc\ dup\ re]ete fr<strong>an</strong>]uze[ti… Neva curge, Dun\reacurge, Rinul curge… Sena duce sinuciga[i. Peste Tamisa seîncearc\ o c\l\torie cu butoiul… Fadul se revars\… A]i auzit deKama-sutra?… Foarte curând o s\ avem cu to]ii aparate deRadio… E adev\rat c\ Rasputin [i Alex<strong>an</strong>dra Feodorov na?…”Însemn\ri ie[eneP<strong>an</strong>opticum„A sosit birja!” spuse servitoarea pe la 8, dar me -senii î[i ridicaser\ privirea spre ea ca [i cum ar fi surprin[iîntr-un ritual de magie neagr\.„S\ vin\ la prânz – spuse Beligar [i-i f\cu semns\ plece – ora dou\sprezece nu e pe placul limac[ilordin curte [i ast fel vom putea s\ p\r\sim, pentru oscurt\ perioad\, casa.”(„E înnebunitoare Mathilda! Femeile [i bog\]ia nuau vârs t\, sau tr\iesc în alt timp fa]\ de muritorii derând”, î[i spuse Matei privind cu obr\znicie în ca -p\tul de sus al decolteului zgârcit al baronesei, îngroapa ce se deschidea la r\ d\cina gâtului, sub clavicul\).Saftiu st\tea rezemat de mar ginea u nui argintar[i, plictisit de atâta vorb\rie, lovea în sticla vi -tri nei, încercând s\ pun\ în rezon<strong>an</strong>]\ paharele decristal.„O s\ ne ]icnim cu to]ii, spuse într-un târziu, dinlene [i mai ales din pricina ziarelor. To]i citim acelea[ilucruri [i, în loc s\ tragem ni[te înv\]\minte dinceea ce citim, repovestim totul. Filosofia e l\sat\ înseama singuraticilor care tac, citesc altceva decât zia -rele [i scriu altceva decât ceea ce se cite[te. A[a în -cep disputele dintre filosofi, care nu sunt alt ce va de -cât ni[te r\zboaie ale unor c\r]i împotriva altor c\r]i.[i ei se vor ]icni… Pân\ [i mozaicurile de pe piatracet\]ii au mai mult\ logic\ în ele…”Dup\ vorbele lui Saftiu se l\s\ o lini[te ofuscat\.Trebui ca, din nou, Clody s\ fac\ oficiul de bun\gazd\ [i s\ cânte la pi<strong>an</strong> una dintre partiturile cunoscute.De s<strong>an</strong>dvi[uri nu se atinser\ din pricina feliilorde [unc\, t\iate lung [i sub]ire, aducând cu imaginealimac[ilor pe care-i v\zuser\ r\spân dindu-se pestefa]a de mas\. B\ur\ din nou [i începur\ s\ mestecem\sline…C\tre prânz, {tefelea f\cu o tentativ\ de a traversa cur tea,dar renun]\ [i se înapoie strâmbat de scârb\. ~[i dre se stareaîntrebându-i pe ceilal]i dac\ s-au gândit încotro vor s\ por -neasc\ dup\ sosirea tr\surilor, dar cum la a[a ceva nu segândise nimeni, hot\râr\, în mare grab\, s\ fac\ un drumpân\ la morarul din Copadea.Dup\ ce sosi [i cea de a <strong>treia</strong> tr\sur\, ie[ir\ în grup [i tra -versar\ curtea cu grij\, aruncând priviri iscoditoare spre fi -e care loc mai întunecat, unde s-ar fi putut ascunde melciilui Beligar.-mişcarea literara · mişcarea li69


est<strong>an</strong>te , · rest<strong>an</strong>te , · rest<strong>an</strong>te , ·70Vechiul Testament este proz\.Noul Testament – ideologie.Ca text. Dumnezeul amându -rora e acela[i, interpretarea difer\. Nu [tiucum ar fi ar\tat proza universal\, ast\zi,f\r\ pioasa lui citire, milenar\, `n singu -r\tatea caselor bântuite de nelini[tile, ur -giile, groz\viile epocilor, atât cele din a -far\, cât [i cele din suflet. ~n proz\, re fe -rindu-m\ numai la expresia scrierii, Ve- -chiul Testament a marcat profund rase -le puternice [i `ndr\zne]e practicând cre[ -tinismul. Dac\ e s\ numim doi mari pro -zatori ai lumii, la care lectura obsed<strong>an</strong>t\a textului sfânt pune o pecete de ne[terspe opera lor, ace[tia sunt – fiecare `n fe -lul lui – Dostoievski [i Faulkner.Interes<strong>an</strong>t de observat e c\ doar scrii -torii relativ recen]i, americ<strong>an</strong>i [i ru[i, `n -deosebi, s-au l\sat captiva]i de simplita -tea divin\ a nara]iei Vechiului Testament,[i nu povestitorii `ndep\rta]i `n timp, ca[i cum pentru `n]elegerea, nu de con]i -nut, ci de form\, de putere a expresiei,ar fi fost neap\rat nevoie de o dist<strong>an</strong>]\ `ntimp [i spa]iu, pe m\sura scrierii sfinte,a[a cum o fresc\ gig<strong>an</strong>tic\ nu poate ficontemplat\ decât dac\ te dai mai `nd\ -r\t, ca s\ cuprinzi toat\ perspectiva.Un Dumnezeu foarte activ. Autoritar.Posesiv. R\zbun\tor. Doritor de jertfe.Un dictator intratabil – cel din VechiulTestament. Un temperament fugos, cer -t\re] [i, totodat\, prudent – omene[teprudent – [i plin, `n exaltarea sa creatoa -~ndoielile creatoruluire, de un fel de `ndoial\... Pe p\mânt, nu -mai geniile dau dovad\ de aceast\ [o v\ -ial\, re`nc\rcând apoi energia un mo -ment suspect\ [i ob]inând fulgerul reve -lator. Ne`nzestra]ii, dilet<strong>an</strong>]ii, arti[tii mo -de[ti, trufa[i prin compensa]ie, nu ezit\o clip\, ei p\[ind `ncrez\tori `n neteda,„senina“, automul]umita mediocritate.Ce este – [i grav [i fermec\tor – `nac]iunile binef\c\torului, când se pune pelucru [i `ncepe s\ cl\deasc\ lumea, auto -mat, reu[ita absolut\, e a ceas t\ `ndoial\,nu direct\, o p\ re re a ei, fie [i jucat\, cao jertf\ `n gând, o presupunere: [i dac\nu iese?S\ vedem. S\ trecem la text. Fapt ec\ `ndoiala, semn al t\riei `n viitoareacredin]\, primul care o `n]elege, se a -rat\ a fi – cel mai `n]eleg\tor – CreatorulSuprem....T\ria a numit-o Dumne zeu din cer.{i a v\zut Dumnezeu c\ e bine. {i a fostsea r\ [i a fost diminea]\: zi ua a doua...„{i a v\zut Dumnezeu c\ e bine“.Ca [i cum era s\ nu fie; s\ dea gre[...Uscatul l-a numit Dumne zeu p\ -mânt, iar adunarea apelor a numit-om\ri. {i a v\ zut Dumnezeu c\ e bine...P\mântul a dat din sine verdea]\,iarb\, care face s\ mân]\, dup\ felul [idup\ a sem\narea ei. {i a v\zut Dumnezeuc\ e bine.A f\cut Dumnezeu fiarele s\lbaticedup\ felul lor [i <strong>an</strong>imalele domesticedup\ felul lor, [i toate târâtoarele p\ -mântului dup\ felul lor. {i a v\zutDumnezeu c\ e bine...{i a privit Dumnezeu toate câte f\ -cuse [i iat\ erau bune foarte...Nu „foarte bune“. Ci „bune foarte“.Superlativul pus la urm\ atenueaz\ par -c\ satisfac]ia, umplând-o de o medi tativ\apreciere a lucrului `ntocmit.Repetitivul „{i a v\zut c\ e bi ne“, ca -re `nso]e[te aproape toate facerile – curios,exceptând-o pe a ceea a omului, ca[i cum omului i s-ar fi l\sat timp spre examinare,fi ind crea]ia cea mai complex\[i mai plin\ de urm\ri, e una din `ndul ci -ri le Absolutului, care, afirmat cu super -bie, ar fi putut s\ fac\ nevero simile lu cr\ -rile, ca `n basme. „A v\ zut c\ e bine“. ~ntâis-a uitat. A probat. A controlat. A maiaruncat o ul tim\ privire asupra ceea ceF\cu, [i abia pe urm\ morm\ise `n bar -ba sa cosmic\, de care tocmai se a g\ ]a unnor, cel dintâi nor – e bine, ie[i cu bine...La 30 decembrie 1980, Frau Mar tha,ev<strong>an</strong>ghelist\, purtând me reu `n ge<strong>an</strong>taei mare Biblia [i Dichtung und Wahr -heit, de citit `n metrou, `n tramvai, de re -tica prin bi roul meu.La un moment dat, ea s-a oprit [i mi-aspus `n [oapt\ `n nem]e[te – am notat-o:Das Vieh hat kein FutterWir haben keine ButterDer Arzt hat kein PapierWas suchen wir noch hier?...{i care, `n române[te sun\ astfel:Vitele nu au nutre]. Noi n-avem unt.Doctorul n-are hârtie. Ce mai c\ut\mnoi aici?... (`n iad?)...*Sartre spune: Infernul sunt ceilal]i.Punctul de vedere al unui marxist, totu[i,v\zând iadul ca un fel de clas\, alta de -cât noi... Pe când infernul suntem, câte -odat\, noi `n[ine...Însemn\ri ie[ene


*Raiul [i iadul la români...Infernul `nseamn\ cazne de tot felul,mi[care. Mult zbucium, mult\ agita]ie.Pedepse, ca [i sper<strong>an</strong>]a de[art\ – in -trând, adic\, musai s-o la[i afar\ – spu -ne clasicul. N\scoceli simple ori geniale.Cunoa[tere nelimitat\... Ima gina]ie. Faceri,nu una doar – multiple [i fe lurite. C\dac\ am pu ne cap la cap toate in ven ]iu -nile [i desco pe ririle lu mii de la am -nar, to por de piatr\, cu ]it, pra[ tie,arc, tun, car de lupt\, ae ropl<strong>an</strong>, pâ -n\ la ener gia nuclea r\... Aceasta invadândCosmosul [i a lungând dinel `ngerii `ngrozi]i de atâtea ecua]ii [iteoreme – `n gera[ii no[tri, care, fievorba `ntre noi, sunt cam prostu]i...Dac\, a[adar, am aduna toate la -olalt\ sau le-am privi `n acela[i timpde foarte sus, lipind `ntr-o secund\epoca de piatr\ de secolul 21, am a -vea, `n fine, o perspectiv\ adev\ ra t\,de[i insuportabil\, a infernului f\ -când caz<strong>an</strong>ele sale s\ duduie la ma -ximum... (Ad\ug\m abisul din noi,strict personal, dar asta-i alt\ po -veste.) S\ trecem.De con[tiin]a um<strong>an</strong>\, Moa[a su -prem\, Regizoarea absolut\ a R\u -lui, s-au ocupat mai `ntâi teologii,cam limita]i, dup\ cum [tim... Apoi,veacuri dup\ veacuri, dup\ ce s-aterminat [i cu Inchizi]ia, ap\ru, o da -t\ cu progresele [tiin]ei, Psih<strong>an</strong>a li -za, metoda cea mai nou\ de cer cetare,dezv\luire a ace luia[i R\u, maisofisticat, profesiunea dom nilor cucioc [i ochelari cu dioptrii gla ciale,când doctorul de suflete `]i las\ `n tot dea -una impresia c\ a dineauri st\tea de vor -b\ cu Sat<strong>an</strong>a...Nici iadul `ns\ nu mai este ce era `na -inte. Cum ni-l zugr\veau arti[tii de odini -oar\ ori cum `l po]i vedea [i azi pe pere ]iibisericu]elor noastre modeste: draci ju -Însemn\ri ie[enepuind femei necredincioase, punând pej\ratecul `ncins b\rba]i tic\lo[i. (~]i vines\ râzi, z\u!...) De fapt, fiecare secol areiadul s\u, pe care `l merit\. Ca [i Para -di sul, oponent.Nu putem ie[i din noi niciodat\. NiciCel de Sus din sine `nsu[i, pe cât se pa -re. Nemaivorbind de ~ntunecimea sa.Iat\, `n momentul de fa]\, care ar fiparadisul la români [i care ar fi iadul. S\Andrei Budaev:„Tân\ra Gard\“ a Rusieir\sfoim registrul cet\]enesc de intr\ri [iie[iri.S\ auzim ce spune folclorul bucure[ -te<strong>an</strong> la zi cu bârfele lui, `n care sunt trecutetoate... La români... sta]i s\ ne ui -t\m! La ro mâni, avem a[a, dac\ ne ui -t\m bine: Dumnezeu este... (p\i si gur!)...N\sta se. Autoritar, atoate[tiutor, impo -sibil de contrazis, citind, printre nori, `nloc de Vechiul Testament, Confesiuni -le unui opiom<strong>an</strong> englez (vorbe[te un li -terat distins).– {i iadu’..., Scarao]chi? `ntreab\ gâtuitde emo]ie un cet\]e<strong>an</strong> curios.Moment! s\ vedem ce scrie acilea:– Acela... ar fi, deocamdat\, tot pre [e -dintele ]\rii (2003), care cite[te Marx pes\rite [i `ntre]ine focul la ca z<strong>an</strong>e.*Exerci]ii de proz\.Aprilie 1969. Linia dreapt\ com -parat\ cu „punctul de org\“ `n mu -zica lui Bach, punct continuu, `n careeroul unui rom<strong>an</strong>cier englez ve -dea existen]a lui Dumnezeu...Punctele luminoase ale unei liniidrepte ce se se continu\ egale, f\r\nici un accident, f\r\ nici o s\ritur\jos, sus, sem\nând cu emisia unuiaparat Morse ce ar bate `ntruna unsemn, acela[i semn sau una [i ace -ea[i liter\, ne`ntrerupt...*Cheia, iulie 1969. C\lug\rul orb,de 84 de <strong>an</strong>i, care, uitat de ai s\i `np\dure, taie `ntruna lemne o zi, onoapte, `nc\ o zi [i o noapte, f\r\s\-[i dea seama, scuipând din ce `nce mai des `n palme, pân\ ce `l a -puc\ o sete cumplit\... ~ncepând oavers\, se `ntinde cu gura `n sus [i seadap\ de la ploaia puternic\ de va -r\... Aducându-[i `n fine aminte deel, ceilal]i fra]i c\lug\ri `l caut\ [i `l g\ -sesc, `n diminea]a celei de-a <strong>treia</strong>zi le de la dispari]ie, t\ind lemne `nmijlo cul unei redute de butuci despica]i...~i dau s\ m\nânce, s\ bea, `l pun s\ seprind\ de coada toporului – b\trânul f\ -cea cele mai frumoase cozi de topor –[i a[a `l readuc la sfânta M\n\stire.Const<strong>an</strong>tin }OIUrest<strong>an</strong>te , · rest<strong>an</strong>te , · rest<strong>an</strong>te , ·71


72Dragostea „fin de siècle“ (I)„Rom<strong>an</strong>ul, micu]ule, e locul un -de g\se[ti dragoste...", îi r\s -punde o bibliotecar\ copiluluiAlbert Thibaudet. Dincolo de posibila confuziela care poate conduce dubla accep -]iune a termenului „rom<strong>an</strong>esc“, problemar\mâne de actualitate. Iar peisajul atât demi[c\tor, de contradictoriu [i de suprapo -pu lat al literelor fr<strong>an</strong>ceze, cedeaz\ cu greuîn fa]a unei eviden]e desuete, precum ceagenerat\ de involuntara, dar reconfort<strong>an</strong>taconfruntare de acum un deceniu dintre doistr\luci]i [i juisori spadasini ai conformisme -lor iluziilor [i delirurilor noastre, doi mora -li[ti de sens opus, dar cu acela[i talent scli -pitor. E vorba de dou\ din cele mai tulbu r\ -toare rom<strong>an</strong>e d\ruite nou\ de Hexagon înultimii <strong>an</strong>i – Longtemps, de Erik Orsenna(Fayard) [i Les Particules élémentaires deMichel Houellebecq (Flammarion). Se parec\ sfâr[itul de secol [i mileniu pe care l-aumarcat amândou\ ne-a g\sit, cumva, subforma unor particule spulberate, deveniteastfel prin frac]ion\ri succesive multiple, determinatede un individualism bolnav, pefond de bun\stare [i timp liber obligatoriu,particule ce nu mai [tim, sau nu mai putem– pudoare [i deriziune postmoderne! – s\iu bim pentru totdeauna. E deja mare lucrudac\ reu[im s-o facem mult timp, long -temps. Dar pentru a ajunge acolo, trebuies\ for]\m mâna utopiilor, s\ eliber\m via]a,moartea, fiin]a de l<strong>an</strong>]urile social „libertare“.Paradoxal, [oc<strong>an</strong>t [i nespus de frumos.„Rom<strong>an</strong>ul fr<strong>an</strong>cez moare, e criz\!“, seproclam\ – pentru a câta oar\? – în medii -le literare sus-puse, ce deplâng absen]a suflului,osteneala pr\fuit\ a condeielor. Dinfericire, mai sunt [i autori care nu-l vor l\s<strong>an</strong>iciodat\ s\ se sting\, din aceia poftind cunesa] la sângele cald al literelor, erudi]i [i ne -cuviincio[i precum Orsenna, sau din cei ca -re se revendic\ de la o pretins\ [coal\ delu ciditate – ectoplasmic\, indiferent\ [i ico -noclast\, care se ridic\ cu cinism (în fapt,cu o nevoie de autenticitate [i de simplitatepe care nu o mai recunoa[tem) [i f<strong>an</strong>faro -na d\ deasupra mul]imilor, precum Houellebecq.Ambii apar]in acelei rase incomodea scriitorilor non-minimali[ti [i ne-mode[ti,care nu consider\ c\ cititorii obosesc dinco -lo de dou\-trei idei pe text. În plus, ei rea bi -liteaz\ mo[tenirea rom<strong>an</strong>tismului germ<strong>an</strong>,în descenden]a lui Novalis, pentru care rom<strong>an</strong>uleste instrumentul cel mai complet alartei, opera total\ prin excelen]\, topindtoa te genurile în tentativa sa de a explora[i a în]elege universul: „Isomorf omului, ro -Andrei Budaev:m<strong>an</strong>ul ar trebui în mod normal s\-l poat\con]ine în întregime“ (scrie Houellebecq înInterventions). De unde jocul [i aluneca re<strong>an</strong>econtenit\ de la un registru la altul, cu odubl\ domin<strong>an</strong>t\ clinico-patetic\, în cazuls\u, respectiv ironic-rom<strong>an</strong>tic\ la Or sen na.Amândoi, prin sau dincolo de dra goste, ca -ut\ o supap\ imaginar\ pentru e [ecul modernit\]iinoastre, pentru des-cân tarea uneilumi strâmbe. Cultului insidios al non-dife -ren]ei nu i se mai pot opune, oa re, de cât so -lu]ii livre[ti? Axa medi<strong>an</strong>\ a u nifor mit\]ii îisepar\ pe exalta]ii îndr\ gosti]i ai lui Orsen -na, himer\ pe care o mân gâiem discret învise, de vagabonzii iubirii lui Hou ellebecq.Dulceg\rii diplomatice, subtil trecute prinvitriol, pentru primul, arme albe zdrobindmitul burgheziei elibe rate ca pe o plo[ni]\,pentru cel de-al doi lea, ace[ti scriitori de -p\[esc în felul lor li mitele lui politicallycorrect, disecând e fectele infi nit perverseale „eliber\rii“ mo ravurilor [i cântând – ciudatamestec de Co hen (Albert [i Leonard!),Kundera [i Cior<strong>an</strong> – femeia etern\!Rusia – suflet generosÎnsemn\ri ie[ene


Însemn\ri ie[eneAndrei Budaev:Nu-i prea ortodox, într-o societate ma -cho [i feminist\ (lucru doar aparent contradictoriu),s\-l auzi pe Orsenna afirmînd:„Cu majoritatea b\rba]ilor, m\ aflu pe unteren cunoscut. Le [tiu dedesubturile, [ol -ti c\riile de dresori de ur[i, m<strong>an</strong>ia de a c\ -uta mereu s\ demonstreze ceva. Cu fe meile,e alt\ treab\. Un univers ce r\mâne unmister. [...] O intimitate vertiginoas\ cu cor -pul, o a[ezare în inima vie]ii. Un zâmbeta muzat în col]ul ochiului, în momentelecele mai ciudate. [...] Ele m-au <strong>an</strong>trenatacolo unde n-a[ fi îndr\znit s\ m\ aventu -rez.“ Iar Houellebecq pluseaz\: „Femeilesunt mult mai bune decât noi, chiar dac\destinul lor e cople[itor. B\rba]ii sunt înmod radical incapabili de iubire. Sau, a -tunci când iubesc, e prea târziu.“Stilul [i tehnicile difer\ considerabil(de [i discursul [tiin]ific e prezent în ambelerom<strong>an</strong>e, digresiune pitoresc\ la Orsenna,schelet narativ la Houellebecq) – unul înc\mai deap\n\ fasturi baroce [i sinueaz\ prin<strong>an</strong>fractuozit\]ile sufletului; cel\lalt se po -ves te[te cu dist<strong>an</strong>]\ fa]\ de sine, de-pasio -neaz\ o dezbatere ce taie cu bisturiul nefe -ricirile unei genera]ii care nu mai termin\de pl\tit revolu]iile tr\snite ale p\rin]ilor[aizeci[iopti[ti. Greu ]i-ai putea imaginafiin]e [i tipologii mai diferite decât ace[tidoi „[efi“ de genera]ie – în m\sura în careacest apelativ, precum [i cel înc\ mai a be -r<strong>an</strong>t, de „rom<strong>an</strong> genera]ional“, cu care afost înzestrat Les Particules élémentaires,au vreun sens – pe care îns\ nu-i despartdecât vreo zece <strong>an</strong>i. {i totu[i, iat\-l pe se -duc\torul Orsenna (de fapt, Erik Arnoult,împrumutându-[i pseudonimul literar dela citadela mitic\ din Rivage des Syrtes deJulien Gracq), bucurându-se de toate ono -rurile terestre – raportor la Consiliul de Stat,pre[edinte al [colii na]ionale superi oarede peisaj, ex-emine]\ cenu[ie a lui Mitterr<strong>an</strong>d[i relativ proasp\t membru al Acade -miei Fr<strong>an</strong>ceze. Parcurs f\r\ gre [ea l\ din -spre partea acestui creator polivalent, lacare temperamentul [i spiritul aventurier,responsabile cu sensul alegoriilor [i al observa]iilorexotice, se combin\ cu <strong>an</strong>alistult\ios, impecabil, care-[i presar\ operelecu teorii cerebrale, uneori în exces.De partea cealalt\, clar-obscurul uneide rive baudelairiene pe fond de inteli gen -]\ cas<strong>an</strong>t\ a unui copil ab<strong>an</strong>donat de p\ -rin]i, absolvent [omer al [colii de agro nomie,plonjând în <strong>an</strong>xiolitice [i alcool, tre -când printr-un spital psihiatric înainte de aCânt\re], actor, politici<strong>an</strong>...deveni inginer informatici<strong>an</strong> la AdunareaNa]ional\ [i apoi, foarte repede dup\ pu -blicarea primelor sale eseuri, poezii [i rom<strong>an</strong>e,scriitorul-far al genera]iei actuale.În aceast\ calitate a fost „adjudecat“ Hou -ellebecq de ceea ce pare a fi ultima mi[ ca -re de critici-scriitori post-Noul Rom<strong>an</strong> [i„Tel Quel“, intitulat\ Perpendiculaire, n\s -cut\ în 1984 [i bene ficiind de o revist\ cu73


74Andrei Budaev:acela[i nume la editu ra Flammarion. {i (a -proape) în aceea[i ca litate a fost în modpu blic „debarcat“ de fo[ tii s\i camarazi, laca p\tul unui fel de proces de vr\jitorie,halu cin<strong>an</strong>t într-o perioad\ în care tocmaine plân gem de ab sen ]a tot mai clar\ [i no -civ\ a unei critici teoretice de <strong>an</strong>vergur\,care s\ permit\ cernerea unei pro duc]ii a -gresive [i ete rogene; incredibil, îndeosebi,venind din partea unui grup care predic\ab<strong>an</strong>donul rom<strong>an</strong>escului psihologic [i alm<strong>an</strong>ierisme lor culturale în beneficiul tr\iriipersonale, pledând pentru o „mul tiplicita tea texte lor“ [i identit\]i lor! În ultim\ inst<strong>an</strong> -]\, pa ra dig ma lipsei de model – per misi -vitate dis cutabil\ în abstract, dar l\u da bil\în ce ea ce prive[te ac cep ta rea programa -ti c\ a tota lei liber t\]i creatoare. Cu atât maisur prin z\toare ne apare atunci dezavua reaflagr<strong>an</strong>t\ a fostului ma estru [i acolit de c\ -tre „Per pen diculari“, dup\ un rechizi toriutra gi-comic în care, culme a cinis mului imbecil,i se repro[eaz\ tocmai faptul c\ nuse mai limiteaz\, ca îna in te, „la con tem -pla rea neutr\ [i se nin\ a unui declin“!Aceast\ vân\toare împotriva ereziei,purtat\ de un consens mediatic, aceast\denun]are virtuoas\ [i mimetic\ promovat\de elitele suspicioase, proasp\t con ver -tite la „europenism“ [i la radioasa mon -di alizare liberal\, pe lâng\ procesul intentatîn jus ti]ie de asocia]ia „L'Espace du pos -si ble“, un camping alternativ aprig iro nizatde Houellebecq în roma nul s\u, au f\ cutdeliciul re viste lor literare [i nu numai, îndetrimentul evident al textului în su[i, sumbru,insolent [i superb. Conformismul re -ve ren]ios este re ven dicat [i de o critic\ re -lativ nihi list\, care a ab -dicat de la privile giul dea impu ne o ordine [i undiscurs despre li te ra tu r\ca m<strong>an</strong>ifes ta re, sub pretextc\ toa te produc ]iilenoi sunt destinate ne <strong>an</strong> -tului, criti c\ ce se supu -ne servil ciclului comer -cial al simplei promo v\ri(doar tr\ im într-o „lumeca supermarket“, potri -vit a cidei for mule a ace -luia[i a utor, nu?), favo ri -zând astfel o e purareconsiderat\ sa lu br\. Poa -te c\, într-a dev\r, lume<strong>an</strong>u mai exist\ pentru a a -jun ge la o carte frumoa -s\. Dar ace[ti scriitoriviolen]i, spirituali [i triviali,cum sunt Houel le becqsau Iegor Gr<strong>an</strong>, neo-na -tu ra li[ti ce refuz\ oriceestetism sau se duc ]ie ar -tistic\, ce-[i url\ nepu tin -]a în fa]a u nui vid into le -ra bil, aliena]i într-un dis -curs non-u ma nist [i uncorp abject (dar Michel Tour nier – ca s\nu mer gem mai departe în urm\ – nu ilustrael, oare, deja „murd\ria“ infect\ [i sublim\totodat\?) construiesc o viziune apo -caliptic\ pe care nu o putem reduce la li -ni[ti toa rea etichet\ de „fin de siècle“.Polemica decl<strong>an</strong>[at\ de acest terorismintelectual (care aminte[te de cea stârnit\în jurul afacerii Sokal [i Bricmont, pe careHouellebecq îi ap\r\), împins\ pân\ la ni -velul unui fel de lin[aj compasional, împo -triva unui scriitor cu umor rece [i ambi guu,care se recunoa[te determinist, budist princonvinge re, reac]io nar prin opozi]ie la a -vort, oarecum rasist, cu totul <strong>an</strong> ti-feminist[i puternic <strong>an</strong>ti-liberalist, ocultea z\ adev\ -ratele resor turi ale a cestui rom<strong>an</strong>, precum[i t<strong>an</strong> dre]ea lui zdren]uit\. „Despre pasa je -le pe care le prefer“, îi m\rturi se[te auto -Portret de grup cu diavolulÎnsemn\ri ie[ene


ul lui Domi nique Gui ou, „nu a vorbit nimeni.Pentru mine, momentele cele mai re -u[ite din carte sunt paginile despre co pi l\ -ria e roilor mei, sau capitolul despre re ve -derea dintre Michel [i femeia pe care nu a[tiut s\ o iu beas c\...“ Pentru c\ e vorba a -ici de o <strong>an</strong>umi t\ idee despre omul deve nitinutil lui în su[i, om de o ambi]ioas\ „mu -ta ]ie metafizic\“, a <strong>treia</strong> du p\ cre[tinism[i [tiin]a modern\, utopie ce aminte[te degr<strong>an</strong>dioa sa lume nou\ a lui Huxley, sus ]i -Andrei Budaev:Însemn\ri ie[enenut\ de o logic\ psiholo gic\ [i so cial\ a -propiat\ de i dea lul cre[ tin al mân tuirii. U -topia nu prea mai e un teren familiar pentrua utorii fr<strong>an</strong> cezi ai ultime lor dece nii; [itotu[i, acest ro m<strong>an</strong>, care nu p\rea s-o i<strong>an</strong>eap\rat în aceast\ direc]ie, se opre[te pela mijlocul secolului XXI, odat\ cu creareaunui mut<strong>an</strong>t – pe care o mul l-a acceptatcu un soi de u[u rare! – clon\ nemuritoare,asexuat\ [i fe ricit\. S\ fie, oare, un modde a le spu ne oamenilor c\ între reduc ]io -D<strong>an</strong>s slavnismul ve chii [tiin]e – cu o traversare peri -culoas\ a bi o fi zicii – [i be atitudinile inf<strong>an</strong>ti -le ale mi[ c\rii New Age, omenirea ar tre -bui s\ g\ seasc\ ceva, îna in te de a se tr<strong>an</strong>sformaîn pulbe re?Eroii lui Houellebecq sunt doi fra]i vi -tregi, Michel [i Bruno, cam de patruzeci de<strong>an</strong>i, ab<strong>an</strong>dona]i din copil\rie de o mam\plecat\ s\-[i des\vâr[easc\ eliberarea se -xual\ în Statele Unite, crescu]i de o buni c\în spiritul elitismului republic<strong>an</strong> [i al str\ -pun gerilor libertare ale <strong>an</strong>ilor '60. Primuldintre ei, biolog reputat, este convins c\lu mea a intrat într-o «apocalips\ uscat\»,tot luându-[i drept adev\r idiosincrazia depresiv\,[i nutre[te vise demiurgice despremuta]ii biologice; între timp, se aga]\ cudisperare de o viziune pozitivist\, înconju -rându-se de metereze teoretice de îndat\ce un sentiment oricât de fragil – iubirea,sau bucuria de a tr\i – încearc\ s\ scapede regulile jocului social, de condi]ionareadorin]ei sau a domina]iei. Cel de-al doilea,«agrégé» de litere, încarneaz\ pân\ la deri -ziune mizeria unui profesor abulic, ce î[icaut\ r\spunsurile pe pia]a de consum a -moros, din care este exclus pe motiv destâng\cie [i timiditate, condamnat s\ r\t\ -ceasc\ între cluburi naturiste, cercuri dee[<strong>an</strong>ji[ti, cluburi orgiastice sau comunit\]iNew Age, înainte de a e[ua într-o clinic\psihiatric\. Adesea ridicoli, de[i inteligen]i[i demni de mil\, Michel [i Bruno alunec\într-o derut\ fatal\, care le înghite [i pece le dou\ femei care i-au iubit.Cât despre Orsenna, gra]ioasele salevolute lirico-exotice, amestecând tonuri [iparadisuri vegetale, de la Paris la Sissinng -hurst [i de la Alcazar la China, înv\luindîn demnitate [i legitimitate legendare senzualitateafierbinte [i inventiv\ a am<strong>an</strong> ]i -lor, i-au asigurat de la bun început o vast\palet\ de cititori veni]i din toate orizontu -rile s\ se adape cu farmecele fabulei, cu oneostoit\ [i reconfort<strong>an</strong>t\ nevoie de absolut[i de tr<strong>an</strong>sgresiune.Simona MODREANU75


foişorul de ascultat ploaia · foiş76Const<strong>an</strong>tin Rom<strong>an</strong>escuPsihiatrie [i literatur\ (<strong>II</strong>I)Lumea lui Dostoievski este consi -derat\ un imens balamuc, un decolc\ie personaje ciudate: crimi -nali, f<strong>an</strong>atici, delir<strong>an</strong>]i. Nu cred c\ ace[tioameni constituie un balamuc, chiar dac\reprezint\ un imens depozit morbid. Maipresus de toate, se `ntrevede o imens\ se -te de omenie, o alt\ treapt\ a cunoa[terii,care urc\ la un nivel superior, care `nseam -n\ o disperat\ nostalgie moral\, o etic\ `n -câlcit\, având totu[i un ideal, o extraordinar\dorin]\ de um<strong>an</strong>izare. Aceasta este odram\ sufleteasc\, nu o clinic\.Nu prea g\sim, de altfel, la Dostoievski,oameni bolnavi, `n sensul [tiin]ific al no]iu -nii, adic\ nu ne afl\m `n marea psihiatrie.Dimpotriv\, ne afl\m `n marea disperare,`ntr-o putred\ agita]ie, care sugereaz\ o po -sibil\, nesperat\, salvare.S-a scris enorm despre capodoperele luiDostoievski. I-au fascinat pe to]i psihologii,a prilejuit serii nesfâr[ite de <strong>an</strong>alize psihia -trice, s-au f\cut psih<strong>an</strong>alize peste psih<strong>an</strong>ali -ze. La marginea dintre abjec]ie [i sublim –o margine indecis\, etern schimb\toare –se `ntrevede, dac\ nu salvarea condi]iei u -m<strong>an</strong>e, m\car `ncle[tarea p\tima[\ cu careomul viseaz\ la aceast\ schimbare. Adev\ -ra tul balamuc nu are puterea de a dori oschimbare.De altminteri, Dostoievski nu a revolu -]ionat psihiatria. Nici un personaj nu e simpluori sistematizat. Or, nebunii, dincolo deornamenta]ia de suprafa]\, tocmai asta sunt:oameni schematiza]i, copaci c\rora, prin -tre frunzele agitate de furtun\, li se `ntrevedescheletul, arborescen]a. Dostoievskinu d\ lec]ii de psihiatrie – cu excep]ia afo -ris melor de o nea[teptat\ luciditate. Dosto -iev ski d\ lec]ii sociale, de sociologie patolo -gic\. El `nsu[i r\v\[it de c\ut\ri, <strong>an</strong>goase,f<strong>an</strong>tasme, le trece `n oper\ a[a cum sunt.Este mai mult o capodoper\ de suferin]\ li -mitrof\, una cu circula]ie perm<strong>an</strong>ent\, oscilând`ntre sensuri diferite, unul mai tulbu -r\tor decât altul, unul mai ne`n]eles decâtcel\lalt. Aici se ghice[te autorul, cu mizerii -le, promiscuit\]ile, dilemele `n\l -]\rii lui extatice.Dostoievski este obsedat deom, o obsesie `n care tr\s\turaperseverent\, epileptic\, [i me -ticulozitatea sunt [i ele obsesive.Astfel, nefiind o lec]ie psihiatri c\,opera sa este un nesfâr[it comentariudespre om. A descrisDostoievski natura? A palpitatacest om – cum o fac `ndeob [teru[ii – `n fa]a ploii, a furtunii?Nu. Singur omul a fost universullui. Omul, prin care Dosto iev skie tulbur\tor. Dar mai pu]in, cred,un psihiatru. {i, totu[i, acest ombolnav a deschis psihiatriei o fa -buloas\ nevoie de a-[i adâncic\ut\rile.Nu este aceea[i situa]ia luiKafka, [i el bolnav, o structur\morbid\, o personificare a fricii,sim]ind lumea numai prin uria -[a sa p<strong>an</strong>ic\, o spaim\ care nu-l`ncape, care este mai mare de -cât cosmosul, o spaim\ viscera -l\, `ntrupat\ `n fiecare celul\, `nstructura sa <strong>an</strong>atomic\. Lumea`ntreag\ cu obiectele tr<strong>an</strong>sfor ma -te `n f<strong>an</strong>tome de co[mar, dar deo realitate concret\, palpabil\. Ci -tindu-l, te `ntrebi cum de s-a suportat pe si -ne, de ce nu s-a sinucis `nc\ din adoles cen -]\. Pentru c\ frico[ii se tem de fric\. Iarmoar tea tocmai asta e: fric\, spaim\, co -vâr[itoare p<strong>an</strong>ic\.~n fine, cea de a patra categorie, a scriitorilorbolnavi psihic. Sunt mul]i nebunicreatori. De obicei, deteriorarea mintal\sever\nu se poate autoreflecta `ntr-o ope -r\ accesibil\ cititorului neavizat. Cum ma -rii nebuni sunt adesea grafom<strong>an</strong>i, rebu turiledevin regul\. Nu totdeauna, totu[i. Per -sonalitatea morbid\, mai ales cea schizo -frenic\, se poate revela interes<strong>an</strong>t tocmaiprin distorsiunea artistic\ [i prin licen]\ lo -gic\. Iat\ un exemplu de poezie a unui schi -zofrenic par<strong>an</strong>oid: „Mare, Piatr\, A mor / Frun -Andrei Budaev: Ministerul S\n\t\]ii avertizeaz\ copiiiiÎnsemn\ri ie[ene


ze de ciocârlie, Vânt / Am inventat un motor/ Care m-a salvat de p\mânt / Car bur<strong>an</strong>tsum, esse, fuit / Vorbe, adic\ ener gie / Sunt,nefiind, infinit / M-am `nmul]it cu 1000.“Exemplele pot continua: aceea[iextravag<strong>an</strong>]\, aceea[i surprinz\toa -re disocia]ie, acela[i caracter cripticnelipsit de oarecare farmec. Prozaacestor scriitori denot\ mai pregn<strong>an</strong>tboala, fiind mai confuz\, abe -r<strong>an</strong>t\. Caracterul ei original e im posibilde mimat. Scriitorii care se a -ventureaz\ `n acest domeniu de „re-zerva]ie special\“ e[ueaz\ `n impos -tur\. Ar fi interes<strong>an</strong>t un studiu `n ca -re patologia literar\ s\ fie confruntat\cu falsul. Pe aceast\ cale intr\m`ns\ `ntr-un domeniu fabulos, ce nuse m\rgine[te numai la patologia cuexpresie literar\. Astfel de m<strong>an</strong>iereartistice bizare, de o extravag<strong>an</strong>]\nedisimulat\, au stimulat m<strong>an</strong>ieris -me, stiluri care de care mai ciudate,cu `n]elesuri cifrate sau f\r\ nici un`n]eles. Moda curiozit\]ilor, a absurdit\]ilora determinat `n istoria lite -raturii mici revolu]ii, salturi spre stiluricare, fie din real\ atractivitate, fiedin snobism, au ap\rut [i reap\ rutcu intermiten]e `nc\ din evul mediu.Schi]ând o apropiere `ntre lite -ratur\ [i psihiatrie, am crezut potri -vit\ o <strong>an</strong>ume simplificare, chiar oschematizare didactic\. Se distingastfel dou\ pl<strong>an</strong>uri: a) considerareaacestor raporturi sub inciden]a psihi -atriei clasice [i b) interpretarea textului lite -rar `n context psih<strong>an</strong>alitic. Cititorul va `n]e -lege c\ am insistat – pentru o mai bun\ l\ -murire a subiectului – asupra primei moda -lit\]i de interpretare.Un subiect atât de vast – [i de atâtea orireluat de psihiatri [i criticii de art\ – nu va fiepuizat niciodat\. De unde necesitatea sintezei.Am eliminat, de aceea, unele su biec -te prea cunoscute. Unul dintre acestea serefer\ la eterna `ntrebare: scriitorul a scrisastfel pentru c\ era bolnav psihic? O `n -Însemn\ri ie[enetrebare, dup\ p\rerea mea, gratuit\. Actulcrea]iei, `ntocmai ca jocul copilului, repre -zint\ o ie[ire din obi[nuit. Literatura chiarasta reflect\, indiferent dac\ scriitorul re vi -Andrei Budaev:Cet\]e<strong>an</strong> al Rusieine sau nu, dup\ elaborarea operei, la obi[ -nuitul cotidi<strong>an</strong>, indiferent dac\ `nainte de ase apuca de joc a fost sau nu un om obi[nuit.Mult comentatul caz al lui Hamlet l-amamintit doar `n treac\t. Cred c\ nimic nu emai simplu decât acest „caz“; e un caz for -]at, o `ndârjire nemotivat\ de a rezolva prinboal\ o dilem\ de via]\. Este un abuz psihi -atric „av<strong>an</strong>t la lettre“. Sunt multe argumen -te `n favoarea acestui punct de vedere, darele pot fi concentrate `ntr-o fraz\: un tân\rpu ternic, frustrat, `[i reprim\ spiritul vindi -cativ `ntr-o filozofie disperat\; `ntrebareafi nal\, dilema op]iunii `ntre existen]\ [i non -existen]\, mi se pare parafa care consfin -]e[te s\n\tatea mintal\ a acestui personajatât de firesc, cu alte cuvinte – atâtde deplin normal.~n pofida eviden]elor, psihiatriiau reu[it totu[i s\-l discrediteze peHamlet. Vari<strong>an</strong>ta unui Hamlet ne -bun are ca punct de plecare ideeac\ ie[irea din consens, din norm\,are o explica]ie mai degrab\ morbi -d\ decât una s\n\toas\. Filozofiapsihiatrilor e culpabil\ de multe e -rori de interpretare, fiindc\ identific\adesea psihiatria cu filozofia. Omul]ime de opere literare cu semni -fica]ii obscure [i destui creatori mar -ca]i de simptomele unei persona li -t\]i mai puternice decât obi[nuitulsunt victimele unei asemenea interpret\ri,care pare a fixa definitiv o -bi[nuitul sau chiar mediocritatea c<strong>an</strong>orm\ de s\n\tate psihic\.Cu mai mult\ `n]elepciune, ma -rii arti[ti [i litera]i nu au c\zut atât dedes prad\ acestei prejudec\]i, care-lnedrept\]e[te `n continuare pe Ham -let. Ei au v\zut `n acest om un lup -t\tor. Un erou al `ndoielilor morale`nseamn\ o teribil\ normalitate,chiar o insuportabil\ normalitate.A[a l-au perceput Goethe [i Win -ckelm<strong>an</strong>n, Giuseppe Mazzini, T. S.Eliot, Lev Tolstoi, Benedetto Croce[i al]i mari arti[ti. Asta `n vreme cepsihiatrii au f\cut din Shakespeare un psihiatru[i din Hamlet un nebun.Dator\m psih<strong>an</strong>alizei posibilitatea dea-l `n]elege pe Hamlet ca o vari<strong>an</strong>t\ uma -n\ dominat\ de ambivalen]\, un tân\r cuaspira]ii nobile chinuit de op]iuni morale [ide tendin]e fire[ti vârstei, educa]iei [i sta tu -tului s\u social. Ie[im astfel din crisparea carene `mpinge spre explica]ii precipitate [iclasific\ri for]ate la fizarea unui diagnostic.Const<strong>an</strong>tin ROMANESCUfoişorul de ascultat ploaia · foiş77


Budaev – un artist al timpului nostru78Diagnostic`n mar[Ast\zi, ceea ce face Andrei Budaev se nu -me[te postmodernism [i pictur\ nume ric\.Numai cu cincisprezece <strong>an</strong>i în urm\, a cest lu -cru se numea articolul 170 din Codul Penalal RSFSR (subminarea orânduirii exis tente).Ar fi plecat pictorul s\ fa c\ cuno[tin ]\ cu via -]a din Mordovia. Sau ar fi stat înf\[at într-unsalon de spital [i ni[te neni-s<strong>an</strong>i tari solizi i-arfi tratat f<strong>an</strong>te zia nest\pânit\ cu aminazin.Dar s-a întâmplat, ceea ce s-a întâmplat.Clinica psihiatric\ în care, mergând în di -rec]ii diferite cu socialismul dezvoltat, nu aajuns Andrei, s-a r\spândit de la sine în ]arademocra]iei înving\toare temporar. S<strong>an</strong>itariis-au amestecat cu restul popula ]iei, iar aceas -ta se trateaz\ singur\.În schimb, Andrei are mâinile dezlega te[i poate s\ nu se sfiasc\ cu gândirea sa figu -rativ\. Iar asta, între noi fie vorba, este un lu -cru grozav. Pentru c\ este posibil s\ ]ii po -pula]iei un curs de politologie cu cita te dinto]i sfin]ii [i s\ la[i apoi auditoriul completnedumerit. Dar se poate, în loc de aceste lucruri,s\ sco]i în public un tablou potrivit dedecent [i, iat\, auditoriul deja chicote[te [iîn]elege tot, f\r\ nici un fel de politologie.For]a magic\ a artei....Dar s\ privim chestiunea din alt unghi: s\lipe[ti o c\p\]ân\ la un trup str\in – as ta-i ar -t\? Cu asta ne distram la gazetele de pe re te[colare, nu-i a[a?A[a-i, dar nu chiar. C\ci nu degeaba sespune c\ dracul se ascunde în lucrurile m\ -runte: numai unui prost i se pare hazliu uncap lipit strâmb; un de[tept este p\truns desens. Lovitura sem<strong>an</strong>tic\, [i numai ea, facedin truc o glum\ [i din glum\ un diagnostic.Lucr\rile-cheie ale lui Budaev pun diagnosticevremurilor pe care le tr\im. Diagnos -ticele nu sunt consolatoare, dar ar tis tul esteaici mai pu]in vinovat decât al]ii…~ns\ nici personajele fatale din tablou rilesale nu pot fi prea tare învinuite de ce va: per -sonaje ca oricare, astea sunt ele. Noi le-amales pe alese aproape pe toate, iar An dreiBudaev le-a montat doar acolo unde trebuiepentru clarificare [i le-a a[ezat pe pânz\.Câteodat\, se pare, el este prea p\rti ni -tor, uneori prea vorb\re], dar s\ critice un pictor,cum se spune, poate oricine, a[a c\ maibine s\ aleag\ dintre sutele de tablo uri pe a -celea care-i sunt pe plac. {i exist\ între ele,dup\ gustul meu, adev\rate ca podopere: El -]in pe tron cu tichie de bu fon, Gorbaciov –ultimul Cezar….Nu-mi voi impune totu[i gustul, abu zândde genul introducerii, mai bine privi]i voi în -[iv\. {i. în acest timp, Andrei Buda ev va pic -ta ceva.Viktor {ENDEROVICIscriitorLuptalui Andreicu Sat<strong>an</strong>aAcum, la început de veac, când pare c\lumea întreag\ [i-a ie[it din min]i, când a -par din ce `n ce mai multe [i diferite curen te[i direc]ii, când for]a centrifug\ a timpu luidin art\ strig\ cu voce tare, obligând pri vi -torul s\-[i îndrepte aten]ia asupra sa, în art<strong>an</strong>oastr\ ruseasc\ [i-a f\cut apari]ia un cro ni -car, un filosof, un artist, un critic [i un <strong>an</strong>alist:Andrei Budaev. Budaev este o no u\ form\artistic\, care accentueaz\ conven]ionalismulmijloacelor [i re]inerea scopurilor, o no -u\ aparen]\ a formei [i con]i nutului. În ge -ne ral, autoexprimarea din crea]ia pictoruluieste strâns legat\ de capacitatea sa de a invent<strong>an</strong>oi forme, de puterea f<strong>an</strong>teziei sale ase ri dica deasupra realit\]ii [i de a o dep\[i.F<strong>an</strong>tezia rupt\ cu totul de realitate estela fel de plicticoas\ [i lipsit\ de perspecti ve,ca [i realitatea f\r\ un strop de f<strong>an</strong>te zie. Înmod genial, F. M. Dostoievski a spu s-o direct[i brutal: «Numai în realism nu exis t\ ade -v\r». {i mai eleg<strong>an</strong>t: «Îmi plac acei pic toric\ rora li se n\zare...» Anume, crea to rul întoate domeniile artei este cro nica rul autentical istoriei [i civiliza]iei, de oa rece î[i prezint\operele sale spre ju de cata ge nera]iilor urm\ -toare. Dac\ arta a par ]i ne creatorilor, atuncirealitatea apar ]ine po po rului [i nici într-uncaz statului, politicienilor, mecena]ilor sau„structurilor“, gata de a înf\ptui un controlasupra per so na lit\]i lor creatoare. Fondul genetical ca paci t\ ]i lor creatoare se bazeaz\ petradi ]i i le mul tiseculare ale Bisericii ortodoxe[i ale Statu lui rus, adev\ratul mo[tenitor le -gitim al civi liza]iei greco-rom<strong>an</strong>e. A[a cum`i scria c\ lug\rul din Pskov lui Dimitri al <strong>II</strong>I-lea:«Con st<strong>an</strong>tinopolul a c\zut. Moscova a de -ve nit a <strong>treia</strong> Rom\, iar a patra Rom\ nu vaexis ta!».Aceste cuvinte trebuie s\ ne dea de gândit.Oare nu aici trebuie c\uta te izvoa rele ar -tei ru se[ti contempor<strong>an</strong>e?O perele sunt create de artist. Ele provoa -c\ controverse, dis cu ]ii, nasc dragoste de art\,ur\, bucurie r\u t\cioas\, încântare, ex taz.Dar nu exist\ in diferen]\ fa]\ de lu cr\rile luiAndrei Budaev.Eduard DROBI}KIPre[edintele Federa]iei Interna]ionalea PictorilorPre[edintele Uniunii de crea]iea pictorilor din Rusia~n române[te deMircea {TEFANOVICIÎnsemn\ri ie[ene


Num\r ilustrat cu reproduceri dup\ tablourile pictoruluirus Andrei Budaev (n. 1963).Coperta I: Custodele tezaurului na]ional.Coperta IV: R\pirea Europei.


LEI 8 ISSN: 1221-3241

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!