seria a treia, an II, nr. 9, septembrie 2010 - Insemnari Iesene

seria a treia,an II, nr. 9,septembrie 2010­revist| de cultur|editat| de prim|riamunicipi ului ia{isemneaz\:Anton AD|MU}Paul Eugen BANCIUConstantin CUBLE{ANCodrin-Liviu CU}ITARUTeodor DIMAAlexandru DOBRESCUEduard DROBI}KIGheor ghe GLODEANUVasile I{ANDumitru IV|NESCUAndrei MARGASimona MODREANUOvidiu PECICANIon PETROVICIAdrian Dinu RACHIERUConstantin ROMANESCUEugen SIMIONPetru SOLONARUVictor {ENDEROVICIMircea {TEFANOVOCIConstantin }OIUCornel UNGUREANUÎnsemn\riie[ene

crea]ie. Multe dintre curentele de idei [i [colile [tiin]ifice moderne aufost dezvoltate, pentru prima dat\ în România, la Universitatea noas -tr\. În pofida tradi]iilor administrative [i politice dirijiste [i centralisteantebelice [i postdecembriste [i a sistemului socialist totalitar postbe -lic, care au nedrept\]it-o frecvent, Universitatea noastr\ nu a încetats\ transmit\ cuno[tin]ele dezvoltate în lumea apusean\, s\ creeze e-mula]ie în competi]ia de idei [i s\ realizeze nou\ cunoa[tere. }inândseama de num\rul mereu mai mic al personalului academic [i studen -]ilor decât cel al unor institu]ii indigene similare, se poate spune c\este cea mai viguroas\ [i productiv\ sub raport intelectual. Îns\, lip -sindu-i domenii importante ale educa]iei profesionale(ingine - rie, farmacie, medicin\,[ti in]e agricole etc.), care transform\ ideileîn ac]iuni [i apropie o institu]ie academic\ depractic\, Universita tea noastr\ este ceva maipasiv\ în rela]ie cu via]a economic\ [i social\.Astfel, ea este mai pu]in orientat\ spremodelul universit\]ii antreprenoriale [i nicinu-[i poate propune s\ devin\ „a universityas corporate business”. Nici nu este necesar,pentru c\ modelele [i modele de managementuniversitar sunt efemere, dar o universitateveritabil\ este legat\ de durata lung\.În plus, „one size fits all” destituie universita -tea din rostul s\u, nesocotind principiul diviziuniimuncii [i cunoa[terii.În al doilea rând, Universitatea „AlexandruIoan Cuza” este una dintre pu]inele universit\]iromâne[ti tradi]ional comprehen -si ve. Gra]ie acestei carac teristici este potri vi t\unei perpetue c\ut\ri interne [i, cumva, bi ne pozi]ionat\ într-un con -tinuu dialog cu lu mea. Schimb\rile realizate în domeniile socio-u ma -ne, evolu]iile remarcabile în domeniile [tiin]e lor naturii [i deschi de reainterna]ional\ din ultimele dou\ decenii sunt expresia poten ]ia lului [ia resurselor, mai ales umane, ale unei universit\]i compre -hensive.În al treilea rând, Universitatea noastr\ [i-a prezervat caracterul deinstitu]ie academic\ relativ compact\, omogen\ [i integrat\. Cu toa -te c\ s-a înscris în tendin]a masific\rii înv\]\mântului superior dinra]iuni financiare [i administrative, a fost mult mai pu]in dispus\ de -cât alte institu]ii omoloage s\ dezvolte extensiuni [i filiale teritoriale.Experien]a în aceast\ privin]\ s-a limitat la câteva încerc\ri în adoua jum\tate a anilor ’90 [i la pu]ine dezvolt\ri dup\ aceea. Apa -rent, acest\ situa]ie ar putea sugera pasivitate [i lentoare. În realita -te, înseamn\ pruden]\ [i judec\]i bine cump\nite. O universitate nuÎnsemn\ri ie[enese poate ghida dup\ liniile directoare ale re]elelor de supermarketuri[i hipermarketuri, chiar dac\ însu[irea comportamentului de pia]\liber\ poate s\-i procure beneficii importante.Predarea [i înv\]area în campusul clasic, singurul în m\sur\ s\contribuie la înt\rirea caracterului de comunitate academic\, nu di -minueaz\ capacitatea de dezvoltare în schimb\toarea lume global\,ci o consolideaz\.În acest context, orice analogie cu industriile [i sistemul comercialeste inadecvat\. Dar prezervarea formei clasice a educa]iei universitarenu exclude utilizarea noului suport tehnologic. Univer sitateanoastr\ este pre g\tit\ s\ foloseasc\ pescar\ larg\ tehnologia informa]iilor [i comunic\rii.Finalmente, Universitatea „AlexandruI oan Cuza” este o institu]ie complex\ atâtsub raportul activit\]ilor, cât [i sub raportulorganiz\rii [i al resurselor umane ocupate.Ca orice Universitate de tradi]ie, ea nu esteo colectivitate de indivizi [i nici o colec]ie deservicii prestate, ci o comunitate de persoa -ne cu educa]ie, preocup\ri [tiin]ifice, înzes -tr\ri intelectuale, calit\]i morale [i aspira]iisuperioare, care nu poate fi a[ezat\ într-o ie -rarhie, ci necesit\ dezvoltarea liber\ într-unmediu colegial.Ca orice Unviersitate modern\, ea tr\ -ie[te tensiunea între principiul humbolian alunit\]ii cercet\rii-pred\rii-înv\]\rii [i tendin -]a ultimelor decenii de fragmentare [i specializarea cunoa[terii; se str\duie[te s\ men -]in\ echilibrul fragil între educa]ia academic\ general\, numit\ cândvaeduca]ie liberal\ – strict necesar\ pentru dezvoltarea intelectual\sau cultivarea min]ii, formarea spiritului critic [i modela rea caracterului– [i educa]ia profesio anl\ [i voca]ional\ – imperativ\ pentru forma -rea profesiilor [i dezvoltarea capacait\]ii de a ocupa în mod de centun loc de munc\ este supus\ unui fel de „contradictio opositorum”,nerenun]ând la selectivitate [i reperele elitei, dar adoptând principiulaccesului liber al u nui num\r mare, poate prea mare de studen]i.Într-un mediu administrativ, politic [i institu]ional etatist [i colecti -vist, cu puternice remanen]e de socailism educa]iooanl, orice institu -]ie de înv\]\mânt superior are în mare m\sur\, culoarea acestuia.P\strarea individualit\]ii dobândite în trecutul antebelic [i ob]ine -rea caracterului distinct, diferen]iat, în cele dou\ decenii de relativ\autonomie institu]ional\ sunt, în acest context, sarcini mai mult de --şi jumatate de şcoala-academica-3

Universitatea lui Cuza – un veac4cât dificile pentru Universitatea noastr\. Cum [i cât se poate indivi -dualiza o Universitate, când aproape întreaga via]\ public\, impliciteduca]ia [i cercetarea, este ghidat\ [i coordonat\ prin reglement\riadministrative [i decizii politice discre]ionare?Principiile constitutive ale universit\]iimoderne (autonomia institu ]io-nal\ [i libertatea academic\), singu releîn stare s\ dezvolte indivi dualitateaei, sucomb\ sau su pra vie ]uiesc în sta -re latent\ în aseme nea condi]ii.Îns\, dincolo de aceste aspecte,Universitatea ie[ean\ are tr\s\turi ge -nerice [i caracteristici distincte.Al\turi de celelalte universit\]i com -prehensive [i universit\]i specializatede tradi]ie din România, Universita tea„Alexandru Ioan Cu za” împ\rt\[e[teo anumit\ cultur\ institu]ional\ carear putea fi rezumat\, cumva stilizat,în expresia: „c\utarea adev\rului, slujireabine lui [i cultivarea frumosului”.Diferit de aceste respectabile institu]iiacademice, Universitatea noastr\ po -se d\ un „genius loci”, care poate fireg\sit în toate întreprinderile sale intelectualea[ezate [i riguroase, [i reverbereaz\o stare de spirit sau un modde a fi. În cele din urm\, doar la Universitateaie[ean\ a rostit Gr. T. Popaminunata lec]ie despre „spiritul universitar”[i la fel a procedat RectorulTraian Bratu, invocând „europenita -tea” acesteia. As t\zi, nici o alt\ univer -Andrei Budaev:sitate din România nu [i-a a [ezat co -munitatea sub deviza „Per Libertatem Ad Veritatem”.~nsemn\ri ie[ene: Toate marile universit\]i de pe mapamondsunt, deopotriv\, [i pioniere ale cer cet\rii [ti in ]i fi -ce. Care este partea cercet\rii `n fizionomia universi t\]iiie[ene [i cu ce performan]e recente s-ar putea ea mândri?Vasile I[an: Este adev\rat c\ toate marile univesit\]i ale lumiire alizeaz\ [i opere de pionierat în cercetarea [tiin]ific\. Dar întrecele peste 17.000 de institu]ii de înv\]\mânt superior (marea majo -ritate fiind universit\]i), potrivit tra di]iilor academice, literaturii de specialitate(exist\ o uria[\ literatur\ de „theory and policy of higeredu cation”) [i clasamentelor sau ierar hiz\rilor larg r\spândite, „mariuni versit\]i” sunt pu]ine. Concret, nici m\car toate universit\]ile din„Top 500” – World Academic Ranking(clasamentul Shaghai sau clasa men tulTimes Higher Education – QS) nu potfi considerate „mari universit\]i”.Dup\ unele opinii, doar prime le100, cel mult 200 de universit\]i ar pu -tea fi considerate în categoria „worldclassuniversity”. Acestea sunt sub a uspiciileunui adev\rat „regat al des co peririlor[tiin]ifice, al competi]iei ma ri loridei [i al dezvolt\rii noilor tehnol ogii”.„Deschiz\torii de drum” sunt ur -ma]i de universit\]ile dinamice [i com -petitive pe plan interna]ional, care nuexceleaz\ într-un domeniu sau altul alcunoa[terii, dar ob]in rezultate notabi -le. De fapt, chiar istorice[te vorbind,întreprinderile [tiin]ifice de pionierats-au produs în foarte pu]ine universi -t\]i. În Europa, câteva universit\]i fran -ceze, (Sorbona, Lyon, Montpelier),câteva universit\]i italiene (Bologna,Padova etc.), foarte pu]ine universit\]iaustriece (de fapt una singur\ – Vie -na), multe universit\]i germane, careau dominat secolul XIX în [tiin]e [i inginerie(Berlin, Freiburg, Göttingen,Heidelberg, Leip zig, Jena etc.) [i câ -Al treilea ochite va universit\]i britanice, dar cu unaport inesti mabil la dezvoltarea [tiin ]e -lor [i ingineriei moderne (Cambridge, Oxford, University of Lon don,Sf. Andrewis, University of Manchester [i University of Edinburg).În A me rica de Nord, multe universit\]i din S.U.A. [i mai ales în secolulXX (toate cele din Ivy League, apoi University of Chicago, StanfordUniversity, University of California – Berkeley etc.). {i atât! Înpre zent, dac\ ar fi s\ lu\m în considerare distribu]ia Premiilor Nobel,dez voltarea noilor tehno logii [i articolele publicate în cele mai redu -ta bile reviste academice, toate acestea se concentreaz\ în câteva zecide unviersit\]i, preponderent americane [i britanice. Ceea ce nu în -seamn\ c\ alte universi t\]i, suficient de mul te, nu sunt valoroase [iÎnsemn\ri ie[ene

prestigioase. Doar c\ „pionieratul” în cerce tarea [tiin]iic\ reprezint\,în afara „world-class university”, o figur\ de stil. Ma mult înc\, ar fidezirabil\ mai mult\ pruden]\ în folosirea no]iunilor „excelen]\ îneduca]ie”, „excelen]\ în cercetare”, „excelen ]\ în serviciile pentrusocietate”. Le-au adoptat [i unele institu]ii de înv\]\mânt superiordin România, chiar dintre cele înflorite pe mai danele „întrecerilorjude]ene”. Dar no]iunile respective sunt apanajul „universit\]ilor declas\ mondial\”, rare ca toate resursele, bunurile [i întreprinderileumane extrem de pre]iose.Ce au aceste „mari universit\]i”? Ce tr\s\turi le diferen]iaz\ detoate celelalte, chiar universit\]ile competitive interna]ional? Voi în -cerca doar o enumerare succint\, f\r\ preten]ia analizei riguroase[i a investig\rii unei literaturi specializate, altfel bogat\ [i în cre[tereexponen]ial\. Iat\ câteva elemente, într-o prezentare care amestec\factorii de terminan]i, condi]iile de dezvoltare [i tr\s\turile distincte:Andrei Budaev:Însemn\ri ie[eneDimensiunea Moscovei1. toate aceste „world-class universities” sunt situate în ]\ri dezvoltate;2. concentreaz\ resurse umane de excep]ie;3. posed\ resurse financiare abundente (buget anual de minim1 mld. U.S.D.!);4. se bucur\ de autonomie institu]ional\ deplin\;5. func]ioneaz\ într-un mediu academic foarte competitiv, dar clardiferen]iat, în care nu se amestec\ universit\]le de elit\ cu insti tu]iilede educa]ie post-liceal\. Caracteristica general\ a unui asemenea mediuacademic este urm\toarea: elitist la vârf [i democratic la baz\.De regul\, acolo unde exist\ asemenea universit\]i, statul nu-[ipropune s\ fie controlor, educator, întreprinz\tor, adminsitrator, le -giferator [i manager al institu]iilor de înv\]\mânt superior, ci în -cearc\ s\ r\spund\ întreb\rii: „Ce poate s\ fac\ pentru binele u ni -v ersit\]ilor, de unde rezult\ calitatea cercet\rii [i educa]iei?”Cu reflexe socialiste [i ambi]ii colbertiene se pot fabrica „bombeeduca]ionale”, nu se pot dezvolta universit\]i competitive.Acestea fiind spuse, nu cred c\ vreun distins coleg sau eu, în po -zi]ia vremelnic\ de rector, pre]uind [i nutrind pentru Universitateanoastr\ o dragoste mai mare decât oricare alta în lumea asta, o pu -tem considera „universitate de clas\ mondial\”. P\strând propor]iile[i accentuând speran]ele, o consider\m o universitate prestigioas\[i dorim ca ea s\ devin\ „o mare universitate” în aceast\ parte delu me est-european\, la nivelul [i cu reperele potrivite regiunii.De la începutul sec. XX [i pân\ ast\zi, cercetarea a fost permanento parte consistent\ a Universit\]ii ie[ene. Odat\ cu cre[tereasubstan]ial\ a num\rului profesorilor forma]i în marile universit\]igermane [i franceze [i cu stabilirea unui profil humboldian al Univer -sit\]ii ie[ene, pe fundalul moderniz\rii interne a regatului României,s-au constituit „[colile” moderne de [tiin]e [i socio-umane (chimiea nalitic\, chimie fizic\, chimie macromolecular\, chimie industrial\,fizica materialelor, electricitate [i magnetism, inginerie electric\, chi -mie agricol\, matematic\ mecanic\, geometrie diferen]ial\, algebr\[i analiz\, geologie, geografie fizic\, zoologie, biologie marin\, an -tro pologie biologic\, filologie clasic\, filologie modern\, teorie lite -rar\, logic\, psihologie, istorie veche [i arheologie etc.). În toate a -ceste domenii, profesorii universit\]ii ie[ene au excelat la nivel na -]ional, în cele mai multe cazuri ei erau fondatorii respectivelor disci -pline de studiu [i cercetare în România, [i au început s\ se afirme lanivel interna]ional. De la Grigore T. Popa, Al. Myller [i {tefan Procopiula Al. Philippide [i Ioan Petrovici, lista personalit\]ilor universitareie[ene este destul de mare. Dar eforurile remarcabile de „sin -cronizare” cu stadiul academic occidental au fost brusc întrerupte devitregiile r\zboiului [i groz\viile regimului concetra]ionar. Cu o scurt\-şi jumatate de şcoala-academica-5

Universitatea lui Cuza – un veac6perioad\ de liberalizare a circula]iei personalului academic [i a fluxu -lui ideilor [tiin]ifice, perioada lung\ a socialismului a însemnat o dramatic\„închidere [i izolare” a Universit\]ii noastre. Emula]ia in telectual\, competi]ia liber\ a ide ilor, impetuoasa urm\rire a „des chi z\ -torilor de drum”, concetra rea pe domeniile inovatoare, orienta reaspre inedit, exercitarea l iber\ a curiozit\]ii [tiin]ifice, do rin]a de ade p\[i „umbra condi]iei normale [i natura obi[nuin]ei”, în general,tot ceea ce anim\ [i în tre]ine climatul creator al unei comunit\]i academiceredutabile, i-au fost blocate sau, mai bine spus, i-au fost furateUnivesit\]ii ie[ene. Min]ile str\ lucite nu i-au lipsit, dar universul lor eraextrem de îngust. S-a produs desincronizarea [i rup tura de lumea inspiratoarea Apu sului. Chiar [i în aceste netrebni ce con di]ii, cerce -ta rea din [tiin]ele exacte nu s-a rezumat la un localism p\ gubitor.Dar dome niile care leag\ o universitatede admi rabilele tra di]ii academicee uro pene [i contribuie lacultivarea [i civilizarea unei socie -t\]i – umani oarele [i [tiin]ele so -ciale – au fost quasi-mutilate.Incompletitudinea universit\]ii,declinul idealului academic, dec\ -de rea atitudinilor intelectuale [ides tituirea valorilor morale nu ca -p\t\ rezolvare într-o revolu]ie. RalfDachrendorf vorbea într-un plange neral, imediat dup\ pr\bu[ireasocialismului, de ]es\tura moral\[i institu]iile care ajut\ o societates\ se civilizeze [i s\ devin\ dezvol -tat\ [i prosper\. Restituirea [i reconstruc]iaacestora vor lua „[asedecenii ]\rilor ex-socialiste”, spu -nea sociologul german, naturalizatbritanic. Într-un plan micro, am pu -tea s\ convenim c\ ]es\tura mo ra -l\, valorile [i credin]ele care ajut\reconstruc]ia unei universit\]i suntprecum plantele din de[ert, se dez -volt\ în durate lungi, cu deceniile,[i se ofilesc aproape instantaneu.Probabil, continuitatea durate -lor lungi este necesar\ pentru capersoanele înzestrate [i devotateunui domeniu de cercetare s\ „poa-Andrei Budaev:t\ vedea mai departe [i mai clar decât înainta[ii lor”.A[a s-ar explica simplu, poate nu [i simplist, faptul c\ performan -]ele notabile în cercetare au fost ob]inute în [tiin]ele exacte.Ordinea domeniilor de cercetare din Universitatea noastr\, cu re -cunoa[tere interna]ional\, este urm\toarea:• Matematic\ (cu mai multe subdomenii excelent reprezentate);• Fizic\ (cu multe subdomenii foarte bine reprezentate);• Chimie (cu multe subdomenii bine reprezentate interna]ional);• Informatic\ (în cre[tere vertiginoas\ a recunoa[terii interna -]ionale);• Geografie uman\• Geografie fizic\toate aflate într-o dinamic\ notabil\;• Geologie• Psihologie social\ (remarcabilde prezent\ în mediul acade -mic european);• {tiin]ele comunic\rii (cu câ -teva subdomenii deosebit de bineancorate în circuitul interna]ionalal ideilor);• Filologie clasic\ [i filologiemodern\ (continu\ s\ revitalizezeo tradi]ie recunoscut\ la Universitateaie[ean\).Cumva, ordinea expus\ maisus este sus]inut\ de: num\rul articolelorpublicate în reviste academicecu mare impact pe planinter na]ional; num\rul c\r]ilor pu -blicate în edituri str\ine de mareprestigiu; num\rul particip\rilorla conferin]e interna]ionale defoarte bu n\ calitate [i num\rulproiectelor interna]ionale coordonatede membrii grupurilor a -cademice din respectivele dome -nii sau proiec tele interna]ionalela care ace[tia particip\.Un fel de sintez\ a performan -]elor în cercetare e dat de niveluleficien]ei acesteia (num\rul articolelorpublicate în reviste cotateGOEL–RAO ISI raportat la num\rul persona -Însemn\ri ie[ene

Andrei Budaev:lului academic), care situeaz\ Uni versitatea noastr\ pe primul loc înRomânia. Îns\, acest indicator nu este întru-totul relevant [i fezabil.Demn de men]ionat este faptul c\ toate domeniile care nu au fostenumerate se afl\ pe un trend ascendent de dezvoltare [i deja contri -bu ie la buna reputa]ie a Universit\]ii noastre.~nsemn\ri ie[ene: Exist\ un top al universit\]ilor lu mii,`ntocmit de Academic Ranking of World Universities, `n ca -re nu figureaz\ – `ntre primele 500 – nici o institu]ie universitar\ro mâ neasc\. Ce-i lipse[te `nv\]\ mân tului nostru su -perior, respectiv Universit\]ii „Alexandru Ioan Cu za“, pen -tru a accede `ntr-o aseme nea ierarhie?Vasile I[an: Am r\spuns deja, în mare parte la aceast\ întreba -re. Aici voi ad\uga doar dou\ aspecte. Primul aspect se refer\ lanatura, con]inutul [i scopul acestor clasmante mondiale ale universi -t\]ilor, între care clasamentul chinez [i clasamentul britanic sunt celemai cunoscute [i citate.Mul]i autori specializa]i în teoria [i politica înv\]\mântului superiorle critic\ pentru varii motive, dar toat\ lumea le folose[te.Însemn\ri ie[eneProbabil, masificarea [i interna]iona -lizarea înv\]\mântului superior (unii vor -besc de globalizare) impun un ghid ori -entativ pentru poten]iali studen]i, finan -]atorii priva]i, deciden]ii po litici [i publi -cul larg. Nevoia de selec tivitate în con -di]iile cre[terii costului stu diilor universitare[i ale prolifer\rii „di ploma mills”cere o clasificare, o ordo nare a institu -]i ilor de înv\]\mânt superior. Mai multînc\, o veritabil\ curs\ a competitivit\]iieconomice interna]io nale legat\ inextricabil,în concep]ia autorilor rapoar te -lor de specialitate [i în alega]iile multoroficialit\]i, de nivelul capitalului uman [ial cercet\rii-dezvol t\rii, se raporteaz\tot mai mult la calitatea [i globalizareauniversit\]ilor.Totu[i, recunoscând valoarea [i capacitateacompetitiv\ a marilor universit\]i,nu trebuie s\ exager\m în pri vin-]a acestor ierarhiz\ri academice. Nu suntnecesare analize detaliate pentru a rea -Corabia plute[te spre ...Vestliza c\, cel pu]in actualmente, universi -t\]ile din Ivy League, ca [i universit\]ile Stanford [i Chicago sauuniversit\]ile din Russell Group (între care Oxford, Cambridge [iUniversity College of London sunt la vârf) se afl\ la ani-lumin\ deuniversit\]ile Beijing [i Shanghai. Ca atare, clasamentele respectivesunt utile, da nu trebuie feti [izate.Din relatarea celor câteva elemente specifice mediilor academicede calitate [i universit\]ilor aflate în „top”, rezult\ clar ce anume-ilipse[te înv\]\mântului superior românesc pentru a avea universit\]iîntre primele 500 din lume.Al doilea aspect prive[te dou\ rapoarte [i studii europene, unulcomandat de Comisia European\, cel\lalt de Pre[edin]ia francez\,coorodnate de profesorii Ph. Aghion (francez care activeaz\ la HarvardUniversity, Departament of Economics) [i A. Sapir (profesorde economie la Universitatea liber\ din Bruxelles). În esen]\, ambelestudii argumenteaz\ c\ sunt necesari trei factori pentru competitivitateainterna]ional\ a universit\]ilor europene (a se citi continentaleuropene):(1) autonomie institu]ional\ deplin\ (academic\, admi -nis trativ\, financiar\ [i managerial\), altfel spus – mai pu]in stat [i maipu]in\ reglementare, dar mai mult\ pia]\ liber\; (2) fonduri suficiente– a nu se omite cheltuiala medie (deci per student) care este în S.U.A.-şi jumatate de şcoala-academica-7

Universitatea lui Cuza – un veac8de peste 35.000 Euro, în U.E. de cca. 12.500 Euro, iar în Româniade aproximativ 2.300 Euro. Comparativ, în Ce hia a ceasta se ridic\ lapeste 6.000 Eu ro, iar în Polonia la cca. 5.000 Euro. Nu are importan]\natura [i structura surselor de finan]are, ci responsabilitatea be -neficiarului direct al educa]iei universitare în pri vin]a suport\rii cos -tu lui; [i (3) managementul profesionalizat care, în orice context, nuse poate exercita în absen]a independen]ei universit\]ii fa]\ de Stat.Andrei Budaev:Suprareglementarea, controlul birocratic-centralizat [i deciziilepolitice discre]ionare nu sunt factori ai compe ti tivit\]ii interna]ionalea universit\]ilor, ci „îngr\diri” în mediocritate.Pe vremuri, când universit\]ile erau pu]ine la num\r [i practicauun acces foarte selectiv, erau cum se spune, elitiste, interven]ionismulstatal nu prejudicia calitatea acestora. Era posibil ca acesta s\fie exercitat inteligent [i în ]elept. Cazul lui Wilhelm von Humboldt înGermania sau cazul lui Spiru Haret în România confirm\ aser]iunea.Ast\zi, când înv\]\mântul superior este eterogen, masificat [icomplex, di rijismul mai mult încurc\ decât ajut\.În aceast\ situa]ie, nu ar trebui s\ ne întreb\m: de ce nu exist\universit\]i române[ti între primele 500 din lume, ci cum a fost posibil\suprave]uirea universit\]ilor comprehensive de tradi]ie într-unmediu general [i politic care le-a fost mai tot timpul ostil?Condi]iile generice îi lipsesc [i Universit\]ii noastre pentru a accedeîn acel clasament.La acestea se adaug\, îns\, câteva condi]ii proprii, structurale [iorganiza]ionale care-i afecteaz\ competitivitatea interna]ional\. Certeste c\ Universitatea noastr\ are poten ]ialul intelectual [i resurseleumane de foarte bun\ calitate necesarep\trunde rii în „lumea mare”. Pân\ laurm\, nu construc]iile impozante [i lu -xoase, do t\ rile excentrice (gen bazin o -limpic, te ren de fotbal, etc) [i echipa -mentele teh ni ce sofisticate, adesea neutilizate[i uzate moral, compun o „mareu niver si tate”. Oamenii ingenio[i [i creativi,d\ rui]i [i consecven]i propriuluiideal, a nima]i de „spiritul universitar” odezvol t\, dar în du rate lungi.~nsemn\ri ie[ene: ~n 1999, Ro -mânia a semnat, al \turi de alte 28de state, Declara ]ia de la Bo log -na, care stabilea o serie de o biec -tive comune ale siste melor e du ca-]ionale euro pene, angajân du-se s\le pun\ `n aplicare. Ceea ce s-a [i`ntâmplat `n deceniul ca re a ur mat.Principiile – inclusiv a celea asumatela Bologna [i `n mul]ite apoila Praga, la Berlin, la Bergen, laLondra etc. – au, precum se [tiePortretdintr-o experien]\ milenar\, remarcabila`nsu[ire de a fi admirabile cât\ vreme nu setransform\ `n realit\]i. Care socoti]i c\ au fost (sunt) e -fectele be ne fice ale „implemen t\rii“, cum se zice, princi -piilor adopta te la Bologna `n `n v\]\mântul nostru aca demic?Ce a câ[tigat de pe ur ma lor Universitatea „AlexandruIoan Cuza“?Vasile I[an: Orice proces decizional de tip „top-down”, iar„Procesul Bo logna” nu face excep]ie, are costuri [i beneficii. Doarpro cesele sociale, culturale, economice [i [tiin]ifice ( cum sunt des -coperirile [tiin]ifice, inven]iile [i inova]iile tehnologice) de tip „bottom-up”au efecte preponderent benefice [i costuri insignifiante,Însemn\ri ie[ene

pentru c\ înv\]area personal\ sau de alt fel, care se produce în timp,frecvent prin încercare [i eroare, diminueaz\ treptat deficien]ele [iincertitudinea. Cu cât sunt mai ample aceste procese decizionale [imai dirijate politic, cu atât gama descoperirilor personale [i institu -]io nale se îngusteaz\, iar rezultatele indezirabile se înmul]esc. Legeaconsecin]elor neinten]ionate opereaz\ implacabil, mai ales când deciziileoficiale se imagineaz\ a fi omnisciente [i omnipotente. „ProcesulBologna” s-a implementat cu voin]a guvernelor semnatare [inevoita supunere a universit\]ilor. Dincolo de acest caracter voluntarist[i grandilocvent, „Procesul Bologna” a reluat, într-o manier\oficial\ [i dirijat\, tradi]ii universitare europene care s-au dezvoltatde-a lungul secolelor, în bun\ m\sur\, spontan. A[a c\, drumul eraîn mare cunoscut. Îns\, ca întotdeauna, problema o constituie nuan -]ele [i detaliile. Certamente, efectele nete ale implement\rii „Proce -Andrei Budaev:Însemn\ri ie[eneCin\ la lumina lumân\rilorsului Bologna” sunt benefice. Comparabilitatea [i compatibilitatea di -plomelor de studii rezolv\ problema recunoa[terii academice. Aceas -ta, la rându-i, faciliteaz\ recunoa[terea profesional\ care poate ajuta[i consolida libertatea de circula]ie a persoanelor [i libertatea de circula]iea serviciilor.Mobilitatea profesorilor [i studen]ilor sus]ine cooperarea la niveleuropean, faciliteaz\ performan]ele educa]ionale [i [tiin]ifice [i revigoreaz\competitivitatea.Asigurarea calit\]ii permite recunoa[terea quasi-automat\ a di -plomelor, certific\ nivelul calific\rilor dobândite [i serve[te diferen -]ierii institu]iilor de înv\]\mânt superior. Alte „linii de ac]iune”, în -cepând cu structura studiilor universitare pe trei cicluri [i terminândcu organizarea programelor de studii în comun [i în cooperare (finalizatecu diplome duble [i diplome multiple) contribuie la dezvol -tarea „Spa]iului Euro -pean al Înv\]\mântuluiSuperior”, implicit laformarea unei compe -ti ]ii corecte [i la cre[te -rea competitivit\]ii ge nerale[i institu]ionale.În principiu, implementarea„ProcesuluiBologna” este destinat\s\ creasc\ mobilitateaprofesional\, ocupabili -tatea [i competitivita -tea. Acestea duc impli -cit la convergen]a eco -nomic\ a ]\rilor mai pu -]in dezvoltate [i la cre[ -terea prosperit\]ii personale[i a celei gene -ra le. Contribu]ia la coexisten]acivilizat\ a oamenilorliberi [i educa]iar putea s\ nu fie un e -fect neglijabil al „ProcesuluiBologna”. Indis cutabil,de multe ori „dru -mul spre iad este pavatcu bune inten]ii”. În condi]iidiferite de cele consideratea fi normale-şi jumatate de şcoala-academica-9

Universitatea lui Cuza – un veac10Andrei Budaev:sau estimate ca rezona bile, un proces de anvergur\ poate lua întor -s\turi neb\nuite. To tu[i, faptul c\ „Procesul Bo logna” nu a fost undictat, ci o suit\ de în]e legeri [i conven]ii, în ca re organiza]iile saua socia ]iile repre zen tative ale universit\]ilor [i-au spus cuvântul, îl fe -re[te de riscuri sistemice majore. Aplicarea a cestor conven]ii [i do -cumente, procedu rile [i detaliile au revenit, în ultim\ instan]\, ]\rilorsemnatare. Institu]iile europene [i „euro cra ]ii”au avut un rol insignifiantîn procesul Bologna. Au fost mai cu rând buni consilieri [i finan -]atori gene ro[i. Poate c\, de fiecare dat\ când a vem de judecat stra -tegii [i procese de mare anvergur\, ar trebui s\ ne întreb\m: „Cese pierde a tunci când se câ[tig\ ceva? Aici, îns\, am s\ trec peste„pierderi”, direct [i succint la „câ[tiguri”. E fectele benefice pentruUniversitatea noastr\ sunt la fel ca [i cele pentru toate universit\]ileimplicate, dar în propor]ii [i dimensiuni diferite. În termeni de mobilitatea profesorilor [i studen]ilor, de cooperare european\ [i circu -la]ie a ideilor, de proiecte finan]ate din fonduri europene, „câ[tigu -ri le” universit\]ii sunt indenegabile. Nu este pu]in lucru s\ primeasc\anual peste un milion de euro pentru burse Erasmus/Socrates, ceeace înseamn\ stagii de studii pe un semestru, sau un an academicpentru peste 450 de studen]i [i stagii de predare sau monitorizarepentru peste 250 de profesori. Acestea sunt sus ]inute de acorduribilaterale cu cca. 280 de universit\]i din aproape 40 de ]\ri semna -tare ale „Declara]iei de la Bologna”. Sunt lucruri de neimaginat a cum25 sau chiar 20 de ani.~nsemn\ri ie[ene: ~nainte vreme, admiterea la Univer -sitate se f\cea prin concurs. Iar concu ren ]a era, slav\ Dom -nului, foarte mare. {i as t\zi au loc un fel de concursuri,Serb\rile galanteÎnsemn\ri ie[ene

Andrei Budaev:`ns\ de dosare. Crede]i c\ renun]area la concursurile deadmitere s-a dovedit o ini]iati v\ pozi tiv\ sau a fost doaro solu]ie pentru acoperirea unor norme didactice? Inten -]ioneaz\ conducerea Universit\]ii s\ le reintroduc\?Vasile I[an: Concursurile de admitere în vechea formul\ eraupo trivite atâta vreme cât doar 5 – 10% dintre absolven]ii de liceuputeau s\ accead\ în institu]iile de înv\]\mânt superior. Altfel, elenu rezolvau mare lucru în privin]a calit\]ii educa]iei oferite de universit\]i.Dac\ medita]iile pe scar\ mare pentru admitere [i înv\]areade tip mecanic, repetitiv, f\r\ interactivitate la orele de clas\, sause siunile de examene care, în mare m\sur\, foloseau pentru a me -mo ra [i reproduce cuno[tin]e desuete sau chiar inutile constituie ingredienteale calit\]ii educa]iei, atunci putem considera c\ înv\]\ -mân tul superior românesc s-a degradat în mod absolut. Indiscutabil,calitatea intelectual\ a candida]ilor [i studen]ilor era, în general, maibun\ decât ast\zi. Dar în acea privin]\ operau „numerus clausus” [izestrea intelectual\ deja de]inut\ de studen]i. Iar\[i, nu este de contestatfaptul c\ educa]ia în [tiin]ele exacte [i în unele domenii profesionale(medicin\, farmacie, anumite [tiin]e inginere[ti etc.) aveao calitate bun\. Aici meritul profesorilor d\rui]i [i devota]i [i al [colilorde tradi]ie era considerabil.Însemn\ri ie[eneDar a vorbi în ansamblu de calitatea înv\]\mântului superior ro -mânesc pre-decembrist este o glum\. Aceast\ calitate ar fi trebuit s\se reg\seasc\ în cultur\, economie [i via]a public\. Or, dup\ 1989,am constatat c\ noi [i ]ara ne afl\m într-o ruin\ moral\, un dezastrueconomic [i o nebuloas\ politic\. Modul în care a decurs tranzi]ia [istarea social-economic\ [i cultural\ de acum ar trebui s\ ne determi -ne s\ fim mai rezerva]i cu epitetele, într-un sens sau altul. S\ re -curgem doar la o succint\ compara]ie cu Cehia, Polonia [i Slovenia!Admiterea nu este decât o component\ a calit\]ii educa]iei universitare.Principiul vechi [i bun al Junimii: „intr\ cine vrea, r\mânecine poate” ar putea s\-i fie mai de folos calit\]ii educa]iei. Compe -ti]ia pentru locuri subven]ionate [i burse, selectivitatea pe parcursulstudiilor universitare [i criteriile riguroase de absolvire sunt mai utiledecât admiterea în vechea formul\. Când institu]iile de înv\]\mântsuperior vor fi clar diferen]iate [i ierarhizate, iar finan]area nu va de -pinde preponderent de num\rul studen]ilor echivalen]i [i de a jus ta -rea interesat\ a a[a-ziselor „criterii de performan]\” în favoarea uneianumite categorii de educa]ie universitar\, selectivitatea intr\rii într-ouniversitate bun\ se va impune de la sine. În cele din urm\, cali -tatea educa]iei nu este gratuit\ [i nu rezid\ într-un unic element.~nsemn\ri ie[ene: V\ mul]umim.Cum s\ orânduim Europa...-şi jumatate de şcoala-academica-11

Universitatea lui Cuza – un veac12Petru Poni[i Universitatea din Ia[iCl\direa cump\rat\ de la RuxandraRoznovanu, aflat\ în zonacentral\ a ora[ului, a constituitprimul edificiu al Universit\]ii din Ia[i. Dinnefericire, respectiva construc]ie, a c\reides tina]ie ini]ial\ a fost cu totul alta, pentrua r\spunde noului scop a necesitat oserie de modific\ri [i repara]ii, întinse pedurata câtorva ani [i de care s-au ocupatprofeso rul {tefan Emilian [i arhitectul ora -[ului Ca rol Cugler 1 . Cele 26 de înc\peri,aflate la etaj [i parter, au trebuit s\ pri meas -c\ nu nu mai Universitatea, cu cele (trei a -poi) patru facult\]i, dar [i biblioteca, mu -zeul de pictur\ [i [coala de arte frumoase,încât pentru sus ]inerea propriu-zis\ a cursurilorr\mânea un spa]iu extrem de limitat2 . Abia în 1879, când [coala de belear te [i biblioteca au pri mit o alt\ re[edin]\,se poate vorbi de înc\ peri destinate laboratoarelorde chimie, mi neralogie [i fizio -lo gie. Dup\ ce, cu un an mai înainte, în1878, Petru Poni ajunsese, prin concurs,titularul catedrei de chimie [i a trebuit s\ia în primire laboratorul de resort. a g\sit,dup\ cum m\rturise[te în Me moriile sale,„câteva flacoane aproape de[arte, câtevazeci de retorte, baloane, capsule, toate a -cestea puse într-o c\m\ru]\ din ni[te atenanseale Universit\]ii ce servise de buc\ -t\rie pe când acea Universitate era lo cu in-]\ particular\… Abia în 1883 am izbutits\ cap\t în cl\direa principal\ a Univer si -t\]ii vechi dou\ camere. Una din ele, careera spa]ioas\, servea pentru facerea cursu -rilor [i avea în acela[i timp o serie de me -se la care puteau s\ lucreze studen]ii. Euînsumi lucram tot în aceast\ camer\… A -l\turi cu sala de curs se afla o alt\ camer\,pe ca re am izbutit mai târziu s\ o cap\t [is\ instalez într-însa mesele de lucru alestu den ]i lor [i depozitul de material“ 3 .Aceasta era baza material\ a institu]ieiie[ene care, la 26 octombrie 1860, se deschideaîn prezen]a domnitorului AlexandruIoan Cuza, a lui Mihail Kog\lniceanu[i a mitropolitului Filaret Scriban, a nume -roase oficialit\]i. Cu trei facult\]i la înce put,drept, filozofie [i teologie, Univer sitatea dinIa[i a func]ionat în conformitate cu Statu -tele întocmite de un Consiliu [co lar, pân\în anul 1864, când, în virtutea Legii asu -pra instruc ]iunii, promulgat\ de AlexandruIoan Cuza, trebuiau s\ acti veze patrufacult\]i: Faculta tea de li tere [i filozofie,Facultatea de [t i in]e, Facultatea de drept[i Fa cultatea de medicin\ 4 . Cea din urm\a primit abia în 1879 primii studen]i. Pân\spre sfâr[itul secolului s-au organizat [i [co -lile normale su perioare, în 1880 cea de[tiin]e, iar în anii 1881-1882 cea de li te re.Existen]a Universit\]ii din Ia[i a fost pu -s\ în discu]ie în mai mul te rânduri. La pu -]in timp dup\ înfiin]are, s-a vehiculat ide -ea c\ dou\ universit\]i – la Ia[i [i Bucu -re[ti – ar în curaja dezunirea celor dou\Principate [i c\ cea din capitala ]\ rii arface fa]\ singur\ nevoilor societ\]ii ro mâ -ne[ti 5 . Al te dou\ tentative s-au consumatîn anii 1884 [i 1917, când unii politicieniai vre mii, sub pretexte a[a-zis materiale,au sus ]inut desfiin]area Facult\ ]ii de Medi -cin\ din Ia[i (1884), iar apoi a celei deDrept [i de Medicin\ (1917). Profesorii A.D. Xeno pol [i Petru Poni au avut un rol im -portant în a determina foru ri le responsa -bile ale statului s\ nu ia în sea m\ aceste pro -iecte, convingându-le c\ sistemul pluriuni -versi tar este cu mult mai avantajos. În 1884,în timpul guvern\rii lui Ion C. Br\ tianu,Camera deputa]ilor, discu tând bu ge tul, aaprobat un amendament prin ca re se su -prima Facultatea de Medicin\ de la Ia[i. Aexistat o reac]ie a întregii comunit\]i ie [e -ne, printre cele mai semnifi cative gesturi fi -ind memoriul lui A. D. Xe nopol, a dresatSenatului României la 1 martie 1884. Con -damnând decizia luat\ [i adu când nume roa -se argumente în favoa rea existen]ei unuiasemenea a[ez\mânt, Xenopol nu se pu -tea opri a face o amar\ constatare: „Vea culnostru – spunea savantul ie[ean – vea culluminilor, ale c\rui triumfuri în toate direc -]iile sunt datoare tocmai r\spândirii înv\ -]\ mântului sub toa te formele sale, s\ vad\desfiin]ându-se un înalt factor de cultur\,câ]iva ani numai du p\ ce a fost întemeiat.{i aceasta unde? În România, unde întrea -ga noastr\ via]\ ca popor este datora t\ nu -mai reînvierii in teli gen]ei“ 6 . În ter meni a -propia]i, la 1917, Petru Poni con sideram\surile restrictive ale guvernan ]i lor ca ne -potrivite pentru c\ „o unive r sitate este, îna -inte de toate [i mai presus de toa te, un factorde cultur\ destinat a r\spândi lumina,adev\rul [i ideile proprii ale unei na ]iuni“ 7 .Una din marile probleme cu care seconfrunta Universitatea din Ia[i dup\ înfiin]areprivea spa]iul destinat cursurilor [ilaboratoarelor. Chiar [i dup\ 1879, cândcele dou\ institute amintite mai înainte aup\r\sit cl\direa Universit\]ii, pentru a facefa]\ num\rului de catedre [i laboratoaremereu în cre[tere, a trebuit s\ se închirie -ze unele cl\diri din ora[ 8 . Nu-i mai pu]ina dev\rat c\ [i Ministerului Cultelor [i Instruc]iuniiPublice i-au fost trimise mai mul -te memorii care reclamau necesitatea u nuispa]iu mai generos. Solu]ia a ap\rut în 1882,când prin Legea pentru înfiin]area de edi -ficii [i construc]ii publice s-a aprobat sumade 27.230.000 lei în vederea ridi c\ rii, înRomânia, a unor cl\diri pentru im portanteinstitu]ii ale statului 9 . Reglemen t\rile acesteilegi au fost reluate [i amplificate în domeniulculturii [i înv\]\mântului de c\tre LegeaÎnsemn\ri ie[ene

pentru construirea [colilor secundare [i su -perioare [i a institutelor de cultur\, adoptat\de Parlament în 1886, prin care, printrealte destina]ii, cl\dirii U niversit\]ii dinIa[i cu institutele ei i se a lo ca suma de2.000.000 lei 10 . Petru Poni, în Memorii -le sale, invocând buna rela ]ie pe care o a -vea cu D. A. Sturdza, minis tru al Instruc -]iunii, sus]ine c\ la insisten]ele sale Corpurilelegiuitoare ar fi aprobat pro pu nereaministrului sus]inut\ de rege care re pre -zenta un credit de 3.000.000 lei 11 . Da c\avem în vedere costul final al lu cr\ ri lor, ede presupus c\ Petru Poni are dreptate.Andrei Budaev:Dorind s\ aib\ un cuvânt de spus în ri -dicarea noului edificiu universitar de laCo pou, Petru Poni a plecat în str\in\tatepen tru a vizita localurile universit\]ilor dinA ustria, Germania [i Elve]ia 12 . A f\cutrost de publica]ii [i planurile unor universit\]idin Viena, Berlin, Strasbourg, Grazetc. [i, dup\ ce le-a studiat în am\nun]imea remarcat sistemul adoptat de arhitec]i [icon structori, pe care îl va propune ulterior[i pentru universitatea ie[ean\. În esen]\,sistemul folosit în lumea german\ era ur -m\torul: „o construc]ie central\ care cu -prindea localurile administra]iunii univer -sitare (rectoratul, decanatele facult\]ilor),amfiteatrele facult\]ilor pentru studiile teoretice,s\lile seminariilor cu bibliotecile lor,biblioteca universitar\. Pe lâng\ aceast\cl\dire central\, fiecare [tiin]\ experimental\avea un institut separat, a[ezat în a -propierea palatului universitar [i pus subautoritatea unui director care locuie[te în -tr-însul. Num\rul acestor institute este îndestulde mare. A[a, pentru Facultatea de[tiin]e g\sim institutele de Chimie, de Fi -zic\, de Fiziologie, de Zoologie, de Bota -ni c\. Pentru Facultatea de Medicin\ avem,pe lâng\ institutele de Anatomie, de A na -Livada cu vi[ini-şi jumatate de şcoala-academica-Însemn\ri ie[ene13

Universitatea lui Cuza – un veac14tomie patologic\, de Igien\, de Bacterio -logie… [i clinicele necesare înv\]\mân -tului medical“ 13 . Modul de construc]ie ala cestor institute – distribu]ia [i amenajarealocalurilor cuprinse într-însele, aparatele[i instalarea lor, mobilarea, crearea servici -ilor accesorii, precum curentul electric,trans misia for]ei motrice, luminatul, în c\l -zitul, ventilare – trebuiau s\ varieze dup\necesit\]ile speciale ale [tiin]ei pentru ca -re era dedicat. Programul construc]iei fie -c\rui institut, cu toate preciz\rile necesa -re, era dat de profesorul ce avea s\ fie în -s\rcinat cu conducerea respectivului stabiliment14 .În esen]\, aceste institute, de[i dife reauîntre ele, trebuiau s\ cuprind\, în mod o -bligatoriu, urm\toarele: 1. un laborator deîn v\]\mânt, compus din mai multe s\limari, înzestrate cu aparatur\ [i materialepentru lucr\rile practice ale studen]ilor; 2.un la borator de cercet\ri pentru profesori[i directorul institutului; 3. un auditoriupentru prelegerile profesorilor; 4. o bibli -otec\ spe cial\ a Institutului, [i 5. un apar -tament des tinat ca locuin]a directorului deinstitut [i camere de locuit pentru asisten]i[i laboran]i 15 . Petru Poni era con[tient c\suma de 3 milioane era insuficient\ pentruun a semenea proiect, în condi]iile încare în alte ]\ri doar construirea [i înzestrareau nui singur institut însemna o sum\mult mai mare. În acela[i timp, D. A.Sturdza l-a asigurat c\ mai mult decât s-aoferit pentru palatul Universit\]ii din Ia[inu va ob]ine, ba chiar risca s\ piard\ [iceea ce primise.În aceste condi]ii, Petru Poni a c\utatsolu]ia cea mai eficient\ în raport de sumade care dispunea. În primul rând a propusca Facultatea de Medicin\ s\ r\mân\ însediul vechii Universit\]i, aflat\ în imedia -ta apropierea a Spitalului „S. Spiridon“.A ici urma a se amenaja administra]ia fa -cult\]ii (decanatul), s\lile de curs, laboratoarele,urmând s\ se construiasc\, even -tual, [i altele noi, a[a cum s-a [i întâmplatulterior. Clinicile se organizau în incintaSpitalului „Sf. Spiridon“. Cl\direa centra -l\ a Universit\]ii, ce urma a se construi peterenul cump\rat în strada Carol, urma s\cuprind\: 1. o sal\ pentru marele colegiuuniversitar (senatul) de 60 de persoane; 2.dou\ s\li pentru cancelaria rectoratului; 3.dou\ s\li pentru decanatul Facult\]ii de [ti -in]e; 4. dou\ s\li pentru decanatul Fa cul -t\ ]ii de Drept; 5. dou\ s\li pentru deca natulFacult\]ii de Litere; 6. trei auditoriipentru Facultatea de Drept (pentru 60,40, 30 studen]i); 7. trei auditorii pentru Fa -cultatea de Litere (pentru 60, 40, 30 studen]i);8, dou\ auditorii pentru cursu ri le te -oretice ale Facult\]ii de [tiin]e (pentru 40[i 30 studen]i); 9. o sal\ pentru apa ra telede mecanic\; 10. o sal\ pentru apara telede astronomie (pân\ la construirea Observatorului);11. toate aceste înc\peri formauun p\trat în mijlocul c\ruia trebuia ridicat\A ula universitar\, cu cel pu]in 400 de lo -curi [i, în fine, 12. o bibliotec\ univer sita -Andrei Budaev:r\, a vând: a) o sal\ de lectur\; b) dou\ sautrei s\li destinate administra]iei [i ca talo g\ -rii c\r]ilor, [i c) dou\ turnuri cu etaje joaseca la Viena, pentru depozitul c\r]ilor 16 .În ceea ce prive[te institutele, Poni atre buit s\ renun]e la instalarea lor în cl\ -diri separate, cu locuin]e, ca în Germania,pen tru director [i personal în favoarea u -nor laboratoare pentru cercet\rile [tiin]i -fi ce [i pentru lucr\rile practice ale studen -]ilor. Laboratoarele urmau a fi lipite decl\direa centra l\ pe trei p\r]i: în sud, te -re nul fi ind în pant\ permitea construireaa trei nivele [i fiecare urma s\ aib\ câte unlaborator. În nord [i apus, unde erau doardou\ eta je, urmau s\ fie câte dou\ labora -toare, în to tal [apte. Pentru botanic\, P. Po -ni suge ra cump\rarea gr\dinii amenajate deAnastasie F\tu, iar pentru astrono mie ur -ma s\ se constru iasc\ un observa tor pedealul Co pou. Fiecare dintre cele trei gru -puri de laboratoare urma s\ constituie câ -Centrala de la HagaÎnsemn\ri ie[ene

te un p\ trat, în mijlocul c\ruiatrebu ia s\ se con struiasc\ un a -uditoriu (am fiteatru) care s\ pri -measc\ câte o su t\ de studen]i.Aceste amfiteatre pu teau fi fo -losite [i de c\tre studen]ii de laLitere sau Drept. În c\lzirea întreguluiedificiu ur ma s\ se fa c\de la o mi c\ uzin\ situat\ în spa -tele laboratorului de chimie 17 .Dup\ ce a consultat un ar -hi tect, Petru Poni a aflat c\ pro -iectul se poa te executa cu un minim3-3,5 mi li oa ne lei, cu con -di ]ia s\ renun]e la toate chel tu -ielile de lux [i ca în aceast\ su -m\ s\ nu intre costul apa rate lor[i al co lec ]iilor. Toat\ do cumen -ta]ia întocmit\ de profesorul dechimie a ajuns la mi nistrul D.A. Sturdza, ca re l-a asigurat c\proiectul s\u va fi executat dearhitectul îns\rcinat cu facerealucr\rilor 18 . Nu mai c\ lucru rilenu au stat chiar a [a. ArhitectulLouis Blanc, cel care a primitexecu ]ia lu cr\rii, a dep\[it atâtsuma pre v\ zut\ ini ]ial, cât [i pecea estimat\ de Petru Poni. Înoctombrie 1897, când s-a inau -gurat cl\ di rea, pre sa local\ a -precia la 3.930.000 lei su macheltuit\ pentru noul palat alUniversit\]ii din Ia[i 19 .În ceea ce prive[te planu -rile, e laborate de Petru Ponipentru Universita tea din Ia[i,au suferit unele modific\ri f\ - cute de arhitectulLouis Blanc. Mo di fic\ri precizate dePetru Poni, în Memorii, pentru a nu-i fi a -tribuite – în opinia sa – unele erori comisede arhitect. Una dintre ele, spune profesorulde chimie, prive[te igrasia care a p\ -truns relativ repede în e tajul de jos, pentruc\ nu s-a respectat indica]ia sa de a secon strui o p\tur\ im per meabil\ (de cimentsau metal) între teme lie [i zid\ ria propriuzis\20 . Cea de a doua prive[te Biblioteca,Însemn\ri ie[eneAndrei Budaev:pentru care Poni su gerase s\ se constru -ias c\ o sal\ de lectur\ [i câteva camere deserviciu puse în comunica]ie cu dou\ aripi,care s\ serveasc\ de depozite pentru c\r]i.Aceste aripi trebuiau a[ezate în a[a fel, în -cât, odat\ cu cre[ terea num\ rului de c\r]i,s\ poat\ fi zidite [i altele. O solu]ie carear fi satisf\cut pre zentul [i ar fi asigurat vii -to rul. În locul a cestei formule, arhitectul aoptat pentru o singur\ sal\ la fa]ada c\ trestrad\ a cl\dirii principale, ex pus\ la zgomotuldin afar\ [i folosit\ pentrulectu r\, depozit de carte [idiferite ser - vi cii ale bibli otecii.De asemenea, deasupra dula -pu ri lor, a[ezate în dou\ etajelâng\ pe rete, spa ]iul r\mas gola fost aco perit cu picturi de va -loare discutabil\. La parter seafl\ o sal\ „tot atât de mare ca[i a[a-numita bi blio tec\, carenu serve[te de cât la întruni ri lezgomotoase ale studen]i lor“ 21 .Petru Poni s-a implicat foar -te serios în realizarea Palatuluiuniversitar de la Co pou: „Întot timpul facerii planurilor [ia e xecu t\rii construc]iei m-am]inut de capul arhitectului a -r\tându-i, în cele mai mici detalii,cum trebuie s\ fie a[ezat\fiecare sal\, cum trebuie s\ vi -n\ într-însa lumina, cum trebu -ie puse ni[ele de înc\lzit [i detri aj, cum tre buie aduse [i îm -p\r]ite ga zul, a pa, vidul, va po -rii de ap\, pentru a fi la în demânaoric\rui stu dent. Pentrufiecare din aceste detalii amdat ar hitectului planu rile [i de -scrieri le ce ale sesem în str\ i -n\ ta te“ 22 .Pentru buna func]ionare aUni ver si t\ ]ii, a laboratoarelorei în primul rând, trebuiau rezolvatedou\ probleme: apa [iga zul. La sugestia lui Poni aufost captate izvoarele de la Va -lea Lupului [i prin scur gere natural\ apaa fost a dus\ pân\ la ba riera P\curari, peo distan]\ de cir ca 5 km. Acolo era de -pozi tat\ într-un rezervor de unde cu ajuto -rul u nei pompe era ridicat\ la castelul deap\ din spatele Universit\]ii [i apoi, subpresiune, distribuit\ în întreg imobilul. Maitârziu, la Ia[i a fost adus\ a pa de la Timi -[e[ti [i la instala]ia de la Va lea Lupului s-arenun]at. În ceea ce prive[te gazul, apa -ra tul pentru carbu ra rea aerului a fost a[e -Buddybilding-şi jumatate de şcoala-academica-15

Universitatea lui Cuza – un veaczat într-o înc\ pere a flat\ sub amfiteatrul dechimie [i func]iona [i la da ta când Poni î[iscria Memoriile 23 .Construirea palatului universitar de laCopou a început la 23 mai 1893, iar i -nau gurarea noului edificiu a avut loc la 21octombrie 1897. Cu acest din urm\ prilejla Ia[i au venit regele Carol I, regina E li -sa be ta, primul ministru D. A. Sturdza [iminis trul instruc]iunii Spiru Haret, împre -u n\ cu alte oficialit\]i locale [i din capital\.Mani fest\rile ocazionate de inaugurare s-audes f\[urat în intervalul 20-23 octombrie1897 [i au c\p\tat aspectul unei „ade v\ -Andrei Budaev:rate s\r b\tori na]ionale“ 24 . Aflat\ într-ono u\ cl\ dire începând cu 1898, Universitateadin Ia[i avea la dispozi]ie un spa]iuge neros (214 s\li [i o Aul\ cu 300 de lo -curi) pentru cursuri, bibliotec\ [i laboratoa -re. Baza ei material\ era comparabil\ cuaceea a uni versit\]ilor europene, iar Le -gea înv\]\ mântului secundar [i universitarelaborat\ sub directa supraveghere a luiSpiru Haret în acel an (1898) îi oferea ca -drul legal pentru a contribui la moderni -zarea societ\]ii române[ti. Pân\ la MareaUnire din 1918, Universitatea din Ia[i [i-asporit num\rul catedrelor [i al discipline lor,Sacrificiul[i-a l\rgit [i diversificat profilul, iar rea li z\ -rile [tiin]ifice ob]inute de unii din re pre -zentan]ii ei de seam\ au trecut grani ]elena]ionale.Dumitru IV|NESCU1Direc]ia Jude]ean\ a Arhivelor Na]ionaleIa[i (în continuare, DJANI), fond Universitatea„Al. I. Cuza“, Rectoratul, dosar 9/1860-1863,f. 1-345.2A. D. Xenopol, Istoricul Universit\]ii dinIa[i, în Anuarul general al Universit\]ii din Ia[i,Ia[i, 1911, p. XIV.3DJANI, fond personal Petru Poni, dosar168, ff. 39-40 (Ce am vrut s\ fac); vezi [i DumitruIv\nescu, Memoriile lui Petru Poni. Ceam vrut s\ fac, în Însemn\ri ie[ene, seria aIII-a, an I, nr. 3 [i 4; an III, nr. 1, 2, 4 [i 5.4V. A. Urechia, Istoria [coalelor, vol. III,Bucure[ti, 1894, p. 276.5Gh. Platon, V. Cristian, Istoria Universi -t\]ii din Ia[i, Ed. Junimea, Ia[i, 1985, p. 65-66.6DJANI, fond Universitatea „Al. I. Cuza“,Rectoratul, dosar 4 (496)/1883-1884, f. 12-17; vezi [i Dumitru Iv\nescu, A. D. Xenopol îndocumentele arhivelor ie[ene, în AIIX, tomXXXV, an 1998, p. 182-183.7Ibidem, fond personal „Petru Poni“, do -sar 168, f. 62.8Gh. Platon, V. Cristian, op. cit., p. 67.9I. Agrigoroaiei, I. Todera[cu, Inaugurareapalatului universitar de la Copou (octombrie1897), în Universitatea din Ia[i…, coord. Gh.Iacob, p. 209.10Ibidem.11DJANI, fond personal „Petru Poni“, do -sar 168, f. 87.12Ibidem, f. 88.13Ibidem, f. 88-89.14Ibidem, f. 89-90.15Ibidem, f. 90.16Ibidem, f. 93-94.17Ibidem, f. 95-96.18 Ibidem, f. 96.19Palatul Universit\]ii: istoricul, în Opinia,22 octombrie 1897. Apud I. Agrigoroaiei, I. To -dera[cu, op. cit., p. 210.20DJANI, fond personal „Petru Poni“, do -sar 168, f. 98-99.21Ibidem.22Ibidem, f. 100-101.23Ibidem, f. 102-103.24 Pentru detalii asupra evenimentului, vezistudiul lui I. Agrigoroaiei [i I. Todera[cu, op. cit.,p. 211-219.16Însemn\ri ie[ene

Petru PoniOrganizarea instruc]iunii (III)Interven]ia lui Petru Poni în Senat, la 17ianuarie 1891, cu prilejul discut\rii proiectuluide lege a instruc]iunii prezentat de Titu Ma io -rescu, a determinat atât respingerea legii, cât[i c\derea cabinetului. Formarea noului minis -ter, a[a dup\ cum se va vedea din fragmentul defa]\ al Memoriilor, a fost încredin]at\ genera -lului Ion Emanoil Florescu, care i-a oferit luiPoni conducerea Ministerului Instruc]iunii. Dinnefericire, noul cabinet n-a avut o via]\ prea lun -g\, el fiind înlocuit cu un altul, condus de Las -c\r Catargi, care avea în fruntea MinisteruluiInstruc]iunii pe Take Ionescu, Petru Poni refu -zând oferta primului ministru de a se ocupa, încontinuare, de soarta înv\]\mântului. La 3 mai1893, Petru Poni a avut o interesant\ [i competent\interven]ie, pe care o reprodu cem `nacest num\r, la Legea înv\]\mântului primarprezentat\ de Take Ionescu.Dumitru IV|NESCUÎn urma acestei cuvânt\ri [i a r\spunsuluiministrului, Senatul a respins, cu majoritatede voturi, luarea în considerare aproiectului de lege. Ministerul, prezidat degeneralul Manu, a demisionat. Regele a în -s\rcinat pe generalul Florescu, pre[edinte -le Senatului, s\ formeze noul cabinet. Ge -neralul Florescu m-a invitat s\ iau parte lao consf\tuire intim\ care trebuia s\ aib\ loc,în aceea[i zi, acas\ la Costic\ Boe res cu.La aceast\ consf\tuire au luat parte Las -c\r Catargi, Florescu, Vernescu, Boe res cu[i eu. Generalul Florescu, care a luat celdintâi cuvântul, ne-a spus c\ a acceptatsar ci na ce i-a dat M.S. de a forma ministe -rul, c\ el voie[te s\ fac\ un guvern de coa -li ]iu ne, compus din conservatori amici a dluiL. Catargi [i din liberali disiden]i, amici aidlui Vernescu; c\ m\ roag\ [i pe mine s\fac parte din acest guvern ca ministru alinstruc]iunii publice.Iat\, rezumat în pu]ine cuvinte, r\s pun -sul ce am dat la propunerea ce mi-a f\cutÎnsemn\ri ie[eneviitorul pre[edinte al Consiliului (de Mini[ -tri): „Eu nu sunt om politic. Ca om de [coa -l\, nu a[ putea primi s\ fac parte din gu -vern decât dac\ a[ fi sigur c\ am sprijinulcolegilor mei pentru a realiza programulce am dezvoltat în cuvântarea prin caream comb\tut în Senat proiectul de lege aldlui Maiorescu. În privirea înv\]\mântuluiprimar, în special, voiesc ca în toate sateleîn care sunt mai mult de 40 copii în vârst\de [coal\ s\ se înfiin]eze [coale, în care seva preda înv\]\mântul primar complet; înc\tunele în care se afl\ mai pu]in de 40co pii se vor înfiin]a [coale de c\tun, în ca -re se va preda numai o parte din acest în -v\]\mânt; voiesc ca înv\]\mântul primar,cu excep]iunea [coalelor de c\tun, pe ca -re le admit, s\ fie acela[i pentru to]i copiiiacestei ]\ri, fie ei din sate sau din ora[e;vo iesc ca între]inerea [coalelor primare –în]eleg prin aceasta plata înv\]\torilor [iinstitutorilor – s\ se fac\ de c\ -tre stat; voiesc asigurarea face -rei cl\dirilor [colare printr-unîmprumut de stat; voiesc, în sfâr -[it, garantarea pozi]iunii înv\]\ -torului [i institutorului, astfel caei s\ nu poat\ fi pedep si]i decâtîn urma unei judec\]i”.În urma vorbirei mele, nu a luat ni me -ne cuvântul. Aceast\ t\cere m-a f\cut s\v\d c\ acei care aveau s\ fie colegii mei [is\ m\ sprijine în opera ce aveam s\ întreprindnu erau convin[i de datoria ce cu to -]ii aveam în a lucra, din toate puterile noas -tre, la în\l]area [i înt\rirea marei mul]imia poporului român prin [coal\.A doua zi am plecat la Ia[i. Abia ajunsla Ia[i, am primit o telegram\ de la gene -ra lul Florescu prin care îmi cerea o convorbirela telegraf. Pe atuncea comuni ca-]iile telefonice nu existau. Generalul mi-acerut din nou s\ primesc Ministerul instruc -]iunii. „În urma celor petrecute în Senat,mi-a zis el, prezen]a d-tale în guvern se im -pune.” I-am mul]umit c\lduros pentru bu -n\voin]a ce avea c\tre mine, îns\ i-am de -clarat c\ nu pot primi s\ intru în guverndecât în condi]iile ce am dezvoltat în întru -nirea de la Boerescu. Credeam c\, în ur -ma acestei întrevederi, chestiunea minis -terului meu este definitiv hot\rât\. M-ampus deci pe lucru în laboratorul meu.Ministru al Instruc]iuniiÎn vacan]\ m-am dus s\ m\ odihnesc laTârgul Neam]ului. Acolo am primit, la 20iulie, o telegram\ de la generalul Florescuprin care m\ chema de urgen]\ la Bucu -re[ti: „Totul s-a aranjat, îmi zise el. Colegiimei au primit programul d-tale. S\ mer -gem la Sinaia, pentru ca s\ depui jur\ -mântul”.La 21 iulie 1891 eram ministru al instruc]iuniipublice. Acest minister este departede a fi o sinecur\. O parte din timplucram pentru a pune ceva ordine în admi -nistra]iune. Restul timpului îl întrebuin]am-şi jumatate de şcoala-academica-17

Universitatea lui Cuza – un veac18la redactarea legei ce trebuias\ prezint Cor purilor legiui -toare. M-am hot\rât s\ faccinci proiecte de lege deo se -bite: unul asu pra organiz\riiadministra]iunii centrale [i acontrolului înv\]\mântului;al doilea asu pra înv\]\mântuluiprimar [i normal primar;al treilea asupra construc ]ii-lor localurilor de [coale primare;al patrulea asupra în -v\ ]\mântului secundar supe -rior [i al cinci lea asupra înv\ -]\mântului privat.Cele dintâi dou\ din a ces -te legi au fost terminate pâ -n\ la 1 septembrie (1891),când au fost supuse la deli -be r\rile Consi liului superioral instruc]iunii. Celelalte treiau fost aproape terminate la15 noiembrie. Nici unul dintreaceste proiecte nu au fostprezentate Corpurilor legiui -toare, c\ci mi nisterul (guvernul)Florescu a c\zut de la p u-tere pe chestiunea alegereibiroului A dun\rii deputa]i lor;candidatul opozi]iei la pre[e -din]ia Camerei a ob]inut ma -joritatea voturilor.Lasc\r Catargi, care a fostîns\rcinat de rege s\ forme -ze noul guvern, a venit la mi -ne [i mi-a propus s\ iau Mi -nisterul instruc]iunii. I-am mul - Andrei Budaev:]umit pentru onoarea ce-mif\cea, dar i-am r\spuns c\ nu pot primi f\g\duial\, amicii lui Ca tar gi, uni]i cu juni -propunerea sa. În timpul celor patru luni, mi[tii, l-au r\s turnat votând contra candidatuluiguvernului la presiden ]ia Camerei.cât am fost colegul lui Catargi, am avut cudânsul rela]iunile cele mai bune. De mai Noul guvern trebuia dar s\ fie compus dinmulte ori el mi-a spus „c\ a consim ]it s\ con - servatori [i junimi[ti; eu nu aveam ceprimeasc\ ministerul de interne sub presiden]iageneralului Florescu nu mai dup\ A doua zi, Lasc\r Catargi, întâlnindu-m\c\ uta într-însul.f\g\duin]a ce acesta îi d\du se c\ se va retragede la pre si den]ia Consiliu lui pentru a-i rul f\r\ d-ta. Mi-a p\rut r\u c\ nu ai primitîn Senat, mi-a spus: „Am format ministe -l\sa locul”. Florescu neînde plinind aceast\ s\ lucrezi împreun\ cu mine. Am luat în lo -cul d-tale pe Take Ionescu. Elare profara la vorb\”.Proiectul de legeasupraînv\]\mântuluiprimar prezentatde Take IonescuT. Ionescu a reluat cele do -u\ proiecte de lege lucrate demine, unul asupra orga niz\riiadministra]iunii centrale [i acontrolului înv\]\mântului [ialtul asupra înv\]\mântului pri -mar [i normal primar – ca reerau gata tip\rite, aducân duleîn s\ modi fic\ri îns\m nate,ca re alterau cu totul spi ri tul încare fuseser\ con cepute.Opozi]ia în Senat era com -pus\ – afar\ de mine (independent)[i de Panu (medical)– din vreo cinci sau [ase libe -rali. Abia aveam num\rul ce -rut de regulament pentru ca unamendament prezentat de nois\ poat\ fi discutat. Între se -natorii liberali era d-nul Sturdza.Cu d-sa ne-am în]eles u-[or asupra celor ce aveam def\cut când vor veni proiec te -le lui Take Ionescu în dis cu]iaSenatului. Ne-am hot\rât s\l\s\m s\ treac\ legea asupraorganiz\rii administra]iuniicentrale [i s\ ducem lupta nu -mai asupra legii înv\]\mântuluiprimar. Pentru ca cu to ]ii s\ avem, înaceast\ lupt\, o ac ]iune comun\, am avut,în camera mea de la hotel, mai multe con -sf\tuiri. În a ces te întruniri, – la care au luatparte domnii D. Sturdza, P. Aurelian, Gh.Panu, C. Io nes cu, C. Urd\reanu, – eu ama r\tat p\r]ile rele ale proiectului lui T. Ma -iorescu [i am expus pe larg motivele carem\ sileau s\ le combat. Vede rile mele aufost aprobate. Într-o singur\ chestiune miC\derea lui IcarÎnsemn\ri ie[ene

s-au f\cut obiec ]iuni. Dup\ mi ne, tribunalulcare avea s\ judece pe în v\]\tori [i institutoritrebuia s\ fie compus din profesoride la [coalele nor male. Panu mi-a r\spunsc\ „corbii la corbi nu-[i scoa te ochii”.Am renun]at la propu nerea mea [i amprimit propunerea d-lui Sturdza ca acesttribunal s\ fie compus din doi membri dela Curtea de apel [i un profesor de la Universitate.În urma acestor consf\tuiri s-au luat ur -m\toarele hot\râri:1. În discu]ia general\ voi lua eu celdintâi cuvântul;2. Dup\ mine va vorbi dl Sturdza;3. Dnul Sturdza [i eu vom redacta a -mendamentele ce vom propune.Andrei Budaev:Legea a venit în discu]ia Senatului în[edin]a de la 3 mai 1893.Cuvânt\rile rostite de dl Sturdza [i demine în discu]ia general\, precum [i sus -]i nerea amendamentelor propuse au fostpublicate într-o bro[ur\ sub titlul Legeaasupra înv\]\mântului primar. Cuvân t\ -rile rostite [i amendamentele propuse în Se -nat la proiectul guvernului de D. A. Stur -dza [i P. Poni, fo[ti mini[tri ai Instruc ]iuniipublice, senatori.Iat\ cuvântarea mea:{edin]a din 3 mai 1893D. P. Poni (suindu-se la tribun\): D-lorSenatori, când voim s\ apreci\m o lege,trebuie mai înainte de toate s\ ne d\mseama de scopul ce trebuie s\ urm\reasc\acea lege; fiind fixa]i asupra acestui scop,atunci vom putea s\ judec\m în cuno[ tin -]\ de cauz\, dac\ disposi]iunile prev\zuteîn lege sunt bune sau rele, dac\ duc saunu la scop.Noi ne afl\m azi în fa]a legei asupra în -v\]\mântului primar; cel dintâi lucru, dar,ce trebuie s\ ne întreb\m e: care poa te fiscopul ce trebuie s\ urm\reasc\ o legeasupra înv\]\mântului primar? Acest scopnu poate fi altul decât acela de a organizamijloacele, prin ajutorul c\rora s\ se poa -t\ da în realitate tuturor copiilor instruc -]iunea [i educa]iunea necesar\ pentru cas\ devin\ în urm\ buni cet\]eni.}ara noastr\ a f\cut, f\r\ îndoial\, înacest\ din urm\ jum\tate de veac, progre -se imense. Poate nu eexemplul unei singure]\ri din lume, în care otransformare a[a de ra -dical\ s\ se fi operat în -tr-un timp atât de scurt.În acest mers repe deîns\ al societ\]ei noastre,este tot atât de incontestabilc\ marea mas\a poporului a r\masînd\r\t sub toate punc -tele de vedere; acest a de -v\r e admis de toat\ lu -mea. În ceea ce pri ve[ teîn special instruc]ia pu -blic\, d-l ministru îl constat\[i îl exprim\ în ter -meni care nu pot s\ ai b\decât aprobarea tu turoracelor care au grij\ deviitorul patriei noastre.În expunerea de mo -tive care înso]e[te pro -iectul s\u de lege, d-sazice: „C\ o sci ziune exis -t\ în societatea noas tr\;c\ comorile de idei, care,gra]ie cultu rei occi den ta -le, au devenit patrimoniulcâtorva ale[i, r\ Exodulmân-şi jumatate de şcoala-academica-Însemn\ri ie[ene19

Universitatea lui Cuza – un veacascunse masei profun de a poporului ro -mân; c\ distan]a dintre cele dou\ p\r]i alena]iunei devine din ce în ce mai mare, cucât minoritatea se înal ]\ printr-o cultur\mai întins\, [i c\ ar pu tea veni un momentcând am perde pu tin ]a de a pune socie ta -tea român\ pe o ba z\ s\n\toas\. Este aci,adaug\ d-l minis tru, o primej die na]ional\care trebuie s\ ne îngrijeas c\ pe to]i, [ipentru a c\rei în l\turare auto ritatea esteîn drept [i datoa re s\ intervin\ [i, uzi tândchiar de mijloace represive, s\ ga ran tezedreptul la lumin\ al copilului, drep tul lavia ]\ [i la progres al acestei ]\ri”.Am citat aceste cuvinte nu numai pentruc\ le dau modesta [i neînsemnata meaaprobare – poate c\ lucrul acesta ar pre -zenta un prea mic interes [i pentru d-nulministru [i pentru d-voastr\ – dar l-am ci -tat pentru ca s\ vede]i c\, în principiu, to]isuntem de acord pentru a constata c\ numare r\u exist\ în societatea noastr\, c\to]i suntem de acord s\ afirm\m c\ acestr\u constitue un adev\rat pericol pentru vi -itorul nostru na]ional; cu to]ii suntem deacord s\ zicem c\ scopul pe care trebuies\-l urm\reasc\ o lege asupra înv\]\mântuluiprimar este tocmai acela de a vinde -ca acest r\u, dând instruc]iunea tuturor co -piilor din aceast\ ]ar\.Fiind fixa]i [i de acord asupra scopului,s\ cercet\m, domnilor, dac\ mijloace le ca -re le organizeaz\ proiectul de lege ce discut\mduc sau nu la acest scop. Nu am ne -voie s\ v\ spun c\ aceast\ cercetare o voiface în mod cu totul obiectiv. Sunt ches tiunicare trebuie puse deasupra luptelor de partide,aceasta este, f\r\ îndoial\, [i organizareaînv\]\mântului nostru.Sunt trei factori principali care concurgla organizarea înv\]\mântului primar. A -ce[tia sunt: întâi [coala, al doilea [colarii[i al treilea înv\]\torii. Pentru fiecare dinace[ti factori are s\ rezolve diferite proble -me, diferite chestiuni.În privin]a [coalei, cea dintâi chestiunepe care ea trebuie s\ o rezolve este urm\ -toarea: unde [i câte [coale trebuie s\ înfi -in]\m pentru ca s\ d\m instruc]iunea tu -turor copiilor din ]ar\?În special la noi, aceast\ chestiune estecu atât mai necesar s\ fie rezolvat\ îna in -te de toate cu cât num\rul de [coale ce a -vem ast\zi este departe, foarte departe, dea fi suficient pentru a da înv\]\tura tuturorcopiilor din comunele urbane [i cu atâtmai pu]in celor din comunele rurale.Dovada este u[or de dat. Noi avem încomunele urbane 105.000 de copii în vârs -t\ de [coal\. Pentru a înv\]a pe ace[ti co -pii avem 363 de [coale cu 1.240 insti tutori.Admi]ând c\ o bun\ organizare ad -mi nistrativ\, c\ cu aplicarea scrupuloas\a legii obligativit\]ii, c\ cu localuri binechibzuite [i destul de înc\p\toare vom a -junge s\ ob]inem acest rezultat, care estemotivul care îl putem ob]ine – c\ un institutorîn termen de mijloc s\ dea instruc ]iu -ne la 60 de copii, vedem c\ cei 1.240 in -stitutori, pe care îi avem ast\zi, nu vorputea da instruc]iunea decât la 74.000copii. Restul de 31.000 copii, adic\ o tre -ime din num\rul lor total, vor r\mâne f\r\instruc]iune din cauz\ de lips\ de [coal\.Andrei Budaev:La ]ar\, în comunele rurale, lucrurilestau cu mult mai r\u. Acolo avem 550.000copii – una mie mai mult sau mai pu]in,v\ rog s\ nu facem ceart\ pentru asemenealucru. Pentru a da instruc ]iunea acestorcopii, noi avem ast\zi la ]a r\ 3.000înv\]\tori; în statisticile oficiale sunt 3.300[i ceva, în realitate îns\ nu cred c\ se ri di -c\ la mai mult de 3.000; fie îns\, dac\vre]i, [i 3.300. Lucrul este indiferent pentrura]ionamentul pe care-l urm\resc.Admi]ând [i aici c\, în termen de mij -loc, un înv\]\tor va înv\]a 60 de copii, a -ceasta face 180.000 copii. Dar cu restulpân\ la 550.000 ce facem? Acest rest,adic\ 370.000, sau mai bine de dou\ tre -imi, r\mâne într-o complet\ ignoran]\ totdin cauza de lips\ de [coal\.Vede]i, dar, domnilor, c\ aveam dreptatecând v\ ziceam adineaori c\ cea dintâichestiune care trebuie s\ rezolve o legeasupra instruc]iunii publice este creareaunui num\r de [coli suficiente pentru a dainstruc]iunea tuturor copiilor din ]ar\.S\ examin\m cum rezolv\ proiectul delege pe care îl avem în discu]iune aceast\~ntoarcerea Rezidentului20Însemn\ri ie[ene

Andrei Budaev:chestiune. Pentru ca s\ putem aprecia so -lu]ia ce o d\, cred c\ este necesar s\ ocompar\m atât cu stipula]iunile legii actuale,cât [i cu acelea a câtorva proiecte delegi anterioare asupra aceleea[i materii.Noi avem în ]ar\ dou\ feluri de [coli:[colile de ora[e [i [colile de sate. Atât înle gea actual\, cât [i în diferitele proiectedestinate de a schimba legea actual\, dispozi]iilerelative la crearea [colilor sunt di -ferite pentru ora[e [i pentru sate. În pri -vin]a [colilor urbane, legea din 1864, careeste ast\zi în fiin]\, stipuleaz\ în art. 44c\: „În toate comunele urbane se va stabilicâte una sau mai multe [coli primare”.Dispozi]iunea din acest articol este a -poi completat\ prin art. 46, care zice: „Seva regula treptat ca num\rul [coalelor primare[i al claselor lor s\ fie în raport cu po -pula]iunea fiec\rei comune”. Nu voi expu -ne solu]iunile date acestei chestiuni prindiversele proiecte lucrate înainte de acelaÎnsemn\ri ie[eneAlegere democratic\ `n Rusiaal d-lui Sturdza, c\ci în niciunul ches tiuneanu fusese rezolvat\ din punctul de vedereîn care ne puneam noi, adic\ în acela dea asigura instruc]iunea pentru to]i copiiidin ]ar\. Cel dintâi dintre mini[trii care s-ausuccedat la Ministerul Instruc ]iu nii, care aabordat problema înv\]\mântului popularîn toat\ întinderea ei, este d. Sturdza.Pentru comunele urbane, d-sa stabileaîn art. 50 al proiectului d-sale c\: „În fie -ca re comun\ urban\ vor fi atâtea [coli primareurbane de b\ie]i [i de fete câte vortrebui dup\ popula]iunea [colar\ a comu -nei. În orice caz va fi cel pu]in o [coal\ pri -mar\ de b\ie]i [i una de fete”. Fiindc\ amfost chemat [i eu s\ dau o solu]iune acesteiprobleme, îmi ve]i da voie s\ v\ ar\t [iceea ce ziceam eu.În art. 31 al proiectului ce elaborasem,ziceam: „În fiecare comun\ urban\ se vorînfiin]a un num\r de [coli primare elemen -tare urbane de b\ie]i [i de fete, suficientpentru a da instruc]iunea tuturorcopiilor în vârst\ de [coal\ din a -cea comun\”.Proiectul de lege care-l avemîn dis cu ]iune reguleaz\ chestiuneaîntâi prin art. 32. Acest articol zi -ce c\: „În fiecare co mun\ urban\se va înfiin]a un num\r de [coliprimare suficient pentru a da instruc]iunea tuturor copiilor în vârs -t\ de [coal\ din acea comun\”.Dup\ cum vede]i, articolul a -cesta este aproape identic cu art.31 din proiectul meu. Ar trebui,dar, s\ fiu satisf\cut c\ o dispozi]iepe care o crezusem bun\ trece înfine în legisla]iunea noastr\.A[a ar fi; îns\ când e vorba dea face o [coal\, nu e de ajuns nu -mai ca legea s\ ordone aceasta. Pelâng\ aceasta mai trebuie înc\ ce -va, mai e un element indispensabilcare trebuie regulat. Du p\ ce legeaa ordonat crea]iunea [coalei, eatrebuie s\ arate cum are s\ se în -tre]in\ acea [coal\, din ce fonduriare s\ se asigure func]ionarea ei.Proiectul de lege pe care-l discut\m re -guleaz\ chestiunea între]inerei [coalelorprin un alt articol, [i anume prin art. 81. Înaliniatul IV al acestui articol se zice:„În comuneleurbane Statul pl\te[te sin gur pe to]iinstitutorii în fiin]\ la aplica rea acestei legi.To]i institutorii ce se vor mai crea vor fi pl\ -ti]i jum\tate de Stat [i ju m\ tate de comu n\.”S\ trec acum la înv\]\mântul rural. Pen -tru comunele rurale legea în fiin]\ ast\zi,legea din 1864, stabilea principiul c\ trebuies\ fie o [coal\ în fiecare comun\.D. Sturdza, cel dintâi, a schimbat acestprincipiu zicând: [coala nu trebuie înfiin -]a t\ pe baza comunei, ci pe baza num\ ru -lui copiilor de înv\]at. Imitând întru acestalegisla]iunea austriac\, d-sa a stabilit prinart. 40 al proiectului s\u c\: „În orice a glo -mera]iune de locuin]e, în comunele rurale,unde se vor afla 40 de co pii în etate de [coa -l\, se va înfiin]a o [coa l\ primar\ rural\.”-şi jumatate de şcoala-academica-21

polemici aproape cordiale ∙ po22Universit\]iledin România – `ncotro?În decembrie 1989, noua puterepolitic\ din România a proclamat„autonomia universitar\” [i a re -stabilit un regim de func]ionare a universi -t\]ilor suprimat dup\ 1948. În Constitu]iaRomâniei (1990) s-a prev\zut: „autonomiauniversitar\ este garantat\”. Un grupde intelectuali a formulat, pe baza documentelorinterna]ionale în materie (mai a -les Magna Charta Universitatum sau LimaDeclaration on Academic Freedom andAutonomy of Institutions of Higher Edu -cation din 1988), specific\ri ale autono mi -ei universitare – autonomia manage rial\,autonomia func]iona l\, autonomiaorganiza]ional\ [i autonomia financiar\1 – care aveau s\ fie preluate par -]ial în Legea înv\]\ mântului (1995).În tre timp, îns\, conform dreptuluide liber\ ini]ia ti v\, legiferat de nouapu tere, s-au for mat cu repeziciunenumeroase uni t\]i de înv\]\mânt su -perior. Lipsite de cadre didactice pro -prii [i de bibli oteci [i laboratoare,a ceste unit\]i au atras mul]i tineriîm piedica]i s\ studieze de severulnumerus clau sus practicat în înv\ -]\ mânt înainte de 1989. Românianu [i-a dat o le ge care s\ protejezefolo sirea titlului de „universitate”,cum avea s\ fac\, de altfel, în modoportun, Polonia.Peste toate, România [i-a dezvol -tat, în anii nou\zeci, un sistem u ni ver -sitar supradimensionat. Legea înv\ -]\ mântului (1995) [i legisla]ia autoriz\rii[i acredit\rii au fost, to tu[i,prea permisive pentru a putea re gu -lariza un câmp devenit, între timp,prizonier al comercialismului [i po pu lis mu -lui politic. În câ]iva ani, aproape fiecare ju -de] al României [i-a înfiin]at, din premiseadesea mediocre, institu]ii de în v\]\mântsuperior. Atunci când Uniunea European\a lansat programele pentru u niversit\]i („Tempus”,îndeosebi), cele mai multe astfel dein stitu]ii s-au botezat peste noapte „universit\]i”.Parlamentul a acre di tat o mare par -te dintre ele, încât România opereaz\, din2005, cu peste nou\zeci de „universit\]i”,publice [i private, acredi tate [i cu nume -roa se altele autori zate, devenind (al\turi deUcraina [i Moldova) o ]ar\ în care suntAndrei Budaev:prea multe „universit\]i” [i prea pu -]ini studen]i.Sporirea efectivului de studen]ia fost o nevoie veche a României,r\mas\ în toat\ perioada postbelic\printre ]\rile cu cel mai mic num\rde studen]i la mia de locuitori. Acelnume rus clausus practicat în perioadapostbe lic\ trebuia demontat.În 1997, prin no tificarea nr. 19.775 din22 decembrie 1997, Ministerul Educa]ieia schimbat sistemul postbelic, autorizânduniversit\]ile s\ î[i stabileasc\ în mod autonomsistemul de admitere la studii [i s\admit\, pe lâng\ locurile de studii finan]atede la bugetul sta tului, locuri cu tax\ (iar Ordonan]aGuvernului nr. 54 din 14 august1998 a consa crat noul sistem al admiterii).Este de mult\ vreme evident c\ performan]eleuniversit\]ii nu sunt posibile decâtîn condi]iile autonomiei. Magna Charta U -niversitatum, apoi Declara]ia de la Sor -bona (1998) [i Declara]ia de la BolognaLicitatoriiÎnsemn\ri ie[ene

(1999) [i-au asumat mereu dependen]aperforman]elor universitare de autonomie.Aceast\ op]iune a prevalat [i în România,în reglement\rile de pân\ în 2009. Deaceea, în 1997-2000 au intervenit m\suripentru a consolida autonomia universitar\într-un efort de a deta[a,într-un peisaj cu prea multe insti tu -]ii care se a utodenumesc „univer si -t\]i”, pe cele mai puternice.La nivelul anului 2000, Româniaînf\ptuise deja m\suri de refor -m\ a u niversit\]ilor (ca [i a educa ]ieiîn în]eles cuprinz\tor), care auatras evalu\ri interna]ionale calificate[i pozitive (de fapt, ultimeleevalu\ri pozitive pe care educa]iadin România le-a mai avut) 2 . În mai2000, înv\]\mântul din România areu[it s\ închid\ capitolul „Edu ca]ie[i formare profesional\” în ne gocierilede aderare la Uniunea Euro -pea n\ [i, prin reformele angajate,se afla pu]in în urma Ungariei, Po -loniei, Cehiei, Sloveniei. Reprezentan]iiuniversit\]ilor române[ti erauale[i în con du cerea organiza]iilor [iinstitu]iilor inter na]ionale (EuropeanUniversity Association, MagnaCharta Observa tory, Council ofthe United Nations U ni ver sity [i altele),iar ministrul român al e du ca]ieia fost invitat s\ deschid\ con ferin -]a B\ncii Mondiale consacrat\ edu -ca]iei, din 1998, [i a devenit vice -pre [e dintele conferin]ei mondialeUNESCO a înv\]\mântului superior (1999).În 2002, universit\]ile din România au începuts\ a dere la Magna Charta Observatory,asu mându-[i autonomia universitar\[i liber tatea academic\ ca valori de baz\.În 1999, România a semnat Declara]iade la Bologna [i a trecut la aplicarea ei.Din nefericire, dup\ 2001 s-a crezut c\ restructurareastudiilor prev\zut\ de declara -]ie nu se va aplica, încât în ]ara noastr\ s-atergiversat începerea procesului. Dup\ comunicatulde la Berlin (2003), a devenitÎnsemn\ri ie[eneîns\ cât se poate de clar c\ statele europe -ne aplic\ declara]ia, încât, la Bucure[ti, s-aelaborat în grab\ o lege de restructurare astudiilor universitare, care a dus la aplica -rea mecanic\ a acesteia (de pild\, toateAndrei Budaev:studiile bachelor au fost reduse la [ase semestre).În 2005 s-au luat alte decizii deaplicare gre[it\ a Declara]iei de la Bologna– în reglementarea studiilor master (Hot\ -rârea de Guvern nr. 404 din 29 martie2006) [i a studiilor doctorale (Hot\rârea deGuvern nr. 567 din 15 iunie 2005). Dato -rit\ amatorismului deciden]ilor, Ro mâ nia apierdut ocazia de a restructura studii le universitaref\r\ populism [i de a ierar hiza u -niversit\]ile din punctul de vedere al capacit\]iilor de a asigura studii de calita te. }araZbor `ntreruptnoastr\ s-a dotat cu un sistem universitargonflat, în mare parte necom pe titiv.Mai multe organiza]ii politice [i sindica -le din România au semnat, în 2007, subpresiuni politice, a[a-numitul „pact pentrueduca]ie”. Trebuie amintit c\ pri -mul pact pentru educa]ie al parti -delor politice s-a semnat în iunie2000, dup\ ce România a închiscapitolul „Educa]ie [i formare profesional\”în negocierile de adera -re la Uniunea European\, iar gu -vernul Mu gur Is\rescu a notificatîn]elegerea dintre partidele parlamentarede atunci, de continuarea reformei cuprinz\ toa re a educa -]iei, la Bruxelles. „Pactul” din 2007con]ine obiective prea gene rale,multe dintre ele fiind nespecificenoilor nevoi ale ]\rii.România a intrat, în fapt, caur ma re a erorilor din politica edu -ca]iei (mai ales dup\ 2004), pecursa izol\rii de ce lelalte ]\ri. Esteedificatoare împrejurarea c\ ]aranoastr\ conta, în 1998, printre ]\-rile care fac reforma real\ a edu -ca ]iei 3 . În ultimii ani, Româniacon teaz\, din p\cate, doar printre]\rile marcate de dificult\]i [i neajunsuri.Tre buie spus r\spicat c\,dac\ m\surile promovate dup\2004 sunt privite în raport cu ne -voile ]\rii [i cu evolu]ia po liticii e -duca]ionale din Europa, atunci estelimpede c\ politica educa]ional\ deast\zi („pact”, strategii, proiectul de lege)este sub nivelul acestor nevoi [i r\mâne a -nacronic\ în raport cu evo lu ]iile europene,încât aduce mai curând daune României.Dup\ legea înv\]\mântului din 1995, cuactualizarea din 1999, România are ne -voie de o nou\ legisla]ie a înv\]\mântuluisuperior. În diferite ]\ri ale Uniunii Euro -pe ne speciali[ti reali au lucrat, împreun\cu for]e implicate în educa]ie (cadre didactice,parteneri din economie [i adminis tra -]ie, sindicate etc.), la elaborarea de proiec -polemici aproape cordiale ∙ po23

polemici aproape cordiale ∙ poAndrei Budaev:te de lege în interes public, iar în ]\rile res -pective s-au desf\[urat dezbateri publice,Ridica]i din Iadatât cât a fost necesar, pentru a amelioraproiectele. În ]ara noastr\, datorit\ politi -z\rii excesive, nu s-a desf\[urat vreo dezba -tere public\ efectiv\. La timpul potrivit, cadreledidactice, studen]ii, sindicatele [i al]iparticipan]i la procesul educa]ional au ar\ -tat c\ proiectul de lege a educa]iei asumatde guvern nu este acceptabil, c\ci nu rezolv\problemele existente, [i au protestatfa]\ de for]area adopt\rii, prin simpla arit -metic\ parlamentar\, a unui proiect de le genepreg\tit sub aspectul corectitudinii gramaticale,al rigorii logice, al preciziei juri -di ce, al concep]iei educa]ionale [i solu ]i i lor,al viziunii. Cei care guverneaz\ ast\zi Ro -mânia încearc\ s\ for]eze schimb\ri nu îm -preun\ cu cadrele didactice, studen]ii [i e -levii, ci împotriva lor, într-un efort de re sta -urare a controlului politic asupra educa ]iei.Dup\ ce proiectul de lege guvernamen -tal a fost trecut în grab\ prin Camera De -puta]ilor, sub amenin]\ri de diferite naturi,la Senat, care este camera decizional\, s-aîncercat examinarea mai responsabil\ a lucrurilor.Pentru orice cet\]ean onest estelimpede c\ problemele care sunt de rezolvatîn educa]ia din România (cre[terea ni ve lu -lui înv\]\mântului [i al educa]iei, sporireaimpactului economic [i social al edu ca]iei,m\rirea competitivit\]ii produse lor româ -ne[ti, formarea civic\ de mocratic\, asana -rea moravurilor etc.) nu-[i afl\ solu]ii în a -cest pro iect de lege.Este vorba, în cazul proiectului de legepromovat în 2010, de un document peti -cit (patchwork), ca re urm\re[te politizareaconduce rii [colilor [i liceelor [i distrugereaautonomiei universitare. Este vor ba de unproiect cu multe confuzii conceptuale [icontradic]ii, un pro iect cu viziune anacro -ni c\, ce o co le[te abordarea problemelorveritabile ale înv\]\mântului româ nesc deazi, un proiect ale c\rui solu]ii vor face multr\u cet\]enilor [i ]\ rii. Cu proiectul legiieduca]iei al actualului guvern, în locul unuiîn v\]\mânt orientat spre formarea persoa -nei [i crearea de personali t\]i [i c\tre ino -va]ie, România va avea un înv\]\mânt maibirocratizat ca ori când dup\ 1989, pe ca -re caut\ s\-l controleze tot felul de „ex -24Însemn\ri ie[ene

per]i” de mucava [i de politruci. Înv\]\ mântulromânesc ar in tra, cu o astfel de lege,într-o deriv\ pe termen lung, cu pierderi [icosturi greu de subestimat.Andrei Budaev:La erorile de percep]ie, de concep]ie [ide abordare [i la incompeten]a endemic\ acelor care au r\spuns de înv\]\mânt în 2005-2006, s-au ad\ugat m\surile ilegale [i ero -Coborârea de pe crucea Moscoveirile guvernului din 2009-2010. În 2009,guvernul României, prin Ordonan ]a nr. 34din 2009, a sistat concursurile pentru posturididactice în universit\]i [i a înc\lcatlegisla]ia autonomiei universitare, revenindla m\suri care nu s-au mai practicat din1985. Unele „universit\]i” sunt folosite cainstrumente politice de c\tre actuala putere.Reducerile de salarii cu 25%, hot\râtede guvern prin Legea nr. 118, din 30 iunie2010, au lovit înc\ o dat\ universit\]ile pu -blice. O antiselec]ie a personalului s-a instalatîn întreaga guvernare, încât Româ -nia pl\te[te ast\zi – cum au observat autorit\]i[i publica]ii interna]ionale – costuri -le „incompeten]ei” deciden]ilor. În inter ven-]iile ministerului educa]iei reapar for mulecompromise istorice[te, precum devizefolosite de Goebbels [i Stalin: „vrem sângeproasp\t!”, „vom evalua oamenii du p\ felulîn care aplic\ politica guvernului!”, sau te -ze din arsenalul grupului lui Nae Io nescudin România anilor treizeci: „gratuitateaînv\]\mântului” este o „culp\ a democra -]iei”, alt\ culp\ fiind „suprapro duc ]ia” delicen]ia]i („sunt prea mul]i bacalaurea]i [iprea mul]i studen]i!”). În locul unei abor -d\ri competente [i sincronizate cu timpulde fa]\ a educa]iei, actualul minister reiaincult [i iresponsabil de mult compromise -le formule ale anilor treizeci.Educa]ia din România anilor 2005-2010permite un bilan] [i tragerea unor concluziiprofunde în ceea ce prive[te sta rea [i pers -pectivele imediate ale universi t\ ]ilor: a) „des -centralizarea”, prin practica rea incompe -ten t\ a acesteia, a dus la un centralism te -nace, f\r\ precedent; b) „în v\]\mântul cen -trat pe elev [i student” a dus la transfor mareaacestora în simple a nexe ale unei birocra]iivoluminoase; c) în v\]\mântul orientatspre „formarea de competen]e” a dus,datorit\ îngustimii de concep]ie [i m\suri -lor gre[ite, la sc\derea nivelului de califica -re; d) reforma curricular\ a dus, din cauzanepriceperii [i politi z\rii, la confuzii costisitoareîn organizarea înv\]\mântului [i laineficien]\; e) preten]ia priorit\]ii educa ]i -polemici aproape cordiale ∙ poÎnsemn\ri ie[ene25

polemici aproape cordiale ∙ po26ei, emis\ de c\tre actuala guvernare, a dusla deteriorarea bazei financiare a înv\]\ -mântului; f) a[a-zisa „întinerire a persona -lului” a dus, datorit\ politiz\rii agresive cese practic\, la preluarea func]iilor de de -Andrei Budaev:ci zie de c\tre persoane incompetente pesca r\ necunoscut\ înainte [i la re na[tereaca tegoriei politrucilor; g) de viza intr\riiunor universit\]i ro mâ ne[ti în topul inter -na ]io nal a dus, în conse cin ]a a matoris mu -lui deciden ]i lor, la reducerea fi nan]\rii, labloca rea pos turi lor [i la efortul de elimi -nare a profe sorilor performan]i; h) inter -na ]iona li za rea a dus, datorit\ caracte ru luiero - nat al deciziilor adoptate de gu ver nan]i,la de gradarea [i deteriorarea pro gra me lor.Toa te devizele utile [i nobile din în v\]\ -mân tul european de azi se tr\ deaz\ sau semalfor meaz\, datorit\ nepriceperii [i politiz\rii,prin deciziile unei guvern\ri carereia pe ne sim]ite [i f\r\ con[tiin]\ cultu -ral\ cli[ee scoa se din uz ale extremismuluide al t\da t\.FrankensteinMul]i oameni activeaz\ în înv\]\ mânt.Fiecare om are o experien]\ cu înv\]\mântul,fie [i numai în calitate de fost elev, laun moment dat. Fie ca re are o opinie dem -n\ de a fi luat\ în considerare. Sunt posi -bile, desigur, a bord\ri diferite ale educa]iei.A[a stând lucrurile [i având în vedere ca -racterul de sistem al înv\]\mântului, cap -t\m mul]imea observa]iilor [i diversele a -bor d\ri în câteva concepte directoare pen -tru reforma competent\ a educa ]iei 2010.Ele pot alc\tui, împreun\ cu succin te deta -lieri, miezul reformei competente a edu -ca ]iei 2010, care s\ dea din nou pers pectivepozitive în v\]\mântului din România:1. Valoarea [i demnitatea cadrului di -dactic: Reorganizarea preg\tirii pentrupro fesia de dasc\l; asigurarea juridic\ [iconsolidarea social\ a autono mi ei pro -fesionale a educatorului; aplicarea re -cu noa[ terii salari ale a form\rii conti -nue; fluidi zarea mobi lit\]ii personaluluididactic.2. Educa]ia ca premis\ a dezvol -t\rii: Normalizarea finan]\rii; ameliorareainfrastructurii; ameliorarea sa lariz\rii;extinde rea serviciilor educa]io -nale; sporirea su por turilor societ\]iipentru educa]ie; relan sarea educa]ieipentru valori morale, civi ce, estetice;sporirea impactului educa ]iei în eco -nomie, administra]ie, cultur\.3. O societate a înv\]\rii: Conceperea[i organizarea [colariz\rii, stu -diilor, edu ca ]iei, a form\rii continue casistem de cuprin dere pe scar\ mare apopula]iei în forme [i niveluri diversificatede înv\]are; dezvol tarea structuriididactice corespun z\toa re.4. Func]ionarea pe principiul subsidia rit\]ii: Efectuarea descentraliz\ -rilor chib zu ite [i reale; profilarea auto -nomiei institu ]ionale a [colilor, a licee -lor [i consolidarea autonomiei universit\]ilor;extinderea posibilit\]ilor deini]iativ\ [i de decizie la fiecare nivel;crearea cadrului r\spunderii pentruperforman]e conform practicilor dinsiste mele subsidiarit\]ii.5. Înv\]\mânt centrat pe cel ce înva]\:Reform\ curricular\ corespunz\toare com -peti]iilor de pe pie]ele în curs de globaliza re;mecanisme avansate de feedback educa -]io nal; individualizarea rutelor de preg\ tirepentru elevi, studen]i, cursan]i prin spori -rea spa]iului pentru op]iuni profesio nale [ialegeri de rute de preg\tire; reorga nizareabibliotecilor [i a întregii baze de in formare[i formare profesional\ [i cet\]eneas c\.6. Sincronizarea legisla]iei: Normali -zarea legislativ\ prin delimitarea clar\ a in-Însemn\ri ie[ene

teresului public de interesul grupurilor carese dau drept public; elaborarea calificat\de proiecte alternative de reglementare;compatibilizarea cu legisla]ia european\ aeduca]iei; depolitizarea înv\]\mântului princrearea unui cadru institu]ional adecvat.7. Infrastructura erei electronicii: Co -relarea infrastructurii cu nivelurile competitivede preg\tire [i de calificare; racor dareala tehnologii, pedagogii [i metodici e -duca]ionale cu randament; transformareaamelior\rii infrastructurii în parte a programelorperformante ale administra]iilor[colare [i universitare, locale, regionale [icentrale.8. Ameliorarea tehnologiilor indigeneprin cercetare [tiin]ific\: Reorientareacer cet\rii [tiin]ifice; spre un impact sporitîn tehnologie, economie, administra]ie, cul -tur\; profilarea institutelor [i a centrelor deperforman]\; stimularea juridic\ [i financiar\a inova]iei; m\surarea performan ]e -lor în cercetare dup\ criterii interna]ionale;legarea cercet\rii [tiin]ifice cu nevoile detehnologii – de exploatare, de produc]ie, deAndrei Budaev:organizare, de formare etc. – din societate.9. Un sistem optimizat: Reevaluareasistemului de înv\]\mânt, a componente -lor [i a consecin]elor sale, din punctul devedere al utilit\]ii sociale, al performan-]e -lor [i al ra]ionalit\]ii educa]ionale; înche -ierea macroorganiz\rii într-un sistem com -petitiv pentru era globaliz\rii; organizareaanalizei specializate continue a educa]ieidin ]ar\ [i a dezbaterii publice asupra m\ -surilor de interes general.10. Competitivitate prin cooperare interna]ional\:Punerea organiz\rilor din în -v\]\mânt sub exigen]a randamentului [iinova]iei; expansiunea formelor avansatede cooperare interna]ional\ (joint curriculum,joint research units etc.) în serviciulsporirii competitivit\]ii sistemului educativautohton; schimbarea prezent\rii interna -]ionale a înv\]\mântului din ]ar\; etalareavalorilor proprii competitive în context interna]ional.Programul rezumat mai sus ]ine seamade situa]ia de criz\ grav\ în care au fost a -duse, în ultimii ani, înv\]\mântul din Ro -mânia [i, în particular, universit\]ile, dar [ide nevoia ca ]ara noastr\ s\ ias\ din r\ mâ -nerea în urm\ la care s-a ajuns [i s\ devin\atr\g\toare [i competitiv\ în înv\]\mânt.Acest program se poate prezenta cu toatedetaliile indispensabile. Este, evident, unprogram mai sintetic – c\ci lucrurile trebuiesurprinse la nivel de sistem [i mai înadâncime, spre a putea da solu]ii durabile– dar care rezolv\ efectiv problema crucial\a înv\]\mântului nostru: competitivitatea,de care depind, practic, celelalte.Andrei MARGARectorul Universit\]ii Babe[-Bolyai1Vezi Academic Freedom and UniversityAutonomy. Two Perspectives, CEPES, UNES CO,1995, pp. 9-28.2Vezi Andrei Marga, University ReformToday, 4th Edition, revised, Cluj University Press,2005, pp. 259-266. Pentru un tablou completal ac]iunilor vezi Andrei Marga, Anii reformei1997-2000, EFES, Cluj-Napoca, Edi]ia a III-a,2007.3Vezi Andrei Marga, Anii reformei 1997-2000, pp. 11-18.Portret de familie `n interiorpolemici aproape cordiale ∙ poÎnsemn\ri ie[ene27

nodul gordian ∙ nodul gordian28Reflec]ii m\runte despre„modelele” intelectualeModelele (morale, intelectua le, meni înv\]a]i, din ve chea genera]ie. Carecivice, existen]iale) se formea - sunt profesorii asculta]i azi în Universitateaz\ în familie [i [coal\, apoi în bucu re[ tean\? N-a[ putea spune. Nu maiuniversitate [i, prin lectur\, modelele se cunosc gusturile [i ambi]iile studen ]ilor actuali.Am ]inut anul trecut un curs (un se-fixeaz\ prin [tiin]a [i voin]a individului. Mainou, familia [i [coala abandoneaz\ progresiveduca]ia copilului [i a adolescentului [i, de Litere. N-am putut s\-mi fac o idee demestru)la [coala docto ral\ de la Facultateaîn locul lor, vin în for]\ – cu efecte rapide spre ce vor [i ce a[ teap t\ „masteranzii” de[i distrug\toare – strada [i televiziunea (industriamediatic\ în genere). Nici universi-„Media” româneasc\ le ofer\, dup\ opiniala profesorii lor, în a far\ de note bune.tatea (locul în care un tân\r î[i formeaz\ mea, modele mai degrab\ negative. Se prac -caracterul [i î[i alege un model intelectual tic\, aici, o cultur\ a inculturii, cum am zis[i moral) nu mai este ceeace era î nainte. Sunt tot mairari marii profesori de caretinerii se simt atra[i [i pe ca -re vor s\-i urmeze, nici studen]ii nu mai sunt fascina]ide „cursurile magistrale” [inu mai accept\ u[or profesiunileintelectuale neren -tabile cum ar fi filosofia sauliteratura. S-a schimbat e -norm lumea în ultimele de -cenii, s-au schimbat [i mo -delele. Barthes avertiza, cutrei-patru dece nii în urm\,c\ mitul marelui scriitor a c\ -zut [i c\ în locul lui a ap\ -rut – în sfer\ umanist\ –mitul profesorului („guru”,„le maître à penser”). A dis -p\rut, între timp, [i mitulprofesorului în]elept [i înuniversit\]ile de azi circul\alte modele. Care?Genera]ia mea l-a avutpe Via nu, G. C\linescu, Al.Rosetti [i Ior gu Iordan. Oa-Andrei Budaev:odat\. Politica? Mai bine s\ nu vorbim deea. Politica nu poate fi luat\ în niciun cazca model moral [i civic pentru cine vrea s\fac\ o carier\ intelectual\ performant\.{tiin]a? {tiin]a poate fi atractiv\, dar, pentrua reu[i în acest domeniu, un tân\r trebu -ie s\ se preg\teasc\ pentru sacrificiu sau,dac\ are p\rin]i cu dare de mân\, s\-[i fac\studiile în str\in\tate. U niversitatea? Universitatearomâneasc\ este, [i ea, de maimulte feluri. M\ întreb, de pild\, ce poates\ înve]e un tân\r onest care urmeaz\ cursurileunei Universit\]i pri vate [i afl\ de lacolegii s\i c\ po]i ob]ine o diplom\ f\r\ s\te obose[ti prea mult?! E suficient s\ tr\ -ie[ti, s\ zicem, la Râmnicu S\rat sau la A -lexandria [i s\ cape]i, f\r\ mari eforturi,patalamaua de licen]iat în li tere sau drept.„De la distan]\” – se spune.Ce-i de f\cut? De f\cut nu-i r\mâne u -nui tân\r inteligent, onest [i ambi]ios decâtFamilia îl iube[te pe Roma(n). Lui Roma(n) îi place fotbalulÎnsemn\ri ie[ene

s\-[i caute singur modelul de care are ne -voie. Prin lectur\ [i prin autoeduca]ie. Da -c\ are noroc, poate avea un profesor bunîn liceu sau la facultate pe care s\-l urmeze.Nu exclud aceast\ [ans\. Mai sunt, totu[i,profesori eminen]i în Universit\]ileromâ ne[ti. Ei trebuie depista]i [i,înc\ o dat\, cultiva]i. Nu-i o ru[ine,nu-i un act de oportunism s\ te a -propii de un om înv\]at [i prob [is\-i solici]i sprijinul. Inclusiv sprijinulmoral. Când Tudor Vianu mi-a a -r\tat simpatie, în timpul studiilormele, am fost fericit. Simpatia luim-a ajutat enorm s\ nu clachez înobsedantul deceniu. Când, profesorulAl. Ro set ti m-a citat într-un interviudin Ga zeta literar\ printrecei patru-cinci absolven]i în care î[ipune oarecare n\dejdi intelectuale,încrederea în mine a sporit în chipspectaculos. Ascultându-l [i, mai a -les, citindu-l pe G. C\linescu, ama vut sentimentul c\ geniul românescn-a fost zdrobit de o istoriescelerat\. În fine, când Perpessiciusm-a luat în colectivul lui de la Academie[i m-a pus s\ copiez proza luiEminescu [i dic]ionarul de rime dinmanuscrise am avut o reve la]ie, iarcând G. Iva[cu [i Al. Piru au reu[itîn 1963 s\ m\ aduc\ la ca tedr\,dup\ cinci ani de [omaj, am avutimpresia c\ nu-i totul pierdut pentrumine [i c\ lumea româ neas c\nu-i f\cut\ numai din tor]ionari, de -magogi [i spirite tranzac]ionale. A -veam de unde s\-mi aleg un mo delintelectual. Mi-l alesesem deja în i -maginarul meu. Citindu-l integral pe E. Lo -vinescu în vederea u nei teze de doctorat(conduc\tor [ti in]ific: {er ban Ciocu lescu),modelul meu s-a definit mai bine: criticulmodernit\]ii literare române[ti pu tea fi unmodel accesibil. Fidelitatea lui pentru lite -ratur\ (o fidelitate atât de inco ruptibil\ în -cât [i-a sacrificat cariera social\), voin]a luide obiecti vitate (resemnarea în fa]a adev\ -Însemn\ri ie[enerului este tic), în fine, civilitatea omului [i rectitudineacaracterului s\u în lumea turbulent\a vie]ii literare române[ti, au provocatîn mine do rin]a de a-l urma. A[adar: mai pu -ternic, mai stimulator este, dup\ mine, mo -Andrei Budaev:Dosarul scriitorilordelul pe ca re ]i-l construie[ti singur. Act purde bova rism intelectual? Poate fi numit [i a[a.Consultând biografia marilor intelectualiromâni, observ\m c\ ei î[i deseneaz\ unmodel ideal [i, prin perseveren]\ [i inteli -gen]\, ajung uneori s\ se identifice cu el.E. Lovinescu este de p\rere c\ Maiorescua devenit „maiorescian” prin caracterul s\uhot\rât [i prin inteligen]a lui superioar\. G.C\linescu observ\ c\ acela[i Maiorescu e ra,prin datele fundamentale, „un terian ar de -lean” [i c\ [i-a învins fatalit\]ile tem pera -mentului prin autoeduca ]ie. Ia r\[i, co rect.E suficient s\ ci te[ti jur nalul s\u pentru a remarcafaptul c\ olimpianul Maio -rescu are momente când vrea s\ sesinuci d\ sau s\ plece în America dinmotive sen timentale [i din pricinamoralei pu blice os tile. E. Lovines -cu, însu[i, este un produs al vo in]eisale. Singur recunoa[te c\ [i-a învinspsihea elegiac\ moldoveneasc\pentru a deveni profetul moderni -t\]ii literare ro mâne[ti. Ce s\ maizic de G. C\linescu?! El [i-a formatun mo del universalist transgresândstilu rile [i epocile, ca omul constru -it din c\r]i din cunoscutul tablou allui Arcimboldo. Se poate, dar, g\siun model, chiar [i atunci când elnu exist\ în imediata ta apropiere.Pentru a deveni îns\ tu însu]iun model mai trebuie ceva: o vo in -]\ crâncen\ de adev\r, de performan]\ [i de ... caracter. Toate suntdificile [i problematice, dar mai greumi se pare de format [i ap\rat îne po ca noastr\ caracterul omului ca -re scrie sau caracterul omului ca rein tr\ în via]a public\. Un profesorbun (un model posibil) poate s\ teînve]e de toate (s\ te înve]e, inclusiv,cum s\ te dezve]i de falsele mo -dele care bântuie în lumea noas tr\),dar în privin]a caracterului nu poa -te face mare lucru. Caracterul cadeîn sea ma fiec\rui individ. El, indivi -dul, este responsa bil în cele din ur -m\ de ce face cu darurile lui naturale [i cuînv\]\ tu rile pe care le prime[te în fa milie, în[coal\, în universitate [i, evident, în comunitateaîn care tr\ ie[te. În fond, nu-i o marefilosofie s\ recunoa[tem c\ modelul în spa -tele c\ruia nu st\ o mare con[ti in]\ moral\este o simpl\ figur\ de stil, o form\ f\r\ fond.Eugen SIMIONnodul gordian ∙ nodul gordian29

nodul gordian ∙ nodul gordian30S-o lu\m de la cap\t!În to]i anii de dup\ 1989, înv\]\mântuls-a aflat, la noi, [i continu\ s\ se afle,într-un proces de reforme ce pare a nu maiavea sfâr[it. Fiecare ministru al educa]iei[i înv\]\mântului (sau cum se va fi chematel de-a lungul anilor, tot schimbându-[i denumirea),[i n-au fost pu]ini ace[ti mini[tri(unii ocupând fotoliul doar câteva luni, darsuficiente pentru implementarea – vorbalui Petre Roman – a te miri ce idei) s-a i lus -trat prin anume ini]iative menite a îmbun\ -t\]i procesul educa]iei în [coal\, luând m\ -suri mereu mai moderne [i mai sofisticate,încât azi nimeni nu mai [tie exact cum s\se descurce, nimeni nu poate s\ mai descurcei]ele acestei moderniz\ri, f\cut\, celmai adesea, dup\ ureche – îng\duit\-mi fie aceast\ expresie, dar ea este re -al\, pentru c\ toate aceste îmbun\ t\-]iri s-au f\cut du p\ cum s-a tras cu urecheape la vecini, în spe]\ la ]\rile a -vansate, iar dintre acestea la înv\]\ mântulamerican. N-am nimic împotriva sis -temului de înv\]\mânt american, nicia celui francez, nici a celui din Uniu -nea European\ în general, dar cei ca -re s-au inspirat de-acolo ar fi trebuit s\se inspire doar, nu s\ ia totul motame(cum se zicea în armat\ prin anii ’50),adic\ f\r\ discern\mânt, ceva ce nu sepotrivea, [i nu se potrive[te condi]iilornoastre sociale, economice, spirituale[.a.m.d. Mi-a fost dat s\ aud o vorb\,nu demult, la un soi de colocviu pe te -ma înv\]\mântului, rostit\ de un domnce fusese prezentat ca o ma re somitateîn materie, [i care dup\ ce ne-a explicatcam cum ar trebui s\ ne aliniem la în -v\]\mântul european, a încheiat cu oîntrebare ce s-a vrut a fi retoric\, în ori -ce caz de efect: Ce vre]i, s\ ne întoar cemla sistemul propus de Spiru Haret?!Nu vreau s\ intru în am\nuntele sistemuluifondato rului înv\]\mântului organizat de lanoi, dar m\ tem c\ de la el ar trebui s\pornim a cum, într-adev\r. Nu spun s\ neîntoar cem, dar s\ ]inem seama de principiilelui, care erau [i sunt înc\, dup\ atâ -ta amar de vre me, perfect valabile pentruRomânia.În fond, ce voia Spiru Haret?! V\zândc\ na ]ia noastr\ era (este) destul de r\ ma -s\ în urm\ din punctul de vedere al educa -]iei, în v\]\mântului [i culturii, a zis c\ oriceco pil care frecventeaz\ [coala trebuie caîn procesul acesta s\ dobândeasc\ o cultu -r\ general\ temeinic\, bine asimilat\, [iabia dup\ aceea s\ ia hot\rârea în ce di -Andrei Budaev:rec]ie de specializare s-o apuce. Gândul n-afost r\u deloc. Pentru c\ înv\]\mântul uni -ver si tar de la noi a format speciali[ti debun\ calitate, iar pe lâng\ faptul c\ erau cua de v\rat speciali[ti în cutare domeniu, a -veau [i o baz\ solid\ de cultur\ general\.Acest lucru s-a [i v\zut. Un om de largi o -rizonturi culturale, spirituale, rezolv\ altfel,vreau s\ spun: superior, orice problem\tehnic\, orice problem\ special\ din domeniulîn ca re activeaz\. Pentru c\ are exer -ci]iul gân dirii, format în [coal\.Or, ast\zi, ce exer ci]iu de gândire seformeaz\ în [coal\?! E levul înva]\ dup\ni[te prefabricate, pe ca re le asimileaz\mecanic [i când este pus în fa]a unui examenmai ac\t\rii, ca s\ zic a[a, de baca -laureat, nu poate trece, pentru c\ nu poa tes\ gândeasc\. Am v\zut, concret, rezulta -tele din anul acesta... Tine retul nostru areacum cultura calculatorului [i a internetului.Nu-i pu]in. Dar este in suficient. Calcu-~n a[teptarea EdenuluiÎnsemn\ri ie[ene

latorul, dac\ nu [tii s\-l fo lose[ti cu cap, da -c\ nu gânde[ti în fa]a lui, te tâmpe[te maiabitir decât gramatica bietului Tr\snea dinAmintirile... lui Creang\. Dar, cine s\-l în -ve]e s\ gândeasc\, pe bietul copil? Profesoriinu-[i v\d capul de birocra]ia ce i-an\p\dit în privin]a examin\rii [i a not\riiAndrei Budaev:r\spunsurilor la clas\, a not\rii lucr\rilorscrise, a activit\]ilor de tot felul din [coal\.În plus, avem nenum\rate [coli c\ptu[itecu suplinitori, vreau s\ spun, cu tineri caren-au intrat la facultate [i care vor s\ fac\totu[i ceva pentru a primi un salariu (prost,dar cât de cât sigur) ca s\ aib\ din ce tr\i...Nu cred c\ spun o noutate [i nici o a -be ra ]ie: la ]ar\, mai ales pe la munte, nu -m\rul analfabe]ilor e în con tinu\ cre[tere.Nu vorbesc de [colile d\r\p\nate, de [coliledesfin]ate, de [colile la care copii trebu -Însemn\ri ie[eneHugo Chavez vorbind la ONUie s\ mearg\ zilnic, zeci de kilometri, pejos. Asta în mediul rural, fire[te. În mediulur ban lucrurile stau mai bine, dar disciplinaîn înv\]\mânt (disciplin\ de toa te fe -lurile) e în mare suferin]\... Pe vremeacând e ram eu elev, adic\ în anii de dup\r\zboi, numai elevii slabi luau ore particulare,pen tru a putea ]i ne pasul cu ceilal]icolegi ai lor, mai bine preg\ti]i (mai binedota]i). Azi, ore particulare iau numai eleviifoarte buni, dornici de performan]\, peca re o [i realizeaz\, cu gândul c\ la absol -virea universit\]ii s\ poat\ face fa ]\ interviuluipentru plecarea în str\i n\tate, intempo di marcia, având recomandare pentruo ra mur\ de activi tate sau alta. (De fapt,Pre [edintele în su[i îi îndeamn\ s\ se duc\pe unde-or [ti, cât or vedea cu ochii, nu -mai s\ nu stea pe-aicu, pe-acas\, pentru c\nu are de unde s\ le dea salarii cores punz\ -toa re. În fine, nu vreau s\ fac politic\).{i, fiindc\ am atins problema înv\]\ -mântului superior... Facultatea de filologiebun\oar\ (de altfel, aproape toate facult\ -]ile umaniste) au revenit la ciclul de treiani, adic\ la ce erau pe vremuri acele Institutepedagogice c\rora le zi -cem Sorbo na, [i care preg\ -teau cadre pentru înv\]\ mân -tul de pân\ la opt clase. S-audesfiin ]at acele Institute, pentruc\ n-au dat re zul tatele scontate.Acum, îndemna]i de programulBologna, am reluat ciclul de treiani. Tot pentru a preg\ti cadredidactice în în v\]\mântul gimnazial.Cine vrea mai mult, trebuies\ se înscrie la programulde masterat, de doi ani. Frumoas\idee [i, proba bil, în altep\r]i ale lumii, eficient\. La noi,e pur formal\, în ma rea majoritatea ca zu rilor. Nu pentru c\ nus-ar dori perfec ]io na rea, ci pen -tru c\ maste ran zii lucreaz\ fie -care pe undeva, de unde nu potlipsi, [i de aceea se minariile [icursurile se ]in, de-a gr\mada,în ziua de sâmb\t\, când, întrenoi fie vor ba, nim\ nui nu-i st\mintea la a aprofunda ceva, [ti-ind c\ acas\ îi a[teapt\ o miede lucruri pe ca re trebuie s\ lerezol ve, c\ s\ mai [i tr\iasc\.Deci, dup\ doi ani, masterandulprime[te o adeverin]\ c\ a terminat cubine specializarea [i în consecin]\ poatepreda la clasele liceale...Dar, programul nu se rezum\ numai laatât. Cine dore[te, se poate înscrie la undoctorat. Iar docotoratul a devenit la noiun soi de joc de societate, în care totul es\ te înscrii. Ciclul doctoral e de trei ani. Înprimul an, doctorandul trebuie s\ partici -pe la ni[te cursuri speciale. Tot sâmb\ta [itot în condi]ii de mar[ for]at. Cursuri carecelor mai mul]i dintre doctoranzi nu le fo -nodul gordian ∙ nodul gordian31

nodul gordian ∙ nodul gordianAndrei Budaev:losesc câtu[i de pu]in în elaborarea tezei,pe care trebuie s-o sus]in\ în urm\torii doiani. Ce-i va folosi, bu n\oar\, un curs despreliteratura-cultura în totalitarism, unu -ia care [i-a luat o tem\ pentru teza doc to -ral\ privind, s\ zicem, enciclopedismul ro -Serviciu prost f\cutmânesc?! La mai nimic, spunând asta cu e -legan]\. Ba, îi [i stri c\, pentru c\ în sâm -b\ ta aceia ar putea fi în tr-o bibliotec\ sauchiar acas\, cercetând pe te ma alea s\. {i,ce te m\ s\ abordezi ca s\ o po]i duce lacap\t în mod onorabil, în doi ani [i ju m\ -tate? Desi gur, una... u[oar\, pe ca re o d\doctorandul rasol, mizând mult pe str\da -nia con duc\ to ru lui, care cite[te [i co rec -teaz\ pagin\ cu pagin\ capitolele lu cr\riipe parcursul elabor\rii ei. Asta pentru c\,doc toranzii sunt de dou\ feluri. U nii careîntr-a dev\r sunt pasion]i de cerce tare, [ial]ii care vor s\ mai aib\ în CV o diplom\,de doctor, fire[te, pe lâng\ cea de absol vi -re a liceului, a universit\]ii, a mastera tului.Ba, unii nici nu vor s\ duc\ la ca p\t o a ta -re munc\ de cerce tare [tiin]ifi c\. Au ne vo -ie doar de cer tificarea c\ sunt doc toranzi.Certificat care le asi gu r\ unele facilit\]i: ozi liber\ pe s\pt\mân\, la [coa l\, pentrustudiu, sau pur [i simplu pentru a se pre -zenta oriunde cu un CV în care se semneaz\Drd., f\când astfel o bun\ impresieîn mediile în care se învârt. A[a c\, nu pu -]ine teze de doctorat arat\ ca ni[te lu cr\ride licen]\ ceva mai evoluate. Cui îi folo -se[te asta?! }\rii, cu siguran]\, care în statisticileinterna]ionale arat\ c\ are un pro -cent foarte ridicat de doctori în [tiin]e. {i,cu asta ce-am f\cut?, vorba cupletului luiConstantin T\nase de la C\r\bu[... Totprocesul educa]ional e cam otova [i a[ -teapt\ o Lege a înv\]\mântului care se totpritoce[te [i nu mai ajunge s\ fie validat\prin forurile legislative. O fi bun\, o fi rea,Dumnezeu [tie. În orice caz, ne va ar\tac\ suntem în plin proces de modernizare.Ceea ce nu e deloc r\u. Numai c\, am dince în ce mai mult convingerea c\ ar trebuis-o lu\m bini[or de la cap\t, cu toat\ r\b -da rea [i metoda necear\ form\rii unor ti -neri capabili a tr\i într-un viitor ce nu searat\ deloc idilic. Dar, oare, vom fi capabilia recunoa[te c\ e cazul s\ zicem: punct[i de la cap\t?!...Constantin CUBLE{AN32Însemn\ri ie[ene

Nevoia de modeleA vorbi despre modelele oferite de c\ -tre universitate reprezint\ un lucru esen -]ial pentru înv\]\mântul superior româ -nesc. Aceasta deoarece prezen]a mode -lelor î[i poate pune amprenta pe activita -tea unor genera]ii întregi. Alc\tuit dintr-unmaestru spiritual [i unul sau mai mul]i discipoli,modelul renascentist [i-a dovediteficien]a de-a lungul timpului [i cred c\ r\ -mâne actual. {coala româneasc\ a dat nu -meroase modele pe parcursul anilor. TituMaiorescu, G. C\linescu, Tudor Vianu, Mir -cea Eliade, Nae Ionescu au fost nu numaini[te personalit\]i culturale de excep]ie, ci[i ni[te dasc\li de prim rang. Desigur, listaeste mult mai lung\ [i vizeaz\toate do me niile de activitate.A[ putea spune c\ fie care e po -c\ [i-a avut mae[trii spiritualide excep]ie, oameni care aumarcat puternic un timp [i ca -re [i-au pus puternic ampren -ta asupra forma]iei spirituale atinerilor din vremea respectiv\.Personalit\]ile pu ternice, mariioameni de cultur\ au reu[it s\creeze [coal\, s\ influen]ezege nera]ii întregi.Problema este îns\ în ce m\ -sur\ tinerii de azi accept\ mode -lele. Conflictul dintre genera]iiac]ioneaz\ [i el, cei care vindin urm\ a[teptând, de multeori, cu ner\b da re s\ scape de„dinozaurii” care se g\sesc încalea impunerii lor. Exist\ numero[iti neri care, pornind dela arogan]a specific\ vârstei,refuz\ modelele, devenind propriiilor mae[tri. O asemeneaatitudine r\mâne îns\ riscant\,ducând la redescoperirea u norÎnsemn\ri ie[eneAndrei Budaev:lucruri [tiute demult. În ceea ce prive[ telumea universit\]ii, rela]ia dintre un ma -estru spiritual [i unul sau mai mul]i disci -poli poate func]iona foarte bine în cazule labor\rii lucr\rilor de licen]\, a diser ta ]ii -lor de masterat [i, mai ales, în cazul redac -t\rii tezelor de doctorat. Munca depus\ peparcursul mai multor ani sub îndrumareaunui mentor spiritual î[i face v\zute efec -te le. Doctoratul este un proces lung [i a -nevoios, care te poate schimba radical. Teini]iaz\ serios în activitatea de cercetare [iduce la formarea unei riguroase disciplinea muncii. Iar rezultatele sunt, de cele maimulte ori, pe m\sur\. Aceasta pentru c\la doctorat n u intr\ oricine, ci numai oamenidornici de cercetare. Dac\ lucrurilenu se întâmpl\ întotdeauna a[a, este doarvina conduc\torului [tiin]ific, care nu a [ti -ut s\ fac\ o selec]ie optim\. Nevoia de mo -dele universitare o v\d îndeosebi aici, lavârf, în elaborarea unor lucr\ri de excep -]ie. Coordonând un timp mai îndelungatactivitatea unor tineri, universitarul se poa -te transforma într-un veritabil model de ur -mat. Important e ca acest model s\ func -]ioneze [i dup\ ce tân\rul a p\r\sit b\ncileuniversit\]ii, impunându-se, la rândul lui,drept model de urmat pentru elevii din în -v\]\mântul preuniversitar sau chiar cel u -ni versitar.În ce m\sur\ dasc\lul de azi mai poatedeveni [i un model social, nu numai unulintelectual, este o alt\ problem\. Condi]iauniversitarului de azi a devenit destul de pre -car\. T\ierea radical\ a salariilor a zdrun -Rusia `nchis\nodul gordian ∙ nodul gordian33

nodul gordian ∙ nodul gordian34cinat în mod serios o întreag\ categorie so -cial\, iar efectele acestei desconsider\ri o -ficializate a înv\]\mântului poate afectape termen lung sistemul. Desigur,ajunge s\ te întrebi, înmod firesc, dac\ un om caretr\ie[te la limita subzisten]eimai poa te fi sau nu un model?V\zându-[i existen ]a periclita -t\, tot mai mul]i dasc\li p\r\ -sesc înv\]\mântul. Fenome nulpoate fi identificat la toate ni -velele [i sunt [anse ca acest e -xod involuntar s\ ia forme totmai acute în viitorul apro piat.Afirma]ia este valabil\ [i pentruuniversitari, iar golul l\ sateste greu de umplut. Pentru c\pleac\, de regu l\, cei mai buni.Ciudat e c\ nimeni nu î[i puneproble ma de cât timp [i de câ -t\ mun c\ este ne voie ca s\ de -vii pro fesor universitar. Contea -z\ mai mult t\ierile, e cono mi -ile f\cu te, c\ doar pen tru a for -ma tini chi gii [i cofetari – indiscutabil,meserii utile [i onorabile– nu e ne vo ie de în v\]\ -mânt superior. {i apoi un des\ te duci dup\ ce, timp decâ teva dece nii, ai devorat maimulte bibli oteci [i te-ai dedicatunei a numite pro fesii? Adic\ai ascultat de propria ta voca -]ie? Din p\cate, toate sectoa -re le cul turii se dovedesc fali -mentare, deci r\ul din educa -]ie nu poate fi schimbat decâtcu un r\u [i mai mare p\r\ -sind sistemul [i optând pentruun alt sector al culturii. Maipoate fi un om prost pl\tit, dispre]uitde c\ tre oficialit\]i, unmodel? Dup\ cum spu neam anterior, unmo del spiritual da, dar nu [i un model social.Mai degrab\ un antimodel. O întru -chipare a e[ecului, chiar da c\ este vorbade o profesie care pretinde vo ca]ie. DinAndrei Budaev:p\cate, imaginea „b\trânului dasc\l” din li -rica eminescian\ nu [i-a pierdut actualita -tea. În ultimii ani, am fost me reu uimit c\Somnul ra]iunii na[te mon[trine mai vin la admitere absol ven]i de li ceu,având în ve de re salariile de mizerie ca re îia[teapt\ pes te câ]iva ani! Desigur, suntoameni care a leg o profesie, se las\ con -du[i de o voca ]ie [i se gândesc destul depu]in la ce va urma dup\ finali za rea studiilor.Situa]ia absolven]ilor este jenan t\. Amvorbit recent cu tinerii colegi care s-au înscrisla gradele didactice [i ca -re se plâng cumplit. Tot maimul]i se pre g\tesc s\ ple ce,dar nu prea au unde. Se simtumili]i de c\tre un sistem pecare l-au slujit cu devotament. Înacest context, mai putem vorbide mo de le în înv\]\mânt? Poa -te doar dac\ le c\ut\m în trecut.Dac\ lucrurile nu se vorschimba urgent, asupra [coliiromâne[ti va pluti tot mai accentuatspectrul dezastrului. {inu din cauza dasc\ lilor, carecontinu\ s\ î[i fac\ datoria. Cidin cauza acelora care, ne gândimportan ]a [colii, vor s\ netransforme într-o na]ie de ti ni -chigii [i buc\tari. Din neferici -re, societatea româneasc\ deazi ofer\ suficien te exemple deoameni care au reu[it în via ]\ f\ -r\ prea mult\ [coal\. Mai graveste îns\ c\ num\rul celor ca -re e[ueaz\ dup\ o existen]\petrecut\ în bibliotec\ este totmai mare. Dac\ merit\, totu[i,efortul? R\mâne la latitudineafiec\ruia s\ î[i alea g\ modelulde urmat în via]\.Au trecut câ]iva ani de cândînv\]\ mân tul românesc a trecutla sistemul Bologna. Prinurmare, pot fi trase o serie deconclu zii [i acestea nu sunt întotdeaunafavorabile. Desigur,odat\ cu intrarea României înUniunea European\ [i adera -rea la sistemul Bologna, recu -noa[terea diplomelor în str\i -n\ tate se face mult mai u[or. {i a cestaeste un câ[tig important. Exist\ îns\ [i numeroasedezavantaje. Reducerea stu d iilorcu un an se resimte puter nic. În ca zul [tiin-]elor umane, cei trei ani se dove desc insu-Însemn\ri ie[ene

ficien]i pentru o serioas\ preg\ tire de ba z\.Diferen]ele fa]\ de cei care f\ ceau pa tru anise arat\ semnificative. Am avut un sistemcare func]iona [i atunci, te întrebi, de ce atrebuit schimbat, prelu ân du-se ni[ te modelestr\ine, ni[te forme f\ r\ fond, ca re nu seaplic\ peste tot nici în Occident? A pa rent,ceea ce se pierde la studiile de li cen]\, se re -cupereaz\ la masterat. Proble ma este îns\c\, dup\ absol vire, tinerii î[i caut\ un loc demunc\. A[a c\, mai mult sau mai pu ]in, stu -diile masterale se transform\ în ni[te studiif\cute la f\r\ frec ven ]\. În plus, ele nici numai sunt accesibile multor absolven]i. A -ceasta deoarece num\ rul locuri lor bugetatese reduce drastic. Or, a-]i pl\ti continuareastu diilor dintr-un sa lariu mizer de dasc\l de -butant reprezint\ o imposibilitate.Andrei Budaev:Lucrurile se complic\ [i mai mult în ca -zul doctoratului. Formula anterioar\ se de -rula pe parcursul a [ase ani. O perioad\rezonabil\, suficient\ pentru redactareatezei. În cazul sistemului Bologna, [coaladoctoral\ dureaz\ doar trei ani. E foartepu]in pentru finalizarea unei investiga]iise rioase. Mai ales în cazul unor oameni ca -re au un loc de munc\. În plus, de multe ori,accesul la doctorat este dat de posibilit\]ilefinanciare ale candidatului [i nu de calit\ -]ile acestuia, care, desigur, ar trebui s\ pri -meze. Din p\cate îns\, locurile bugetatesunt pe an ce trece tot mai pu]ine.Cu toa te neajunsurile, în fiecare an, sesus]in numeroase lucr\ri de excep]ie. Investiga]iifundamentale pen tru domeniul a -bordat. Fire[te, nu toate te zele se ridic\ laasemenea cote valorice. Nu sunt îns\ deacord cu cei care denigrea z\ institu]ia doctoratului.Am coordonat destul de multe te -ze [i am fost membru în numeroase comi -sii de doctorat. {tiu cum [i cât se lucreaz\[i care sunt rezultatele muncii. Din p\cate,a sc\zut [i prestigiul doctoratului dup\ [ter -gerea acelui spor infim, dar important [istimulativ pentru cei cu venituri modeste.E [i asta o dovad\ a prestigiului de care sebucur\ înv\]\ mân tul în societatea româ -neasc\ de azi. Vom vedea ceea ce va ur -ma. Oricum, r\ul cel mare în înv\]\mîntulromânesc de azi este subfinan]area cro ni -c\, iar nu sistemul Bo logna.Gheorghe GLODEANUConduc\torul orbnodul gordian ∙ nodul gordianÎnsemn\ri ie[ene35

nodul gordian ∙ nodul gordian36Modelul reformismuluiantireform\A vorbi despre modele în [coal\ în -seamn\ s\ împ\rt\[e[ti ideea c\ persona -litatea uman\ poate [i trebuie s\ fie mo -delat\. Odat\ stabilit acest lucru, situa]iapare c\ se simplific\. Paideia atenian\ op -ta pentru persuasiunea întru eviden]ierea[i dezvoltarea adev\ratelor calit\]i umane,atât sub raportul înzestr\rii fizice, cât [i peplanul min]ii [i cel al sufletului. Sportul,[ti in]ele [i artele erau convocate deopotri -v\ la atingerea acestui scop, într-o formu -Andrei Budaev:l\ care tindea c\tre armonizare. Paradig -ma acestui tip de educare a servit dreptfar nu numai antichit\]ii grece[ti, ci [i tuturora celor mi[c\ri de idei [i artistice care[i-au propus drept ]el ceva compatibil cuîmpli nirea individului uman. Pentru aceas -ta în s\ era necesar ca timpurile respectives\ si tueze omul în centrul viziunii lor, f\r\a semenea op]iune totul r\mânând guvernatde preocuparea fa]\ de suprafor]elecare gestioneaz\ via]a omului (predestina -re, ancilaritate, mântuire într-un orizont ex -terior vie]ii terestre).Cre[tinismul a propus un alt tip de edu -care, pentru care sintagma imitatio Chris -ti devenea obligatorie. Aceasta socotea e -sen]ial\ profilarea virtu]ilor cre[tine (dedi -ca]ia fa]\ de divinitatea trinitar\, iubireaaproapelui, respectul fa]\ de autorit\]i, sal -varea „dincolo”), asociindu-le câteva valoride factur\ stoic\ (resemnarea, umilin]a [iasceza). Aten]ia fa]\ de [tiin]e – deci cu -noa[tere – [i arte (adic\ dezvoltarea sensi -bilit\]ii [i a facult\]ilor imaginative) s-a sub -ordonat astfel în mod firesc ideii de mântuireîn transcenden]\ [i dispre]ului relativfa]\ de tot ce este lumesc.Disputa istoric\ între cele dou\ mode -le, soldat\ cu compromisuri de diverse gra -de [i niveluri, s-a îmbog\]it în modernita -Simfonia guvernamental\ 122. Solist ZurabovÎnsemn\ri ie[ene

Însemn\ri ie[eneAndrei Budaev:te, odat\ cu procesul de desacralizare a re -prezent\rilor legate de lume [i via]\ [i cuaccentuarea orizontului laic. De la universit\]ileîntemeiate pe principiile liber t\]ii despirit, expresie a eforturi lor so -cie t\]i lor oculte din ilumi nism[i de dup\ a ce ea, pâ n\ la celededicate des cifr\rii se cre telorma gice ale naturii – fundamen -tate de e so te rismele în des cen -den]a lui Hermes Trisme gistos–, spectrul s-a îmbog\]it,m\ rind [i confuzia între op -]iuni. Ultimii ve ni]i, ca urmarea succesului econo mic [i poli -tic la cote f\ r\ pre cedent, s-audovedit a meri ca nii (universi t\ -]ile Extre mului Orient su pra -dezvoltat nef\ când decât s\ du -c\ mai de parte a cest mod dea gândi e du ca]ia), cu un accentpe a bor d\rile pragmatice [idezvol t\ - rile unor noi ramuride studiu (mana gement, marketing[.a.)Astfel de modele cu valoa -re universal\ r\mân îns\ totmai departe de înv\]\mântulromânesc actual, în pofida diverselortipuri de educa]ie.Principiul aplicat în a ceste zile– l-a[ numi, provizoriu, al re -for mismului antireform\ – estecel al „ciu gulirii” din diversedirec]ii, în mod dizar mo nic,cu inten]ia: 1. de a subordonaedu ca ]ia tendin]elor anarhice,dar voluntarist sus ]inute, aleguvernan]ilor (deci politicii); 2.înghe]\rii [i diminu\rii re -urselor uma ne [i logistice, sub imperiullozincii „relei gestio n\ri” (o fars\ politicianist\);3. ax\rii simulate a educa]iei înjurul discipo lului (elev, student), de parc\anterior [coa la e ra f\ cut\ ca s\ creeze alibiurisalariz\rii anga ja ]ilor din domeniu;4. reducerii masive a orelor de studiu [i adisciplinelor „ne pro fitabile” (sub raport pecuniar),în fapt în a cord cu politica trans na -]ionalelor [i a poli ti cienilor locului de aarunca pe pia]a mun cii oameni nu tocmainepreg\ti]i (n-ar face fa]\ exigen]elor ereiinformaticii), dar nici prea educa]i (spre anu î[i afirma inde penden]a de spirit [i a nudescifra în profunzime dificult\]ile cu carese confrunt\ societatea); nu în ultimul rând,pentru a co borî costurile educ\rii.Criptoidea]ia reformismului antirefor -m\ datoreaz\ mult unor mini[tri de resortabsolut remarcabili prin precaritatea [i incoeren]aideilor puse la baza programuluilor: Mihail H\rd\u [i Daniel P. Funeriu.Având o continuitate ce provine din subordonareaf\r\ crâcnet a celor doi fa]\ deimperativele formulate de Par -ti dul Democrat-Liberal, cel ca -re i-a propus [i numit în func -]ie, aceasta are „meritul” isto -ric de a înl\tura ultimele focarede performan]\ a înv\]\mântu -lui tradi]ional românesc, insti -tu ind, în schimb, arbitrariul.Declara]ia premierului EmilBoc la deschiderea noului an[colar mai repede cu dou\ ziledecât în restul istoriei noastremoderne (semn c\ anul acestacopiii vor fi mai minto[i cu...dou\ zile) spune, printre altele,c\ „într-o societate amenin]at\de disolu]ia modelelor [i de bul -versarea sistemelor de valori,prin promovarea tot mai des afalselor modele [i pseudo-valori,este necesar\ construc]ia soli -d\ a unui sistem educa]ionalcare s\ îi permit\ copilului s\î[i dezvolte abilit\]i de via]\ [is\ î[i conso lideze competen]efundamentale, iar [coa la esteaceea care trebuie s\ formeze[i s\ consolideze competen]e,nu s\ ofere, «ca odinioar\»,doar informa]ie [tiin]ific\”. Eun fel de a spune c\ peste a bi -lit\]ile r\ma se la nivelul de ba -z\, fundamental, [i consoli dareacompeten]elor deja achizi -]io nate, nu mai trebuie sperat\[i infor ma ]ie [ti in]i fi c\. Mai a -bili la baz\, dar conso lida]i, altminteri, ignoran]iide mâine vor a credi ta noul modelal educa]iei româ ne[ti, invalidând preten -]iile de odinioar\ ale [co lii, care î]i cereas\ [tii.Doi sectan]iOvidiu PECICANnodul gordian ∙ nodul gordian37

nodul gordian ∙ nodul gordian38România, pe tobogan?– Câteva ipoteze –Într-o ]ar\ frivol\ [i locvace, incapabil\de a vrea consens (precum,neîndoielnic, este România) o dezbaterecare se vrea serioas\ risc\ s\ se împotmoleasc\iute, c\zând în pamflet. Spers\ nu se întâmple o atare isprav\ [i în ca -zul ini]iativei Dvs., punând în discu]ie soar -ta înv\]\mântului / educa]iei [i rolul mo delelorîn spa]iul universitar, supus – [i el –unei degrad\ri accentuate. G\l\gia postde -cembrist\ a între]inut vertijul listei (în termeniilui U. Eco). Ura s-a instalat con for tabilîn comunitatea intelectual\, „iacobinii”împart cu sârg verdicte, e -tichetologia face ravagii. Iar tehnicastigmatiz\rii e în floare. Unii culegponoasele, al]ii (gânditorii „confor-ta bili”, satelitarii momi]i etc.) suntcu foloasele. A[adar, o lume g\l\ gi -oas\ [i va nitoas\, pus\ pe tr\nc\ -neal\, v\dind into le ran]\ (tabere,baricade etc.); [i o criz\ prelungit\,adierile externe poten]ând ha osulintern. Încât, contemplând o diplo -ma ]ie în genunchi, ne întreb\m [inoi: Româ nia mai exist\?Star-sistemul intelectual românescpare a dispre]ui taman realita -tea. „Fenomenul B\sescu” (cf. Tra -ian Ungureanu) a iscat în ghesuial\pe lista adoratorilor. [i, în repli c\, aprovocat b\sescofobia, blamândco trocenizarea penelor vândute. Ov.{imon ca nu ezita s\ observe ([i s\noteze) c\ „e chipa Tism\neanu s-alivrat pre[edintelui”. Adic\ „lideruluiproviden]ial”, nu? „Demobilizat” a -cum, Andrei Ple[u, cândva un a prigprob\sescian, deplânge – cu ochiAndrei Budaev:cli nic – acest „conglomerat de dezam\ -giri”. În fine, „smânt\nimea” României (cf.Paul Goma), trecut\ cu voio[ie prin reci -cl\ri, n\ pârliri ideologice etc., doritoare devizi bilitate (aura mediatic\) ia cu asalt corabiafripturi[tilor; [i confirm\ c\ prefer\ ro -lul de slujitori, nu cel de c\l\uze (ca s\ neamintim de avertismentul lui Julien Benda,în 1927!). Opinioni[tii, mul]i cât\ frunz\ [iiarb\, î[i dau cu p\rerea; deh, pia]a li be r\a opiniilor îi vrea! Asist\m la un fenomenpe care pshihosociologii l-au identificat demulti[or:e vorba de iradierea prestigiului,cei în cauz\ atacând dezinvolt teme din a -fa ra ariei de competen]\.Iat\, a[adar, fugitiv creionat, de corul încare min]ile alese ale na]iunii („idolii forului”,nu?) pun um\rul, ca intelectuali pu -blici, prin angajament civic, la consoli da reademocra]iei (vai, fragil\, populat\ cu mercenari[i fri sonat\ partizan, uitând de inte -resul na]ional). Iar strategia educa ]io nal\,cea care ar trebui s\ fie în prim-plan supor -t\ aceste presiuni. Dar avem o strategie?Din p\cate, oportunismul cras ([i gras),demagogia sfor\itoare, delirul retoric [igâlceava între]in circul mediatic; [i par a ca -u]iona un faliment. S\ fie vorba de naivi -tate civic\? Nici vorb\, slugarnici, pr\d\ torii[i profitorii [i-au dat mâna, devenind„colegi de for”; sau, cum ar spune BogdanDuca, sunt „tipi pragmatici care profit\ deun context”, vânând cariere politice. Glo-Cei din Dnepropetrovsk – celor din PetersburgÎnsemn\ri ie[ene

ificând f\r\ s\ oboseasc\ liderul oranj,l\ udat pentru virilitate (zicea un guru b\[ti -na[), pentru reformism [i populism. A -ceast\ adeziune la un model îmbr\]i[eaz\spectaculosul isteric; [i cum vaporeanulnostru e un tip conflictual, unda s-apropagat [i societatea româ neas c\e r\v\[it\. Grav ni se pare c\ nu suntauzi]i intelectualii speciali za]i; [ic\ civili za]ia dialogului e în sufe rin -]\, l\]ind indiferentismul. U nii, be -ne ficiind de supraexpunere media -tic\, fascina]i de libidoul puterii î[iimpun „nara]iunile hegemonice”.Al]ii, în pofi da calific\rii intelectua -le, nu sunt a uzi]i. Acele grupuri f\r\voce (voi celles) ar trebui s\ fie par -teneri de spa]iu public, vestejind a -matorismul (p\gubos [i zgomotos).Elitele au to-proclamate, grupurilede prestigiu / de presiune fac legea[i pa raziteaz\ dialogul real. Ade v\ -rat, nu asist\m la un singur discurs,ta berele, regretabil, s-au radicalizat.[i tocmai „clasa de mijloc a spiritului”e redu - s\ la t\cere sau se refugiaz\în „turnul de filde[”. Astfel depolariz\ri, reamintim, nu înseamn\[i coagul\ri doctrinare ci presu punabile înregiment\ri, sus]inere ne -con di ]ionat\, fanatism orb, în nu -me le unor încreng\turi de interese.Or, „canali[tii” (osa nali[ti au ba) sunt,finalmente, purt\torii u nor mesajepolitice, în pofida deghiza mentelor.[i ori ce comunicare, avertiza AlexMucchi elli, e o încercare de a influ -en]a. In fluen ]a rea, [tim, este consubstan ]ia -l\ co mu ni c\rii, ori ce discurs fiind o „marf\”.Asaltat\ de crize, biata ]ar\ nu propu -ne semne încurajatoare pentru viitorul a -propiat. În absen]a relans\rii economicepromisul „an de austeritate” se va prelun -gi, jecm\neala prin impozitare nebuloas\,insecuritatea economic\ [i public\ trezescîngrijorare [i disperare. Recenta remanie -re (o întremare PDL-ist\ prin care partidulde guvern\mânt a cump\rat doar „pu]inÎnsemn\ri ie[enetimp”, zicea profesorul Tom Gallagher) nuangajeaz\ responsabil managementul decriz\. Iar p\rintescul îndemn b\sescian („s\avem grij\ fiecare de noi”) nu în seam n\,oare, o declarat\ retragere a statului, totAndrei Budaev:~n spatele lui e Moscovamai neputincios? [i nu ne arunc\ în plin„darwinism cultural” (ca s\ r\mânem strictîn aceast\ zon\), croind doar strategii individualede supravie]uire, alegând pâ n\la urm\ exodul ca solu]ie salvatoare?A[a c\ înv\]\mântul românesc, pliat –inevitabil – [irul de abera]ii administrativecare ne sufoc\, aflat în c\dere liber\, cepoa te oferi? Degradarea lui (la toate ni ve -lurile) continu\, fabricile de diplome î[i fac„datoria” patriotic\, birocratizarea înflo -re[te. {i calitatea s-a pr\bu[it vertiginos!Paradisul UE ni se promite, dar nicio universitateromâneasc\ nu intr\ între pri me -le 500! O lege (dubioas\) a educa]iei e blo -cat\; ea, ne asigur\ ministrul Daniel Fune -riu, ar lovi în „interesele nelegiti me”din în v\]\mântul românesc. Urmândca înv\]\ mântul superior s\fie „cur\]at” (m\ tem c\ de-a dev\ -ratelea!) [i atunci ce speran]e s\mai mijeasc\ [i ce modele s\ culti -v\m într-o societate bezme ti c\, sub -jugat\ de divertismentul me diatic,într-o ]ar\ vulne ra bil\, care nu con -teaz\? O societate slab educat\, iu -bind stilul b\[c\lios, voluptatea ma -cul\rii, risipind (prin grija guver nan -]i lor) fonduri, incapabil\ în acestvârtej reformist s\ finali zeze ceva.Fiindc\, pân\ la urm\, istoria dece -niilor postcomuniste este, de fapt, oistorie jalnic\ a refor me lor e[u ate,cu derutante oscila]ii, tr\ind sub sem -nul improviza]iei. {i care cunoa[te,pe fun dalul refluxului euforiei, in -fla ]ia mediocri t\]ilor exploatând ne -milos trambulina po li tic\, în dispre]sfid\tor pentru le ge, nor m\,ordine, cu elite în ne curmat\ gâlcea -v\, pierzând pân\ [i nevoia de senssau încrederea în proiect; sau chiarcon di]ia de ]ar\ normal\, fie ea [ide o euro peni tate „aproximativ\”,cum ar fi zis Adrian Ma rino. Departede a fi o ]ar\ de succes, Ro mâ -nia cunoa[te o involu]ie de mocra -tic\ devenind – cum dovede[te a -nalistul Vasile Sebastian Dâncu într-un re -cent volum ivit la RAO – o ]ar\ „de unic\folosin]\”.Tr\ im în zodia incertitudinii – iat\ trista[i singura noastr\ certitudine. {i navig\mf\r\ bu sol\, a[teptând pomeni europene.Lip sa de viziune [i de proiect îm piedic\spe ra ta decolare, scufundându-ne într-onep\sare general\.Adrian Dinu RACHIERUnodul gordian ∙ nodul gordian39

nodul gordian ∙ nodul gordian40Scene din via]a universitar\Trei `ntâmpl\ri cu tâlcI.„Pelerini” academiciDe-a lungul anilor nou\zeci, Universitateanoastr\ înc\ mai organiza exameneanuale de admitere. Studen]imea î[i tr\iaultimele momente istorice în postur\ declas\ elitist\, riguros selectat\ intelectual. Peatunci, la Litere, ne permiteam chiar luxulunui test eliminator, de „aptitudini” cum arveni. Cu o s\pt\mîn\ înainte de admitereapropriu-zis\, candida]ii se prezentau în fa]aunei comisii profesorale [i sus]ineau un e -xamen oral de cuno[tin]e elementare, delimb\ matern\ sau str\in\, dup\ caz. O bu -n\ parte ie[eau din concurs chiar în aceafa z\ preliminar\. (De aceea, ulterior, dup\testele scrise, se poate spune c\ aveam, înnoua genera]ie studioas\, la crème de lacrème, vorba francezilor). La un astfel despeaking preliminar, unde examinam împreun\cu o coleg\, s-a întâmplat un lucrucumva neobi[nuit. Un p\rinte a intrat discret,în timpul colocviului, [i m-a întrebat,cu o anumit\ jen\, dac\ poate „face pu]inzgomot”, pentru a deschide [i u[a a doua (fi -xat\) a amfiteatrului, din nevoie de mai multspa]iu la intrarea urm\torului admitant. Si -gur, i-am r\spuns imediat, b\nuind deja unadintre numeroasele discrimin\ri ale socie -t\ ]ii române[ti, unde lucrurile sînt construite,proiectate, gândite [i destinate doar oa -menilor a[a-zicând normali, s\n\to[i, tineri,optimi[ti [i, eventual, deosebit de frumo[i.Peste câteva minute, a intrat în sal\ o tâ -n\r\ în c\ru], cu un zâmbet absolut ferme -c\tor pe fa]\ [i o lumin\ în priviri, ce tr\danu numai o generozitate funciar\, dar [i oîn]elepciune profund\, superioar\ indivizi -lor de vârsta sa. R\spunsurile candidatei aufost remarcabile, iar engleza pe care a folo -sit-o ar fi putut l\sa mu]i nenum\ra]i profesori(angli[ti) contemporani. Admiterea eila Facultate a constituit, desigur, o simpl\for malitate. Întâmplarea a f\cut ca, în aniiurm\tori, tân\ra s\-mi fie student\ la diver -se cursuri [i seminarii. Îmi amintesc [i as -t\zi, cu uimire, excep]ionala sa preg\tire a -cademic\ [i formidabilul devotament [colarde care d\dea dovad\. Nu lipsea niciodat\ dela ore, nici m\car atunci când ele se des f\ -[u rau seara, pân\ la opt, în condi]ii de ger teribilsau în cl\diri greu accesibile. Frec vent,datorit\ în]epenirii balamalelor ancestraleale u[ilor amfiteatrelor, tat\l studentei erao bligat s\-[i lase fiica jos, pe ciment, timp decâteva secunde, pân\ aducea c\ru ]ul pliatîn sala de curs, potrivindu-l cât mai bine pen -tru audiere, [i abia apoi o transpor ta [i pe ea.Zâmbetul frumos al fetei nu dis p\rea îns\nici pentru o clip\. P\rea venit\ dintr-o lu -me mai bun\ ca noastr\, unde spi rituali ta -tea reu[ise demult s\ câ[tige r\zboiul secu -lar împotriva imundului univers material.Acele vremuri idilice ale educa]iei acade -mice s-au stins treptat. Ast\zi, Universitateaa încetat s\ fie – în mare m\sur\ – o cita -de l\ a inteligen]elor. Cum ar mai putea fideci una a caracterelor? „Politica” moral\ [iemo]ional\ a studen]ilor actuali s-a schimbatcu o sut\ optzeci de grade. A ap\rut, mainou, „[antajul caritabil”. Tineri robu[ti [i (camprea) plini de via]\ tot anul dezvolt\ subit,în preajma sesiunii de examene, handicapurisevere sau inimaginabile morbidit\]i.Ca profesor, e[ti aten]ionat, pe diverse c\i,c\ urmeaz\ s\ ai de-a face, pe la vreun test,cu „am\râtul” ori „am\râta”, de la „II B” sau„III A”, cu „bietul b\iat” ori „biata fat\”, dela „I A” sau „I B”, care, bineîn]eles, „nu aupu tut veni” tot semestrul la [coal\, datorit\„cumplitei” ori „tragicei” maladii de caresufer\, iar acum, debili [i defaza]i, a[teapt\clemen]\ la lucrare, fiind „cam slab preg\ -ti]i”. Mi s-a spus verde în fa]\ c\ „ar\t cruzi -me” fa]\ de un tân\r rocker, de la „studii a -mericane”, întrucât neglijez constant faptulc\ a fost „sc\pat în cap când era mic” [i, caatare, sufer\, la maturitate, de „iremediabilesechele psihice” (insul respectiv apare la toa -te restan]ele de peste an [i, invariabil, lasfâr [it, îmi pred\ foaia de examen completgoal\!). M-au aten]ionat diver[i binevoitoric\ îl „pic”, într-un mod necru]\tor, pe „bâlbâitul”de la „I A”, dovedindu-m\ total lipsitde compasiune (culmea, pe acesta nici m\ -car nu-l cunosc!). Tot a[a, m-am tr\dat a fi„nemilostiv”, în ultimul deceniu, cu mai mul]istuden]i lovi]i de soart\, unii „netransportabili”(la examen oare, întreb [i eu ca omulsimplu?), al]ii „terminali” (la ce le mai trebu -ie examen, întreb [i eu ca omul r\u?), al]iide-a dreptul „comato[i” (ce fel de examenvor s\ dea, scris sau oral, întreb [i eu ca o -mul f\r\ exerci]iul carit\]ii?). Mi-am pierdut,se vede cu ochiul liber, voca]ia îndur\rii pen -tru aproapele, s\dit\ în noi to]i, nu-i a[a,înc\ din momentul crea]iei.Universitatea a devenit, în mintea multora,fie o „întreprindere de prest\ri servi cii”,fie o „societate caritabil\”. Cei care o v\d îna doua ipostaz\ sunt, se pare, mai numero[i[i, oricum, mai cu „vân\ emo ]io na l\”. Num-a[ mira ca, peste ani, Alma Ma ter (iat\,[i numele e predestinat!) s\ sim bolizeze, dinpunct de vedere mentalitar, tradi]ionalelelocuri sfinte din pelerinajele medievale. Laintrare, încolona]i teratolo gic, o mul]ime de(fal[i) ciungi, [chiopi, pa ralitici, orbi, chiori,mu]i, surzi, bâlbâi]i [i tremurici va murmuraatunci, cu un singur glas, ca într-o incanta]ie[amanic\: „D\-[ mie o diplom\! D\-[ mieo diplom\! D\-[ mie o diplom\!”.II. „Prins\” academic\Coboram, la un moment dat, sc\rile la -terale ale Universit\]ii (cele care duc în parcareade la fosta Libr\rie). Când ajung pe laÎnsemn\ri ie[ene

etajul I, aud un vuiet teribil dinspre coridoruldin dreapta, vuiet pigmentat de chi]c\ieli [iicnete infantile. Vacarmul are ceva n\valnic,se afl\ într-un crescendo amenin]\tor. M\o presc în capul sc\rilor, tulburat. E ora unsprezecetreizeci, moment de maxim\ acti -vitate academic\, în care, în majoritatea am -fiteatrelor din zon\, ar trebui s\ fie cursuri.Întorc alarmat privirea [i observ un grup defete fug\rindu-se zgomotos [i defa zat. Overitabil\ „cavalcad\ în(spre) iad”, a[ fi spus,cu vorba unui celebru prozator, da c\ straniadeplasare în for]\ nu ar fi fost alt ceva decâtun joc benign (râsetele isterice ale împricinatelor[i fericirea extatic\ de pe figurile lorindicau, neechivoc, aceast\ ipo tez\). Brusc,lidera grupului (sau, în sfâr[it, tânara „fug\ -rit\”) face un pas gre[it [i alu ne c\ violent,chiar în clipa în care se preg\ tea s\ virezec\tre sc\ri. Cade r\u (complet „nesportiv”)[i d\ cu capul de ciment, f\când întreaga incint\s\ rezoneze la ecoul unui sunet am plu,de turbin\ goal\ (nu e nici o ironie, a[a s-aauzit, parole d’honneur!). Amu]im cu to]ii,[i eu [i, cum s\ le numesc, „fug\ritoarele”.Andrei Budaev:Dup\ dou\-trei secunde de [oc [i confuzie,victima se ridic\ în fund, î[i pune mâ -na pe cap [i începe s\ urle, cu lacrimile ]â[ -nindu-i din ochi: „Aulio-ulio-ulio, aulio-ulioulio,aulio-ulio-ulio, fatî! Ci m\ doari! Curgi,fatî, sângi?”. Interoga]ia ultim\ este înso]it\de gestul sp\imos-delicat de întindere a capuluic\tre prietenele îngrozite. Se strângtoate în jurul accidentatei [i încep s\ o ca -ute, cu fric\, în p\r. „Nu, fatî-tu, ie[ti bini!Sal tî-n sus, fatî-h\i, cî n-ai ninic!”, zice unadintre ele conving\tor. „Fug\rita” nu maiplânge, revine în pozi]ia vertical\ a lui ho -mo sapiens, se freac\ pu]in la baza occipi -talului [i, surâzând n\tâng, strig\ spre grup:„Cini-ajungi ultima la viceu îi proastî.” Iz -buc ne[te un râs general nebunesc. Vacarmulse reia la fel de tumultos, iar trop\itulse readapteaz\ la ritmul dement de mai devreme.R\mân un timp blocat, a[teptând caviitura s\ se sting\ undeva, în dep\rtare, pecoridoarele, când paralele, când perpendicu -lare, ale Universit\]ii, apoi cobor, confuz [iame]it, în parcare. În cap îmi sun\ sacadatun cântecel ciudat, asem\n\tor cu simpto -Putin [i Medvedevmele delirului spontan: „Noi suntem ciupercu]e,/Frumoase[i dr\gu]e./Dup\ ploa -ie noi ie[im/{i lumea-nveselim.”Mi-au trebuit minute bune de intros pec -]ie [i (auto)psihanaliz\, pentru a reu[i s\ localizezbucluca[a melodie [i, mai ales, du biosulasocia]ionism prin care ajunsese s\-micânte în cap, tocmai atunci, cu atâta claritate.E vorba despre un cântecel înv\]at, cuaproximativ treizeci [i cinci de ani în urm\,în grupa mare de gr\dini]\, pentru Serba -rea de Cr\ciun (la vremea respectiv\, „Serbareade Iarn\”). Îl repetasem într-atât cuadmirabila noastr\ educatoare (c\reia îi p\s -trez, [i azi, o amintire deosebit de frumoa -s\), doamna Cr\escu, încât, iat\, el mi s-afi xat definitiv undeva, pe palierele subliminaleale psihicului, ie[ind, ca untdelemnulla suprafa]a apei, în clipe de restri[te. M-amrev\zut, mic [i speriat, „îmbr\cat” în ciuper -cu]\, dansând, al\turi de colegi, pe scenaAteneului t\t\r\[ean, acolo unde ne ]i neam,de regul\, serb\rile pre[colare. De ce, a cum,aceste imagini pe fond muzical, v\ ve]i întreba,a[a cum, de altfel, m-am întrebat [i eu,deîndat\ ce am ajuns la aer, [i mi-am re ve -nit, u[or-u[or, din nebuloasa spectacoluluide pe sc\ri? Explica]ia nu poate fi decât unasingur\ [i ea constituie, volens-nolens, centrulde greutate al revela]iei prilejuite de întâlnireacu grupul studentelor „alerg\toare”.Ca efect al scurtului exerci]iu mnemo -tehnic, mi-am dat seama c\, la vârsta „ciupercu]elor”(cinci-[ase ani), aveam [i noi unjoc similar, în pauzele de repeti]ie. Este dreptc\ nu foloseam cuvântul „veceu” (ori, m\rog, „viceu”), ci eufemismul „cabin\”, la recomandareadoamnei educatoare, dar, înesen]\, psihologia de desf\[urare r\mâneaaceea[i. Se apuca unul s\ ]ipe, deodat\, caun apucat – „Cine ajunge ultimu’ la cabin\-iprooost!” – [i n\v\leam cu to]ii, reptilian,spre mica toalet\ (de câ]iva metri p\tra]i),aidoma unei hoarde de t\tari. [ocul întâm -pl\rii recente (de la Universitate), împreun\cu nostalgia trecutului îndep\rtat (din Gr\ -dini]\), m-au dus invariabil c\tre (re)valida -rea unei teorii mai vechi, expuse de minenodul gordian ∙ nodul gordianÎnsemn\ri ie[ene41

nodul gordian ∙ nodul gordian42[i cu alte ocazii. Asist\m, în interiorul siste -mului educa]ional actual, la instaurarea unuiretard emo]ional îngrijor\tor. Nu a retarduluiintelectual, repet, ci a unuia „sufletesc”,„emo]ional”. Înv\]\mântul nostru [i-a pierdutcomponenta formatoare, civlizatoare,subordonându-se unui efort unidirec]ional,de impunere a informa]iei [i de construc]iea savan]ilor. Din p\cate, numai un procentmic din tinerii studio[i ai patriei ajung „sa -van]i”, se-n]elege, restul devenind ni[te ro -bo ]ei cu cip-uri informa]ionale incomplete[i – ce e mai grav – f\r\ valorimorale sau personali tate civic\.Nu m\ mir deloc c\ se joac\„prinsa”, la ora actual\, prin U -niversitatea „bologni zat\”. M\întreb, serios, cât de departe evremea în care voi fi nevoit s\intru în amfiteatrul arhiplin, s\ridic mânile în sl\vi pentru a solicitaaten]ia, s\ dau tonul elegant(„Do-re-mi-fa-sol-la-si-do”)[i s\ încep, ulterior, s\ dirijez frenetic,în timp ce sutele de vocistuden]e[ti fredoneaz\: „Noi suunteemciupercu]eee/Frumoa -see [i dr\guu]eee ...”.III. „Faun\” academic\O coleg\ de Catedr\ mi-apo vestit recent o întâmplare ve -sel\ din experien]a sa didactic\a ultimilor ani. }inea un curs delimb\ englez\ la Facultatea deEduca]ie Fi zic\ [i Sport („[coalade trânt\”, cum, foar te plastic,o nume[te un distins profesor dela Litere) [i, la prima întâlnire custuden]ii, a intrat într-un amfi -teatru imens, ticsit cu o multitudinede centimetri de mas\ mus -cula r\ [i cranii rase dup\ modapustiurilor tibe tane. La vedereatinerei domni]e „de en gle z\”, ma -sa muscular\ s-a animat subit,emi ]ând icnete [i sughi]uri ce pu -Andrei Budaev:teau trece, la rigoare, drept urale [i ova ]ii.Colega a a vut un moment de inspira]ie astral\,care a salvat-o practic pentru tot restulsemestrului. A ridicat mâinile în sl\vi – precum[efii de stat care salut\ mu]imea în de -lir – [i a strigat din adâncurile fiin]ei, aco -perind isteria furibun d\: „Copii, a]i intrat peu[a principal\ a cl\ dirii atunci când a]i venitîncoa ce?” „Daa!” a r\spuns un cor barito nal,ne -du me rit. „{i a]i v\zut o pl\cu]\ nea gr\,drept unghiular\, lipit\ de zid, în dreap ta?”„Daa!” a zumz\it armata de atle]i, pe culmi -Scrisori c\tre Pre[edintele exci ta]iei nervoase. „Ei bine, acolo scria,cu li tere aurii, frumos rotunjite, în limba ro -mâ n\, Universitatea «Al. I. Cuza». S\ ]ine]imin te! Asta în seamn\ c\ aici ne afl\m laUniversitate. La Universitate, st\m cu min]iîn b\nci [i facem lini[te. La stadion, strig\mUra ori Huo. La Universitate, nu. Deci, U -niver si tate egal ciocu’ mic. Stadion egal cio -cu’ mare. A]i în]eles, pui[ori?” „Îngî”, s-a maiauzit, timid [i vag perceptibil, din mul]i meac\zut\, nea[teptat, într-o t\cere mormântal\.Acest gen de „dialog” profesor-studentnu este singular în zi lele noastre[i nu se a plic\ exclu siv – cum a]ifi poate tenta]i s\ crede]i – fa -cult\]ilor cu profil spor tiv. Corpulstuden]esc al Ro mâ niei a încetatdemult s\ mai fie un grup de e li -t\, demn de respec tul întregii societ\]i,[i s-a transformat într-omul]ime eterogen\, preponde -rent degradat\ intelectual, la felca majoritatea compartimentelora[a-zicând „su pra-segmen tale”,ale ]\rii în care tr\ im. Motivelesunt multiple, dar do u\ dep\ -[esc, prin consisten]\, toate ra -]iunile men]ionatei dege ner\ri –pâ n\ la urm\ – cultu ra le. Primulse leag\ de sub-fi nan ]a rea cro -ni c\ a înv\]\mîntului post-cea -u[ist, fapt care a dus la nevoiau niversit\]ilor de a elimina tradi -]ionala admitere [i de a acceptaorice individ de pe stra d\, dornics\ intre în tagma studen ]eas-c\ [i apt s\ pl\teasc\ o sum\(tax\) modic\ anual\ în schimbul„serviciului” eliber\rii uneidi plome de licen]\. Al doi lea serefer\ la „ge neralizarea” (nescris\doar!) a studiilor superi -oare în România, prin consti tuirea(in fla]ionist\!) a zeci de uni -versit\]i (particulare [i de stat) înmajoritatea c\tunelor ]\rii. Ni[ -te statistici e uropene con fir mau,de curând, o realitate îngrijo r\ -Însemn\ri ie[ene

Andrei Budaev:toare, pe care, personal, o b\nu iam, de alt -fel, de mult\ vre me. Actualmen te, Româniaare cea mai ma re cifr\ de stu den]i depe continent, în raport, desi gur, cu num\ -rul po pu la]iei. Am devenit, cu alte cuvinte,un neam de intelectuali. Aproa pe c\ numai po]i s\ calci pe strad\ de tea m\ s\ nustrive[ti vreo sinaps\ cu neuroni. Suntem,vorba aia, ni[te bravi c\p[unari li cen]ia]i.În urm\ cu vreo doi-trei ani, când s-adiscutat [i, în cele din urm\, adoptat ([i lanoi) fi[a de evaluare a cadrului didactic dec\tre student, un profesora pus, într-o [e-din]\ pu blic\, o pro -blem\ de nuan]\, lacare eu (sus]in\tor ne -con di ]ionat, dup\ mo -del a me rican, al ideiic\ studentul trebuie s\dea, la rândul s\u, onot\ dasc\lului), m\r -tu ri sesc, nu m\ gândi -sem. „Dom nilor”, aspus el la timpul res -pectiv, „nu m\ opun înnici un fel acestei eva -lu\ri din partea studen -]ilor – e va luare ne ce -sar\ indubitabil –, darm\ îndoiesc sincer c\mul]i dintre actualii meidisci poli au capa cita -tea intelectual\ de aface un asemenea lu -cru.” Observa]ia poa -te p\rea du r\, îns\ ceicu expe rien]a amfitea -trelor contemporane ovor g\si perfect legiti -m\. As t\zi, tr\im în -tr-un spa ]iu academicpopul at cu personajefundamen tal inadec va -te, pentru care intra -rea într-o u ni versitateScoaterea m\[tii (autentic\, bineîn]eles,nu „butic”) ar putea fiasem\nat\, prin exotismul ei, cu dansul u -nui cimpan zeu la Carnegie Hall. Îmi zi -cea, de pild\, un a mic cu ore la FEAA –„Economice”, mai pe scurt [i pe în]elesultuturor –, facultatea cu popula]ia studen -]easc\ cea mai nume roas\ de la „Cuza”,c\ are frec vent, în fa]a ochilor, s\li-mamut(comparabile cu ni[te hangare), unde auditoriuleste compus, predominant, dinpersoane f\r\ exerci]iul elementar al petreceriiunui timp oarecare într-un spa -]iu închis. Acestora, câmpia natal\, infini -t\, îmbinat\ maiestuos cu cerul la orizont,le lipse[te precum aerul. Stau cu c\ciulile(ori [epcile) pe cap în timpul cursului, cris -pa]i [i amenin]\tori, iar, atunci când presiunealocului devine insuportabil\, o zbu -ghesc pur [i simplu afar\, în chiar mijloculexpunerii profesorului, ne l\sând r\gazulvreunei explica]ii.Povestirea nu m-a surprins, întrucâtam v\zut cu ochii mei amintita „nepu tin -]\” psi ho-somatic\ a unor studen]i de „tipnou” de a sta (numai!) în Universitate. Va -ra trecut\, am avut un examen interesantcu studen]ii unei sec]ii de la Alma Mater– Studii Europene pe numele ei. Amfiteatruarhi plin, cu toate fizionomiile p\ mân -tului, atmosfer\ irespirabil\. Un tân\r, înmod deosebit, a tr\ gea aten]ia imediat.Era tatuat nevero si mil pe mâini [i pe cea -f\ [i, pe lâng\ cercei [i ]inte înfipte în pie -lea fe]ei, purta un belciug în nas. }epii dincap p\reau ni[te fl\ c\ri primejdioase, dintrecele care ard, toamna, cocenii pe câmp.Omul (care nu venise vreo dat\ la curs) nuputea, realmente, s\ stea în banc\. Amb\nuit, ini]ial, inten]ii necurate, dar, treptat,mi-am dat seama c\ nu avea cum s\fie vorba despre a[a ceva (la urma-urme -lor, [i fi]uicile implic\ un mi nim efort inte -lectual). Individul nu st\pânea, neural [ifi zi ologic vorbind, gestul de a [edea pe unscaun [i a scrie. A cerut s\ ias\ în maimulte rânduri afar\, iar eu i-am permis,intrat fi ind, la rându-mi, în stare de abulie.Într-un fi nal, a predat lucrarea al\turi decei lal]i. E ram convins c\ voi g\si acolo ce -va similar unei fraze memorabile, des co -pe ri te de o al t\ co leg\ de-a mea, la unsimpa tic student (la Te ologie Pastoral\, dedata aceasta), într-un test de limb\ engle -z\: „Nu pot s\ zîc, c\ [tiu umpic engle -z\!”. M-am în[e lat. Sub numele de familie– rotunjit cu stâng\cie de analfabet –, circarulscrisese un singur le xem, greu inteligibil,pe care eu l-am des ci frat, to tu[i,drept „Îngî”!Codrin Liviu CU}ITARUnodul gordian ∙ nodul gordianÎnsemn\ri ie[ene43

nodul gordian ∙ nodul gordian44Petre Botezatu –o ra]iune lucid\ prins\ `nvâltoarea crea]ieiPetre Botezatu (27 februarie 1911– 1 decembrie 1981) este consem -nat în tratatele de istorie a lo giciica fiind unul dintre cei mai originali logicienipostbelici, eviden]iindu-se mai ales e -laborarea unei logici naturale, operatorii,constructive [i tranzitive, [i formulareacelor zece antinomii ale axiomatiz\rii [iformaliz\rii, la care mai putem ad\uga do -u\ antinomii ale înv\]\rii.Petre Botezatu a înce put s\ pre dea logi -ca, la Universitatea „Ale xan dru Ioan Cuza”din Ia[i, din iarna lui 1958, dup\ ce, la 1 oc -tombrie 1957, s-a reluat înv\ ]\ mân tul filo -sofic aici. Cu acest pri lej di dactic [i [tiin]ific,el a conceput o logic\ general\ ca sintez\,în care stilul logicii clasice s\ se poat\ îmbinaorganic cu stilul lo gicii din pri ma jum\ -tate a secolului al XX-lea. Se suda astfel fi -rul unei remarcabile tradi]ii maiorescienede pregnan]a unor realiz\ri de la jum\ ta -tea seco lului al XX-lea.Expunerea unitar\ a logicii gene rale s-afundamentat pe ideea complementarit\ ]iilogicii cu matema tica, Petre Botezatu con -siderând c\ nu se poate renun]a nici la mo -dela rea matematic\ a limbajului logic, aceas -ta înregistrând succese r\su n\ toare, nici laexpunerea conceptual\, cu ajutorul limbajuluinatural, a problemelor specifice logicii,încât aceasta s\ fie inteligibil\ nu nu mai spe -ciali[tilor. De aceea, repre zen ta rea matema -tic\ [i reprezentarea conceptual\ au fost re -unite într-o unitate meto do logic\ de tipulcomplementa rit\ ]ii, în spe ran]a amplific\ -rii avantajelor ce lor dou\ metode, ma tema ti -c\ [i reflexiv\, cu riscul unor pierderi mini male.Andrei Budaev:Cititorilor care doresc s\ afle mai multeam\nunte despre personalitatea logicianu -lui român le recomand\m câteva dintre lu -cr\rile sale semnificative: Schi]\ a unei lo -gici naturale. Logic\ operatorie, Editura{tiin]ific\, Bucure[ti, 1969; Valoarea de -duc]iei, Editura {tiin]ific\, Bucure[ti, 1971;Semiotic\ [i nega]ie. Orientare critic\ înlogica modern\, Editura Junimea, Ia[i,1973; Silogistica. Teoria clasic\ [i interpret\rilemoderne (partea a II-a: Silogisticamodern\), Editura Didactic\ [i Peda -gogic\, Bucure[ti, 1976, pp. 213-460;Preludiul ideii de libertate moral\, Editu -ra Junimea Ia[i, 1976; Interoga]ii. Convorbiriasupra spiritului contemporan,Editura Junimea, Ia[i, 1978; Note de tre -c\tor. Reflec]ii în marginea vie]ii, EdituraJunimea, Ia[i, 1979; Interpret\ri logicofilosofice: 1937-1981, Editura Junimea,Ia[i, 1982; Constituirea logicit\]ii, Editura[tiin]ific\ [i Enciclopedic\, Bucure[ti, 1983;Introducere în logic\, edi]ie îngrijit\, pre -fa]\ [i note de Teodor Dima, Editura Gra -phix, Ia[i, 1994; Cauzalitatea fizic\ [i pan -quantismul, edi]ie îngrijit\ [i studiu introductivde Teodor Dima, Editura Universi -t\ ]ii „Al. I. Cuza” din Ia[i, 2002.În aceste lucr\ri [i în altele, publicate învolume colective, în reviste de specialitate[i de cultur\, Petre Botezatu a construit o o -per\ [i a exprimat un crez demiur gic, devenindun model de urmat pentru unii ti nericare i-au stat în preajm\ [i au putut s\ în -ve]e. O ca racteristic\ important\ a exis -ten ]ei sale a fost altruismul; acesta nu setransforma în „poman\”, ci era un ajutormai ales intelectual [i didac tic: profesoruladucea c\r]i [i lis te cu lucr\ri, necesarecelor care lu crau la definitivarea tezelor dedoc to rat sau a unor comunic\ri [tiin]ifi ce,S\rb\toarea regeluiÎnsemn\ri ie[ene

facilita întâlniri cu personalit\]i, cu editori,prezenta cu delicate]e [i cu cele mai buneinten]ii, observa]ii [i sugestii asupra lucr\ -rilor publicate sau scrise pentru a vedea luminati parului.Nimic ostentativ, c\ci provocaaspira]ii [i declan[a aplecare spretravaliu [i recunoa[tere cu modestiea gre[elilor [i erorilor. O dovad\ însprijinul afirma]iilor mele se afl\ îndialogurile din cartea sa Interoga]ii.Vom cita din dialogul Supraexisten -]\; acesta începe cu legenda unuimonarh oriental, care, doritor s\ a -fle ce a fost în lume înaintea lui, l-achemat pe înv\]atul palatului [i l-apoftit s\-i scrie istoria omenirii; du -p\ îndelungat\ trud\, acesta i-a adusun sac de volume. În\l]imea Sa s-asperiat: „E prea din cale afar\. N-amtimp. Mai scur teaz\”; dup\ alt\ tru -d\, s-a ajuns la jum\ tate; acela[i r\s -puns; pân\ la urm\, chinuitul în]e -lept a izbutit s\ prind\ toat\ istoriaîntr-o fraz\: S-a n\scut, a tr\it, a mu -rit. A uitat îns\ ceva care este totul.În ce fel a tr\it? Este mai de pre],modul cum î]i împline[ti via]a, decâtsimplul fapt c\ ai respirat un timp;(...) Fiecare dintre noi se în cadreaz\într-un model social. Tre buie s\alegi o profesie, o localitate, un stilde via ]\; dar acest destin [i aceast\op ]iu ne fixea z\ limite largi, o zon\vast\ în care te po]i mi[ca liber;po]i s\ alegi o variant\ proprie, ce -ea ce înseamn\ foarte mult. Î]i construie[tivia]a, o d\ltuie[ti clip\ de clip\.Fi re[te, dup\ un model, dar îmbog\ ]in du-lcu atâtea conduite proprii [i cu nimi curi depre], încât pân\ la urm\ se întru chipeaz\o oper\ original\. În linii foarte mari, a ceas -ta este o imita]ie, fie c\ e[ti pro fesor saustrungar, medic sau viticultor, în cutare ]i-nut [i în anume timp. Dar sunt multe chi -puri de a fi ceva, iar acest aspect dife ren-]ial depinde de anumite directive. Unul estelibertatea de a te deta[a de lucruri, pentruÎnsemn\ri ie[eneAndrei Budaev:Trucul bruxelleza fi diferit de aceia care tr\ iesc cu deviza:S\ avem, s\ avem mult, tot mai mult. Via -]a lor se petrece adunând, strângând lucruriscumpe claie peste gr\ mad\. E unin stinct puternic, prezent [i la unele animale,probabil din vremea când o mul eraamenin]at deseori s\ moa r\ de foame oride frig ori de co tro pire. Este o via]\ stupi -d\, absurd\. Mai grav, nici nu constituie oexisten]\, pentru c\ treci pe al\turi. Via]aeste m\cinat\ cu nimicuri.Pentru a ie[i din impas, trebuie s\ fieobservat\ natura din noi [i natura din afa -r\: înclina]iile, talentele trebuie cultivate întimp ce ne cufund\m în natur\, în intimitatealucrurilor. A tr\i înseamn\ a vibra launison cu Universul. Într-un fir de iarb\,într-un petic de azur este o lume ce a[teap -t\ s\ ne încânte [i s\ ne r\peasc\ din mla[ -tina mes chin\riilor. Uneori, ne petrecemvremea în intrigi, în ambi]ii de[arte. Via]\de cameleon.La natur\, considera profesorulnostru, trebuie ad\ugat\ a treia directiv\:tensiunea. Cu alte cuvinte,dup\ ce ai ales drumul propriu, trebuies\ faci ceea ce faci cu tot sufle -tul, f\r\ s\ te la[i purtat de valul dez -gustului, al nep\s\rii, al u[ur\rii. Teîn[eli, în primul rând, pe tine în su]i[i nu p\c\le[ti pe nimeni. A runc\-te total în vâlv\taia faptului plenar,fii incandescent, o flac\r\ în incen -diul universal. Din p\cate, ne poar -t\ valul, tr\im la discre]ia momen -tului: Subexisten]a, via]a în pra fulc\l du] al indo len]ei, în leag\nul dul -ce al nimicurilor parfumate, în ni -micirea oarb\ a timpului. Cei careduc o subexisten]\ în tind plase i men -se care îi împiedic\ pe cei lal]i s\zboare. C\ci omul are aripi, dar nuto]i le încearc\, iar atunci când înfi ne î[i iau zbo rul, capcanele stau lapând\.Petre Botezatu a înfruntat perând vici situdinile vie]ii sale, avândconvingerea c\ va îndeplini ceamai important\ parte a destinuluis\u, c\ci, scria el, „Personalita teanu este un dar. Este o necesitate defi ecare zi”; de asemenea, „Persona-litatea nu cre[te prin economii. Ease înal]\ cheltu in du-se”. De aceea, o partedin cheltuie li le sale intelectuale a fost s\-[ialeag\ cu gri j\ colaboratorii, pentru a seforma o [coa l\ de logic\ la Ia[i. Str\daniilesale s-au transformat treptat în realitate,ast\zi speciali[tii din aceast\ [coal\ fiindaprecia]i pentru originalitatea unora dintreso lu]iile propuse.Teodor DIMAnodul gordian ∙ nodul gordian45

nodul gordian ∙ nodul gordian46Zoe Dumitrescu-Bu[ulenga– `ntre portrete,modele [i mitografii1. Al\turi de Mircea Eliade.Încerc\ri de identificareCred c\ nici un c\rturar român nu a in -sistat mai mult asupra necesit\]ii mode le -lor în ultimele trei decenii ca doamna ZoeDumitrescu Bu[ulenga. Unul dintre ele arfi Mircea Eliade. Prima intrare a lui Eliadeîn România comunist\ are loc prin intermediulrevistei Secolul XX – num\rul9/1967, cel care e dedicat Fantasticului [imagiei ideilor. Patru nume vor s\ ilustre -ze aceast\ tem\: Mircea Eliade, Jorge LuisBorges, Dylan Thomas [i Mihail Bulga kov.Num\rul este ilustrat cu Chagall, l\muritde un studiu a lui Jacques Lassaigne, Chagallsau lirismul scenei. Convergen]ele serealizeaz\ la nivelul fiec\rei sec]iuni: înprima, cea consacrat\ lui Mircea Eliade,Zoe Dumitrescu Bu[ulenga deschide dialoguldespre Eliade cu eseul Un filozof almiturilor. Suntem în anul 1967, Eliade re -intra în cultura român\ cu aceast\ pre zen -tare. Urmeaz\ Mircea Eliade, Aspecte alemitului, fragmente, în române[te de San -da Râpeanu, apoi {tefan B\nulescu, Pedimensiunea timpului interior – de scri -erea unei întâlniri cu marele scriitor [i Mir -cea Eliade, cu nuvela La ]ig\nci. Este onuvel\ încredin]at\ de Mircea Eliade pro -zatorului B\nulescu, dup\ o întâlnire me -morabil\ din Italia. Erau, `n momentul a -celei întâlniri, pu]ine speran]e ca MirceaE liade s\ fie publicat în ]ar\.Eseul introductiv al doamnei Dumitres -cu-Bu[ulenga vrea s\ sublinieze [i calitateaunei opere, dar [i a unui moment aniversar:„Pe Mircea Eliade mitul îl intereseaz\atâta vreme cât e viu «furnizând modelepentru conduita uman\ [i conferind prinaceasta îns\[i semnifica]ia de valoare exis -ten]ei». Pe Mircea Eliade mitul îl interesea -z\ doar atâta timp cât el este viu [i sluje[teopera de în]elegere [i modelare a omului.«În]elegerea structurii [i func]iunii miturilorîn societ\]ile tradi]ionale înseamn\, din a -ceast\ pricin\, elucidarea unei etape dinis toria gândirii, dar [i p\trunderea mai a -dânc\ în mentalitatea unei categorii dintrecontemporanii no[tri din societ\]ile maipu ]in dezvoltate, la care comportamentular putea p\rea, modern vorbind, mai pu -]in explicabil”.{i, ie[ind din disciplina definitorie a savantului:„De aceea, în ciuda afirma]iilor a -utorului care sus]ine c\ investigarea sa nu]ine decât de specialitatea strict\ a Isto rieireligiilor (...) opera de cercet\tor [i de gânditora lui Mircea Eliade, a[a cum se în f\]i -[eaz\ ast\zi, la împlinirea a 60 de ani, esteîn realitate o vast\ încercare de cunoa[ terefilozofic\ a omului, o contribu]ie pre ]ioas\a secolului XX la determinarea sensurilormitice [i istorice ale gândirii omene[ti”.S\ relu\m: pe Mircea Eliade mitul îl intereseaz\atâta vreme cât mitul poate pro pu -ne modele pentru conduita uman\ [i, prinaceasta, confer\ semnifica]ia de valoa re e -xisten]ei. Ideea de model, de modela re, de va -loare a existen]ei a fost central\ [i în ac]iu -nea doamnei Zoe Dumittrescu-Bu[u lenga.Din Aspecte ale mitului sunt selectatedou\ capitole mari: Mitologia Memoriei[i a Uit\rii [i Supravie]uirea [i camufla -rea miturilor. Suntem în anul 1967, an aldeschiderilor, dar nu trebuie s\ ignor\mcapacitatea de sugestie a segmentelor ale -se de revist\. Mitologia memoriei [i a ui -t\rii trebuie s\ ne aminteasc\, a[a cums-ar cuveni, [i de „supravie]uirea [i camuflareamiturilor”, de urgen]e ale unei socie -t\]i în care memoria, uitarea, supra vie]uirea[i camuflarea sunt definitorii pentru in -telectualul r\mas în ]ar\. Dar [i pentru sta -tul intelectualului de pretutindeni. Defini -torii sunt [i pentru un dialog perpetuu cuopera lui Mircea Eliade.Secolul XX va mai reveni, cu nu m\rul2-3/1978 asupra lui Mircea Eliade, cu osec]iune important\: Di mensiunea crea -toare a mitului (e tema num\rului). Revis -ta, inaugurat\ cu pagini de Mircea Eliade,pu ne al\turi nume fundamentale ale cultu -rii secolului XX. Pagini despre Eliade semneaz\în acest num\r C. G. Jung, GilbertDurand, Georges Dumezil, Gaston Ba che -lard, Ernst Jünger [i al]ii. Din sec]iunearomâ neasc\, cu studii de Zoe Dumitres cu-Bu[ulenga (Istorie [i mit: de la romanticila Mircea Eliade), Eugen Simion (Dimensiuneamitic\ a na ra]iunii), Cezar Baltag(Recupera rea sensurilor), Andrei Ple[u(Mir cea Eliade [i hermeneutica artelor) amdesprinde aici câteva fraze semnificative.Scrie doamna Zoe Dumi trescu-Bu[ulenga:„Aceast\ grandoare umil\ a ve chii zo -ne locuite de poporul nostru e v\zut\ deMircea Eliade ca o f\g\ du in]\ de mari perspectiveîntr-un pei saj european obo sit, încare mitul a devenit mai mult document de -cât tr\ire. La noi, puterile folcloru lui sunt înc\vii, creatoare, de aceea Mircea Eliade înf\ -]i[eaz\, de[i poa te indirect, unele din c\ ilereintegr\rii omului în plenitudine. În verita -bila-i matc\ a co munit\]ii hr\nite lu cid cuiz voa re le în]elepciunii str\ vechi miti ce, când -va e sen ]iale pentru participarea tuturor lamie zul vie]ii grupului”. {i, în final: „{i Mir -cea Eli a de are meri tul de a ilustra, prin ope -ra sa li terar\, posibilitatea deschi s\ a inte gr\ -rii, a asimil\rii mitului de c\ tre cultura [i su -fletul modern, precum [i de a su blinia, prino pe ra teore tic\, valoarea a cestui mod de prelungirea calit\]ilor crea toare româ ne[ti”.Însemn\ri ie[ene

Portretele doamnei Zoe Dumitrescu-Bu -[ulenga nu cresc decât sub acest semn. Lu -mea româneasc\ are [anse, marii ei b\r -ba]i pot fi ni[te modele. Au har. Calit\]ilecreatoare române[ti sunt ilustrate cu priso -sin]\ de cei însemna]i ai culturii române.Din volumul Contemporanii mei, volumrealizat de doamna Elena Docs\nescu, tre -buie s\ recitim câteva pagini. A[ începe cuscrisoarea c\tre Mircea Eliade, neexpedia -t\, reprodus\ de editoare dup\ manuscris.Dup\ evocarea unor momente în ca re „sub -stan]a dialogului” e asigurat\ de c\r -]ile lui E liade, de dialogurile cu prie teniir\ ma[i în ]ar\, autoarea no teaz\:„E ra suficient, era bine c\ e xis ta]i. Înfe lul acesta a]i f\cut s\ creas c\ în noi,în mine, f\r\ s-o [tim, evi dent f\r\ s-o[ti]i, ca un simbol, adâncile necesare -le sensuri abisale. (....) Cred profundîn misiunea dumnea voastr\ [i universal\,în m\sura în care ]ara noas -tr\ are o che mare (vo ca]ie) spi ri tual\,spre universalita te, dep\[ind limi -tele istoriei [i ale vicisi tu dini lor”.Scrisoarea e elaborat\ în timpulmari lor speran]e. „La tensiunea de -mocratic\ la care tr\im, nu, nu pu tem[ti niciodat\. Dar n\d\jduim...” scrie,spre încheiere, autoa rea. N\ d\jdu -im, fiindc\ exist\ marile nu me careîndrept\]esc, exist\ modele.2. Transfigur\riExist\ creatori care pot tr\i transfigurarea.Iat\-l pe Enescu: „Nu maiera Enes cu; era Beethoven, eraBrahms. Transfi gurarea total\ d\ -dea operei conduse de el unicitatea.Dar niciodat\, nici în recitaluri, niciîn simfonice, nici în ansamblurile ca -merale, n-a dat aceea[i interpretareunei opere. Avea în el posibilit\]i infinitede a modela sunetul, a[a cumau numai marii compozitori”.O echivalen]\ ar realiza TudorVi anu: „Ani de zile m-am uitat la pro -Însemn\ri ie[enefesor, m-am uitat la el [i tot m\ minunam,de[i era în mine un fel de pendulare întrerecunoa[ te rea lui ca o pre zen]\ etern european\,prezen]a unuia din tre cei maimari mae[ tri, divinit\]i tutelare, a[ zice, aale evo lu ]iei culturale române[ti, dar pe dealt\ par te, încercam s\ prind e sen]a luifiziogno mic\, s\ v\d cum se r\s frânge pefigura lui, somatic [i fizio gnomic, fiin]a luiinterioar\ atât de str\lucit\, atât de des\ -vâr[i t\ în simplitatea [i rigoa rea ei, în no -ble]ea, în stringen]a ei etic\”.Andrei Budaev:Partidul vie]iiNici G. C\linescu nu ar rata demiurgia:„Pe grandioasa scen\ a lumii, pe care ar -tistul o împodobea cu capodopere în tr-unimpuls demiurgic nest\vilit, via]a se desf\ -[ura ca un teatru în tr\iri solemne de cere -monial. Perceput\ ca loc al perpetuei trans -form\ri, scena devenea, în acela[i timp,pentru cel ce o regiza, locul crea]iei durabile,microcosmosul operei tinzând ne în -ce tat s\ reediteze macrocosmosul prin tr-osubtil\ dialectic\ a trecerii dinspre cli p\ înspreeternitate”.Brâncu[i tr\ie[te o mirabil\ si -metrie cu Blaga: „{i confruntat cu«miracolul» ideilor [i formelor, Brân -cu[i, ca [i Blaga, nu stri ve[te corolade minuni a lumii, ci o înal]\ cumâini curate oamenilor, pentru caei v\zând-o s\ se purifice, s\ se vindece,s\ se îndrept\]easc\”.Pe V. Voiculescu îl întâlne[te laîn anii cincizeci, la celebrul ApostolApostolide, cel care organiza audi]iisubteranei bucu re[tene: „Sprijinin-du-[i u[or pe mâna dreap t\ capul,no ul venit a r\mas nemi[cat, l\ sân -du-ne s\-l privim în voie, de depar -te. Vibra, parc\, în jurul acestei fi -guri de mag, o aureol\ nev\zut\.Mâna p\rea transpa rent\ în luminasc\zut\ a camerei, iar ca pul christic,cu p\rul [i barba sur\, radia o lini[teciudat\, îngem\nat\ cu o concentraredramatic\, ce treceau dincolode per cep]ia noastr\ comun\. A ascultatmuzica [i a plecat în aceea[it\cere în care veni se”. {i, cu o important\precizare: „Erau anii Ru -gu lui aprins, f\r\ de care nici bio -gra fia, nici opera târzie a poetuluin-ar pu tea fi în]elese”.O for]\ de identificare se des -prin de din portretele teologilor. Iat\întâlnirea cu P\ rintele Dumitru St\ -niloae: „Tot ce [tiam despre Sfin]iasa purta marele semn al ha rului, pe -cetluind un intelect [i un duh pu ter -nic în voca]ie [i în misiune. M\ a[ -nodul gordian ∙ nodul gordian47

nodul gordian ∙ nodul gordianteptam s\ v\d un chip impozant de filozof [ide profesor într-o ambian]\ potrivit\ cu unasemenea intelectual de clas\. Dar sim pli -tatea locuin]ei m-a uluit. Era un interior ]\ -r\nesc cu mobil\ modes t\, veche, cu scoar -]e tocite de vreme, dar [i cu icoane frumoa -se, tot vechi [i cu o bibliotec\ foar te boga -t\. Ne-a primit cu fi gura sa blân d\, dulce,doam na preotea s\ (Sora Maria, îi spuneap\rintele) îmbr\ cat\ simplu, modest”.Tot o imagine a Familiei descoperim[i în portretul lui Ioan Alexandru: „Dar noiam r\mas mai departe le ga]i. I-am prefa -]at volume, m-am apropiat de adorabi lasa familie, de draga Ulvi ne, so]ia lui, de ceicinci „pruncu]i”, cum spunea el – {tefan,Maria, Ioachim, Rut Elena, Ioan Constantin.Ne întâlneam în casa lui, un interiorsobru, ne rugam [i cântam împreun\ cuAndrei Budaev:co pii [i cu preo]i [i c\ lu g\ri români [i str\ -ini, iubi tori de ortodoxie. Era [i în c\mi nul,ca [i în opera lui, far me cul simplu [i so -lemn care ne du cea departe, înapoi, pentrua ne reînv\]a lec]ia grav\ a zilei de ieri,preg\tind mâi nele patriei mult iubite [i alcredin]ei f\r\ de care sufletul nu exist\.”.Reîntregirea – c\utarea întregului exis -t\ [i între elevii care au încheiat o cale înli teratur\. Scriitorii – elevii de odinioar\ –de la Nichita St\nescu la Sorin Titel împli -nesc un destin. Nichita: „Transparen]a fi in -]ei sale în care se r\sfrângeau azururi ce -leste îl f\ceau un ecran perfect pentru pri -mirea tuturor lucrurilor lumii. Generozita -tea sa suveran\ le re]inea [i bun\tatea sale r\sf\]a înv\luindu-le în straie pre]ioase.O a[teptare mereu vie, o prospe]ime a u neipercep]ii care nu obosise nici la 50 de ani,îl deschidea spre o lume pe care o redes co -perea în fiecare clip\ altfel [i o t\l m\ cea me -reu în mereu alte, uluitoare ti pare ver bale.Nichita privea cu o ingenuitate de copil, v\ -zând lucrurile ca în ziua întâi a crea]iei îivorbea în imagini în care toate dobândeauvia]\, în care toate p\reau celebrate”.Sorin Titel: „O tinere]e crunt retezat\.[i parc\ totu[i nu. La sfiala [i discre]ia lui,nefiin]a pare a-l continua undeva, într-unt\râm anume unde-l purtaser\ în prealabilni[te premoni]ii adânci, ni[te ciudate îndoliericare nu erau ale lui, ci aveau s\ fieale noastre, ale celor r\ma[i”.Principesa Ileana, Cella Delavrancea,Valeria Sadoveanu, {tefana Velisar-Teo -do reanu, Martha Bibescu devin repere alefemininului sacral. {i un cuvânt despre înfrângereainterdic]iilor. Elogiul personali -t\]ilor tabu în a nii comu nismuluiare un scop limpede:de a-i aduce pe cei exclu[idin cultur\, din lite ratur\,din biblioteci, înapoi. Întrecei a[e za]i sub interdic]ie seafla [i Drago[ Pro topopes -cu: „Gândul s\u înalt, plinde substan]\, se comunicaîntr-o cursivitate cal d\, a[zice chiar liric\, celor care-lascul tau ca vr\ji]i”. {i listapoate continua cu por tre -tele, str\lucitoare ale lui Va -sile B\n ci l\, Gheorghe Br\ -tianu, Dimitrie Cuclin [.a.Zoe Dumitrescu-Bu [u-lenga reface întregul cultu -rii, al literaturii, al deveniriina ]ionale prin aceste por -tre te care anga jeaz\, nu o -dat\, valorile sacre. În Se -ratele mu zicale Tv sau în dialogurilecu Iosif Sava, adunateîn 1986 într-un primvolum intitu lat Muzica [iliteratura (volumele celelal -te n-au mai ap\rut, zicemCasa Alb\ noi f\r\ a fi siguri) ar fi tre-48Însemn\ri ie[ene

uit s\ demonstreze c\ to]i scrii to rii, de laCantemir la Sadoveanu [i de la Ko g\lni -ceanu la Rebreanu erau ni[te fiin]e muzicale:tr\iau armonia lumii realizat\ demu zic\. Zoe Dumitrescu-Bu[ulenga ar fivrut s\ realizeze o Istorie a literaturii ro -mâne prin care s\ demonstreze c\ scriito -rii români – cei validabili – erau fiin]e mu -zicale. Cantemir, de la care începe aceast\nou\ istorie a literaturii române, era Prin -]ul muzicii. Iosif Sava citeaz\ din C\lines -cu observa]ia c\ Dimitrie Cantemir esteLorenzo de Medici al nostru. S\ cit\m [i re -plica – acest portret rostit de doamna Dumitrescu-Bu[ulenga:„O frumoas\, tipicc\linescian\ caracterizare prin paradox,prin cuprinderea contrariilor, mai bine zis,printr-o tentativ\ de conciliere a contrariilorDar, cred eu, p\strând propor]iile, Di -mitrie Cantemir r\mâne, ca viziune, su -perior lui Lorenzo de Medici”. Lo renzo artr\i neîmplinirea unui destin artistic, Cantemireste „unul din - tre primii europenica re beneficiind de izvoarele culturii orien -tale, des chi de orizonturi crea]iei universa -le. (......). Cantemir a fixat un tip de inte -lectual plurivalent, menit s\ fac\ s\ r\su -ne, prin intermediul expresi ei universale,nota deosebitoare a românilor în contextelepopoarelor vremii. El a f\cut o tentativ\,de ma re temeritate [i cu infinite ris -curi, pe care aveau s-o repete în împreju -r\ri schim bate [i cu alte mijloace mai târ -ziu, Heliade ori B\lcescu, Hasdeu, O dobescuori Eminescu, ori E minescu, Iorga,Pârvan [i al ]ii”.3. Demitiz\ri. Contramodele.S\ remarc\m, în fiecare dintre portre -te, tensiunea unui întreg care angajeaz\lumea de aici [i lumea de dincolo, na[te -rea [i rena[terea, timpul prezent [i cel dedemult. Nu o dat\ elogiul angajeaz\ ideeade pre-destinare, de credin]\, de a[ezare anumitului între valorile sacre. Ne a fl\m lasfâr[itul unei geopolitici inter na]ionaliste,atee, cu speran]a c\ ge opolitica lui Marx,Engels, Lenin, Stalin, nu va dura. C\ pu -tem recupera valori/modele definite delumea dinaintea noastr\. Modelele pot a -vea [i con tramodele, unele de succes. Car -tea lui Da niel Dubuisson, Mitologii ale se -Andrei Budaev:colului XX. Dumezil, Levi-Strauss, Elia -de ap\rut\ în 1993 (versiune româneasc\de Lucia Dinescu, Polirom, 2003) veneacontra cu rentului – împotriva acestui gând.Nu este cartea unui amator implicat în jo -curi jurnalistice: e a unui c\rturar angajat.A unui lupt\tor. A[ezat\ sub un motto dinCassi rer („[tiin]a p\streaz\ mult timp mo[ -te ni rea arhaic\ a mitului, c\ruia se mul]u -me[ te s\-i dea o alt\ form\”) [i R. Barthes(„Pu tem concepe mituri foarte vechi, miturie terne nu exist\”) cartea vrea s\ impli -ce în istoria ideilor o pozi]ie categoric\: oa -Lec]ia de anatomie politic\menii de succes ai mitologiilor secolului XXtrebuie studia]i cu grij\. Sunt pericu lo[i.„Figur\ din ce în ce mai discutat\ înmediile savante, Eliade a fost ales, totu[i,(dup\ Dumezil [i Levy-Strauss, n.n.) dindou\ motive. Pe de o parte, pentru c\ o -pera lui, abundent\, a exercitat [i conti -nu\ s\ exercite o influen]\ multiform\ [inodul gordian ∙ nodul gordianÎnsemn\ri ie[ene49

nodul gordian ∙ nodul gordiandifuz\ în rândul a numero[i istorici ai religiilor;pe de alt\ poarte, în ciuda imperfec]iunilor[i a lacunelor ei, aceea[i oper\Andrei Budaev:ilustreaz\ foarte bine un tip de in ter pre ta -re, mistic\ [i ira]ional\, a c\rei importan]\ar fi gre[it s\ o subesti m\m”. ExcluzândMasacrul inocen]ilormi tul dintre valorile sacre – mistice – [i i -ra]ionale, a jungem la mitografiile politice.Trecerea prin Rena[tere este pre zent\în multe dintre analizele, por tretele, întâm -pin\rilor doamnei Zoe Dumitrescu-Bu[u -lenga. Este o în cer care de a fixa un întregal istoriei [i al devenirii na]ionale, într-untimp al fragment\rilor – al trecerii de la li -ter\ la imagine, de la civiliza]ia c\r]ii la ceaa computerului. Ruptura are loc la toate ni -velele [i secven]ialul – contramo de lul – do -min\ o realitate care refuz\ – a bando neaz\întregul. În Le culte de l’emo tion filozo -ful Mi chel Lacroix noteaz\ simp tomato lo -gia altui timp: trecerea de la sen timent laemo]ie. Societ\]ile occidentale ar anula sen -timentul, l-ar înlo cui cu emo]ia. Paul Ardenne,în Extre me. Esthétique de la limi -te dépasée, Flamamarion, 2006, se spriji -n\ ([i) pe cartea filozofului Michel La croix.Scris\ în memoria lui Serge III Ol denborg,cartea lui Paul Ardenne a [eaz\, între mot -to-urile ei, unul al lui Peter Sloter dijk (Essaid’intoxication vo lontaire): „Pro cesul mondial,în ansamblul s\u, are mai mul te ase m\ -n\ri cu un parti suicidar la scar\ mare de -cât cu o organizare a fiin ]e lor ra]ionale vi -zând conserva rea sine lui”. „Am renun]at s\produc o oper\ de art\ respec tabil\”, declar\Otto Muehl [i preia motto pentru car -tea sa Paul Ardenne. Ce-l f\cu se celebru peSerge III Oldenbourg? Spu ne artistul: „În1964, la festivalul Expre si ei libere la Centrulstuden ]ilor ameri cani, în 28 mai m-amjucat de-a ruleta ru s\ în sce n\ în timpulconcertului Fluxus. Am intrat în scen\, amintrodus un cartu[ în bu toia[ul unui revol -ver, am întors de mai mul te ori butoia[ul,mi-am pus ]eava re vol ve rului sub b\rbie [iam ap\sat pe tr\ gaci. Am tras oda t\, amscos glon]ul din buto ia[ [i l-am arun cat înpublic”. Co men teaz\ Paul Ardenne: „Num\ -rul pe care l-a reali zat Serge III se intitulea -z\ Solo pentru moarte. Un om pe scen\,în fa]a a pa tru sau cinci sute de persoane.Solo pen tru moarte rezum\ un dispozitivminimal [i câteva gesturi simple. E un e -xemplu per fect de crea]ie extrem\”.50Însemn\ri ie[ene

Andrei Budaev:Care este, totu[i, crea]ia extrem\ în/prin mitografie? Am început prin a numic\r]ile doamnei Laignel-Lavastine [i a dluiDaniel Dubuisson ca momen te de vârf alecampaniei antiEliade. Dac\ despre carteaBilet numai dusdoamnei Lai gnel Lavastine s-a scris multîn Ro mânia, cu accente [i asupra pagi ni -lor plagiate, despre Daniel Dubuisson,mai pu ]in. {i totu[i, Daniel Du buisson emomen tul de vârf al cam paniei antiEliade!Mircea Eliade nu are numai momente departicipa re la ac]iunile extremei drepte,nu este doar legat de un timp r\u, el este,cre de Dubuisson, antisemit, fascist, nazistprin toat\ o pe ra lui! Norman Manea estevinovat c\ î[i încheie totu[i celebrul eseuFelix culpa (Mir cea Eliade [i Garda deFier, scrie Du buisson) cu aceast\ obser va -]ie: „A stabili o leg\tur\ între stu diile sale[i peri oa da-i „fas cist\”, a arunca o privirede in chizitor a su pra detaliilor „suspecte”prezente în numeroasele sale studii eruditear însemna a da un exemplu perfectde me tod\ totalitar\”. Nu, Mircea Eliadea înce put s\ scrie Tratatul de istorie a religiilorîn timp ce îi admira pe Salazar [ipe na zi[ti, tra tatul este deci este o cartenazist\! Ontologia lui Mircea Eliade e antisemit\,iar opera sa nu ar fi doar fascist\,nazist\ ci [i antise mit\! Mitologiile se focalizeaz\pe interesele momentului politic– devin mito grafii, uneori necesare uneigeo poli tici globali zante, simetrice geo poli -ticii comuniste, de care am încercat s\ nesalv\m ([i) prin câ teva personalit\]i cultu -rale majore.Cornel UNGUREANUP.S. Paul Ardenne reproduce imaginidin operele unor celebrit\]i ale „extre mei”:Arsen Savadov, Cartea mor]ilor, 2001Gregory Green, Darling Death Ma chines,1986, Ruggero Deodato, Cannibal Ho lo -caust, 1980, Gregory Romero, }ara mor -]ii, 1979, David Nebredds, Fa]\ aco peri -t\ de excremente, din seria Autoportre te,1989-1990, Roland Ophuls, Latrine Po -land, 2002.{i ar mai fi necesare [i câteva rânduridespre Chagall. Cortinele de la Flautulfermecat, de la Metropolitan: spectacolulare premiera în februarie 1967, Lassai -gne o fer\ articolul pentru num\rul revisteiSe colul XX din acela[i an. Mozart e Dum -nezeu, va repeta Chagall. Chagall era, cuStravinski odinioar\, cu Mozart în 1967,în lumea lui Dumnezeu.nodul gordian ∙ nodul gordianÎnsemn\ri ie[ene51

mişcarea ideilor · mişcarea id52Ion PetroviciNaturalism filozoficAcest text, ca [i necunoscut marelui pu blic,a fost tip\rit `n num\rul 11/1940 ([i ulti mul)al revistei ~nsemn\ri ie[ene, retras, ime diat du -p\ a pari]ie, de pe pia]\. Republicarea lui se vreaun omagiu al unuia din tre ma rii dasc\li ai U -niversit\]ii ie[ene, un model pentru genera ]i -ile de studen]i care i-au ascultat prelegerile.~nsemn\ri ie[eneEste o caracteristic\ îndeajuns decunoscut\ a gândirii filozofi ce,faptul c\ ea nu atribuie o valoa -re absolut\ lumii sim]urilor noastre, lu -mii sensibile, a[a cum i se zice, cu untermen devenit tehnic, acestei lumi con -crete pe care o tr\im [i’n care ne tr\imzilele vie]ii. Filozoful construie[ te lumiinvizibile pe care le socoate totu[i maireale decât lumea cotidian\, cre zu t\ îndeob[tede omul nefilozof drept sin gurarealitate propriu-zis\. Fi lozoful mer ge u -neori pân\ acolo încât consider\ lu meaînconjur\toare ca o am\gire, o vedenie;în orice caz, chiar atunci când nu o socote[teo simpl\ n\lucire, o ]ine totu[idrept o realitate sc\zut\, care nu nepoate procura din propriul ei cu prinsosatura principiilor ultime ale exis ten]ei,[i mai ales pe aceia a direc tive lor mora -le, – cu alte vorbe îndreptarul unei ac -]iuni care râvne[te s\ se înal]e cât maisus. Nu putem înv\]a bun\oar\ no]iunilede «drept» sau de «bine» din pri ve -li[tea naturii sensibile, sau din func ]ionarealegilor ei implacabile, în gene relipsite de finalitate, ori supuse unei fina -lit\]i eminamente egoist\.Filozoful se refugiaz\ din înconjuri meaaceasta, în palatele pure ale unor lumiideale [i, chiar dac\ în]elege c\ trebuie s\revie în ambian]a terestr\, o fa ce însufle]itde gândul c\ este dator s-o prefa -c\ pe aceasta din urm\, modelân d-o înconformitate cu principiile lumi lor superioarepe în\l]imile c\rora s’a retras.Deasupra existen]ei «a[a cum este»,filozoful proiecteaz\ lumea «a[a cumtrebuie s\ fie», cu misiunea de a st\pâ ni[i comprima pe cealalt\, cel pu]in în p\r -]ile ei demonice [i lipsite de generozita te.Cu toat\ quasi-constan]a acestei ati -tudini, n-am putea spune totu[i c\ re -gula n-a avut excep]ii [i c\ n-au fost filozoficare s\ considere himerice [i chiarprimejdioase aceste construc]ii ideale,care ar vrea s\ substituie lumii palpabi -Andrei Budaev:le ni[te fic]iuni arbitrare [i nefire[ti. Auexistat filozofi care au cerut imperiosd\râmarea acelor pl\smuiri imaginare[i reîntoarcerea la valul viu al vie]ii, in -spirându-se de la instinctele ei primarepentru regulele conduitei noastre, chiardac\ acele instincte sunt în genere lipsi -te de generozitatea [i de altruismul ga -ta de jertf\ al valorilor – spun dân[ii –n\scocite de mintea unor apostoli ne -vol nici [i r\t\ci]i.Dup\ cum în evolu]ia literaturii a ve -nit momentul când s-a cerut întoar ce -rea la natur\ a[a cum este ea, nediformat\de reverii romantice [i aleanurineputincioase, întemeindu-se cu aceas -ta direc]ia literar\ naturalist\ – tot a[aîn filozofie a izbucnit un naturalism a prig[i f\]i[, preconizând eliminarea tuturoracelor idei care par str\ine de indica]iafor]elor naturii, silindu-se chiar s\ st\vileasc\superba lor desf\[urare.Numele cel mai cunoscut în aceast\privin]\ este cel al filozofului Nietzsche,omul care a ridicat f\r\ menajamente,F\r\ asigurareÎnsemn\ri ie[ene

la finele veacului trecut, dra pelul revol -tei, împotriva vir tu]ilor cre[tine, dup\dânsul fal[e [i menite s\ sl\beasc\ ener -gia creatoare a instincte lor. Dintre filozofiimai noi, lega]i de-a dreptul de fr\ -mân t\rile zilelor noastre, acel ca re mer -ge mai cu hot\râre în f\ga -[ul «nicean», cu toate c\ prinunele idei metafizice se deosebe[tesensibil de ideile co -respun z\toare ale lui Nie tzsche,ar fi Oswald Speng ler,gânditor dintre acei cu r\ su -net, n\scut în 1880 [i în cetatrelativ tâ n\r din via]\, în 1936.S\ spicuim câteva afir ma -]ii curat na turaliste din operalui Spengler:«}ipetele contra r\zboiului– spune acest filozof german– înseamn\ o retra geredin istorie, c\ci via]a este unr\z boi [i nu este cu putin]\ s\o mai conser v\m pe dânsa,dac\ îi înl\tur\m sensul.»«În oamenii tari trebuie s\existe un oarecare elementbarbar, mo[tenire din vremuripreistorice, element care iz -buc ne[te în momentele dificile,pentru a salva [i învin ge.Acest element n-a mu rit de -cât numai acolo unde pa ci -fismul ora[elor decadente î[itâr\[te noroiul în mijlocul ge -nera]iilor, infectându-le dedo rin]a repaosului cu oricepre]. Sterili tatea este dezar -mare fizic\, pacifismul dezar -mare moral\.»«Ra]ionali[tii», continu\Spengler, «sunt îmb\trâni]i,romanticii sunt infantili [i mâna]i de i de -ea maladiv\ de a schimba lumea, fi ind -c\ ea este prea aspr\ [i prea viril\. Ta -lentul lor poetic – atunci când îl au – îiface s\ se cread\ posesorii unei for]e ca -re le lipse[te în realitate, fiind în ge ne -Însemn\ri ie[eneAndrei Budaev:re oameni slabi.» (Nota antiromanti c\ [iantira]ionalist\ – cu prosl\virea realit\]iiaspre [i nemiloa se – îl fac pe Spen glerun autentic filozof naturalist, iconoclastal tuturor construc]iilor ideale, care seîndep\rteaz\ de natur\ ca atare.)Dar n-am sfâr[it cu citatele caracte -ristice:«Mobil[uri]ele viitorului, adaug\ ace -la[i fi lozof, nu se vor deosebi de acele a -le tre cutului: Voin]a celui mai tare, instinctes\n\toase, voin]a de putere [i depose siune.» «Istoria omenirii este [i vafi a r\zboaielor. Aceasta este concep]iaade v\rat\ [i chiar dac\ vis\torii de via -]\ tihnit\, dulce [i f\r\ primejdii o denumescpesimism, este în orice caz unpesimism puternic care trebuie deose -bit de pesimismul la[ al sufle te -lor obo si te care se tem de via -]\ [i nu suport\ priveli[ teareal\. Omul este o bestie deprad\.»Înc\ dou\ citate [i am com -pletat schi]a acestei con cep]iibrutal [i franc naturaliste:«O ras\ puternic\, spuneSpengler, implic\ nu numaio natalitate nesecat\, dar pedeasupra o dur\ selec]iuneprin rezisten]a la nenorociri,la epidemii [i la r\zboi. În a -ceast\ privin]\, medicina esteun produs al ra]ionalismului [ial b\ trâne]ii omenirii. Ea pre -lunge[te orice via]\, fie c\este demn\ sau nu. Ea înlo -cuie[te num\rul copiilor princel al b\ trânilor (pe copii îi ex -pediaz\ prin a vort, pe b\ trâniîi men]ine prin leacuri).»....................................«Un popor are nevoie deselec]ie, pe cât are [i de s\ n\ -tate. Un menaj cu pu ]ini co -pii atenteaz\ nu numai la cantitatea rasei. Este consta tatc\ foarte rar oamenii mari aufost printre primii n\scu]i.»Chiar din aceste câtevacrâmpeie, si lueta filozofic\ alui Spengler se desenea z\ cudestul\ precizie: Apologist alvie]ii viguroase [i plin\ de se -v\ tân\r\; du[man al pl\smuirilor u ma -nitare – pa lide [i sp\l\cite – cu care re -veria sl\b\ nogilor, [i în numele unei în -chipuite transcenden]e, care or don\ ab -nega]ia, ar vrea s\ înfrâneze for ]a n\valnic\a na turii; în sfâr[it, vr\jma[ hot\râtPreg\tirea lui Icarmişcarea ideilor · mişcarea id53

mişcarea ideilor · mişcarea idal ra]io nalismului, care nu face distinc -]ie între om [i om, între via]\ [i via]\, fi -ind astfel un denivelator compri mant [ianemi ant al puterilor creatoa re.Vom încheia cu unele reflec]ii, pemarginea acestui naturalism, adânc ancoratîn zbuciumul actualit\]ii.Trebuie s\ m\rturisesc de la înce put,c\, întrucât m\ prive[te pe mine unul,Andrei Budaev:Somelier de fecaleeu continui s\ fiu ferm ata[at valorilorcre[tine, pe care nu le socotesc ca isco -dite de sl\b\nogi, incapabili s\ se afir -me [i s\ se apere, ci le cred opera spi -ritualiz\rii treptate a omului, în avântullui de a constitui o spe]\ aparte, deo se -bit\ tran[ant de celelalte trepte ale sc\ -rii zoologice. Valori ca «justi]ia», «bun\ -tatea», «mila», departe de-a face s\ degenerezenatura omeneasc\, alc\tuiescpodoaba ei cea mai nobil\, izvor de inspira]iepoetic\, baz\ indispensabil\ aunor a[ez\ri civilizate.Desigur, r\zboiul este o stare maimult sau mai pu]in natural\, dar în timpulcât el dureaz\, se întrerupe sau m\ -car scade via]a civilizat\ în deplina e -florescen]ei sale. De altfel, chiar scopulproclamat al r\zboiului este îndeob[teinstaurarea «unei noi st\ri de drept»; ]e -lul r\zboiului este pacea. Pacifismul [icorelatele sale cre[tine nu sunt deci in -ven]ii ale celor slabi – chiar dac\ lor evi -dent le profit\ – ci apar ca st\ri ideale,fa]\ de care r\zboiul însu[i se înf\]i[ea -z\ ca un instrument. Orice s-ar spune,este un spectacol de real\ m\re]ie, îngenunchereafor]ei atotputernice, în fa -]a unei diafane valori spirituale: dreptulunuia mai slab!Ar fi totu[i din parte-ne un semn demiopie, dac\ dup\ rezervele f\cute n-amrecunoa[te [i latura adev\rat\ ([i maia les util\) a acestui naturalism filozofic.Mai întâi de toate, valoarea unei a -tari concep]ii e c\-]i atrage serios aten -]ia asupra «ceea ce este» în realitate,asupra cruzimilor unei naturi dure [inep\s\toare, care înfrâng adesea oricenorm\ restrictiv\, orice sim] al re]inerii[i al drept\]ii, într-un cuvânt o astfel deconcep]ie te preg\te[te mai bine pentruasprimile vie]ii decât dulceg\ria unorvis\ri generoase, care eventual te las\complect dezarmat.Acum zece-unsprezece ani, vizitândColoseul din Roma, a c\rui aren\ a fostde-atâtea ori stropit\, în aplauzele gloa -tei, de sângele cre[tinilor sau al gladiatorilorînvin[i, scriam urm\toarele re -flec]ii, ap\rute în primul meu volum deImpresii din Italia (1930):«...Oare nu era mai bine, cum procedaustr\mo[ii no[tri, f\când în modnormal [i pe fa]\ educa]ia cruzimii, de -cât a[a ca ast\zi, când ]i se face st\ru i toreduca]ia blânde]ii [i a duio[iei, pen tru54Însemn\ri ie[ene

Însemn\ri ie[eneAndrei Budaev:ca mâine s\ fii aruncat în vâlv\ ta -ia u nor izbucniri n\praznice [i ne -mi loase – pe care civiliza]ia ac -tual\ nu garantea z\ a le conjura –aruncat, într’o complect\ dezar -mare sufleteasc\ [i în tr-o deplin\ne pre g\tire moral\?»Dar s\ facem acum un pas maideparte, întrebându-ne: S\ fie cultulfor]ei exclusiv folositor în raportcu lumea a [a cum este, decip\zindu-te numai de a ajunge învâltoarea evenimentelor neprev\-zute un doborât [i un sacrificat? În -clin spre p\rerea c\ for]a care sf\ -râ m\ poate fi pre]ioas\, nu numaifa]\ de sur prizele lumii de azi, dar[i pentru întoc mirea lumii de mâi -ne, bineîn]eles concepând lumeade mâine nu ca o crâncen\ înc\ -ie rare a instinctelor, ci potrivit totnor melor filozofiei idealiste, ca olu me în care valorile ideale vor fimai res pecta te [i mai temeinic sta -bilite.Perfectibilitatea treptat\ a vie]ii socialenu e în nici un caz compatibil\ cuo realizare instantanee a normelor mo -rale. Realizarea lor nu poate fi decâtsuccesiv\, sub form\ de etaje care se ur -c\ tot mai sus.Îns\ trecerea dela un etaj la altul, ce -ea ce constituie propriu vorbind progresul,nu se face totdeauna cu tranzi]iilente [i domoale. For]ele conservatoa -re caut\ s\ imobilizeze actualitatea, [is-o fac\ perpetu\. Fa]\ de for]a primej -dioas\ a iner]iei, avântul mergerii îna -inte poate fi obligat s\ ia forma violen -]ei. Ini]iativa violen]ei – cu scopuri dincolode ea – ar corespunde în via]a po -poarelor cu ceea ce este muta]ia bio logic\în evolu]ia spe]elor, care descindadesea unele din altele, nu prin tranzi]iilente, ci printr’o s\ritur\ brusc\.A[adar for]a care sf\râm\, c\lcândpeste victime, poate avea un rol pre]i osîn intersti]iile diverselor etape ale progresului,nu ca element destructiv [i demonic,ci ca factor constructiv [i reali za -tor. Iat\ pentru ce cultul for]ei – pus înrelief de filozofia naturalist\ – î[i poateavea efectiva sa utilitate.De aceast\ idee e bine s\ se p\trun -d\ elitele, în general dispuse a dispre]uiviolen]a [i desl\n]uirea instinctelor primare.Fire[te, eu n-a[ putea recomandaexagera]iile naturalismului filozofic, ca -re afirm\ pur [i simplu c\ tot tabelul vir -tu]ilor cre[tine sunt o himer\ neputin ci -oas\ [i-o adev\rat\ dec\dere din splen -doarea barbar\ a spe]ei.Idealul ar fi dup\ mine – [i prin a -ceasta se recunoa[te valoarea par]ial\a teoriei naturaliste – un echilibru, oîmbinare armonioas\ a valorilor cre[ti -ne, cu cultul for]ei, a exigen]elor ra ]iu -nii moderatoare, cu izbucnirea instinc -telor. Desigur idealul acesta nu e u[orde realizat, ba poate p\rea chiar contradictoriu,întrucât cultura generozi t\ -Full house]ii sl\be[te cultul for]ei, tot a[a precumacesta din urm\ anemiaz\ valorile dezinteresate,f\cându-le umbre derizorii [ineputincioase.Elitele care adopt\ cultul for]ei suntîn primejdie s\ uite alte valori superi oa -re. Dintre toate cauzele care au devoratelitele popoarelor, aceasta ar fi unadintre cele mai periculoase.Din ferici re, sufletul omenesc e capabil,în elasticitatea lui particular\, decompro misurile cele mai curioase, celemai neb\nu ite. El ascunde adesea ade -v\rate contraziceri, care duc totu[i cas\bun\ îm preun\ – [i de multe ori acestecom pro misuri, imperfect întocmite, r\s -pund mai bine adev\rului [i nevoilor e -sen]iale ale vie]ii, decât dac\, de dragulunit\]ii, am l\sa în fiin]\ numai pe unuldintre termeni, cum ar fi în cazul nostru,ori jus ti]ia pur\ – ori for]a oarb\.Al\turi de nectarul idealismului filozofic,naturalismul e un tonic egal de ne -cesar.mişcarea ideilor · mişcarea id55

cave canem · cave canem · cav56Nevoia de modele(sau de ce nu a scris Noica o Etic\)„Sfântul Ioan era cioban tare bun laDumnezeu. Într-o zi s-a r\t\cit un miel. S-a înturnat înapoi [i, c\utându-l, a alergatdup\ dânsul [i pe ape [i pe câmp... trei zi -le [i trei nop]i. Când l-a prins, l-a luat în bra -]e [i i-a s\rutat copitele: – S\racul, zice el,tare trebuie s\ te fi durut pe tine picio ru [e -le, cât ai alergat. S\ fi fost altul, dintr-o dat\îl t\ia. Atunci Dumnezeu l-a f\cut sfânt” 1 .Aceasta ar fi, dup\ Noica, varian ta româ -neasc\ a fiului risipitor. {i, comen teaz\ fi -losoful: „E frumos f\r\ îndoial\. Dar de cetoate frumuse]ile române[ti trebuie s\ fiecu ciobani, cu natur\ [i cu gin g\[ie” 2 ?S\ ne reamintim parabola cu pricina,parabol\ care apare în Luca 15, 11-32.Iat-o: „Un om avea doi fii. [i a zis cel maitân\r dintre ei tat\lui s\u: «Tat\, d\-mi par -tea ce mi se cuvine din avere». {i el le-aîmp\r]it averea. {i nu dup\ multe zile, a -dunând toate, fiul cel mai tân\r s-a dusîntr-o ]ar\ dep\rtat\ [i acolo [i-a risipit a -verea, tr\ind în desfrân\ri. {i dup\ ce acheltuit totul, s-a f\cut foamete mare în]ara aceea, [i el a început s\ duc\ lips\. {iducându-se, s-a alipit el de unul din locu i -torii acelei ]\ri, [i acesta l-a trimis la ]a ri -nile sale s\ p\zeasc\ porcii. {i dorea s\-[isature pântecele din ro[covele pe care lemâncau porcii, îns\ nimeni nu-i d\dea.Dar, venindu-[i în sine, a zis: «Câ]i arga]iai tat\lui meu sunt îndestula]i de pâine, iareu pier aici de foame! Sculându-m\, m\voi duce la tat\l meu [i-i voi spune: «Tat\,am gre[it la cer [i înaintea ta. Nu sunt vred -nic s\ m\ numesc fiul t\u. F\-m\ ca pe u -nul din arga]ii t\i». [i, sculându-se, a venitla tat\l s\u. {i înc\ departe fiind el, l-a v\ -zut tat\l s\u [i i s-a f\cut mil\ [i, alergând,a c\zut pe grumazul lui [i l-a s\rutat. {i i-azis fiul: «Tat\, am gre[it la cer [i înaintea ta[i nu mai sunt vrednic s\ m\ numesc fiult\u». {i a zis tat\l c\tre slugile sale: «A du -ce]i degrab\ haina lui cea dintâi [i-l îm -br\ca]i [i da]i inel în mâna lui [i înc\l ]\-minte în picioarele lui. {i aduce]i vi]elul celîngr\[at [i-l înjunghia]i [i, mâncând, s\ neveselim. C\ci acest fiu al meu era mort [ia înviat, pierdut era [i s-a aflat». {i au în ce -put s\ se veseleasc\. Iar fiul cel mare erala ]arin\. {i când a venit [i s-a apropiat decas\, a auzit cântece [i jocuri. {i, che mândla sine pe una dintre slugi, a întrebat ceînseamn\ acestea. Iar ea i-a r\spuns: «Fra -tele t\u a venit, [i tat\l t\u a t\iat vi ]e lul celAndrei Budaev:îngr\[at, pentru c\ l-a primit s\ n\tos». {iel s-a mâniat [i nu voia s\ intre, dar tat\llui, ie[ind, îl ruga. Îns\ el, r\spunzând, a zistat\lui s\u: «iat\, atâ]ia ani î]i slujesc [i nici -odat\ n-am c\lcat porunca ta. {i mie nici -odat\ nu mi-ai dat un ied, ca s\ m\ veselesccu prietenii mei. Dar când a venit a -cest fiu al t\u, care ]i-a mâncat a ve rea cudesfrânatele, ai înjunghiat pentru el vi]elulcel îngr\[at». Tat\l îns\ i-a zis: «Fi ule, tu tot -deauna e[ti cu mine [i toate ale mele aletale sunt. Trebuia îns\ s\ ne ve se lim [i s\ne bucur\m, c\ci fratele t\u aces ta mortera [i a înviat, pierdut era [i s-a aflat»”. Ia -t\ parabola despre care s-a spus c\ ar fi detot îndestul\toare pentru mântuirea noas -tr\ dac\ Scriptura s-ar pierde.(Câteva preciz\ri pentru a în]elege maibine textul [i contextul. Nu exista ocar\ maimare pentru un evreu decât aceea de a fiporcar. Spre exemplu, în Egipt, unde oameniise închinau la dobitoace, numai por -carii nu aveau dreptul s\ intre în templu.~n Oceanul IndianÎnsemn\ri ie[ene

Apoi, haina cea bun\ era semn de st\pâ -nire, inelul era semn de libertate, iar vi]elulcel gras era ]inut pentru s\rb\tori. Cât pri -ve[te înc\l]\mintea, sensul este: te pri mescînapoi, spune tat\l, dar nu ca pe o slug\,ci ca pe un fiu.).Ce spune Noica? „Rev\d tot Jurnalul.Ce conchide el, în fond? Numai dou\ lucruri,dou\ mituri proprii: mitul [colii [imitul Fratelui. {i poate c\ nu sunt nici m\ -car dou\, ci e unul singur. C\ci sunt eu însumiFratele, care caut\, prin [coal\, îm -p\ carea cu lumea: cu fiii ce vin, cu fiii cepleac\ în lume” 3 . Problema este, pân\ laurm\, aceea a „reperului etic în gândirea luiNoica” 4 . Se poate vorbi despre o etic\ ni -casian\? C\ci Noica nu a scris un tratat deetic\ a[a cum a scris unul de ontologie, nuare un sistem de etic\ dup\ cum nu are, ladrept vorbind, sistem. La Noica spiritul sis -temic biruie spiritul sistematic [i, „cum se[tie, spiritul sistemic aprehendeaz\ ordi neasubiacent\ figurilor de na[tere [i pie ri re afiin]ei, în timp ce spiritul sistematic elu dea -z\ dezordinea, haosul, abnormalit\ ]ile [idezorganizarea gestante de ordine [i orga -nizare” 5 . Spiritul sistemic are „poten ]ial e -tic”, caz în care Noica poate fi, cu si gu ran-]\, un moralist, în nici un caz un etician.Avem, prin urmare, mitul Fratelui. Noi -ca, [i înc\ din tinere]e, este convins c\„toat\ via]a noastr\ moral\ încape aci:între fiul risipitor [i fratele lui. Ne pierdem[i ne c\im; sau ne p\str\m [i ne împietriminima. E r\u s\ nu ascul]i. Dar e la fel der\u s\ [tii s\ ascul]i – [i s\ ]ii minte” 6 . Cuminterpreteaz\ Noica parabola fiului risipitor?În urm\torii termeni: mai întâi ne spu -ne c\ avem a l\sa deoparte adev\rurile teologiei,apoi c\ avem a privi via]a cre[ tinuluicum este, cum poate fi ea. Aceastaeste premisa de asumat. Concluzia devineloc comun la Noica: „ve]i vedea atunci c\polii ei (ai vie]ii – n. m.) nu sunt decât a ce[ -tia: fiul risipitor [i fratele s\u. Între aces tedou\ capete se petrece via]a noastr\ cre[ -tin\, cu triumfurile ei, dar mai ales cu impu -rit\]ile ei” 7 . Ambii fii, c\ci ei sunt mai cu -rând fii decât fra]i!, gre[esc. Nu o fac îns\la fel, de[i o fac deopotriv\. Gre[ala unuiaeste c\ ignor\ [i se ignor\ pe sine dac\ nucunoa[te pe Dumnezeu. Chestiu nea aceas -ta îi na[te motiva]ia [i îi creeaz\ miza: plea -c\ în lume ca s\ caute pe Dumnezeu [i ast -fel s\ nu se mai ignore, s\ se caute adic\Andrei Budaev:[i pe sine. În Jurnal (p. 98), Noica spunec\ dac\ [i-ar fi întâlnit înv\]\ torul la vre me,fiul risipitor nu ar mai fi plecat în lu me. Iarignoran]a care-l condamn\ [i-l arunc\ înp\cat este [i aceea care-l salveaz\, c\cine[tiin]a lui este tot una nevinov\]iei. A fiignorant nu este un p\cat, a[a cum staulucrurile la greci; orgoliul este problema,[i fiul risipitor nu este un orgolios. Ne[tiutor[i nevinovat din ca uza aceasta, fiul ri -sipitor este iertat [i, se întreab\ Noica, „ci -ne [tie dac\ Dumnezeu nu-l mântuie” 8 ?Gre[e[te, am spus, [i cel\lalt, dar nupentru c\ nu [tie, ci tocmai pentru c\ [tie[i ]ine minte, iar Noica subliniaz\ pe [tieîn Jurnal. Fratele fiului risipitor cunoa[tepe Dumnezeu [i, prin consecin]\, se cu -noa[te [i pe sine. Nu îns\ pân\ la cap\t!Tat\l iube[te la fel [i pe risipitor [i pe ri si -Invita]ie la t\ierea capuluipit („Îi erau dragi amândoi, cel mare [i celmezin; poate pu]in mai mult mezinul de -cât cel mai mare, dar atât de pu]in maimult, c\ nici el nu b\ga de seam\” 9 . Dra -gostea tat\lui este îns\ în]eleas\ diferit dec\tre cei doi fra]i. Cu cât tat\l iube[te maimult pe risipitor, cu atât mai mult îl ur\[terisipitul. Dragostea tat\lui are efecte dife -rite asupra fiilor. Pentru risipitor, este odragoste cereasc\, pentru risipit este unadiabolic\. Tat\l, ca într-un soi de echilibruontologic, este gata s\ fie generos cu amân -cave canem · cave canem · cavÎnsemn\ri ie[ene57

cave canem · cave canem · cav58doi. Reac]ia fiilor comand\ atitudinea ta -t\ lui, m\car c\ la praznicul tat\lui amân -doi sunt bineveni]i. Fratele fiului risipitorrespect\ porunca [i tat\l este v\zut maimult ca st\pân decât ca tat\. Dac\ i se po -runce[te mult se supu ne mult,[tie s\ se su pun\, este nu maisupunere [i, aceasta chiar nuo [tie, nu poate converti supu -ne rea în iu bire. Incapacitatealui funciar\ este aceea de a nuputea iubi. Nu [tie s\ iu beasc\[i nici nu poate s\ se bucurede bucuria altuia. E fi in]\ st\ -t\ toare [i as cul t\toare, face [iî[i [tie fapta, d\ totul [i cereto tul. Doar c\ „totul” lui esteincomplet [i de aceea tat\l nulr\spl\ te[te pre cum pe cel\laltfiu. În a cest mo ment risipitulse sup\r\ în loc de a fi mâhnit[i tat\l se mâh ne[te f\r\ s\ fie[i sup\rat. Iar Noi ca se întrea -b\: „[i cine [tie dac\ Dumne -zeu îl mântuie” 10 ?Este un cet\]ean ideal fra -te le fiului risi pitor, doar c\ estemereu trist [i ursuz. Practic\un p\gubos discurs de consolareîn care se ve de „triste]ea dea nu fi p\ c\tuit. Triste]e carecu prinde din când în când peîngeri [i aproape întotdea unape oamenii mediocri. În frun -te cu fratele fiului risipitor” 11 . {ia tunci, zice Noica, fra te le fiuluiri sipi tor se refugiaz\ în ]arin\,unde ci te[te pe Cicero. Mereu,risipitul cite[ te pe Cicero [i amsen za ]ia c\ lectura lui preferat\ este De officiis!Întrebarea nu este: care e mai bun dintrecei doi, nu este: care gre[e[te mai pu -]in c\ci, în esen]\, nici unul nu are drep -tate pân\ la cap\t, ceea ce revine la a spu -ne c\ nici unul nu este bun. Adev\rul ealtul: amândoi sunt vii, amândoi tr\iesc dinplin, e drept, fiecare în felul lui, [i amândoiAndrei Budaev:suntem, mai mult sau mai pu]in, fiecaredintre noi. Fra]ii tr\iesc, ascun[i sau la ve -dere, în to]i cre[tinii care suntem [i în i ni -mile lor betege [i betegite. {i atunci cândnu suntem cu fratele fiului risipitor suntemcu cel\lalt sau cu amândoi deopotriv\. Co -menteaz\ Noica: „Fiul risipitor spune: «Î]imul]umesc, Doamne, c\ mi-ai dat gustulvolupt\]ii, setea orgoliului, [i invidia, [i f\ -]\rnicia, [i ura. Cu ele nimeni nu e mare.Dar f\r\ ele nimeni nu e viu». Fratele fiuluirisipitor întoarce aci capul, cu degust” 12 .Dar fiul risipitor insist\: „Dac\-mi reu[e[tep\catul e bine: am voluptatea; dac\ nu-miMoscova – a treia Rom\reu[e[te, e iar\[i bine: am virtutea” 13 . Iat\cum unul p\c\tuie[te din voluptate, risipi -torul, cel\lalt, risipitul, din orgoliu. În concluzie,amândoi p\c\tuiesc, amândoi suntvinova]i de p\catul curiozit\]ii, „fiul risipitordin curiozitatea deschis\a aventurierului, iar fratele fiuluirisipitor din curiozita teameschin\ a re]inutului” 14 .Interpretarea ultim\ a luiNoica spune c\ unul este Foa -mea originar\, cel\lalt esteFrica originar\. Risipitoruluiîi e mereu foame, foa me delume, de nou. Risipitului îi emereu fric\ s\ nu piard\, nurisc\ ni mic, nu d\ nimic. U -nul d\ ocol lumii, ce l\lalt d\ocol gr\dinii.Dup\ ce a terminat pe Ci -cero, fratele fiului risipitor s-aapucat de Voltaire [i spu ne:Cela est bien dit, mais il fautcultiver notre jardin. Unul eMarta, destoinic\ [i nemul ]u-mit\, cert\rea]\ [i pierdut\ înac ]iune, cel\lalt e Maria, risipitoareîn iubire [i pierdu t\ încontem pla ]ie.Problema este urm\ toa -rea: pot fi cei doi, împreun\s-au separat, judeca]i etic?Noica spune c\ nu: „nici unulnu poate fi judecat etic. Fra -tele cel bun încorporeaz\ eti -ca; dar singur fiul risipitor arputea scrie una. C\ci etica e osimpl\ perspectiv\ a su pravie]ii, [i cre[tinismul-via ]\ nus-a a co perit niciodat\ cu o singur\ pers -pec tiv\” 15 .În ]eleg în acest fel de ce Noi ca nu aputut scrie o etic\, chiar dac\ ar fi doritaceasta! Iar „parabola Fiului r\ t\ citor [i afratelui acestui fiu, în in terpre tarea pe ca -re i-o d\ Noica, vorbe[te de spre do u\ con -duite mo rale [i, ca atare, despre do u\ e tici,între ca re contradic]ia este într-a de v\r uni-Însemn\ri ie[ene

lateral\, legea nou\ integrându-[i ve cheastatornicire [i necontrazi când-o” 16 . {i ui -te-a[a se trece de la e tic\ la ontologie da -c\ accep t\m c\ Deve nirea este fiul risi pitor,iar Fi in]a este fiul statorni cit. Con tra dic-]ia unila teral\ trece dintr-un re gistru în al -tul f\r\ nici un fel de paradox!Ce se alege din [i cu fratele fiului risipi -tor? Iat\ ce spune Noica: „V\d atât de con -cret pe fratele acesta moral, încât îl aud ju -decând asupra lumii de azi, luând atitu dine,]inând prelegeri, participând [i mai a -les refuzând. Pentru c\ e un om curios – caorice fiin]\ st\t\toare – va veni s\ vad\ cefacem la [coal\. Cineva din noi îi va spu -ne în fa]\: «E[ti fratele fiului risipitor»? Elnu aude bine, c\ci to]i orgolio[ii sunt ni]elAndrei Budaev:surzi, [i va spune: «Scuza]i-m\, sunt profe so -rul...». {i va a[tepta s\-l întreb\m ce mate -rie profeseaz\. Dar nu-l va întreba nimeni” 17 .Parabola fiului risipitor apare doar înLuca, iar Evanghelia lui Luca nu se ba zea -z\ pe criterii pur biografice. Scopul ei esteacela de a face o lectur\ aprofundat\ a e -venimentelor realizate în persoana lui Cris -tos. Cu Isus se desf\[oar\ în istorie un planal c\rui final este mântuirea oamenilor. Nuîntâmpl\tor Luca este considerat teologulistoriei mântuirii. El subliniaz\ activi tatea[i ac]iunea zilnic\ a mântuirii, faptul c\mântuirea implic\ o str\danie permanen -t\ în perseveren]\, iar ideea parabolei fiuluirisipitor este urm\toarea: poc\in]a nueste niciodat\ prea târzie.BacanaliaSe poate lesne observa c\ fratele fiuluirisipitor, atunci când vorbe[te cu tat\l s\udespre fratele s\u nu spune niciodat\ „fra -tele meu” ci „fiul T\u”. Ca într-un soi decompensa]ie ontologic\, tat\l nu spuneniciodat\ „fiul meu”, spune mereu: „fra te -le t\u”. Dar fratele fiului risipitor nu în]ele -ge. {i „când se spune «se iubesc ca fra]ii»,se spune tocmai ceea ce n-ar trebui s\ sespun\. Rareori fra]ii se iubesc cu adev\rat[...]. În loc de iubire fr\]easc\, spun\-se iu -bire p\rinteasc\: vom gre[i mai pu]in” 18 .Iacov în[al\ pe Esau, Iosif este vândut defra]ii s\i, Absalom ucide pe Ammon, So -lomon pune la cale uciderea Adoniei. Comenteaz\Noica: „Abel este cioban [i Cainplugar. Abel r\t\ce[te ca Fiul, [i Cain fr\ -mânt\ locul, ca Fratele. Iar Cain ucide peAbel. Întotdeauna Cain ucide pe Abel” 19 .{i pentru ca lucrurile s\ fie limpezi, „suntem]ara lui Cain în care Abel n-a muritînc\ de tot” 20 . Una peste alta, vorba lui Ga -briel Liiceanu, Noica avea un pragmatismdeparte de etic\.Anton AD|MU}1Constantin Noica, Jurnal filozofic, Edi -tura Humanitas, Bucure[ti, 1990, p. 122.2Ibidem.3Ibidem, p. 124.4Sorin Vieru, în Dilema, 9 decembrie, 2002.5Ibidem.6Constantin Noica, op. cit., p. 9.7Idem, Fiul risipitor [i fratele s\u, în Ese -uri de Duminic\, Editura Humanitas, Bucure[ti,1992, p. 26.8Ibidem.9Giovanni Papini, Via]a lui Isus, EdituraAgo-Temporis, Chi[in\u, 1991, p. 145.10Constantin Noica, Eseuri de Duminic\,p. 26.11Idem, Jurnal filozofic, p. 17.12Ibidem, p. 37.13Ibidem, p. 96.14Idem, Eseuri de Duminic\, p. 27.15Ibidem, p. 28.16Sorin Vieru, loc. cit.17Constantin Noica, Jurnal filozofic, p. 70.18Giovanni Papini, op. cit., pp. 145-146.19Constantin Noica, Jurnal filozofic, p. 14.20Ibidem, p. 15.cave canem · cave canem · cavÎnsemn\ri ie[ene59

-mişcarea literara · mişcarea li60opt sonete dePetru SolonaruEpifania ouluiÎntâiul ou, pustiei dar g\oace,din cer ascuns, arheic joc reface[i ’în hialin, o za oracular\de lan] absent, thanatic drum coboar\.Sub gând confuz, el, Soarelui ’i-e raz\[i-a[a, t\cut, nimicu ’înfioreaz\,fiind ca ochi, când ziu\, ce-i s’ apun\,când, într’un alt, al nop]ii var drept Lun\.Filosofal, primordialei apese mi[c\ stând [i’în sine-ar vrea s\ scapede fiin]at spre cauza ce se -arat\,dar coaja-i, vai! de cret\ conturat\,nu poate’în timp [i-„a fi“ [i-„a nu“ s\ curg\prin chiasm punctimi, lucoare demiurg\...Ce-ul...Cât doar cel Gând se mi[c\ sub monades\ge]ii ’în zbor ce sine[i pururi [ade,e scris în nod „a [ti“ s\ îl dezlege,paradoxal, tot p\r]ile întrege.Ca pur aion henadelor aceste,se schimb\-„a fi“-în schimbare ce î[i esteegalei voci n\scut\-atunci când piere,spre-a tace ’în chip, închipuind t\cere...Întemeiat, cuminecând atarel\untrul s\u, fr\mântului îi pare,când form\’în van, când miez, imbold, ori bine.Venirea-i st\ drept stare ce re-vine...De-aceea-întrebi: „– Între irid [i Nime,ce l-a deschis ca doar s\ se suprime?...“Spre-acel T\cut...– O, mirele! Cuvânt al clipei vide,îmi face semn [i ceruri îmi deschides\ urc la gând de provident întremur,sub ne’în]eles cu mâna’în van s\ tremur.Din zeul ce creatural se ’împartea fi când viu, când purt\tor a moarte,spre-acel T\cut, el, mai presus, aflare,p\rutu-mi d\ ca dar mereu ce pare.– Smerit s\-i trec?... Mi[carea sofian\st\ min]ii vis, de[i altcum eman\precuget trist: „E omul o m\sur\a tuturor, ce lucruri se v\zur\,afar\ de, vai! sufleteasca sinecare’în de[ert ra]iunii chip survine...“Doime dar...– „De unde vin [i plec uitare, unde’îna fi întreb. T\cut a [ti-mi r\spunde:– „Din nimeni pur [i numai lui asemenis\mân]a ta s-a scris zadar s’o semeniprin orb ogor ce dubiul îl adiecu giulgiul, somn, al verbului pustie.Acolo gol în umbra-i te coboar\doime dar pe efemera scar\a timpului înfrico[at de-o vam\ubicu\ ce sinei se destram\...”...Cum gândului gândit nimic nu-i scap\:vânt, pururi foc, hotar de colb ori ap\,absen]a mea, o urm\ lumii peste,chiar este’în tot f\r\ a fi ce este...Însemn\ri ie[ene

Spuzelnic somnOracular, când Unului se-afund\,spuzelnic somn cuteaz\’în minte-o und\[i, nins ocean ce-adâncul î[i conturn\,d\ umbra sa ca revelat\ urn\.A [ti spre-a fi... Învins de-a formei pust\sub curb Hiat, din am\gire gust\latentul punct ce nu-i s\ se m\soare.Nimic în tot... îl cuge]i, chemi eroare...C\ci, plin de[ert, el fulgur\ s’adapetrist în]eles împov\ratei pleoape:doar pumn de colb e-averea lumii-alerte.Deliciu calp, pierdut în joc s\ ierteuitarea chiar, prin fibra clipei batezeesc gnomon surp\rilor mirate...S\ te gândesc...S\ te gândesc, înfrico[ate nimeni,cine din Vis d\du porunc\’în sine-mi,ca între cer [i lut, pe-o c\r\ruie,tr\ind, s\ fiu cu-al\turi h\u ce nu e?...Oricine-ai fi, din nefiin]a pur\,clintirii mari pedeapsa mi-o conjur\,ghicind prin rost amploarea mor]ii crudesub faptu -adânc ce’în vin\ m\ include.Unite’în gest din Dou\ nop]i, secundecu cele ce-s l\untru-mi, vor p\trundespre alt t\râm far\ cuprins. Doar Unae umbra ce, de-o’închid, c\dea-va-întruna.Întors în punct, scriu echilibru’în tremur[i, vânt vânând, de toate m\ cutremur ...DarulCum teama, Dar’, spre altceva, deschideÎntoarcerea’în fiin]\-a p\cii vide,c\ este-a fi [i nu nimic, ne spunerisipa cea de sine prin minune.Descoperind un v\l între uitare[i gândul pur, prin om, curajul areÎnsemn\ri ie[enea ]ine piept aducerii amintec\’întregul nu spre Unul, pururi, tinde.Rostind cuvânt, sustras sfielii mute,încearc\’în van enigma s-o disputecu cel ce nu-i. O spaim\ abisal\a se-împlini, conturul viu în[eal\.Ecou, r\spuns, vecin\tate-a[eaz\pe sacrul [ir de numere, o raz\ ...Vai, viermele ! ...Vai, viermele, alboare stând la pând\,din zbor c\zut visarea d\ s\-mi vând\!Prin tors u[or, al c\rnii farmec sfarm\spre num\rul, de aur, ce’în zadar m\cheam\ clipei (sub ve[nic, ea, o masc\).Întru a [ti, el nu vrea s\ cunoasc\ !...Mut leg\nând urzirea lui secret\,spre tot ce nu-i, pustiu -[i orb regret\.Cum pa[ii lui cu-ai mei se întâlnir\prin v\mi de colb sub zodia onir\,un vag neant ne cufund\ în Cea]\.Închis\-în verb, vânarea se r\sfa]\.Al sor]ii fir, la mine prin odaie,el, foarfece, pe cel din urm\-l taie ...Andrei Budaev:Opera]iunea „Mâini curate“-mişcarea literara · mişcarea li61

Andrei BudaevS\rutul Iudei

-mişcarea literara · mişcarea li62Paul Eugen BanciuTerraalbafragment de romanCasa Beligarilor, primit\ sau cump\rat\ în partea de susa ora[ului Burna, se deosebea de toate celelalte de pe stradaCet\]ii [i se asem\na tot pe atât cu ele pentru a putea danu mele cartierului — „La Vile”. O curte larg\, acoperit\ cuverdea]\, tufe de bucsus tunse paralelipipedic, flori pentrutoate anotimpurile, câ]iva pomi fructiferi desp\r]eau cl\di -rea cu un etaj de strad\. De diminea]\ pân\ la apusul soareluilumina c\dea piezi[ peste zidul de piatr\ ce separa do -meniul Beligarilor de cele ale vecinilor. Sub unul din zidurileacelea se ad\postea, peste var\, o societate de limac[i, lungifelii de carne lipicioas\, care în nop]ile uscate [i calde cu tre -ierau întreg teritoriul cur]ii pân\ ce, spre ziu\, ierburile, pie -tri[ul, tulpinile tufelor [i ale copacilor, terasa, pere]ii, trep tele,poarta erau br\zdate de traiectorii argintii. C\r\ri r\maseîn urma unor fiin]e inexistente, î[i spuse Beligar, ca [i cum,într-o bun\ zi, ni[te p\s\ri despre care habar nu avem ast\zis-ar prelinge peste cer desenând lungi [osele. Ura lipitorileacelea f\r\ cochilie despre care citise într-o vreme, dar r\ -m\sese convins c\ tr\iesc undeva prin p\durile tropicale. În -tr-o noapte ie[ise descul] s\ se plimbe prin curte [i-i fu dats\ calce peste-o sumedenie de lipitori din acelea mute [iatât de pa[nice, pornite cu toatele în hoin\real\. îl cuprinseo cumplit\ scârb\ în clipa în care le sim]ise strecurându-iseprintre degetele de la picioare [i se întoarse în cas\ pec\lcâie. Le blestem\ un ceas, pân\ î[i fierse picioarele înap\ clocotit\, s\ se vad\ sc\pat de senza]ia lipicioas\, apoialte dou\, în pat, cât i-a mai trebuit s\-[i poat\ muta gândulde la ele [i s\ adoarm\. O vreme nu-i spusese so]iei sale,Clody, decât c\ a c\lcat pe o spurc\ciune, apoi, dup\ cefemeia se ar\tase uimit\ de stoicismul cu care-[i fierbea picioarele,îi zise: „Ai mers vreodat\ descul]\ prin noroi?” Clo -dy nu avusese niciodat\ asemenea pl\cere, pentru c\ la pen -sion, unde-[i petrecuse copil\ria, nu se umbla în picioarelegoale, iar dac\ se întâmpla s\ fie noroi, fuseser\ înv\]ate s\calce u[or, din ridic\tur\ în ridic\tur\, s\ nu se murd\reasc\,mai sus de tocul cizmuli]elor [nuruite.„Mâine – amenin]\ Beligar, în vreme ce-[i usca picioa -rele cu prosopul — am s\ pun otrav\ în toate cotloanele,— s\ se termine cu fâ[iile de carne care umbl\ noaptea princurte!”Clody îl privi u[or descump\nit\, apoi spuse: „Dar mâi -ne e sâmb\t\ [i va trebui s\ punem casa la rând. Doar [tiic\ avem invita]i [i servitoarea abia dac\ va prididi cu aperitivele[i fripturile.”Cu gândul la invita]ii de a doua zi, pe care [i-i aduse for -]at înaintea ochilor [optindu-le numele pe rând; {tefelea,Saftiu, Mathilda, Marco[, Zocaniu, Colen]an… reu[ise Beli -gar s\ scape, dou\ ceasuri mai târziu, de amintirea limac [i -lor, pe care nici nu apucase s\-i vad\.Din ziua urm\toare, când mai ie[ea prin curte cu ziareledup\ el, dezbr\cat pân\ la brâu, cum începuse s\ fie moda,într-un costum de baie colorat care-i ajungea pân\ la genunchi,Beligar umbla înc\l]at cu [o[oni [i pândea fiecaremi[care din iarb\.La petrecerile de sâmb\t\ seara ale familiei Beligar, Ale -xandru {tefelea venea mai întotdeauna singur. So]ia sa,Eleanor, nu iubea lumea sau, poate, nu voia s\ fie al\turi deAlexandru când se avânta în pove[tile lui despre politic\, [ti -in]\, art\ [i amor, adunate din acelea[i ziare pe care le ci -teau cu to]ii, dar spuse în a[a fel încât s\ par\ ni[te nout\]ifierbin]i. In sâmb\ta aceea de iulie a anului 1914, {tefeleaapucase s\ vorbeasc\ abia c\tre miezul nop]ii, dup\ ce Beligarîi însp\imântase pe to]i cu lighioanele ce invadaser\curtea, ora[ul [i, de bun\ seam\, întregul imperiu. {tefeleanu d\duse crezare spuselor gazdei, dar avusese destul\ r\b -dare s\-l a[tepte pân\ va osteni. Prin Burna, pe la începutulÎnsemn\ri ie[ene

veacului, timpul trecea înc\ lent, iar pentru câ]iva dintre o -r\[eni, s\pt\mâna avea doar trei zile lucr\toare, de mar]i pâ -n\ joi, de[i se [tia c\ nu e bine s\ începi o treab\ mar]ea.Urm\toarele dou\ zile erau consumate cu preg\tirile pentrucelelalte trei, patru, de petreceri, urmate de vân\tori sau micic\l\torii prin împrejurimi, astfel c\ de multe ori se ajungeaca o s\pt\mân\ s\ aib\ cinci-[ase duminici.La miezul nop]ii, {tefelea era singurul musafir r\mas tea -f \r peste Apocalipsa stârnit\ de Beligar.„Domnilor — începu fostul c\pitan — cum pute]i s\ cre -de]i asemenea lucruri, când Europa muste[te de putere? Oputere ridicat\ pe piedestalul atâtor colonii care împânzescîntreaga planet\… Din ziare, din c\r]i, din cuvânt\rile mari -lor oameni ai continentului [i lumii nu se întrez\re[te voin]ade suprema]ie a cuiva asupra altcuiva [i nici dorin]a de îm -p\r]ire sau reîmp\r]ire a bog\]iilor noastre. Tr\im vremurialese, când imperiile se întorc, au r\gazul s\ o fac\, se întorc,spun, la legendele proprii, când chiar istoria a devenit un basmcu buni [i r\i, iar cel bun are întotdeauna culoarea alb\…Ei, [i pe o vreme din asta, domnul profesor de bele arte vines\ ne tulbure cu visele sale obosite…”Beligar spuse: „Dac\ nu vrei s\ m\ crezi, n-ai decât s\ tedescal]i [i s\ ie[i în curte!”{tefelea se f\cu surd, dar continu\: ,,… fiorul vie]ii lumiiau devenit, de o jum\tate de veac, inventatorii, capabili s\stârneasc\, prin min]ile lor, toate sunetele sensibile [i inte -ligen]ele p\trunz\toare. Ce vre]i mai mult?…”Între timp, gazda ie[i pân\ în curte [i se întoarse cu unpumn de limac[i, pe care-i puse în mijlocul mesei.„|[tia sunt vise?!” spuse [i se a[ez\ pe scaun. O und\de rumoare trecu peste întreaga sal\. Mathilda [i Saftiu seridicaser\ de la mas\ [i pornir\ spre u[\, î[i aduser\, îns\,aminte c\ afar\ colc\ie curtea de asemenea fiin]e [i se o -prir\ în fa]a so]iei lui Beligar s\-i cear\ o solu]ie omeneasc\pentru a ie[i din impas. Luat\ în grab\, Clody îi invit\ întroalt\ camer\ [i, f\r\ prea mult\ discre]ie, spre veceul englezinstalat, nu de mult, prin înzidirea unei jum\t\]i de bu -c\t\rie. Pân\ [i fa]a lui {tefelea se schimonosi de scârb\ înclipa în care câteva fiin]e lipicioase începuser\ s\ se prelin -g\ peste fa]a de mas\ pentru a-[i g\si un loc mai umbros.„Este un mod original – spuse ofensat, spre gazd\ – dea ne scoate afar\!… dar dac\ acolo este plin de asemenea fi -in]e, înseamn\ c\ sau e[ti deosebit de cinic, sau un dobi toc,pentru c\ suntem nevoi]i s\ st\m pe capul dumitale pâ n\Însemn\ri ie[enemâine la prânz, când, dup\ câte spuneai, animalele as tea vordisp\rea undeva în p\mânt, sau, m\ rog, se vor re trage sprealte ere geologice…”Beligar strânse fa]a de mas\ cu tot ceea ce se afla pe ea[i o arunc\ afar\, apoi, ca [i cum nimic nu s-ar fi întâmplat,f\cu o reveren]ioas\ invita]ie celorlal]i de a trece în alt\camer\, s\-[i petreac\ acolo ceasurile pân\ la ziu\, în ritmulobi[nuit al seratelor lor. Sticlele, altele noi, [i câteva sandvi -[uri preg\tite pentru diminea]\ fuseser\ aduse de servitoare,singurul om care mai îndr\znea s\ umble [i prin întunericla ora aceea. Musafirii î[i g\sir\ cu greu câte un loc, iar, du p\Andrei Budaev:Refuzul spovedaniei-mişcarea literara · mişcarea li63

-mişcarea literara · mişcarea li64ce se a[ezar\, {tefelea î[i reveni la forma lui dina inte [i continu\:„… via]a e rotund\, cu avers [i revers, din aur [i ar -gint. Pe una dintre fe]ele ei este întip\rit\ imaginea princi -palilor reprezentan]i ai speciei umane de azi, înal]ii oa menice au spre p\storire o bucat\ mai mare sau mai mi c\ de p\ -mânt. Un fel de statui miniaturale, cu mare putere de schimb,convertibile între ele [i mai cu seam\ în aur-lingou … la astaar trebui s\ ne stea mintea [i la u[ur\tatea cu care se umbl\cu bancnotele, drapelele alea na]ionale [i multina ]ionale carecircul\ pe continent [i poart\, de asemenea, pic tate pe ele,chipurile acelora[i principi… dar sentimentul hâr tiei, în ba lan -]\ cu cel sigur al aurului, care ne-a r\mas de pes te vea curi…”Se opri, surprins de nelini[tea ce mai domnea pe fe]elecelorlal]i musafiri, înc\ obseda]i de imaginea lighioanelordin curtea lui Beligar, de pe str\zi [i, de ce nu, de peste între -gul imperiu, care amenin]au s\ acopere uscatul, cu o bla n\vie [i mi[c\toare, alungându-i pe oameni spre mare, o - bli -gându-i s\-[i construiasc\ vapoare, cor\bii [i plute, s\ poat\fugi cât mai departe de via]a lor dintotdeauna, s\-[i sfâr [eas -c\ zilele în pustiul de ap\, ar fi comentat Saftiu, îns\ un me -dic, când cunoa[te într-o oarecare m\sur\ boala, dar nu [iremediul ei, tace, l\sând s\ se în]eleag\ c\ este vorba despres\n\tate, ba chiar despre un fel de ipohondrie. între timp,{tefelea trebui s\ fac\ dovada curajului s\u [i s\ aduc\, împreun\cu servitoarea, pianul din cealalt\ camer\, pentru ase mai putea spera într-o revitalizare a atmosferei, [i tot elîi propuse gazdei:„S\ cau]i, drag\, ni[te partituri nici prea triste, nici preas\lt\re]e, a[a cum se cade s\ fie o muzic\ în momentele a -cestea…”Apoi se a[ez\ într-un scaun s\ a[tepte, împreun\ cu cei -lal]i, pân\ la r\s\ritul soarelui. „Familia Beligar — î[i spuse,urm\rind comprehensiv chipurile invita]ilor printre paharele[i sticlele de cristal reflectate de oglinda argintarului — seare doar pe sine, f\r\ copii, câini sau pisici, f\r\ o gr\din\mare în spatele casei, sau o livad\ cu spalier de vi]\-de-vie.Iv [i Clody, el profesor, ea casnic\, blond\, molatec\, î[i socotescsalariul peste o mic\ rent\ lunar\ venit\ de pe urmaunei mo[teniri… boieri nu, mijloca[i nu, s\r\ntoci nicidecum,prin petrecerile astea de sâmb\t\ se [tiu [i ei intra]i înlumea bun\ a ora[ului, se simt al\turi de ea…” („Parc\ v\dc\ [i mâine — [opti Beligar — va fi curtea plin\ cu li mac[i…Ce am eu cu erele geologice? E[ti un dobitoc, domnule {te -felea, un cretin fanfaron!”)… „Sâmb\t\ de sâmb\t\, aceia[i[apte, opt, nimic nou, doar ve[ti, plictiseal\ [i muzic\ le[ina -t\… Da, doamn\, \sta e adev\rul! Sunte]i o lady, dac\ vre]i,dar degeaba vre]i, pentru c\ o prefer pe servitoarea dumneavoastr\,mirata servitoare care la ora asta zice: «Ne bunii!Neputincio[i crescu]i în puf, cheltuie tot, de parc\ le-ar priso -si via]a…» [i are dreptate femeia. Da, domnule Beligar, darnu sunte]i oricum un gentleman, mai întâi pentru c\ v\ sca -p\ aceast\ no]iune, apoi pentru c\ mânca]i ca un porc, be]ica un porc [i v\ destr\b\la]i, zice]i domnia-voastr\, f\ cându-iochi dulci bogatei Mathilda von Löwe… Impoten]\, domnu -le, c\ci numai cu ea nu acoperi toat\ lumea bun\ a Burnei.S\ fim cinsti]i, cine vine la seratele voastre? Eu, A lexandru{tefelea, fost c\pitan de husari cu studii militare la Budapes -ta, reformat, nu se mai spune de ce, azi func]ionar, [ef debi rou administrativ la prim\ria ora[ului, supranumit, trebuies\ recunoa[te]i, «Colonelul»; apoi, Titi, Dimitrie Saf tiu, me -dicul despre care se vorbe[te c\ poate s\ lecuiasc\, f\r\ p\r -tinire, tot ce mi[c\ pe fa]a p\mântului; mai vin pu ]oii \iade Colen]an, Zocaniu [i Matei Pânzariu, absolven]i de baca -laureat… [i Matilda von Löwe, cea mai grea pies\ din garniturapetrecerilor voastre, o femeie de vreo 25 de ani, c\ -s\torit\ cu von Löwe, un b\trân întors din colonii s\-[i cauteo alb\, tân\r\, pur\, cu care s\-[i spele p\catele înain tea îm -p\rt\[irii. E drept c\, de pe urma lui, Mathilda s-a ales cu ce -va avere pe care o are strâns\ în perimetrul hectarului a ce -luia de p\mânt de sub castelul de vân\toare dinafar\ ora -[ului…” („Clody, spuse Saftiu, cânt\ cu mult mai mult\ gra -]ie când e speriat\ sau scârbit\ de ceva…”)… Une ori, la petrecerileBeligarilor mai veneau [i copiii lui Marco[, porcul\la de grof din Seuca… Derbedeii! când veneau ei, nu maiapuca nimeni s\ se simt\ în largul s\u, pentru c\ ne noroci]ii\ia se îmb\tau [i se sim]eau st\pâni peste casa lui Beligar [iograd\ o f\ceau. Bine c\ nu mai vin… din pri ci na lor a vuitun an de zile ora[ul despre groz\viile care s-ar petrece la casaprofesorului din cartierul „La Vile”. Noroc c\ [i lumea s-amai plictisit… [i cu toate astea, cât\ pace! Ce via]\ lini[tit\!totul organizat pân\ la ultimul detaliu… Bir jarii, trei, în dimi -nea]a zilei de duminic\, mai înainte de a mer ge la gar\ s\-[ia[tepte c\l\torii, trec, pe rând, pe la casa lui Beligar, a[ -teapt\ un sfert de ceas f\r\ s\ întrebe nimic [i, dac\ nu searat\ vreunul din familie, în]eleg c\ petrece rea e molcom\,ori vremea înc\ nepotrivit\ pentru plimba re. Revin, c\treprânz, [i a[teapt\ câtva, [tiind c\ vor avea de f\cut un drumscurt, pân\ sub dealul cu vii, sau spre râu… [i, tam-nisam,Însemn\ri ie[ene

Beligar descoper\ c\ în curtea lui sunt ni[te felii de carne!…Altfel, om de treab\… în dou\ rânduri a re u[it s\ fie la în\l -]imea dorin]elor sale. Prima oar\, acum vreo trei ani, dup\ce un mare om de stat fusese la o vân\ toa re în mun]i [i prim\riaîi comandase d\sc\lu]ului de cali grafie un bust al dem -nitarului, pe care l-au plantat în mijlocul o ra [ului… A dou\oar\, parc\ cu un an mai târziu, dup\ vizita unui alt demnitar,a trebuit ca bustul s\ fie dat jos [i în locul lui a fost ridicatun altul, în bronz, reprezentându-l pe majes tatea-sa imperial\;[i tot Beligar l-a f\cut…” („Ce u meri rotunzi are Clody!perni]e, cute galbene… p\cat de ea, e înc\ frumoa s\”, [optiMathilda, i se p\ru doar c\ [opte[te, pentru ca du p\ aceeas\ o poat\ asculta pe gazd\ cu mai mult\ bu n\ vo in]\…) „DeAndrei Budaev:Însemn\ri ie[enepe urma celor dou\ busturi am petrecut luni în [ir cu caviar[i [ampanie, apoi banii s-au dus [i odat\ cu ei se ratele au reintratîn renta lunar\ cu u[oare model\ri [i adaosuri venite dinpartea Mathildei [i-a lui Titi…” (,,…I-a[ a coperi trupul cu flori,î[i spuse Matei, cu un strat gros de brându[e mov, lungi [i efemere…un bu che ]el i-a[ ascunde între picioa re… apoi a[ începes\ o des cop\r cu degetul… sau, nu, a[ pose da-o crân -cen, s\ simt strivindu-se între tru purile noastre gr\ dini întregide flori mov… oh, Mathilda…”) „Nici acum nu-mi dau seamade ce se prefer\ casa Beligari lor în locul marelui castel?…”Spre 4 diminea]a, {tefelea se ridic\ din scaunul lui [i, s\ -tul de serenade, uverturi [i valsuri, începu s\ se plimbe princamer\ f\r\ s\ se mai uite la careva anume dintre mu safiri.Vechiul, noul imn-mişcarea literara · mişcarea li65

mişcarea literara · mişcarea li-66Dup\ ce conteni muzica, se opri în fa]a Mathildei, întot -dea una se oprea în fa]a cuiva înainte de a începe s\ po ves -teasc\ ceva:„Înc\ mai putem s\ spunem c\ suntem la început deveac. Ce am adus cu noi din cel\lalt? Dinamita domnuluiNobel, care, prin artizanii ei sc\pa]i de sub controlul oamenilorde bun-sim], poate periclita capetele încoronate. De -geaba s-a gândit b\trânul atunci la echilibru!… Ce e aiada c\ eu am dinamit\, [i ai [i tu [i el, înseamn\ c\ vom tr\iîn pace?!…”Mathilda nu în]elegea despre ce se vorbe[te, dar, sim]indc\ problemele sunt cât de cât europene, spuse:„La Paris a început s\ se poarte o mod\ de[ucheat\, ca -re, zice ziarul, aminte[te de Revolu]ia francez\…”Andrei Budaev:Clody deveni atent\, nu se a[tepta ca tinerica aceea s\[tie atâtea. B\ur\ câte o cup\ de vin [i se strânser\ roat\în jurul [emineului, semn c\ începea o partid\ de scurte informa]ii.{tefelea r\mase în picioare, s\ conduc\ întregulcor de ve[ti care, stârnite de el, pornir\ a se muta, de la u -nul la altul, f\r\ z\bav\. Din când în când, Colonelul interveneacu câte o p\rere proprie, apoi se pierdea în tumultulcuvintelor celorlal]i. [emineul alb îi ]inea în jurul s\u ca înmiezul iernii. Servitoarea picotea în u[\ [i auzea destul de vag:„Londra prive[te absent\ spre continent… Nu [tie ce sepetrece, iar nici nu-i pas\… Italia pierde ultimele steaguriro mane, dup\ dou\ milenii incerte… Rusia, Austro-Ungaria[i Germania î[i zâmbesc. Nu se [tie cât… Balcanii s-au ciufulit,mai an, iar acum stau cu picioarele în apa c\ldu]\ a Me -S\rb\toarea recolteiÎnsemn\ri ie[ene

diteranei [i pescuiesc; vând pe[tele s\-[i poat\ deprinde gus -tul cu conservele saxone… Turcii au reu[it s\ se scape de ultimeletuiuri, acu[i ajung republic\… In nord, ninge, la poniise hr\nesc cu carne de urs alb [i a[teapt\ dezghe]ul… Nin -ge [i printre portocalii din Africa… Cre[tinii habotnici vor -besc despre sfâr[itul lumii, de[i nu cred s\ aib\ vreme s\-lapuce… Armenii construiesc biserici [i fac afaceri, oriundes-ar afla pe p\mânt… Au ap\rut un fel de ma[ini de scris por -tabile… Ninge [i pe Escurial. Apropo, oare cum a rat\ Dumnezeulspaniolilor pe sub arcadele alea maure?… Fran]a pic -teaz\ [i face versuri… Dup\ dou\ revolu]ii, ce-ar mai puteas\ fac\?… O s\-[i caute de lucru.” Dup\ ce se plic tisesc, î[icaut\ un alt Dreyfus… Au sosit makimonouri [i takimono -uri… Noroc c\ Elve]ia [i Olanda, cu vacile, untul [i brânzalor, c\ numai a[a ne mai cur\]\m [i noi de fica]ii de cârna]i,kaiserfleisch, cremvur[ti… De cinci ani, la Berlin circul\ autobuzepentru oameni… Londra are metrou, un fel de [oseape sub p\mânt… s\ nu mai vorbim de tramvaie electrice, c\mai toate capitalele au… Viena valseaz\, scau nele [i meseleMichel Thonet valseaz\… Am citit despre o ra[ul Letchworthdin Anglia, primul ora[-gr\din\ din lume… Este ceva formi -dabil!… limac[ii aceia au [i ei partea lor bun\, ne excit\!…treizeci de mii de oameni locuiesc în vis gra]ie unui marearhitect englez: Ebenezer Howard… Nu v\ intereseaz\ o ra -[ul-gr\din\?... Cine era Hokusai?… La Monte Carlo, s\ numai vorbim de tripourile din Paris, se pierd mai cu seam\ ru -ble… Domnule, nu e chiar a[a rotund\ via]a cum ziceai,uite, bordelurile au ajuns un fel de case de binefacere… Cume cu ora[ul \la gr\din\?… Am s\ v\ spun alt\ dat\. Mi-artrebui o întreag\ noapte pentru a vi-l descrie… Howard?…Da, Ebenezer Howard!… Se zice c\ pe str\du]ele din Ga li -]ia oamenii se sinucid supravie ]u ind… Clody, [tii ceva deRichard Strauss?… O, Doamne, Amurgul zeilor…”{tefelea se sim]i dep\[it de vârtejul vorbelor [i se apropiede fereastr\; din drum, descoperi pianul [i se opri lâng\ el,apoi se a[ez\ pe scaun. ~[i roti o clip\ privirile peste celedou\ femei, s\ se încredin]eze c\ erau congestionate doarpentru c\ f\ceau politic\ b\rb\teasc\, în felul lor, apoi începus\ loveasc\ în clapele pianului în ritmul unui mar[ pecare-l avea adânc întip\rit în suflet: Nu reu[i din primeleîncerc\ri, dar nu se d\du b\tut, ci continu\ s\ cânte f\r\ s\-imai pese dac\ sunetele pianului aduceau sau nu cu vreunmar[ cunoscut. „Totdeauna, î[i spuse, seratele Beligarilordecurg la fel de monoton. E, pe la început, un soi de agi ta -Însemn\ri ie[ene]ie, când sosesc oaspe]ii [i sunt primi]i dup\ tipicul marilorrestaurante, dar mai apoi, când încep aperitivele în acompa -niamentul cutiei muzicale cu pl\ci perforate, totul alunec\spre felurile urm\toare de mâncare: fripturi de porc, de gâs -c\ sau curcan, vinuri pure… Doar pu]oii aceia de Colen ]an[i Zocaniu ce mai anim\ atmosfera cu glumele lor, … dar,domnule Beligar, [i glumele nebunilor dumitale s-au camrepetat în ultima vreme, [i se râde din ce în ce mai pu]in…Norocul vostru sunt eu, care, mereu, pentru ora 4 diminea -]a am preg\tit o bomb\, marea veste a seratei, citit\, auzit\sau inventat\ de mine… Acesta-i adev\rul!…” Matei ]ineapa harul în mân\ [i privea sub pian. Acolo nu se afla niciMathilda [i nici o alt\ femeie, de[i ochii lui p\reau s\ fi descoperitun trup gol. „într-o zi — î[i spuse — limac[ii domnuluiprofesor au s\ arginteasc\, strat peste strat, toat\curtea, [i-au s-o transforme într-o oglind\ în care se vor ve -dea cerul [i norii. În ziua aceea, casa Beligarilor va fi undevape malul unui cer tubular cu capetele nesfâr[ite, care va tre -ce, în sus [i în jos, prin curtea lor. Atunci, cei doi nu vor maiputea s\ ias\ prin curte pentru c\ ar c\dea în gol, iar dac\se va întâmpla s\ fim [i noi în cas\, ne vom usca împreun\,în vili[oara asta, ca într-un cavou… Puah!” „Ce plictis!… Înprim\vara asta, ce-am f\cut? Ce a]i f\cut?… El dorado! cu -prin[i de furia aventurii, a unei aventuri la care s\ lua]i partecu siguran]a unor spectatori, a]i deschis o list\ cu amatoriipentru America, asta dup\ ce v-am adus o sumedenie de [tiridespre exodul s\r\cimii din imperiu spre noul continent.Pigmei! Clody a f\cut lista f\r\ s\ se gândeasc\ la altcevadecât la o lung\ c\l\torie peste apele Oceanului, continuat\,apoi, pe uscat, cu trenul, cu tr\surile spre un han cald [i pri -mitor, unde s\-[i reia acelea[i serate de sâmb\t\… O adev\ -rat\ nebunie… Noroc cu Mathilda, care, în prima duminic\,pe când ne preg\team s\ plec\m spre tr\suri, a luat foaia cucei cinci doritori de drum [i a vârât-o în sân. «Nu e de demnitateanoastr\!» s-a explicat, mai apoi, fa]\ de Zocaniu, singurulcare era de fa]\. Eu st\team în cealalt\ camer\ [i as -cultam. ~ntr-o bun\ zi, când Clody, înc\ ame]it\ de ideea ple -c\rii, încerca s\ refac\ lista, socotindu-i printre ei [i pe birjari,tot Mathilda o interpelase: «Eu sunt o von, duduie! Num\ murd\resc cu voi într-o c\l\torie pe drumul robilor!» {iastfel, capitolul Eldorado s-a închis… Ce prim\ var\ suci -t\!…” (Cine a vorbit despre ora[ul gr\din\?) {tefelea zâmbi,renun]\ la jocul lui pe clapele pianului, se ridic\ [i se apro -pie de ceilal]i.-mişcarea literara · mişcarea li67

-mişcarea literara · mişcarea li68„Eu!” spuse.Se luminase de-a binelea. Prin camer\ continuau s\ sevânture ve[ti [i comentarii întrerupte, când [i când, de celedou\ femei, care îi cereau detalii Colonelului despre ora[ulgr\din\al lui Howard. Servitoarea fu trimis\ în mai multerânduri s\ reîmprosp\teze sandvi[urile, de care continua s\nu se ating\ nici unul dintre oaspe]i, apoi plec\ bucuroas\dup\ alte sticle de vin [i se înapoie tocmai pe dialogul despreora[ul-livad\. R\mase treaz\ s\ asculte pove[tile domnului{tefelea, gândindu-se la lumea, ceva mai apropiat\, a satu -lui ei, care, f\r\ s\ fi fost inventat de un inglez-benezefe-o -var, avea, în linii mari, cam aceea[i înf\]i[are, [i, dac\nu ar fi fost atât de crânceni (i se p\ru femeii), domniiaceia [i mai cu seam\ ele (servitoarea continua s\cread\ c\ domni pot s\ fie numai b\rba]ii, în vremece femeile r\mân femei, f\r\ nici un rang, f\r\ nici om\rire în plus, una fa]\ de alta), a tunci le-ar fi propusca a doua zi diminea]a s\ mearg\ împreun\ cu ea însat, s\ le arate c\ totul exista ca [i în po ves tea aflat\,la numai doi pa[i de Burna. Apoi, fu nevoit\ s\ maia ud\: „… exist\ câte un Dumnezeu pentru fiecare din -tre oameni… Istoria universal\ e tridimensional\, adi -c\, vreau s\ spun c\ poate s\ cuprind\ în ea tot ceea ces-a pe trecut prin ceea ce se petrece acum… Europase cur\]\ de indezirabili. O parte merg spre apus, iar]arul [i-i trimite spre r\s\rit… Lumea se universalizea -z\, Amundsen a str\ b\tut Atlanticul peste ghe]arii A -mericii de Nord… R\ma[i aici, numai între noi, nesun tem suficien]i universului european… Un lama dinTibet a trecut de patru sute nou\zeci [i opt de ani [icontinu\… în leprozeriile din Guiana se tr\ ie[te ca înepoca de piatr\… Matehornul a f\cut victime printrepedan ]ii temerari elve]ieni… Ce le-a venit spaniolilors\-[i vop seasc\ statuile? Sunt o porc\rie… În parlamentulenglez se poate dormi dup\ o noapte petrecu -t\ la club… A]i v\zut ce înmormântare a avut reginaVictoria?… S-a în cercat o nou\ coas\ repetitoare pen -tru seceri[... în noul r\z boi, Anglia… se spune: în e -ventualitatea unui r\zboi, Anglia… Bine! La a potecalui Frankel au fost aduse prafuri pen tru potent\ ge ne -ral\… Cu avers [i revers, ca orice mone d\... Nu fiporc! … Cei din America au pierdut femeile [i au descoperitmi[ ca rea feminist\… De câte ori s\-]i repetc\ Eiffel nu este un turn, ci un inginer?! {i ce dac\, înloc s\-l împ\ieze pe Na poleon, fran]ujii i-au pus calul în Do -mul Invalizilor… A]i ascultat opus-urile lui Brahms? Radetz -ki… bine, fie [i el, nu mai la cutia muzical\, o singur\ dat\…”„Prin aprilie, continu\ {tefelea, dup\ câteva petreceriplictisitoare, când nu s-au cântat nici mar[uri [i Beligar sear\tase a fi bolnav, au aflat despre Liechtenstein”.Servitoarea asculta:„… Se pot vedea filme, nu numai ale lui Lumière… Înhradul praghez s-a înf\ptuit o crim\ pasional\ sub chiarportalul catedralei Sfântului Vie… Milano e în fl\c\ri. E var\doar… Cum e cu Abisinia?… Se construie[te cea mai mareAndrei Budaev: ~nc\ierarea boierilor din Dum\ `n `nc\perile KremlinuluiÎnsemn\ri ie[ene

Andrei Budaev:cale ferat\ transcontinental\. Se va construi. Mân\ de lucruexist\, cai a[i[derea… Despre lipi]ani se va mai vorbi înc\mult\ vreme, chiar dac\ domnul Diesel a descoperit nu [tiuce… Finlandezii pescuiesc [i se hr\nesc cu pe[tele prins…La câ]iva kilometri de Petersburg, în micul Versailles rusesc,se m\nânc\ dup\ re]ete fran]uze[ti… Neva curge, Dun\reacurge, Rinul curge… Sena duce sinuciga[i. Peste Tamisa seîncearc\ o c\l\torie cu butoiul… Fadul se revars\… A]i auzit deKama-sutra?… Foarte curând o s\ avem cu to]ii aparate deRadio… E adev\rat c\ Rasputin [i Alexandra Feodorov na?…”Însemn\ri ie[enePanopticum„A sosit birja!” spuse servitoarea pe la 8, dar me -senii î[i ridicaser\ privirea spre ea ca [i cum ar fi surprin[iîntr-un ritual de magie neagr\.„S\ vin\ la prânz – spuse Beligar [i-i f\cu semns\ plece – ora dou\sprezece nu e pe placul limac[ilordin curte [i ast fel vom putea s\ p\r\sim, pentru oscurt\ perioad\, casa.”(„E înnebunitoare Mathilda! Femeile [i bog\]ia nuau vârs t\, sau tr\iesc în alt timp fa]\ de muritorii derând”, î[i spuse Matei privind cu obr\znicie în ca -p\tul de sus al decolteului zgârcit al baronesei, îngroapa ce se deschidea la r\ d\cina gâtului, sub clavicul\).Saftiu st\tea rezemat de mar ginea u nui argintar[i, plictisit de atâta vorb\rie, lovea în sticla vi -tri nei, încercând s\ pun\ în rezonan]\ paharele decristal.„O s\ ne ]icnim cu to]ii, spuse într-un târziu, dinlene [i mai ales din pricina ziarelor. To]i citim acelea[ilucruri [i, în loc s\ tragem ni[te înv\]\minte dinceea ce citim, repovestim totul. Filosofia e l\sat\ înseama singuraticilor care tac, citesc altceva decât zia -rele [i scriu altceva decât ceea ce se cite[te. A[a în -cep disputele dintre filosofi, care nu sunt alt ce va de -cât ni[te r\zboaie ale unor c\r]i împotriva altor c\r]i.[i ei se vor ]icni… Pân\ [i mozaicurile de pe piatracet\]ii au mai mult\ logic\ în ele…”Dup\ vorbele lui Saftiu se l\s\ o lini[te ofuscat\.Trebui ca, din nou, Clody s\ fac\ oficiul de bun\gazd\ [i s\ cânte la pian una dintre partiturile cunoscute.De sandvi[uri nu se atinser\ din pricina feliilorde [unc\, t\iate lung [i sub]ire, aducând cu imaginealimac[ilor pe care-i v\zuser\ r\spân dindu-se pestefa]a de mas\. B\ur\ din nou [i începur\ s\ mestecem\sline…C\tre prânz, {tefelea f\cu o tentativ\ de a traversa cur tea,dar renun]\ [i se înapoie strâmbat de scârb\. ~[i dre se stareaîntrebându-i pe ceilal]i dac\ s-au gândit încotro vor s\ por -neasc\ dup\ sosirea tr\surilor, dar cum la a[a ceva nu segândise nimeni, hot\râr\, în mare grab\, s\ fac\ un drumpân\ la morarul din Copadea.Dup\ ce sosi [i cea de a treia tr\sur\, ie[ir\ în grup [i tra -versar\ curtea cu grij\, aruncând priviri iscoditoare spre fi -e care loc mai întunecat, unde s-ar fi putut ascunde melciilui Beligar.-mişcarea literara · mişcarea li69

estante , · restante , · restante , ·70Vechiul Testament este proz\.Noul Testament – ideologie.Ca text. Dumnezeul amându -rora e acela[i, interpretarea difer\. Nu [tiucum ar fi ar\tat proza universal\, ast\zi,f\r\ pioasa lui citire, milenar\, `n singu -r\tatea caselor bântuite de nelini[tile, ur -giile, groz\viile epocilor, atât cele din a -far\, cât [i cele din suflet. ~n proz\, re fe -rindu-m\ numai la expresia scrierii, Ve- -chiul Testament a marcat profund rase -le puternice [i `ndr\zne]e practicând cre[ -tinismul. Dac\ e s\ numim doi mari pro -zatori ai lumii, la care lectura obsedant\a textului sfânt pune o pecete de ne[terspe opera lor, ace[tia sunt – fiecare `n fe -lul lui – Dostoievski [i Faulkner.Interesant de observat e c\ doar scrii -torii relativ recen]i, americani [i ru[i, `n -deosebi, s-au l\sat captiva]i de simplita -tea divin\ a nara]iei Vechiului Testament,[i nu povestitorii `ndep\rta]i `n timp, ca[i cum pentru `n]elegerea, nu de con]i -nut, ci de form\, de putere a expresiei,ar fi fost neap\rat nevoie de o distan]\ `ntimp [i spa]iu, pe m\sura scrierii sfinte,a[a cum o fresc\ gigantic\ nu poate ficontemplat\ decât dac\ te dai mai `nd\ -r\t, ca s\ cuprinzi toat\ perspectiva.Un Dumnezeu foarte activ. Autoritar.Posesiv. R\zbun\tor. Doritor de jertfe.Un dictator intratabil – cel din VechiulTestament. Un temperament fugos, cer -t\re] [i, totodat\, prudent – omene[teprudent – [i plin, `n exaltarea sa creatoa -~ndoielile creatoruluire, de un fel de `ndoial\... Pe p\mânt, nu -mai geniile dau dovad\ de aceast\ [o v\ -ial\, re`nc\rcând apoi energia un mo -ment suspect\ [i ob]inând fulgerul reve -lator. Ne`nzestra]ii, diletan]ii, arti[tii mo -de[ti, trufa[i prin compensa]ie, nu ezit\o clip\, ei p\[ind `ncrez\tori `n neteda,„senina“, automul]umita mediocritate.Ce este – [i grav [i fermec\tor – `nac]iunile binef\c\torului, când se pune pelucru [i `ncepe s\ cl\deasc\ lumea, auto -mat, reu[ita absolut\, e a ceas t\ `ndoial\,nu direct\, o p\ re re a ei, fie [i jucat\, cao jertf\ `n gând, o presupunere: [i dac\nu iese?S\ vedem. S\ trecem la text. Fapt ec\ `ndoiala, semn al t\riei `n viitoareacredin]\, primul care o `n]elege, se a -rat\ a fi – cel mai `n]eleg\tor – CreatorulSuprem....T\ria a numit-o Dumne zeu din cer.{i a v\zut Dumnezeu c\ e bine. {i a fostsea r\ [i a fost diminea]\: zi ua a doua...„{i a v\zut Dumnezeu c\ e bine“.Ca [i cum era s\ nu fie; s\ dea gre[...Uscatul l-a numit Dumne zeu p\ -mânt, iar adunarea apelor a numit-om\ri. {i a v\ zut Dumnezeu c\ e bine...P\mântul a dat din sine verdea]\,iarb\, care face s\ mân]\, dup\ felul [idup\ a sem\narea ei. {i a v\zut Dumnezeuc\ e bine.A f\cut Dumnezeu fiarele s\lbaticedup\ felul lor [i animalele domesticedup\ felul lor, [i toate târâtoarele p\ -mântului dup\ felul lor. {i a v\zutDumnezeu c\ e bine...{i a privit Dumnezeu toate câte f\ -cuse [i iat\ erau bune foarte...Nu „foarte bune“. Ci „bune foarte“.Superlativul pus la urm\ atenueaz\ par -c\ satisfac]ia, umplând-o de o medi tativ\apreciere a lucrului `ntocmit.Repetitivul „{i a v\zut c\ e bi ne“, ca -re `nso]e[te aproape toate facerile – curios,exceptând-o pe a ceea a omului, ca[i cum omului i s-ar fi l\sat timp spre examinare,fi ind crea]ia cea mai complex\[i mai plin\ de urm\ri, e una din `ndul ci -ri le Absolutului, care, afirmat cu super -bie, ar fi putut s\ fac\ nevero simile lu cr\ -rile, ca `n basme. „A v\ zut c\ e bine“. ~ntâis-a uitat. A probat. A controlat. A maiaruncat o ul tim\ privire asupra ceea ceF\cu, [i abia pe urm\ morm\ise `n bar -ba sa cosmic\, de care tocmai se a g\ ]a unnor, cel dintâi nor – e bine, ie[i cu bine...La 30 decembrie 1980, Frau Mar tha,evanghelist\, purtând me reu `n geantaei mare Biblia [i Dichtung und Wahr -heit, de citit `n metrou, `n tramvai, de re -tica prin bi roul meu.La un moment dat, ea s-a oprit [i mi-aspus `n [oapt\ `n nem]e[te – am notat-o:Das Vieh hat kein FutterWir haben keine ButterDer Arzt hat kein PapierWas suchen wir noch hier?...{i care, `n române[te sun\ astfel:Vitele nu au nutre]. Noi n-avem unt.Doctorul n-are hârtie. Ce mai c\ut\mnoi aici?... (`n iad?)...*Sartre spune: Infernul sunt ceilal]i.Punctul de vedere al unui marxist, totu[i,v\zând iadul ca un fel de clas\, alta de -cât noi... Pe când infernul suntem, câte -odat\, noi `n[ine...Însemn\ri ie[ene

*Raiul [i iadul la români...Infernul `nseamn\ cazne de tot felul,mi[care. Mult zbucium, mult\ agita]ie.Pedepse, ca [i speran]a de[art\ – in -trând, adic\, musai s-o la[i afar\ – spu -ne clasicul. N\scoceli simple ori geniale.Cunoa[tere nelimitat\... Ima gina]ie. Faceri,nu una doar – multiple [i fe lurite. C\dac\ am pu ne cap la cap toate in ven ]iu -nile [i desco pe ririle lu mii de la am -nar, to por de piatr\, cu ]it, pra[ tie,arc, tun, car de lupt\, ae roplan, pâ -n\ la ener gia nuclea r\... Aceasta invadândCosmosul [i a lungând dinel `ngerii `ngrozi]i de atâtea ecua]ii [iteoreme – `n gera[ii no[tri, care, fievorba `ntre noi, sunt cam prostu]i...Dac\, a[adar, am aduna toate la -olalt\ sau le-am privi `n acela[i timpde foarte sus, lipind `ntr-o secund\epoca de piatr\ de secolul 21, am a -vea, `n fine, o perspectiv\ adev\ ra t\,de[i insuportabil\, a infernului f\ -când cazanele sale s\ duduie la ma -ximum... (Ad\ug\m abisul din noi,strict personal, dar asta-i alt\ po -veste.) S\ trecem.De con[tiin]a uman\, Moa[a su -prem\, Regizoarea absolut\ a R\u -lui, s-au ocupat mai `ntâi teologii,cam limita]i, dup\ cum [tim... Apoi,veacuri dup\ veacuri, dup\ ce s-aterminat [i cu Inchizi]ia, ap\ru, o da -t\ cu progresele [tiin]ei, Psihana li -za, metoda cea mai nou\ de cer cetare,dezv\luire a ace luia[i R\u, maisofisticat, profesiunea dom nilor cucioc [i ochelari cu dioptrii gla ciale,când doctorul de suflete `]i las\ `n tot dea -una impresia c\ a dineauri st\tea de vor -b\ cu Satana...Nici iadul `ns\ nu mai este ce era `na -inte. Cum ni-l zugr\veau arti[tii de odini -oar\ ori cum `l po]i vedea [i azi pe pere ]iibisericu]elor noastre modeste: draci ju -Însemn\ri ie[enepuind femei necredincioase, punând pej\ratecul `ncins b\rba]i tic\lo[i. (~]i vines\ râzi, z\u!...) De fapt, fiecare secol areiadul s\u, pe care `l merit\. Ca [i Para -di sul, oponent.Nu putem ie[i din noi niciodat\. NiciCel de Sus din sine `nsu[i, pe cât se pa -re. Nemaivorbind de ~ntunecimea sa.Iat\, `n momentul de fa]\, care ar fiparadisul la români [i care ar fi iadul. S\Andrei Budaev:„Tân\ra Gard\“ a Rusieir\sfoim registrul cet\]enesc de intr\ri [iie[iri.S\ auzim ce spune folclorul bucure[ -tean la zi cu bârfele lui, `n care sunt trecutetoate... La români... sta]i s\ ne ui -t\m! La ro mâni, avem a[a, dac\ ne ui -t\m bine: Dumnezeu este... (p\i si gur!)...N\sta se. Autoritar, atoate[tiutor, impo -sibil de contrazis, citind, printre nori, `nloc de Vechiul Testament, Confesiuni -le unui opioman englez (vorbe[te un li -terat distins).– {i iadu’..., Scarao]chi? `ntreab\ gâtuitde emo]ie un cet\]ean curios.Moment! s\ vedem ce scrie acilea:– Acela... ar fi, deocamdat\, tot pre [e -dintele ]\rii (2003), care cite[te Marx pes\rite [i `ntre]ine focul la ca zane.*Exerci]ii de proz\.Aprilie 1969. Linia dreapt\ com -parat\ cu „punctul de org\“ `n mu -zica lui Bach, punct continuu, `n careeroul unui romancier englez ve -dea existen]a lui Dumnezeu...Punctele luminoase ale unei liniidrepte ce se se continu\ egale, f\r\nici un accident, f\r\ nici o s\ritur\jos, sus, sem\nând cu emisia unuiaparat Morse ce ar bate `ntruna unsemn, acela[i semn sau una [i ace -ea[i liter\, ne`ntrerupt...*Cheia, iulie 1969. C\lug\rul orb,de 84 de ani, care, uitat de ai s\i `np\dure, taie `ntruna lemne o zi, onoapte, `nc\ o zi [i o noapte, f\r\s\-[i dea seama, scuipând din ce `nce mai des `n palme, pân\ ce `l a -puc\ o sete cumplit\... ~ncepând oavers\, se `ntinde cu gura `n sus [i seadap\ de la ploaia puternic\ de va -r\... Aducându-[i `n fine aminte deel, ceilal]i fra]i c\lug\ri `l caut\ [i `l g\ -sesc, `n diminea]a celei de-a treiazi le de la dispari]ie, t\ind lemne `nmijlo cul unei redute de butuci despica]i...~i dau s\ m\nânce, s\ bea, `l pun s\ seprind\ de coada toporului – b\trânul f\ -cea cele mai frumoase cozi de topor –[i a[a `l readuc la sfânta M\n\stire.Constantin }OIUrestante , · restante , · restante , ·71

72Dragostea „fin de siècle“ (I)„Romanul, micu]ule, e locul un -de g\se[ti dragoste...", îi r\s -punde o bibliotecar\ copiluluiAlbert Thibaudet. Dincolo de posibila confuziela care poate conduce dubla accep -]iune a termenului „romanesc“, problemar\mâne de actualitate. Iar peisajul atât demi[c\tor, de contradictoriu [i de suprapo -pu lat al literelor franceze, cedeaz\ cu greuîn fa]a unei eviden]e desuete, precum ceagenerat\ de involuntara, dar reconfortantaconfruntare de acum un deceniu dintre doistr\luci]i [i juisori spadasini ai conformisme -lor iluziilor [i delirurilor noastre, doi mora -li[ti de sens opus, dar cu acela[i talent scli -pitor. E vorba de dou\ din cele mai tulbu r\ -toare romane d\ruite nou\ de Hexagon înultimii ani – Longtemps, de Erik Orsenna(Fayard) [i Les Particules élémentaires deMichel Houellebecq (Flammarion). Se parec\ sfâr[itul de secol [i mileniu pe care l-aumarcat amândou\ ne-a g\sit, cumva, subforma unor particule spulberate, deveniteastfel prin frac]ion\ri succesive multiple, determinatede un individualism bolnav, pefond de bun\stare [i timp liber obligatoriu,particule ce nu mai [tim, sau nu mai putem– pudoare [i deriziune postmoderne! – s\iu bim pentru totdeauna. E deja mare lucrudac\ reu[im s-o facem mult timp, long -temps. Dar pentru a ajunge acolo, trebuies\ for]\m mâna utopiilor, s\ eliber\m via]a,moartea, fiin]a de lan]urile social „libertare“.Paradoxal, [ocant [i nespus de frumos.„Romanul francez moare, e criz\!“, seproclam\ – pentru a câta oar\? – în medii -le literare sus-puse, ce deplâng absen]a suflului,osteneala pr\fuit\ a condeielor. Dinfericire, mai sunt [i autori care nu-l vor l\saniciodat\ s\ se sting\, din aceia poftind cunesa] la sângele cald al literelor, erudi]i [i ne -cuviincio[i precum Orsenna, sau din cei ca -re se revendic\ de la o pretins\ [coal\ delu ciditate – ectoplasmic\, indiferent\ [i ico -noclast\, care se ridic\ cu cinism (în fapt,cu o nevoie de autenticitate [i de simplitatepe care nu o mai recunoa[tem) [i fanfaro -na d\ deasupra mul]imilor, precum Houellebecq.Ambii apar]in acelei rase incomodea scriitorilor non-minimali[ti [i ne-mode[ti,care nu consider\ c\ cititorii obosesc dinco -lo de dou\-trei idei pe text. În plus, ei rea bi -liteaz\ mo[tenirea romantismului german,în descenden]a lui Novalis, pentru care romanuleste instrumentul cel mai complet alartei, opera total\ prin excelen]\, topindtoa te genurile în tentativa sa de a explora[i a în]elege universul: „Isomorf omului, ro -Andrei Budaev:manul ar trebui în mod normal s\-l poat\con]ine în întregime“ (scrie Houellebecq înInterventions). De unde jocul [i aluneca reanecontenit\ de la un registru la altul, cu odubl\ dominant\ clinico-patetic\, în cazuls\u, respectiv ironic-romantic\ la Or sen na.Amândoi, prin sau dincolo de dra goste, ca -ut\ o supap\ imaginar\ pentru e [ecul modernit\]iinoastre, pentru des-cân tarea uneilumi strâmbe. Cultului insidios al non-dife -ren]ei nu i se mai pot opune, oa re, de cât so -lu]ii livre[ti? Axa median\ a u nifor mit\]ii îisepar\ pe exalta]ii îndr\ gosti]i ai lui Orsen -na, himer\ pe care o mân gâiem discret învise, de vagabonzii iubirii lui Hou ellebecq.Dulceg\rii diplomatice, subtil trecute prinvitriol, pentru primul, arme albe zdrobindmitul burgheziei elibe rate ca pe o plo[ni]\,pentru cel de-al doi lea, ace[ti scriitori de -p\[esc în felul lor li mitele lui politicallycorrect, disecând e fectele infi nit perverseale „eliber\rii“ mo ravurilor [i cântând – ciudatamestec de Co hen (Albert [i Leonard!),Kundera [i Cioran – femeia etern\!Rusia – suflet generosÎnsemn\ri ie[ene

Însemn\ri ie[eneAndrei Budaev:Nu-i prea ortodox, într-o societate ma -cho [i feminist\ (lucru doar aparent contradictoriu),s\-l auzi pe Orsenna afirmînd:„Cu majoritatea b\rba]ilor, m\ aflu pe unteren cunoscut. Le [tiu dedesubturile, [ol -ti c\riile de dresori de ur[i, mania de a c\ -uta mereu s\ demonstreze ceva. Cu fe meile,e alt\ treab\. Un univers ce r\mâne unmister. [...] O intimitate vertiginoas\ cu cor -pul, o a[ezare în inima vie]ii. Un zâmbeta muzat în col]ul ochiului, în momentelecele mai ciudate. [...] Ele m-au antrenatacolo unde n-a[ fi îndr\znit s\ m\ aventu -rez.“ Iar Houellebecq pluseaz\: „Femeilesunt mult mai bune decât noi, chiar dac\destinul lor e cople[itor. B\rba]ii sunt înmod radical incapabili de iubire. Sau, a -tunci când iubesc, e prea târziu.“Stilul [i tehnicile difer\ considerabil(de [i discursul [tiin]ific e prezent în ambeleromane, digresiune pitoresc\ la Orsenna,schelet narativ la Houellebecq) – unul înc\mai deap\n\ fasturi baroce [i sinueaz\ prinanfractuozit\]ile sufletului; cel\lalt se po -ves te[te cu distan]\ fa]\ de sine, de-pasio -neaz\ o dezbatere ce taie cu bisturiul nefe -ricirile unei genera]ii care nu mai termin\de pl\tit revolu]iile tr\snite ale p\rin]ilor[aizeci[iopti[ti. Greu ]i-ai putea imaginafiin]e [i tipologii mai diferite decât ace[tidoi „[efi“ de genera]ie – în m\sura în careacest apelativ, precum [i cel înc\ mai a be -rant, de „roman genera]ional“, cu care afost înzestrat Les Particules élémentaires,au vreun sens – pe care îns\ nu-i despartdecât vreo zece ani. {i totu[i, iat\-l pe se -duc\torul Orsenna (de fapt, Erik Arnoult,împrumutându-[i pseudonimul literar dela citadela mitic\ din Rivage des Syrtes deJulien Gracq), bucurându-se de toate ono -rurile terestre – raportor la Consiliul de Stat,pre[edinte al [colii na]ionale superi oarede peisaj, ex-emine]\ cenu[ie a lui Mitterrand[i relativ proasp\t membru al Acade -miei Franceze. Parcurs f\r\ gre [ea l\ din -spre partea acestui creator polivalent, lacare temperamentul [i spiritul aventurier,responsabile cu sensul alegoriilor [i al observa]iilorexotice, se combin\ cu analistult\ios, impecabil, care-[i presar\ operelecu teorii cerebrale, uneori în exces.De partea cealalt\, clar-obscurul uneide rive baudelairiene pe fond de inteli gen -]\ casant\ a unui copil abandonat de p\ -rin]i, absolvent [omer al [colii de agro nomie,plonjând în anxiolitice [i alcool, tre -când printr-un spital psihiatric înainte de aCânt\re], actor, politician...deveni inginer informatician la AdunareaNa]ional\ [i apoi, foarte repede dup\ pu -blicarea primelor sale eseuri, poezii [i romane,scriitorul-far al genera]iei actuale.În aceast\ calitate a fost „adjudecat“ Hou -ellebecq de ceea ce pare a fi ultima mi[ ca -re de critici-scriitori post-Noul Roman [i„Tel Quel“, intitulat\ Perpendiculaire, n\s -cut\ în 1984 [i bene ficiind de o revist\ cu73

74Andrei Budaev:acela[i nume la editu ra Flammarion. {i (a -proape) în aceea[i ca litate a fost în modpu blic „debarcat“ de fo[ tii s\i camarazi, laca p\tul unui fel de proces de vr\jitorie,halu cinant într-o perioad\ în care tocmaine plân gem de ab sen ]a tot mai clar\ [i no -civ\ a unei critici teoretice de anvergur\,care s\ permit\ cernerea unei pro duc]ii a -gresive [i ete rogene; incredibil, îndeosebi,venind din partea unui grup care predic\abandonul romanescului psihologic [i almanierisme lor culturale în beneficiul tr\iriipersonale, pledând pentru o „mul tiplicita tea texte lor“ [i identit\]i lor! În ultim\ instan -]\, pa ra dig ma lipsei de model – per misi -vitate dis cutabil\ în abstract, dar l\u da bil\în ce ea ce prive[te ac cep ta rea programa -ti c\ a tota lei liber t\]i creatoare. Cu atât maisur prin z\toare ne apare atunci dezavua reaflagrant\ a fostului ma estru [i acolit de c\ -tre „Per pen diculari“, dup\ un rechizi toriutra gi-comic în care, culme a cinis mului imbecil,i se repro[eaz\ tocmai faptul c\ nuse mai limiteaz\, ca îna in te, „la con tem -pla rea neutr\ [i se nin\ a unui declin“!Aceast\ vân\toare împotriva ereziei,purtat\ de un consens mediatic, aceast\denun]are virtuoas\ [i mimetic\ promovat\de elitele suspicioase, proasp\t con ver -tite la „europenism“ [i la radioasa mon -di alizare liberal\, pe lâng\ procesul intentatîn jus ti]ie de asocia]ia „L'Espace du pos -si ble“, un camping alternativ aprig iro nizatde Houellebecq în roma nul s\u, au f\ cutdeliciul re viste lor literare [i nu numai, îndetrimentul evident al textului în su[i, sumbru,insolent [i superb. Conformismul re -ve ren]ios este re ven dicat [i de o critic\ re -lativ nihi list\, care a ab -dicat de la privile giul dea impu ne o ordine [i undiscurs despre li te ra tu r\ca manifes ta re, sub pretextc\ toa te produc ]iilenoi sunt destinate ne an -tului, criti c\ ce se supu -ne servil ciclului comer -cial al simplei promo v\ri(doar tr\ im într-o „lumeca supermarket“, potri -vit a cidei for mule a ace -luia[i a utor, nu?), favo ri -zând astfel o e purareconsiderat\ sa lu br\. Poa -te c\, într-a dev\r, lumeanu mai exist\ pentru a a -jun ge la o carte frumoa -s\. Dar ace[ti scriitoriviolen]i, spirituali [i triviali,cum sunt Houel le becqsau Iegor Gran, neo-na -tu ra li[ti ce refuz\ oriceestetism sau se duc ]ie ar -tistic\, ce-[i url\ nepu tin -]a în fa]a u nui vid into le -ra bil, aliena]i într-un dis -curs non-u ma nist [i uncorp abject (dar Michel Tour nier – ca s\nu mer gem mai departe în urm\ – nu ilustrael, oare, deja „murd\ria“ infect\ [i sublim\totodat\?) construiesc o viziune apo -caliptic\ pe care nu o putem reduce la li -ni[ti toa rea etichet\ de „fin de siècle“.Polemica declan[at\ de acest terorismintelectual (care aminte[te de cea stârnit\în jurul afacerii Sokal [i Bricmont, pe careHouellebecq îi ap\r\), împins\ pân\ la ni -velul unui fel de lin[aj compasional, împo -triva unui scriitor cu umor rece [i ambi guu,care se recunoa[te determinist, budist princonvinge re, reac]io nar prin opozi]ie la a -vort, oarecum rasist, cu totul an ti-feminist[i puternic anti-liberalist, ocultea z\ adev\ -ratele resor turi ale a cestui roman, precum[i tan dre]ea lui zdren]uit\. „Despre pasa je -le pe care le prefer“, îi m\rturi se[te auto -Portret de grup cu diavolulÎnsemn\ri ie[ene

ul lui Domi nique Gui ou, „nu a vorbit nimeni.Pentru mine, momentele cele mai re -u[ite din carte sunt paginile despre co pi l\ -ria e roilor mei, sau capitolul despre re ve -derea dintre Michel [i femeia pe care nu a[tiut s\ o iu beas c\...“ Pentru c\ e vorba a -ici de o anumi t\ idee despre omul deve nitinutil lui în su[i, om de o ambi]ioas\ „mu -ta ]ie metafizic\“, a treia du p\ cre[tinism[i [tiin]a modern\, utopie ce aminte[te degrandioa sa lume nou\ a lui Huxley, sus ]i -Andrei Budaev:Însemn\ri ie[enenut\ de o logic\ psiholo gic\ [i so cial\ a -propiat\ de i dea lul cre[ tin al mân tuirii. U -topia nu prea mai e un teren familiar pentrua utorii fran cezi ai ultime lor dece nii; [itotu[i, acest ro man, care nu p\rea s-o ianeap\rat în aceast\ direc]ie, se opre[te pela mijlocul secolului XXI, odat\ cu creareaunui mutant – pe care o mul l-a acceptatcu un soi de u[u rare! – clon\ nemuritoare,asexuat\ [i fe ricit\. S\ fie, oare, un modde a le spu ne oamenilor c\ între reduc ]io -Dans slavnismul ve chii [tiin]e – cu o traversare peri -culoas\ a bi o fi zicii – [i be atitudinile infanti -le ale mi[ c\rii New Age, omenirea ar tre -bui s\ g\ seasc\ ceva, îna in te de a se transformaîn pulbe re?Eroii lui Houellebecq sunt doi fra]i vi -tregi, Michel [i Bruno, cam de patruzeci deani, abandona]i din copil\rie de o mam\plecat\ s\-[i des\vâr[easc\ eliberarea se -xual\ în Statele Unite, crescu]i de o buni c\în spiritul elitismului republican [i al str\ -pun gerilor libertare ale anilor '60. Primuldintre ei, biolog reputat, este convins c\lu mea a intrat într-o «apocalips\ uscat\»,tot luându-[i drept adev\r idiosincrazia depresiv\,[i nutre[te vise demiurgice despremuta]ii biologice; între timp, se aga]\ cudisperare de o viziune pozitivist\, înconju -rându-se de metereze teoretice de îndat\ce un sentiment oricât de fragil – iubirea,sau bucuria de a tr\i – încearc\ s\ scapede regulile jocului social, de condi]ionareadorin]ei sau a domina]iei. Cel de-al doilea,«agrégé» de litere, încarneaz\ pân\ la deri -ziune mizeria unui profesor abulic, ce î[icaut\ r\spunsurile pe pia]a de consum a -moros, din care este exclus pe motiv destâng\cie [i timiditate, condamnat s\ r\t\ -ceasc\ între cluburi naturiste, cercuri dee[anji[ti, cluburi orgiastice sau comunit\]iNew Age, înainte de a e[ua într-o clinic\psihiatric\. Adesea ridicoli, de[i inteligen]i[i demni de mil\, Michel [i Bruno alunec\într-o derut\ fatal\, care le înghite [i pece le dou\ femei care i-au iubit.Cât despre Orsenna, gra]ioasele salevolute lirico-exotice, amestecând tonuri [iparadisuri vegetale, de la Paris la Sissinng -hurst [i de la Alcazar la China, înv\luindîn demnitate [i legitimitate legendare senzualitateafierbinte [i inventiv\ a aman ]i -lor, i-au asigurat de la bun început o vast\palet\ de cititori veni]i din toate orizontu -rile s\ se adape cu farmecele fabulei, cu oneostoit\ [i reconfortant\ nevoie de absolut[i de transgresiune.Simona MODREANU75

foişorul de ascultat ploaia · foiş76Constantin RomanescuPsihiatrie [i literatur\ (III)Lumea lui Dostoievski este consi -derat\ un imens balamuc, un decolc\ie personaje ciudate: crimi -nali, fanatici, deliran]i. Nu cred c\ ace[tioameni constituie un balamuc, chiar dac\reprezint\ un imens depozit morbid. Maipresus de toate, se `ntrevede o imens\ se -te de omenie, o alt\ treapt\ a cunoa[terii,care urc\ la un nivel superior, care `nseam -n\ o disperat\ nostalgie moral\, o etic\ `n -câlcit\, având totu[i un ideal, o extraordinar\dorin]\ de umanizare. Aceasta este odram\ sufleteasc\, nu o clinic\.Nu prea g\sim, de altfel, la Dostoievski,oameni bolnavi, `n sensul [tiin]ific al no]iu -nii, adic\ nu ne afl\m `n marea psihiatrie.Dimpotriv\, ne afl\m `n marea disperare,`ntr-o putred\ agita]ie, care sugereaz\ o po -sibil\, nesperat\, salvare.S-a scris enorm despre capodoperele luiDostoievski. I-au fascinat pe to]i psihologii,a prilejuit serii nesfâr[ite de analize psihia -trice, s-au f\cut psihanalize peste psihanali -ze. La marginea dintre abjec]ie [i sublim –o margine indecis\, etern schimb\toare –se `ntrevede, dac\ nu salvarea condi]iei u -mane, m\car `ncle[tarea p\tima[\ cu careomul viseaz\ la aceast\ schimbare. Adev\ -ra tul balamuc nu are puterea de a dori oschimbare.De altminteri, Dostoievski nu a revolu -]ionat psihiatria. Nici un personaj nu e simpluori sistematizat. Or, nebunii, dincolo deornamenta]ia de suprafa]\, tocmai asta sunt:oameni schematiza]i, copaci c\rora, prin -tre frunzele agitate de furtun\, li se `ntrevedescheletul, arborescen]a. Dostoievskinu d\ lec]ii de psihiatrie – cu excep]ia afo -ris melor de o nea[teptat\ luciditate. Dosto -iev ski d\ lec]ii sociale, de sociologie patolo -gic\. El `nsu[i r\v\[it de c\ut\ri, angoase,fantasme, le trece `n oper\ a[a cum sunt.Este mai mult o capodoper\ de suferin]\ li -mitrof\, una cu circula]ie permanent\, oscilând`ntre sensuri diferite, unul mai tulbu -r\tor decât altul, unul mai ne`n]eles decâtcel\lalt. Aici se ghice[te autorul, cu mizerii -le, promiscuit\]ile, dilemele `n\l -]\rii lui extatice.Dostoievski este obsedat deom, o obsesie `n care tr\s\turaperseverent\, epileptic\, [i me -ticulozitatea sunt [i ele obsesive.Astfel, nefiind o lec]ie psihiatri c\,opera sa este un nesfâr[it comentariudespre om. A descrisDostoievski natura? A palpitatacest om – cum o fac `ndeob [teru[ii – `n fa]a ploii, a furtunii?Nu. Singur omul a fost universullui. Omul, prin care Dosto iev skie tulbur\tor. Dar mai pu]in, cred,un psihiatru. {i, totu[i, acest ombolnav a deschis psihiatriei o fa -buloas\ nevoie de a-[i adâncic\ut\rile.Nu este aceea[i situa]ia luiKafka, [i el bolnav, o structur\morbid\, o personificare a fricii,sim]ind lumea numai prin uria -[a sa panic\, o spaim\ care nu-l`ncape, care este mai mare de -cât cosmosul, o spaim\ viscera -l\, `ntrupat\ `n fiecare celul\, `nstructura sa anatomic\. Lumea`ntreag\ cu obiectele transfor ma -te `n fantome de co[mar, dar deo realitate concret\, palpabil\. Ci -tindu-l, te `ntrebi cum de s-a suportat pe si -ne, de ce nu s-a sinucis `nc\ din adoles cen -]\. Pentru c\ frico[ii se tem de fric\. Iarmoar tea tocmai asta e: fric\, spaim\, co -vâr[itoare panic\.~n fine, cea de a patra categorie, a scriitorilorbolnavi psihic. Sunt mul]i nebunicreatori. De obicei, deteriorarea mintal\sever\nu se poate autoreflecta `ntr-o ope -r\ accesibil\ cititorului neavizat. Cum ma -rii nebuni sunt adesea grafomani, rebu turiledevin regul\. Nu totdeauna, totu[i. Per -sonalitatea morbid\, mai ales cea schizo -frenic\, se poate revela interesant tocmaiprin distorsiunea artistic\ [i prin licen]\ lo -gic\. Iat\ un exemplu de poezie a unui schi -zofrenic paranoid: „Mare, Piatr\, A mor / Frun -Andrei Budaev: Ministerul S\n\t\]ii avertizeaz\ copiiiiÎnsemn\ri ie[ene

ze de ciocârlie, Vânt / Am inventat un motor/ Care m-a salvat de p\mânt / Car burantsum, esse, fuit / Vorbe, adic\ ener gie / Sunt,nefiind, infinit / M-am `nmul]it cu 1000.“Exemplele pot continua: aceea[iextravagan]\, aceea[i surprinz\toa -re disocia]ie, acela[i caracter cripticnelipsit de oarecare farmec. Prozaacestor scriitori denot\ mai pregnantboala, fiind mai confuz\, abe -rant\. Caracterul ei original e im posibilde mimat. Scriitorii care se a -ventureaz\ `n acest domeniu de „re-zerva]ie special\“ e[ueaz\ `n impos -tur\. Ar fi interesant un studiu `n ca -re patologia literar\ s\ fie confruntat\cu falsul. Pe aceast\ cale intr\m`ns\ `ntr-un domeniu fabulos, ce nuse m\rgine[te numai la patologia cuexpresie literar\. Astfel de maniereartistice bizare, de o extravagan]\nedisimulat\, au stimulat manieris -me, stiluri care de care mai ciudate,cu `n]elesuri cifrate sau f\r\ nici un`n]eles. Moda curiozit\]ilor, a absurdit\]ilora determinat `n istoria lite -raturii mici revolu]ii, salturi spre stiluricare, fie din real\ atractivitate, fiedin snobism, au ap\rut [i reap\ rutcu intermiten]e `nc\ din evul mediu.Schi]ând o apropiere `ntre lite -ratur\ [i psihiatrie, am crezut potri -vit\ o anume simplificare, chiar oschematizare didactic\. Se distingastfel dou\ planuri: a) considerareaacestor raporturi sub inciden]a psihi -atriei clasice [i b) interpretarea textului lite -rar `n context psihanalitic. Cititorul va `n]e -lege c\ am insistat – pentru o mai bun\ l\ -murire a subiectului – asupra primei moda -lit\]i de interpretare.Un subiect atât de vast – [i de atâtea orireluat de psihiatri [i criticii de art\ – nu va fiepuizat niciodat\. De unde necesitatea sintezei.Am eliminat, de aceea, unele su biec -te prea cunoscute. Unul dintre acestea serefer\ la eterna `ntrebare: scriitorul a scrisastfel pentru c\ era bolnav psihic? O `n -Însemn\ri ie[enetrebare, dup\ p\rerea mea, gratuit\. Actulcrea]iei, `ntocmai ca jocul copilului, repre -zint\ o ie[ire din obi[nuit. Literatura chiarasta reflect\, indiferent dac\ scriitorul re vi -Andrei Budaev:Cet\]ean al Rusieine sau nu, dup\ elaborarea operei, la obi[ -nuitul cotidian, indiferent dac\ `nainte de ase apuca de joc a fost sau nu un om obi[nuit.Mult comentatul caz al lui Hamlet l-amamintit doar `n treac\t. Cred c\ nimic nu emai simplu decât acest „caz“; e un caz for -]at, o `ndârjire nemotivat\ de a rezolva prinboal\ o dilem\ de via]\. Este un abuz psihi -atric „avant la lettre“. Sunt multe argumen -te `n favoarea acestui punct de vedere, darele pot fi concentrate `ntr-o fraz\: un tân\rpu ternic, frustrat, `[i reprim\ spiritul vindi -cativ `ntr-o filozofie disperat\; `ntrebareafi nal\, dilema op]iunii `ntre existen]\ [i non -existen]\, mi se pare parafa care consfin -]e[te s\n\tatea mintal\ a acestui personajatât de firesc, cu alte cuvinte – atâtde deplin normal.~n pofida eviden]elor, psihiatriiau reu[it totu[i s\-l discrediteze peHamlet. Varianta unui Hamlet ne -bun are ca punct de plecare ideeac\ ie[irea din consens, din norm\,are o explica]ie mai degrab\ morbi -d\ decât una s\n\toas\. Filozofiapsihiatrilor e culpabil\ de multe e -rori de interpretare, fiindc\ identific\adesea psihiatria cu filozofia. Omul]ime de opere literare cu semni -fica]ii obscure [i destui creatori mar -ca]i de simptomele unei persona li -t\]i mai puternice decât obi[nuitulsunt victimele unei asemenea interpret\ri,care pare a fixa definitiv o -bi[nuitul sau chiar mediocritatea canorm\ de s\n\tate psihic\.Cu mai mult\ `n]elepciune, ma -rii arti[ti [i litera]i nu au c\zut atât dedes prad\ acestei prejudec\]i, care-lnedrept\]e[te `n continuare pe Ham -let. Ei au v\zut `n acest om un lup -t\tor. Un erou al `ndoielilor morale`nseamn\ o teribil\ normalitate,chiar o insuportabil\ normalitate.A[a l-au perceput Goethe [i Win -ckelmann, Giuseppe Mazzini, T. S.Eliot, Lev Tolstoi, Benedetto Croce[i al]i mari arti[ti. Asta `n vreme cepsihiatrii au f\cut din Shakespeare un psihiatru[i din Hamlet un nebun.Dator\m psihanalizei posibilitatea dea-l `n]elege pe Hamlet ca o variant\ uma -n\ dominat\ de ambivalen]\, un tân\r cuaspira]ii nobile chinuit de op]iuni morale [ide tendin]e fire[ti vârstei, educa]iei [i sta tu -tului s\u social. Ie[im astfel din crisparea carene `mpinge spre explica]ii precipitate [iclasific\ri for]ate la fizarea unui diagnostic.Constantin ROMANESCUfoişorul de ascultat ploaia · foiş77

Budaev – un artist al timpului nostru78Diagnostic`n mar[Ast\zi, ceea ce face Andrei Budaev se nu -me[te postmodernism [i pictur\ nume ric\.Numai cu cincisprezece ani în urm\, a cest lu -cru se numea articolul 170 din Codul Penalal RSFSR (subminarea orânduirii exis tente).Ar fi plecat pictorul s\ fa c\ cuno[tin ]\ cu via -]a din Mordovia. Sau ar fi stat înf\[at într-unsalon de spital [i ni[te neni-sani tari solizi i-arfi tratat fante zia nest\pânit\ cu aminazin.Dar s-a întâmplat, ceea ce s-a întâmplat.Clinica psihiatric\ în care, mergând în di -rec]ii diferite cu socialismul dezvoltat, nu aajuns Andrei, s-a r\spândit de la sine în ]arademocra]iei înving\toare temporar. Sanitariis-au amestecat cu restul popula ]iei, iar aceas -ta se trateaz\ singur\.În schimb, Andrei are mâinile dezlega te[i poate s\ nu se sfiasc\ cu gândirea sa figu -rativ\. Iar asta, între noi fie vorba, este un lu -cru grozav. Pentru c\ este posibil s\ ]ii po -pula]iei un curs de politologie cu cita te dinto]i sfin]ii [i s\ la[i apoi auditoriul completnedumerit. Dar se poate, în loc de aceste lucruri,s\ sco]i în public un tablou potrivit dedecent [i, iat\, auditoriul deja chicote[te [iîn]elege tot, f\r\ nici un fel de politologie.For]a magic\ a artei....Dar s\ privim chestiunea din alt unghi: s\lipe[ti o c\p\]ân\ la un trup str\in – as ta-i ar -t\? Cu asta ne distram la gazetele de pe re te[colare, nu-i a[a?A[a-i, dar nu chiar. C\ci nu degeaba sespune c\ dracul se ascunde în lucrurile m\ -runte: numai unui prost i se pare hazliu uncap lipit strâmb; un de[tept este p\truns desens. Lovitura semantic\, [i numai ea, facedin truc o glum\ [i din glum\ un diagnostic.Lucr\rile-cheie ale lui Budaev pun diagnosticevremurilor pe care le tr\im. Diagnos -ticele nu sunt consolatoare, dar ar tis tul esteaici mai pu]in vinovat decât al]ii…~ns\ nici personajele fatale din tablou rilesale nu pot fi prea tare învinuite de ce va: per -sonaje ca oricare, astea sunt ele. Noi le-amales pe alese aproape pe toate, iar An dreiBudaev le-a montat doar acolo unde trebuiepentru clarificare [i le-a a[ezat pe pânz\.Câteodat\, se pare, el este prea p\rti ni -tor, uneori prea vorb\re], dar s\ critice un pictor,cum se spune, poate oricine, a[a c\ maibine s\ aleag\ dintre sutele de tablo uri pe a -celea care-i sunt pe plac. {i exist\ între ele,dup\ gustul meu, adev\rate ca podopere: El -]in pe tron cu tichie de bu fon, Gorbaciov –ultimul Cezar….Nu-mi voi impune totu[i gustul, abu zândde genul introducerii, mai bine privi]i voi în -[iv\. {i. în acest timp, Andrei Buda ev va pic -ta ceva.Viktor {ENDEROVICIscriitorLuptalui Andreicu SatanaAcum, la început de veac, când pare c\lumea întreag\ [i-a ie[it din min]i, când a -par din ce `n ce mai multe [i diferite curen te[i direc]ii, când for]a centrifug\ a timpu luidin art\ strig\ cu voce tare, obligând pri vi -torul s\-[i îndrepte aten]ia asupra sa, în artanoastr\ ruseasc\ [i-a f\cut apari]ia un cro ni -car, un filosof, un artist, un critic [i un analist:Andrei Budaev. Budaev este o no u\ form\artistic\, care accentueaz\ conven]ionalismulmijloacelor [i re]inerea scopurilor, o no -u\ aparen]\ a formei [i con]i nutului. În ge -ne ral, autoexprimarea din crea]ia pictoruluieste strâns legat\ de capacitatea sa de a inventanoi forme, de puterea fanteziei sale ase ri dica deasupra realit\]ii [i de a o dep\[i.Fantezia rupt\ cu totul de realitate estela fel de plicticoas\ [i lipsit\ de perspecti ve,ca [i realitatea f\r\ un strop de fante zie. Înmod genial, F. M. Dostoievski a spu s-o direct[i brutal: «Numai în realism nu exis t\ ade -v\r». {i mai elegant: «Îmi plac acei pic toric\ rora li se n\zare...» Anume, crea to rul întoate domeniile artei este cro nica rul autentical istoriei [i civiliza]iei, de oa rece î[i prezint\operele sale spre ju de cata ge nera]iilor urm\ -toare. Dac\ arta a par ]i ne creatorilor, atuncirealitatea apar ]ine po po rului [i nici într-uncaz statului, politicienilor, mecena]ilor sau„structurilor“, gata de a înf\ptui un controlasupra per so na lit\]i lor creatoare. Fondul genetical ca paci t\ ]i lor creatoare se bazeaz\ petradi ]i i le mul tiseculare ale Bisericii ortodoxe[i ale Statu lui rus, adev\ratul mo[tenitor le -gitim al civi liza]iei greco-romane. A[a cum`i scria c\ lug\rul din Pskov lui Dimitri al III-lea:«Con stantinopolul a c\zut. Moscova a de -ve nit a treia Rom\, iar a patra Rom\ nu vaexis ta!».Aceste cuvinte trebuie s\ ne dea de gândit.Oare nu aici trebuie c\uta te izvoa rele ar -tei ru se[ti contemporane?O perele sunt create de artist. Ele provoa -c\ controverse, dis cu ]ii, nasc dragoste de art\,ur\, bucurie r\u t\cioas\, încântare, ex taz.Dar nu exist\ in diferen]\ fa]\ de lu cr\rile luiAndrei Budaev.Eduard DROBI}KIPre[edintele Federa]iei Interna]ionalea PictorilorPre[edintele Uniunii de crea]iea pictorilor din Rusia~n române[te deMircea {TEFANOVICIÎnsemn\ri ie[ene

Num\r ilustrat cu reproduceri dup\ tablourile pictoruluirus Andrei Budaev (n. 1963).Coperta I: Custodele tezaurului na]ional.Coperta IV: R\pirea Europei.

LEI 8 ISSN: 1221-3241