nodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>46Zoe Dumitrescu-Bu[ulenga– `ntre portrete,modele [i mitografii1. Al\turi de Mircea Eliade.Încerc\ri de identificareCred c\ nici un c\rturar român nu a in -sistat mai mult asupra necesit\]ii mode le -lor în ultimele trei decenii ca doamna ZoeDumitrescu Bu[ulenga. Unul dintre ele arfi Mircea Eliade. Prima intrare a lui Eliadeîn România comunist\ are loc prin intermediulrevistei Secolul XX – num\rul9/1967, cel care e dedicat F<strong>an</strong>tasticului [imagiei ideilor. Patru nume vor s\ ilustre -ze aceast\ tem\: Mircea Eliade, Jorge LuisBorges, Dyl<strong>an</strong> Thomas [i Mihail Bulga kov.Num\rul este ilustrat cu Chagall, l\muritde un studiu a lui Jacques Lassaigne, Chagallsau lirismul scenei. Convergen]ele serealizeaz\ la nivelul fiec\rei sec]iuni: înprima, cea consacrat\ lui Mircea Eliade,Zoe Dumitrescu Bu[ulenga deschide dialoguldespre Eliade cu eseul Un filozof almiturilor. Suntem în <strong>an</strong>ul 1967, Eliade re -intra în cultura român\ cu aceast\ pre zen -tare. Urmeaz\ Mircea Eliade, Aspecte alemitului, fragmente, în române[te de S<strong>an</strong> -da Râpe<strong>an</strong>u, apoi {tef<strong>an</strong> B\nulescu, Pedimensiunea timpului interior – de scri -erea unei întâlniri cu marele scriitor [i Mir -cea Eliade, cu nuvela La ]ig\nci. Este onuvel\ încredin]at\ de Mircea Eliade pro -zatorului B\nulescu, dup\ o întâlnire me -morabil\ din Italia. Erau, `n momentul a -celei întâlniri, pu]ine sper<strong>an</strong>]e ca MirceaE liade s\ fie publicat în ]ar\.Eseul introductiv al doamnei Dumitres -cu-Bu[ulenga vrea s\ sublinieze [i calitateaunei opere, dar [i a unui moment <strong>an</strong>iversar:„Pe Mircea Eliade mitul îl intereseaz\atâta vreme cât e viu «furnizând modelepentru conduita um<strong>an</strong>\ [i conferind prinaceasta îns\[i semnifica]ia de valoare exis -ten]ei». Pe Mircea Eliade mitul îl interesea -z\ doar atâta timp cât el este viu [i sluje[teopera de în]elegere [i modelare a omului.«În]elegerea structurii [i func]iunii miturilorîn societ\]ile tradi]ionale înseamn\, din a -ceast\ pricin\, elucidarea unei etape dinis toria gândirii, dar [i p\trunderea mai a -dânc\ în mentalitatea unei categorii dintrecontempor<strong>an</strong>ii no[tri din societ\]ile maipu ]in dezvoltate, la care comportamentular putea p\rea, modern vorbind, mai pu -]in explicabil”.{i, ie[ind din disciplina definitorie a sav<strong>an</strong>tului:„De aceea, în ciuda afirma]iilor a -utorului care sus]ine c\ investigarea sa nu]ine decât de specialitatea strict\ a Isto rieireligiilor (...) opera de cercet\tor [i de gânditora lui Mircea Eliade, a[a cum se în f\]i -[eaz\ ast\zi, la împlinirea a 60 de <strong>an</strong>i, esteîn realitate o vast\ încercare de cunoa[ terefilozofic\ a omului, o contribu]ie pre ]ioas\a secolului XX la determinarea sensurilormitice [i istorice ale gândirii omene[ti”.S\ relu\m: pe Mircea Eliade mitul îl intereseaz\atâta vreme cât mitul poate pro pu -ne modele pentru conduita um<strong>an</strong>\ [i, prinaceasta, confer\ semnifica]ia de valoa re e -xisten]ei. Ideea de model, de modela re, de va -loare a existen]ei a fost central\ [i în ac]iu -nea doamnei Zoe Dumittrescu-Bu[u lenga.Din Aspecte ale mitului sunt selectatedou\ capitole mari: Mitologia Memoriei[i a Uit\rii [i Supravie]uirea [i camufla -rea miturilor. Suntem în <strong>an</strong>ul 1967, <strong>an</strong> aldeschiderilor, dar nu trebuie s\ ignor\mcapacitatea de sugestie a segmentelor ale -se de revist\. Mitologia memoriei [i a ui -t\rii trebuie s\ ne aminteasc\, a[a cums-ar cuveni, [i de „supravie]uirea [i camuflareamiturilor”, de urgen]e ale unei socie -t\]i în care memoria, uitarea, supra vie]uirea[i camuflarea sunt definitorii pentru in -telectualul r\mas în ]ar\. Dar [i pentru sta -tul intelectualului de pretutindeni. Defini -torii sunt [i pentru un dialog perpetuu cuopera lui Mircea Eliade.Secolul XX va mai reveni, cu nu m\rul2-3/1978 asupra lui Mircea Eliade, cu osec]iune import<strong>an</strong>t\: Di mensiunea crea -toare a mitului (e tema num\rului). Revis -ta, inaugurat\ cu pagini de Mircea Eliade,pu ne al\turi nume fundamentale ale cultu -rii secolului XX. Pagini despre Eliade semneaz\în acest num\r C. G. Jung, GilbertDur<strong>an</strong>d, Georges Dumezil, Gaston Ba che -lard, Ernst Jünger [i al]ii. Din sec]iunearomâ neasc\, cu studii de Zoe Dumitres cu-Bu[ulenga (Istorie [i mit: de la rom<strong>an</strong>ticila Mircea Eliade), Eugen Simion (Dimensiuneamitic\ a na ra]iunii), Cezar Baltag(Recupera rea sensurilor), Andrei Ple[u(Mir cea Eliade [i hermeneutica artelor) amdesprinde aici câteva fraze semnificative.Scrie doamna Zoe Dumi trescu-Bu[ulenga:„Aceast\ gr<strong>an</strong>doare umil\ a ve chii zo -ne locuite de poporul nostru e v\zut\ deMircea Eliade ca o f\g\ du in]\ de mari perspectiveîntr-un pei saj europe<strong>an</strong> obo sit, încare mitul a devenit mai mult document de -cât tr\ire. La noi, puterile folcloru lui sunt înc\vii, creatoare, de aceea Mircea Eliade înf\ -]i[eaz\, de[i poa te indirect, unele din c\ ilereintegr\rii omului în plenitudine. În verita -bila-i matc\ a co munit\]ii hr\nite lu cid cuiz voa re le în]elepciunii str\ vechi miti ce, când -va e sen ]iale pentru participarea tuturor lamie zul vie]ii grupului”. {i, în final: „{i Mir -cea Eli a de are meri tul de a ilustra, prin ope -ra sa li terar\, posibilitatea deschi s\ a inte gr\ -rii, a asimil\rii mitului de c\ tre cultura [i su -fletul modern, precum [i de a su blinia, prino pe ra teore tic\, valoarea a cestui mod de prelungirea calit\]ilor crea toare româ ne[ti”.Însemn\ri ie[ene
Portretele doamnei Zoe Dumitrescu-Bu -[ulenga nu cresc decât sub acest semn. Lu -mea româneasc\ are [<strong>an</strong>se, marii ei b\r -ba]i pot fi ni[te modele. Au har. Calit\]ilecreatoare române[ti sunt ilustrate cu priso -sin]\ de cei însemna]i ai culturii române.Din volumul Contempor<strong>an</strong>ii mei, volumrealizat de doamna Elena Docs\nescu, tre -buie s\ recitim câteva pagini. A[ începe cuscrisoarea c\tre Mircea Eliade, neexpedia -t\, reprodus\ de editoare dup\ m<strong>an</strong>uscris.Dup\ evocarea unor momente în ca re „sub -st<strong>an</strong>]a dialogului” e asigurat\ de c\r -]ile lui E liade, de dialogurile cu prie teniir\ ma[i în ]ar\, autoarea no teaz\:„E ra suficient, era bine c\ e xis ta]i. Înfe lul acesta a]i f\cut s\ creas c\ în noi,în mine, f\r\ s-o [tim, evi dent f\r\ s-o[ti]i, ca un simbol, adâncile necesare -le sensuri abisale. (....) Cred profundîn misiunea dumnea voastr\ [i universal\,în m\sura în care ]ara noas -tr\ are o che mare (vo ca]ie) spi ri tual\,spre universalita te, dep\[ind limi -tele istoriei [i ale vicisi tu dini lor”.Scrisoarea e elaborat\ în timpulmari lor sper<strong>an</strong>]e. „La tensiunea de -mocratic\ la care tr\im, nu, nu pu tem[ti niciodat\. Dar n\d\jduim...” scrie,spre încheiere, autoa rea. N\ d\jdu -im, fiindc\ exist\ marile nu me careîndrept\]esc, exist\ modele.2. Tr<strong>an</strong>sfigur\riExist\ creatori care pot tr\i tr<strong>an</strong>sfigurarea.Iat\-l pe Enescu: „Nu maiera Enes cu; era Beethoven, eraBrahms. Tr<strong>an</strong>sfi gurarea total\ d\ -dea operei conduse de el unicitatea.Dar niciodat\, nici în recitaluri, niciîn simfonice, nici în <strong>an</strong>samblurile ca -merale, n-a dat aceea[i interpretareunei opere. Avea în el posibilit\]i infinitede a modela sunetul, a[a cumau numai marii compozitori”.O echivalen]\ ar realiza TudorVi <strong>an</strong>u: „Ani de zile m-am uitat la pro -Însemn\ri ie[enefesor, m-am uitat la el [i tot m\ minunam,de[i era în mine un fel de pendulare întrerecunoa[ te rea lui ca o pre zen]\ etern europe<strong>an</strong>\,prezen]a unuia din tre cei maimari mae[ tri, divinit\]i tutelare, a[ zice, aale evo lu ]iei culturale române[ti, dar pe dealt\ par te, încercam s\ prind e sen]a luifiziogno mic\, s\ v\d cum se r\s frânge pefigura lui, somatic [i fizio gnomic, fiin]a luiinterioar\ atât de str\lucit\, atât de des\ -vâr[i t\ în simplitatea [i rigoa rea ei, în no -ble]ea, în stringen]a ei etic\”.Andrei Budaev:Partidul vie]iiNici G. C\linescu nu ar rata demiurgia:„Pe gr<strong>an</strong>dioasa scen\ a lumii, pe care ar -tistul o împodobea cu capodopere în tr-unimpuls demiurgic nest\vilit, via]a se desf\ -[ura ca un teatru în tr\iri solemne de cere -monial. Perceput\ ca loc al perpetuei tr<strong>an</strong>s -form\ri, scena devenea, în acela[i timp,pentru cel ce o regiza, locul crea]iei durabile,microcosmosul operei tinzând ne în -ce tat s\ reediteze macrocosmosul prin tr-osubtil\ dialectic\ a trecerii dinspre cli p\ înspreeternitate”.Brâncu[i tr\ie[te o mirabil\ si -metrie cu Blaga: „{i confruntat cu«miracolul» ideilor [i formelor, Brân -cu[i, ca [i Blaga, nu stri ve[te corolade minuni a lumii, ci o înal]\ cumâini curate oamenilor, pentru caei v\zând-o s\ se purifice, s\ se vindece,s\ se îndrept\]easc\”.Pe V. Voiculescu îl întâlne[te laîn <strong>an</strong>ii cincizeci, la celebrul ApostolApostolide, cel care org<strong>an</strong>iza audi]iisubter<strong>an</strong>ei bucu re[tene: „Sprijinin-du-[i u[or pe mâna dreap t\ capul,no ul venit a r\mas nemi[cat, l\ sân -du-ne s\-l privim în voie, de depar -te. Vibra, parc\, în jurul acestei fi -guri de mag, o aureol\ nev\zut\.Mâna p\rea tr<strong>an</strong>spa rent\ în luminasc\zut\ a camerei, iar ca pul christic,cu p\rul [i barba sur\, radia o lini[teciudat\, îngem\nat\ cu o concentraredramatic\, ce treceau dincolode per cep]ia noastr\ comun\. A ascultatmuzica [i a plecat în aceea[it\cere în care veni se”. {i, cu o import<strong>an</strong>t\precizare: „Erau <strong>an</strong>ii Ru -gu lui aprins, f\r\ de care nici bio -gra fia, nici opera târzie a poetuluin-ar pu tea fi în]elese”.O for]\ de identificare se des -prin de din portretele teologilor. Iat\întâlnirea cu P\ rintele Dumitru St\ -niloae: „Tot ce [tiam despre Sfin]iasa purta marele semn al ha rului, pe -cetluind un intelect [i un duh pu ter -nic în voca]ie [i în misiune. M\ a[ -nodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>47