Universitatea lui Cuza – un veaczat într-o înc\ pere a flat\ sub amfiteatrul dechimie [i func]iona [i la da ta când Poni î[iscria Memoriile 23 .Construirea palatului universitar de laCopou a început la 23 mai 1893, iar i -nau gurarea noului edificiu a avut loc la 21octombrie 1897. Cu acest din urm\ prilejla Ia[i au venit regele Carol I, regina E li -sa be ta, primul ministru D. A. Sturdza [iminis trul instruc]iunii Spiru Haret, împre -u n\ cu alte oficialit\]i locale [i din capital\.M<strong>an</strong>i fest\rile ocazionate de inaugurare s-audes f\[urat în intervalul 20-23 octombrie1897 [i au c\p\tat aspectul unei „ade v\ -Andrei Budaev:rate s\r b\tori na]ionale“ 24 . Aflat\ într-ono u\ cl\ dire începând cu 1898, Universitateadin Ia[i avea la dispozi]ie un spa]iuge neros (214 s\li [i o Aul\ cu 300 de lo -curi) pentru cursuri, bibliotec\ [i laboratoa -re. Baza ei material\ era comparabil\ cuaceea a uni versit\]ilor europene, iar Le -gea înv\]\ mântului secundar [i universitarelaborat\ sub directa supraveghere a luiSpiru Haret în acel <strong>an</strong> (1898) îi oferea ca -drul legal pentru a contribui la moderni -zarea societ\]ii române[ti. Pân\ la MareaUnire din 1918, Universitatea din Ia[i [i-asporit num\rul catedrelor [i al discipline lor,Sacrificiul[i-a l\rgit [i diversificat profilul, iar rea li z\ -rile [tiin]ifice ob]inute de unii din re pre -zent<strong>an</strong>]ii ei de seam\ au trecut gr<strong>an</strong>i ]elena]ionale.Dumitru IV|NESCU1Direc]ia Jude]e<strong>an</strong>\ a Arhivelor Na]ionaleIa[i (în continuare, DJANI), fond Universitatea„Al. I. Cuza“, Rectoratul, dosar 9/1860-1863,f. 1-345.2A. D. Xenopol, Istoricul Universit\]ii dinIa[i, în Anuarul general al Universit\]ii din Ia[i,Ia[i, 1911, p. XIV.3DJANI, fond personal Petru Poni, dosar168, ff. 39-40 (Ce am vrut s\ fac); vezi [i DumitruIv\nescu, Memoriile lui Petru Poni. Ceam vrut s\ fac, în Însemn\ri ie[ene, <strong>seria</strong> a<strong>II</strong>I-a, <strong>an</strong> I, <strong>nr</strong>. 3 [i 4; <strong>an</strong> <strong>II</strong>I, <strong>nr</strong>. 1, 2, 4 [i 5.4V. A. Urechia, Istoria [coalelor, vol. <strong>II</strong>I,Bucure[ti, 1894, p. 276.5Gh. Platon, V. Cristi<strong>an</strong>, Istoria Universi -t\]ii din Ia[i, Ed. Junimea, Ia[i, 1985, p. 65-66.6DJANI, fond Universitatea „Al. I. Cuza“,Rectoratul, dosar 4 (496)/1883-1884, f. 12-17; vezi [i Dumitru Iv\nescu, A. D. Xenopol îndocumentele arhivelor ie[ene, în A<strong>II</strong>X, tomXXXV, <strong>an</strong> 1998, p. 182-183.7Ibidem, fond personal „Petru Poni“, do -sar 168, f. 62.8Gh. Platon, V. Cristi<strong>an</strong>, op. cit., p. 67.9I. Agrigoroaiei, I. Todera[cu, Inaugurareapalatului universitar de la Copou (octombrie1897), în Universitatea din Ia[i…, coord. Gh.Iacob, p. 209.10Ibidem.11DJANI, fond personal „Petru Poni“, do -sar 168, f. 87.12Ibidem, f. 88.13Ibidem, f. 88-89.14Ibidem, f. 89-90.15Ibidem, f. 90.16Ibidem, f. 93-94.17Ibidem, f. 95-96.18 Ibidem, f. 96.19Palatul Universit\]ii: istoricul, în Opinia,22 octombrie 1897. Apud I. Agrigoroaiei, I. To -dera[cu, op. cit., p. 210.20DJANI, fond personal „Petru Poni“, do -sar 168, f. 98-99.21Ibidem.22Ibidem, f. 100-101.23Ibidem, f. 102-103.24 Pentru detalii asupra evenimentului, vezistudiul lui I. Agrigoroaiei [i I. Todera[cu, op. cit.,p. 211-219.16Însemn\ri ie[ene
Petru PoniOrg<strong>an</strong>izarea instruc]iunii (<strong>II</strong>I)Interven]ia lui Petru Poni în Senat, la 17i<strong>an</strong>uarie 1891, cu prilejul discut\rii proiectuluide lege a instruc]iunii prezentat de Titu Ma io -rescu, a determinat atât respingerea legii, cât[i c\derea cabinetului. Formarea noului minis -ter, a[a dup\ cum se va vedea din fragmentul defa]\ al Memoriilor, a fost încredin]at\ genera -lului Ion Em<strong>an</strong>oil Florescu, care i-a oferit luiPoni conducerea Ministerului Instruc]iunii. Dinnefericire, noul cabinet n-a avut o via]\ prea lun -g\, el fiind înlocuit cu un altul, condus de Las -c\r Catargi, care avea în fruntea MinisteruluiInstruc]iunii pe Take Ionescu, Petru Poni refu -zând oferta primului ministru de a se ocupa, încontinuare, de soarta înv\]\mântului. La 3 mai1893, Petru Poni a avut o interes<strong>an</strong>t\ [i competent\interven]ie, pe care o reprodu cem `nacest num\r, la Legea înv\]\mântului primarprezentat\ de Take Ionescu.Dumitru IV|NESCUÎn urma acestei cuvânt\ri [i a r\spunsuluiministrului, Senatul a respins, cu majoritatede voturi, luarea în considerare aproiectului de lege. Ministerul, prezidat degeneralul M<strong>an</strong>u, a demisionat. Regele a în -s\rcinat pe generalul Florescu, pre[edinte -le Senatului, s\ formeze noul cabinet. Ge -neralul Florescu m-a invitat s\ iau parte lao consf\tuire intim\ care trebuia s\ aib\ loc,în aceea[i zi, acas\ la Costic\ Boe res cu.La aceast\ consf\tuire au luat parte Las -c\r Catargi, Florescu, Vernescu, Boe res cu[i eu. Generalul Florescu, care a luat celdintâi cuvântul, ne-a spus c\ a acceptatsar ci na ce i-a dat M.S. de a forma ministe -rul, c\ el voie[te s\ fac\ un guvern de coa -li ]iu ne, compus din conservatori amici a dluiL. Catargi [i din liberali disiden]i, amici aidlui Vernescu; c\ m\ roag\ [i pe mine s\fac parte din acest guvern ca ministru alinstruc]iunii publice.Iat\, rezumat în pu]ine cuvinte, r\s pun -sul ce am dat la propunerea ce mi-a f\cutÎnsemn\ri ie[eneviitorul pre[edinte al Consiliului (de Mini[ -tri): „Eu nu sunt om politic. Ca om de [coa -l\, nu a[ putea primi s\ fac parte din gu -vern decât dac\ a[ fi sigur c\ am sprijinulcolegilor mei pentru a realiza programulce am dezvoltat în cuvântarea prin caream comb\tut în Senat proiectul de lege aldlui Maiorescu. În privirea înv\]\mântuluiprimar, în special, voiesc ca în toate sateleîn care sunt mai mult de 40 copii în vârst\de [coal\ s\ se înfiin]eze [coale, în care seva preda înv\]\mântul primar complet; înc\tunele în care se afl\ mai pu]in de 40co pii se vor înfiin]a [coale de c\tun, în ca -re se va preda numai o parte din acest în -v\]\mânt; voiesc ca înv\]\mântul primar,cu excep]iunea [coalelor de c\tun, pe ca -re le admit, s\ fie acela[i pentru to]i copiiiacestei ]\ri, fie ei din sate sau din ora[e;vo iesc ca între]inerea [coalelor primare –în]eleg prin aceasta plata înv\]\torilor [iinstitutorilor – s\ se fac\ de c\ -tre stat; voiesc asigurarea face -rei cl\dirilor [colare printr-unîmprumut de stat; voiesc, în sfâr -[it, gar<strong>an</strong>tarea pozi]iunii înv\]\ -torului [i institutorului, astfel caei s\ nu poat\ fi pedep si]i decâtîn urma unei judec\]i”.În urma vorbirei mele, nu a luat ni me -ne cuvântul. Aceast\ t\cere m-a f\cut s\v\d c\ acei care aveau s\ fie colegii mei [is\ m\ sprijine în opera ce aveam s\ întreprindnu erau convin[i de datoria ce cu to -]ii aveam în a lucra, din toate puterile noas -tre, la în\l]area [i înt\rirea marei mul]imia poporului român prin [coal\.A doua zi am plecat la Ia[i. Abia ajunsla Ia[i, am primit o telegram\ de la gene -ra lul Florescu prin care îmi cerea o convorbirela telegraf. Pe atuncea comuni ca-]iile telefonice nu existau. Generalul mi-acerut din nou s\ primesc Ministerul instruc -]iunii. „În urma celor petrecute în Senat,mi-a zis el, prezen]a d-tale în guvern se im -pune.” I-am mul]umit c\lduros pentru bu -n\voin]a ce avea c\tre mine, îns\ i-am de -clarat c\ nu pot primi s\ intru în guverndecât în condi]iile ce am dezvoltat în întru -nirea de la Boerescu. Credeam c\, în ur -ma acestei întrevederi, chestiunea minis -terului meu este definitiv hot\rât\. M-ampus deci pe lucru în laboratorul meu.Ministru al Instruc]iuniiÎn vac<strong>an</strong>]\ m-am dus s\ m\ odihnesc laTârgul Neam]ului. Acolo am primit, la 20iulie, o telegram\ de la generalul Florescuprin care m\ chema de urgen]\ la Bucu -re[ti: „Totul s-a ar<strong>an</strong>jat, îmi zise el. Colegiimei au primit programul d-tale. S\ mer -gem la Sinaia, pentru ca s\ depui jur\ -mântul”.La 21 iulie 1891 eram ministru al instruc]iuniipublice. Acest minister este departede a fi o sinecur\. O parte din timplucram pentru a pune ceva ordine în admi -nistra]iune. Restul timpului îl întrebuin]am-şi jumatate de şcoala-academica-17