seria a treia, an II, nr. 9, septembrie 2010 - Insemnari Iesene

crea]ie. Multe dintre curentele de idei [i [colile [tiin]ifice moderne aufost dezvoltate, pentru prima dat\ în România, la Universitatea noas -tr\. În pofida tradi]iilor administrative [i politice dirijiste [i centralisteantebelice [i postdecembriste [i a sistemului socialist totalitar postbe -lic, care au nedrept\]it-o frecvent, Universitatea noastr\ nu a încetats\ transmit\ cuno[tin]ele dezvoltate în lumea apusean\, s\ creeze e-mula]ie în competi]ia de idei [i s\ realizeze nou\ cunoa[tere. }inândseama de num\rul mereu mai mic al personalului academic [i studen -]ilor decât cel al unor institu]ii indigene similare, se poate spune c\este cea mai viguroas\ [i productiv\ sub raport intelectual. Îns\, lip -sindu-i domenii importante ale educa]iei profesionale(ingine - rie, farmacie, medicin\,[ti in]e agricole etc.), care transform\ ideileîn ac]iuni [i apropie o institu]ie academic\ depractic\, Universita tea noastr\ este ceva maipasiv\ în rela]ie cu via]a economic\ [i social\.Astfel, ea este mai pu]in orientat\ spremodelul universit\]ii antreprenoriale [i nicinu-[i poate propune s\ devin\ „a universityas corporate business”. Nici nu este necesar,pentru c\ modelele [i modele de managementuniversitar sunt efemere, dar o universitateveritabil\ este legat\ de durata lung\.În plus, „one size fits all” destituie universita -tea din rostul s\u, nesocotind principiul diviziuniimuncii [i cunoa[terii.În al doilea rând, Universitatea „AlexandruIoan Cuza” este una dintre pu]inele universit\]iromâne[ti tradi]ional comprehen -si ve. Gra]ie acestei carac teristici este potri vi t\unei perpetue c\ut\ri interne [i, cumva, bi ne pozi]ionat\ într-un con -tinuu dialog cu lu mea. Schimb\rile realizate în domeniile socio-u ma -ne, evolu]iile remarcabile în domeniile [tiin]e lor naturii [i deschi de reainterna]ional\ din ultimele dou\ decenii sunt expresia poten ]ia lului [ia resurselor, mai ales umane, ale unei universit\]i compre -hensive.În al treilea rând, Universitatea noastr\ [i-a prezervat caracterul deinstitu]ie academic\ relativ compact\, omogen\ [i integrat\. Cu toa -te c\ s-a înscris în tendin]a masific\rii înv\]\mântului superior dinra]iuni financiare [i administrative, a fost mult mai pu]in dispus\ de -cât alte institu]ii omoloage s\ dezvolte extensiuni [i filiale teritoriale.Experien]a în aceast\ privin]\ s-a limitat la câteva încerc\ri în adoua jum\tate a anilor ’90 [i la pu]ine dezvolt\ri dup\ aceea. Apa -rent, acest\ situa]ie ar putea sugera pasivitate [i lentoare. În realita -te, înseamn\ pruden]\ [i judec\]i bine cump\nite. O universitate nuÎnsemn\ri ie[enese poate ghida dup\ liniile directoare ale re]elelor de supermarketuri[i hipermarketuri, chiar dac\ însu[irea comportamentului de pia]\liber\ poate s\-i procure beneficii importante.Predarea [i înv\]area în campusul clasic, singurul în m\sur\ s\contribuie la înt\rirea caracterului de comunitate academic\, nu di -minueaz\ capacitatea de dezvoltare în schimb\toarea lume global\,ci o consolideaz\.În acest context, orice analogie cu industriile [i sistemul comercialeste inadecvat\. Dar prezervarea formei clasice a educa]iei universitarenu exclude utilizarea noului suport tehnologic. Univer sitateanoastr\ este pre g\tit\ s\ foloseasc\ pescar\ larg\ tehnologia informa]iilor [i comunic\rii.Finalmente, Universitatea „AlexandruI oan Cuza” este o institu]ie complex\ atâtsub raportul activit\]ilor, cât [i sub raportulorganiz\rii [i al resurselor umane ocupate.Ca orice Universitate de tradi]ie, ea nu esteo colectivitate de indivizi [i nici o colec]ie deservicii prestate, ci o comunitate de persoa -ne cu educa]ie, preocup\ri [tiin]ifice, înzes -tr\ri intelectuale, calit\]i morale [i aspira]iisuperioare, care nu poate fi a[ezat\ într-o ie -rarhie, ci necesit\ dezvoltarea liber\ într-unmediu colegial.Ca orice Unviersitate modern\, ea tr\ -ie[te tensiunea între principiul humbolian alunit\]ii cercet\rii-pred\rii-înv\]\rii [i tendin -]a ultimelor decenii de fragmentare [i specializarea cunoa[terii; se str\duie[te s\ men -]in\ echilibrul fragil între educa]ia academic\ general\, numit\ cândvaeduca]ie liberal\ – strict necesar\ pentru dezvoltarea intelectual\sau cultivarea min]ii, formarea spiritului critic [i modela rea caracterului– [i educa]ia profesio anl\ [i voca]ional\ – imperativ\ pentru forma -rea profesiilor [i dezvoltarea capacait\]ii de a ocupa în mod de centun loc de munc\ este supus\ unui fel de „contradictio opositorum”,nerenun]ând la selectivitate [i reperele elitei, dar adoptând principiulaccesului liber al u nui num\r mare, poate prea mare de studen]i.Într-un mediu administrativ, politic [i institu]ional etatist [i colecti -vist, cu puternice remanen]e de socailism educa]iooanl, orice institu -]ie de înv\]\mânt superior are în mare m\sur\, culoarea acestuia.P\strarea individualit\]ii dobândite în trecutul antebelic [i ob]ine -rea caracterului distinct, diferen]iat, în cele dou\ decenii de relativ\autonomie institu]ional\ sunt, în acest context, sarcini mai mult de --şi jumatate de şcoala-academica-3