nodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>34cinat în mod serios o întreag\ categorie so -cial\, iar efectele acestei desconsider\ri o -ficializate a înv\]\mântului poate afectape termen lung sistemul. Desigur,ajunge s\ te întrebi, înmod firesc, dac\ un om caretr\ie[te la limita subzisten]eimai poa te fi sau nu un model?V\zându-[i existen ]a periclita -t\, tot mai mul]i dasc\li p\r\ -sesc înv\]\mântul. Fenome nulpoate fi identificat la toate ni -velele [i sunt [<strong>an</strong>se ca acest e -xod involuntar s\ ia forme totmai acute în viitorul apro piat.Afirma]ia este valabil\ [i pentruuniversitari, iar golul l\ sateste greu de umplut. Pentru c\pleac\, de regu l\, cei mai buni.Ciudat e c\ nimeni nu î[i puneproble ma de cât timp [i de câ -t\ mun c\ este ne voie ca s\ de -vii pro fesor universitar. Contea -z\ mai mult t\ierile, e cono mi -ile f\cu te, c\ doar pen tru a for -ma tini chi gii [i cofetari – indiscutabil,meserii utile [i onorabile– nu e ne vo ie de în v\]\ -mânt superior. {i apoi un des\ te duci dup\ ce, timp decâ teva dece nii, ai devorat maimulte bibli oteci [i te-ai dedicatunei a numite pro fesii? Adic\ai ascultat de propria ta voca -]ie? Din p\cate, toate sectoa -re le cul turii se dovedesc fali -mentare, deci r\ul din educa -]ie nu poate fi schimbat decâtcu un r\u [i mai mare p\r\ -sind sistemul [i optând pentruun alt sector al culturii. Maipoate fi un om prost pl\tit, dispre]uitde c\ tre oficialit\]i, unmodel? Dup\ cum spu neam <strong>an</strong>terior, unmo del spiritual da, dar nu [i un model social.Mai degrab\ un <strong>an</strong>timodel. O întru -chipare a e[ecului, chiar da c\ este vorbade o profesie care pretinde vo ca]ie. DinAndrei Budaev:p\cate, imaginea „b\trânului dasc\l” din li -rica eminesci<strong>an</strong>\ nu [i-a pierdut actualita -tea. În ultimii <strong>an</strong>i, am fost me reu uimit c\Somnul ra]iunii na[te mon[trine mai vin la admitere absol ven]i de li ceu,având în ve de re salariile de mizerie ca re îia[teapt\ pes te câ]iva <strong>an</strong>i! Desigur, suntoameni care a leg o profesie, se las\ con -du[i de o voca ]ie [i se gândesc destul depu]in la ce va urma dup\ finali za rea studiilor.Situa]ia absolven]ilor este jen<strong>an</strong> t\. Amvorbit recent cu tinerii colegi care s-au înscrisla gradele didactice [i ca -re se plâng cumplit. Tot maimul]i se pre g\tesc s\ ple ce,dar nu prea au unde. Se simtumili]i de c\tre un sistem pecare l-au slujit cu devotament. Înacest context, mai putem vorbide mo de le în înv\]\mânt? Poa -te doar dac\ le c\ut\m în trecut.Dac\ lucrurile nu se vorschimba urgent, asupra [coliiromâne[ti va pluti tot mai accentuatspectrul dezastrului. {inu din cauza dasc\ lilor, carecontinu\ s\ î[i fac\ datoria. Cidin cauza acelora care, ne gândimport<strong>an</strong> ]a [colii, vor s\ netr<strong>an</strong>sforme într-o na]ie de ti ni -chigii [i buc\tari. Din neferici -re, societatea româneasc\ deazi ofer\ suficien te exemple deoameni care au reu[it în via ]\ f\ -r\ prea mult\ [coal\. Mai graveste îns\ c\ num\rul celor ca -re e[ueaz\ dup\ o existen]\petrecut\ în bibliotec\ este totmai mare. Dac\ merit\, totu[i,efortul? R\mâne la latitudineafiec\ruia s\ î[i alea g\ modelulde urmat în via]\.Au trecut câ]iva <strong>an</strong>i de cândînv\]\ mân tul românesc a trecutla sistemul Bologna. Prinurmare, pot fi trase o serie deconclu zii [i acestea nu sunt întotdeaunafavorabile. Desigur,odat\ cu intrarea României înUniunea Europe<strong>an</strong>\ [i adera -rea la sistemul Bologna, recu -noa[terea diplomelor în str\i -n\ tate se face mult mai u[or. {i a cestaeste un câ[tig import<strong>an</strong>t. Exist\ îns\ [i numeroasedezav<strong>an</strong>taje. Reducerea stu d iilorcu un <strong>an</strong> se resimte puter nic. În ca zul [tiin-]elor um<strong>an</strong>e, cei trei <strong>an</strong>i se dove desc insu-Însemn\ri ie[ene
ficien]i pentru o serioas\ preg\ tire de ba z\.Diferen]ele fa]\ de cei care f\ ceau pa tru <strong>an</strong>ise arat\ semnificative. Am avut un sistemcare func]iona [i atunci, te întrebi, de ce atrebuit schimbat, prelu ân du-se ni[ te modelestr\ine, ni[te forme f\ r\ fond, ca re nu seaplic\ peste tot nici în Occident? A pa rent,ceea ce se pierde la studiile de li cen]\, se re -cupereaz\ la masterat. Proble ma este îns\c\, dup\ absol vire, tinerii î[i caut\ un loc demunc\. A[a c\, mai mult sau mai pu ]in, stu -diile masterale se tr<strong>an</strong>sform\ în ni[te studiif\cute la f\r\ frec ven ]\. În plus, ele nici numai sunt accesibile multor absolven]i. A -ceasta deoarece num\ rul locuri lor bugetatese reduce drastic. Or, a-]i pl\ti continuareastu diilor dintr-un sa lariu mizer de dasc\l de -but<strong>an</strong>t reprezint\ o imposibilitate.Andrei Budaev:Lucrurile se complic\ [i mai mult în ca -zul doctoratului. Formula <strong>an</strong>terioar\ se de -rula pe parcursul a [ase <strong>an</strong>i. O perioad\rezonabil\, suficient\ pentru redactareatezei. În cazul sistemului Bologna, [coaladoctoral\ dureaz\ doar trei <strong>an</strong>i. E foartepu]in pentru finalizarea unei investiga]iise rioase. Mai ales în cazul unor oameni ca -re au un loc de munc\. În plus, de multe ori,accesul la doctorat este dat de posibilit\]ilefin<strong>an</strong>ciare ale c<strong>an</strong>didatului [i nu de calit\ -]ile acestuia, care, desigur, ar trebui s\ pri -meze. Din p\cate îns\, locurile bugetatesunt pe <strong>an</strong> ce trece tot mai pu]ine.Cu toa te neajunsurile, în fiecare <strong>an</strong>, sesus]in numeroase lucr\ri de excep]ie. Investiga]iifundamentale pen tru domeniul a -bordat. Fire[te, nu toate te zele se ridic\ laasemenea cote valorice. Nu sunt îns\ deacord cu cei care denigrea z\ institu]ia doctoratului.Am coordonat destul de multe te -ze [i am fost membru în numeroase comi -sii de doctorat. {tiu cum [i cât se lucreaz\[i care sunt rezultatele muncii. Din p\cate,a sc\zut [i prestigiul doctoratului dup\ [ter -gerea acelui spor infim, dar import<strong>an</strong>t [istimulativ pentru cei cu venituri modeste.E [i asta o dovad\ a prestigiului de care sebucur\ înv\]\ mân tul în societatea româ -neasc\ de azi. Vom vedea ceea ce va ur -ma. Oricum, r\ul cel mare în înv\]\mîntulromânesc de azi este subfin<strong>an</strong>]area cro ni -c\, iar nu sistemul Bo logna.Gheorghe GLODEANUConduc\torul orbnodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>Însemn\ri ie[ene35