seria a treia, an II, nr. 9, septembrie 2010 - Insemnari Iesene

nodul gordian ∙ nodul gordian30S-o lu\m de la cap\t!În to]i anii de dup\ 1989, înv\]\mântuls-a aflat, la noi, [i continu\ s\ se afle,într-un proces de reforme ce pare a nu maiavea sfâr[it. Fiecare ministru al educa]iei[i înv\]\mântului (sau cum se va fi chematel de-a lungul anilor, tot schimbându-[i denumirea),[i n-au fost pu]ini ace[ti mini[tri(unii ocupând fotoliul doar câteva luni, darsuficiente pentru implementarea – vorbalui Petre Roman – a te miri ce idei) s-a i lus -trat prin anume ini]iative menite a îmbun\ -t\]i procesul educa]iei în [coal\, luând m\ -suri mereu mai moderne [i mai sofisticate,încât azi nimeni nu mai [tie exact cum s\se descurce, nimeni nu poate s\ mai descurcei]ele acestei moderniz\ri, f\cut\, celmai adesea, dup\ ureche – îng\duit\-mi fie aceast\ expresie, dar ea este re -al\, pentru c\ toate aceste îmbun\ t\-]iri s-au f\cut du p\ cum s-a tras cu urecheape la vecini, în spe]\ la ]\rile a -vansate, iar dintre acestea la înv\]\ mântulamerican. N-am nimic împotriva sis -temului de înv\]\mânt american, nicia celui francez, nici a celui din Uniu -nea European\ în general, dar cei ca -re s-au inspirat de-acolo ar fi trebuit s\se inspire doar, nu s\ ia totul motame(cum se zicea în armat\ prin anii ’50),adic\ f\r\ discern\mânt, ceva ce nu sepotrivea, [i nu se potrive[te condi]iilornoastre sociale, economice, spirituale[.a.m.d. Mi-a fost dat s\ aud o vorb\,nu demult, la un soi de colocviu pe te -ma înv\]\mântului, rostit\ de un domnce fusese prezentat ca o ma re somitateîn materie, [i care dup\ ce ne-a explicatcam cum ar trebui s\ ne aliniem la în -v\]\mântul european, a încheiat cu oîntrebare ce s-a vrut a fi retoric\, în ori -ce caz de efect: Ce vre]i, s\ ne întoar cemla sistemul propus de Spiru Haret?!Nu vreau s\ intru în am\nuntele sistemuluifondato rului înv\]\mântului organizat de lanoi, dar m\ tem c\ de la el ar trebui s\pornim a cum, într-adev\r. Nu spun s\ neîntoar cem, dar s\ ]inem seama de principiilelui, care erau [i sunt înc\, dup\ atâ -ta amar de vre me, perfect valabile pentruRomânia.În fond, ce voia Spiru Haret?! V\zândc\ na ]ia noastr\ era (este) destul de r\ ma -s\ în urm\ din punctul de vedere al educa -]iei, în v\]\mântului [i culturii, a zis c\ oriceco pil care frecventeaz\ [coala trebuie caîn procesul acesta s\ dobândeasc\ o cultu -r\ general\ temeinic\, bine asimilat\, [iabia dup\ aceea s\ ia hot\rârea în ce di -Andrei Budaev:rec]ie de specializare s-o apuce. Gândul n-afost r\u deloc. Pentru c\ înv\]\mântul uni -ver si tar de la noi a format speciali[ti debun\ calitate, iar pe lâng\ faptul c\ erau cua de v\rat speciali[ti în cutare domeniu, a -veau [i o baz\ solid\ de cultur\ general\.Acest lucru s-a [i v\zut. Un om de largi o -rizonturi culturale, spirituale, rezolv\ altfel,vreau s\ spun: superior, orice problem\tehnic\, orice problem\ special\ din domeniulîn ca re activeaz\. Pentru c\ are exer -ci]iul gân dirii, format în [coal\.Or, ast\zi, ce exer ci]iu de gândire seformeaz\ în [coal\?! E levul înva]\ dup\ni[te prefabricate, pe ca re le asimileaz\mecanic [i când este pus în fa]a unui examenmai ac\t\rii, ca s\ zic a[a, de baca -laureat, nu poate trece, pentru c\ nu poa tes\ gândeasc\. Am v\zut, concret, rezulta -tele din anul acesta... Tine retul nostru areacum cultura calculatorului [i a internetului.Nu-i pu]in. Dar este in suficient. Calcu-~n a[teptarea EdenuluiÎnsemn\ri ie[ene