NO. 2 / 2008 - Universitatea "Constantin Brâncuşi"

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2008o „cale regală”: ea este un moment alcunoaşterii umane supuse acţiunii posibiluluiistoric. În demersul pe care-l propunem, atât însurprinderea corelaţiilor dintre repereleconceptuale (cunoaştere epistemică – cultură -democraţie), dar mai ales în dezvoltareasecvenţelor de conţinut privitoare lademocraţia formală şi democraţia substanţială,a rolului cunoaşterii şi culturii politice înprogresul democraţiei (dar şi în evidenţiereaunor limite intrinseci „teoriei-fantomă” ademocraţiei) iterăm asumpţia că apreciereaunei concepţii gnoseologice doar sub aspectulcoerenţei şi simplităţii interne, al consecvenţeicu propriile ei premise teoretice şimetodologice, este cu totul insuficientă.În disputa dintre epistemé şi doxa(paradoxul lui Taminaux) trebuie ţinut seamade presupoziţiile premiselor, de consecinţelemai îndepărtate ale dezvoltării teorieidemocraţiei, de contextele extragnoseologice(ontologice, psihoantropologice) pe care leangajează.Tabloul contemporan al preocupărilorşi poziţiilor epistemologice este unul extremde variat. O participare la înţelegerea societăţiicunoaşterii presupune o analiză sistematicăprivind: marile transformări interne, de mod saustil de gândire produse în ştiinţa modernă şiactuală, dar mai ales analiza noului statutsocial-economic, cultural şi politic al ştiinţei încadrul societăţii informaţionale; noile metode şi mijloace care permitefectuarea cercetărilor teoretice (logicomatematice,semantice, metateoretice) şiempirice (psihogenetice, psihosociologice,istorice, antropologice, cibernetice etc.),altădată inaccesibile; tradiţiile filosofice şi culturale,curentele şi şcolile ştiinţifice contemporane(empirismul logic şi filosofia analitică – R.Carnap, C.G. Hempel; raţionalismul critic –K.R. Popper; fenomenologia – Ed. Husserl;neoraţionalismul – G. Bachelard, F.Gonseth;epistemologia genetică – J. Piaget;pragmatismul conceptual – W.v.O. Quine;noua tehnologie a ştiinţei – Th.S. Kuhn, St.epistemological prestige, even with aparadigmatic role.Knowing the knowledge has only one“royal” way: it is a moment of humanknowledge below the historical possibility. Inour steps, both in surprising the the correlationsbetween conceptual references (epistemicknowledge – culture – democracy), butespecially in developing the content sequencesregarding formal democracy and substantialdemocracy, the role of knowledge and politicalculture in the progress of democracy (but also inunderlining some intrinsic limitations of the“phantom-theory” of democracy) we issue theassumption that the appreciation of agnoseologic conception only under the aspect ofcoherence and internal simplicity, ofconsistency with its own theoretical andmethodological premises, is not enoughIn the dispute between episteme andgray matter (Taminaux’ paradox) we have totake into consideration the farther consequencesof democracy theory development, the extragnoseologiccontexts (ontological, psychoanthropological)it engages.The contemporary picture ofepistemological concerns and positions isextremely various. Participating inunderstanding the knowledge of societysupposes a systematic analysis regarding: great internal transformations, regardingthought style or form produced in modernand current science, but especially theanalysis of the new social-economic,cultural and political status of sciencewithin informational society; new methods and means allowing to carrytheoretical researches (logical andmathematic, semantic, meta-theoretical)and empirical (psycho-genetic, psychosociological,historical, anthropological,cybernetic etc.), which used to beinaccessible; Philosophical and cultural traditions,contemporary scientific trends and schools(logical empiricism and analyticalphilosophy – R. Carnap, C.G. Hempel;critical rationalism– K.R. Popper;Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Series Letters and Social Sciences, No. 2/20088