calendarul tradiţiilor militare 2012 - Ministerul Apărării Naţionale

Militarul în societatea românească
a impresionat auditoriul prin caracterul său
ştiinţific, impregnat de la un capăt la altul de
sentimente patriotice.
S-a stins din viaţă la 1 octombrie 1935.
GENERALUL RADU R. ROSETTI
Generalul Radu R.
Rosetti s-a născut la
30 martie 1877, fiind
fiul unui reputat istoric
al claselor sociale
şi al raporturilor de
proprietate la români.
După terminarea
cursului liceal a intrat
elev la Şcoala militară
de artilerie şi geniu,
pe care a absolvit-o la
1 iulie 1899, cu gradul de
sublocotenent. A fost, ani de-a
rândul, profesor de tactică la Şcoala militară de
artilerie şi geniu, la Şcoala specială de infanterie
şi la Şcoala superioară de război.
Moştenind de la părintele său pasiunea
pentru stadiul istoriei, în general, şi pentru cel
al istoriei militare a poporului român, în special,
Radu R. Rosetti a fost un neobosit cercetător.
Timp de trei decenii şi jumătate, a publicat un
număr impresionant de lucrări care l-au consacrat
printre istoricii români cei mai reprezentativi.
Primele sale studii au fost Încercări critice
asupra războiului din 1653 dintre Matei Basarab
şi Vasile Lupu (1912) şi Încercări critice asupra
războaielor din anii 1475 şi 1476 dintre Ştefan
cel Mare şi turci (1914).
Primul Război Mondial i-a curmat, pentru
un timp, preocupările ştiinţifice. A comandat
Regimentul 6 Mihai Viteazul în bătălia de la
Mărăşeşti, fiind grav rănit în ziua de 6 august
1917. După război a fost trimis, un timp, ataşat
militar la Londra. Reîntors în ţară, generalul
Radu R. Rosetti a depus o acţiune stăruitoare
pentru organizarea Muzeului militar naţional şi,
concomitent, şi-a reluat cercetările personale în
domeniul istoriei.
În şedinţa Academiei Române din 3 iunie
1927, academicianul Andrei Rădulescu a citit
propunerea semnată de mai mulţi savanţi –
Calendarul tradiţiilor militare 2011
printre care Nicolae Iorga, Dimitrie Gusti,
Alexandru Lapedatu, Simion Mehedinţi şi Ion
Nistor – ca generalul Radu R. Rosetti să fie
ales membru corespondent; propunerea s-a
bucurat de adeziunea unanimă a celor prezenţi.
În anii următori, generalul Radu R. Rosetti a
dat publicităţii un număr impresionant de studii
şi articole ştiinţifice, cele mai multe consacrate
istoriei militare.
În şedinţa din 19 mai 1934, Secţiunea istorică
a Academiei Române, „luând în dezbatere,
potrivit statutului şi regulamentului, chestiunea
alegerii unui nou membru al său (...) cu majoritate
de voturi a decis să recomande plenului
alegerea domnului general Radu Rosetti (...)”.
Susţinând propunerea Secţiei istorice, în şedinţa
plenară din 24 mai 1934, a Academiei Române,
Alexandru Lapedatu a făcut o amplă analiză a
operei generalului Radu R. Rosetti, conchizând:
„Alegându-l, instituţia noastră va primi în sânul
său un bărbat care, sub toate raporturile, numai
onoare îi poate face şi care-i va fi la toate lucrările
un colaborator valoros şi preţios (...) căci de ani
de zile generalul Radu Rosetti ne-a fost, dintre
toţi membrii corespondenţi, cel mai apropiat, ca
unuia ce i-am încredinţat regulat spre cercetare
scrierile şi publicaţiile cu caracter militar înaintate
Academiei noastre spre premiere”. În urma
votului, preşedintele Ludovic Mrazec l-a proclamat
pe generalul Radu R. Rosetti ca membru activ al
Academiei Române, în Secţia istorică.
În 1935, în urma decesului filologului Ion
Bianu, Academia Română l-a însărcinat pe
generalul Radu R. Rosetti să preia postul de
conservator al Bibliotecii şi al colecţiilor aflate în
inventarul Academiei Române. În această nouă
calitate, el a desfăşurat o activitate neobosită
pentru îmbogăţirea, conservarea şi buna
evidenţă a fondului de cărţi şi a altor colecţii
deţinute de Academie. În timpul celui de-Al
Doilea Război Mondial a organizat evacuarea
din capitală a celui mai preţios fond de cărţi şi a
celor mai valoroase colecţii, pentru a fi ferite de
o eventuală distrugere sau înstrăinare.
Apreciindu-i meritele ştiinţifice şi organizatorice,
Secţia istorică a Academiei l-a ales
în anul 1938 în funcţia de secretar, pentru
15