calendarul tradiţiilor militare 2012 - Ministerul Apărării Naţionale

Militarul în societatea românească
spitalelor Colţea şi Pantelimon“ (3), celelalte două
fundaţii spitaliceşti ale „Eforiei Spitalelor” (for
constituit la 2 aprilie 1832 de către guvernatorul
Kiseleff, în timpul Regulementelor Organice).
În urma reformelor sanitare din anul 1824,
doctorul Grünau devine medic al capitalei.
Este cooptat în comisia pentru sistematizare
(1829-1830), în vederea elaborării unui „Regulament
pentru îmbunătăţirea şi paza bunei
orânduieli în Poliţia Bucureştilor“. (1, 2)
Grünau este şi redactor al proiectului
primului colegiu medical din Bucureşti. (1, 3)
După ce participase ca medic în operaţiunile
de combatere a epidemiei de ciumă din vremea
lui Caragea, în timpul războiului ruso-turc din
1828-1829, ia parte din nou la lupta împotriva
unei epidemii de ciumă care izbucnise printre
trupele ruseşti şi populaţia Ţării Româneşti.
Pe lângă slujba de la spitalul Filantropia,
doctorul Grünau avea în grija sa bolnavii evacuaţi
din lazarete şi luarea de măsuri profilactice în
focarele contaminate. (3)
Pentru meritele sale în ajutorarea soldaţilor
ruşi pe timpul războiului, primeşte în anul
1833 medalia Sf. Stansilav din partea ţarului
Nicolae I al Rusiei.
Primul comandant al Spitalului Oştirii
Între septembrie 1831 şi 20 martie 1837,
Georg Grünau ocupă funcţia de stabdoctor al
Regimentului 1 şi şef al lazaretului. (1, 2, 3).
Brevetul decoraţiei
„Sf. Stanislav“,
18 februarie 1833,
original, colecţia
Grünau
Calendarul tradiţiilor militare 2011
După terminarea războiului ruso-turc, nou
creatul Spital al Oştirii a funcţionat pentru început
la Filantropia, acolo unde suferinzii armatei Ţării
Româneşti au fost trataţi între septembrie 1831 şi
ianuarie 1832 într-un lazaret ostăşesc temporar.
Urmează un periplu legat de mutarea
spitalului la Mănăstirea Mărcuţa, mai apoi în
încăperile de la Beilic (podul Şerban Vodă sau
podul Beilicului), iar din septembrie 1834 spitalul
ostăşesc se evacuează în clădirile Mănăstirii
Mihai Vodă. Abia din anul 1859, spitalul se va
muta în noile construcţii din actuala stradă
Ştirbei Vodă. (1)
Stabdoctorul Grünau este considerat unul
din primii organizatori ai serviciului sanitar
ostăşesc, sub conducerea sa fiind instruiţi cei
dintâi felceri pământeni, într-un sistem care poate
fi considerat drept începuturile învăţământului
medical românesc. (1, 4)
Tot lui i se datorează introducerea unui
regulament interior în spitalul ostăşesc de la
Mihai Vodă, punându-se astfel capăt dezordinilor
din spital. (1)
Doctorul Grünau efec tuează prima intervenţie
urologică pe pământ româ nesc în anul
1834 (operaţie de talie perineală pentru un
calcul uretral). (5)
Un atestat din anul 1841 al Dejurstvei
(coman damentului militar) confir mă că pe
tot parcursul serviciului său „a jertfit cele mai
nepregetate oste neli, sârguinţă şi activitate la
căutarea bolnavilor ostaşi.
21