STRIG~TE {I {OAPTE, - revistaorizont.ro

orizont23www.<strong>revistaorizont</strong>.roSIMEZE simezeBIBIMIRCEA MIH~IE{Iosif O. Stroia — devenit foarte curând pentru noi to]i Bibi — a ajuns la Arad lasfâr[itul anilor '70. Mai precis, în 1978. "Culturnici" veleitari, ne b`l`cisem, pân` atunci,doar noi între noi, "litera]ii", aventurându-ne, în cel mai bun caz, în spa]iul înrudit alteatrului. Aveam [i motive: în acea zon` evoluau cele mai de[tepte [i frumoase fete aleora[ului, eleve de liceu, "regizoarea" Cati Mure[an [i "actri]a" Mariana Buruian` (Marianachiar avea s` ajung` o excelent` actri]`, la Bulandra; de câ]iva ani s-a retras la o mân`stire).Despre Bibi ne-a vorbit Valentin Constantin, secondat, ca întotdeauna, de Dorin Galea:"Am cunoscut un grafician de super-clas`. S-a mutat în Arad [i va expune curând." Înscurt` vreme, eram cu to]i nedesp`r]i]i la KinemaIcon-ul marelui, unicului, irepetabiluluiGheorghe S`b`u.Prin Bibi, am p`struns în spa]iul artelor plastice, care ne era cunoscut mai ales pringenera]ia deja matur`: sculptorul Ionel Muntean, pictorul Ioan Groza Kett, ciudatul "plasticianîn cear`", Simion Cozma. Rând pe rând, ne-am împrietenit cu Doru P`curar (venit prinreparti]ie ca scenograf la Teatru), Laly Szvercsak, un grafician de anvergur`, care ne-aînnebunit câ]iva ani cu melcii s`i picta]i cu serigraful. Laly a f`cut o solid` carier` înAmerica (aflu de la Ioan T. Morar c` a ajuns s` deseneze una din ma[inile de succes.)În casa-atelier a lui Laly, sub privirile uimit-dezaprobatoare ale Monei, care sem`na leitcu actri]a francez` Marlène Jobert, au avut loc cele mai spectaculoase jam-sessions dincâte-mi aduc aminte.Deasupra tuturor, cu un zâmbet larg, râzând la fiecare cuvânt, [i parc` plutind pesteoameni [i lucruri, Bibi. Dac-ar fi s`-i întreb pe to]i prietenii mei din epoc` cine era omulla care ]ineau cel mai mult, n-am nici cea mai mic` îndoial` c` Bibi ar ocupa, la distan]`,locul întâi. Generos [i retractil, de-o polite]e dezarmant`, Bibi vorbea ([i vorbe[te [i azi)monosilabic. Era, dintre noi to]i, cel mai aproape de ideea de "b`iat bun." A[ezat dejala casa lui, tat` al unei fiice adorabile (a doua avea s` se nasc` în 1985: o fotografiem`rit`, pe care am avut-o în to]i ace[ti ani, [i o am [i acum, pe peretele unei camere, ni-iînf`]i[eaz`, în grupul nostru indestructibil, pe Norica [i Bibi preg`tindu-se de venirea pelume a celeilalte fete adorabile, Paula), Bibi avea un aer relaxat-senioral. Un aer poten]atde ]inuta "sport" (dar ce sport!), în care doar pantofii întotdeauna impecabili ar`tau câtde ancorat în realitate e de fapt artistul.V`zându-i lucr`rile, am fost confirmat în ceea ce credeam [i [tiam despre om: artistulera prelungirea perfect` a min]ii sale de ardelean cump`tat pân` la impenetrabilitate.Cerebralitatea [i transparen]a migrau în spa]iul lucr`rii plastice, alc`tuind un univers desine st`t`tor, ce aspira [i refracta o lumin` stranie. Unitatea de m`sur` a crea]iei sale afost — [i probabil a[a va r`mâne — vârful ascu]it pân` la durere al creionului. Din tu[esuccesive, din construirea unei geometrii secrete, parc` întoars` spre sine, artistul red`fragmente dintr-o realitate a gîndului translucid [i a visului materializat. De-o fragilitatece amenin]` în fiecare clip` cu destr`marea, lucr`rile lui Iosif O. Stroia sunt partea vizibil`a unui vârtej încremenit, a unui ax al lumii care, cu vremea, a prins o consisten]` coloristic`din ce în ce mai pregnant`. De la alb-negrul mat al lucr`rilor din anii '70 – '80, arta luiStroia a evoluat pân` la aglomer`rile — de altfel, perfect ordonate — ale unor linii care,orice direc]ia ar apuca, sfâr[esc în des`vâr[ite obiecte geometrice.La mae[trii alchimi[ti, materia se metamorfoza, dup` complicate prefaceri, în aur.La Bibi Stroia, esen]a pre]ioas` a p`mântului urmeaz` drumul invers, spre primordialitateade dinaintea Crea]iei, în precipitate de lumin` [i culoare. Mare prieten [i mare artist,Iosif O. Stroia înnobileaz`, clip` de clip`, ideea de om.ALTE REALIT~}IIOSIF STROIAProfesorul de fizic` din liceu, a fostpentru noi elevii un personaj. Începând cunumele: Dumitru Ioan Valeriu Aristotel.Venea de la Sebe[ la Liceul Aurel Vlaicudin Or`[tie cu o faim` de profesor foartebun, b`tut de serali[ti, de[i cuno[tea judo,ciudat în comportament [i limbaj [i foarteexigent. La ora despre accelera]ia gravita]ional`,aplecându-se peste pervazulgeamului de la etajul doi al amfiteatrului,zâmbind, ne-a spus:- Dac` s`rim de o mie de ori de la acestgeam, s-ar putea ca odat` s` mergem în sus...- Nu râde]i tovar`[i, a fost replica profesoruluinostru.Interesant, nu?, pentru clasa a 11-a Ba anului 1968.În 1972 am intrat la Facultatea de Desena Universit`]ii din Timi[oara, pentru mineun fel de americ`, în clasa lui Romul Nu]iu,preg`tit de Deliu Petroiu [i Simion Lucaciu.În timpul admiterii i-am cunoscut pe Elisabetaînc` neSepi pe atunci, C`lin Beloescu,Tic` R`ducan, dintre cei apropia]i. În primulan a venit la cursurile noastre Cori Babe]i.Am frecventat cursurile lui Petru Jecza, VictorGaga, Leon Vreme [i ale altor profesoripe care nu vreau s`-i pomenesc [i de la caream avut de înv`]at, de exemplu, construc]iacu echerul [i compasul a elipsei cu optcentre... singurul subiect pe care îl [tiamla examenul de geometrie. L-am cunoscutpe Valeriu Sepi, de la care am înv`]at metodade lucru, pictând pere]ii magazinelor detextile [i înc`l]`minte.În anul doi l-am cunoscut pe AndreiUjic` [i apoi pe {erban Foar]`. Cu Andreiîi tocam m`runt pe Santana [i pe AndreiTarkovski - Solaris - la etajul unu al c`minului12, de unde nu lipsea Costin Petrescu,tobarul, de atunci, de la Phoenix. Întâlnireacu {erban Foar]` a fost interesant` în planullimbajului, fiindc` eu nu mai auzisem pecineva s` vorbeasc` aproape tot timpul înversuri sau mai bine zis s` caute rime laorice... Am realizat câteva coper]i, simplerose, împreun`. Am cunoscut-o pe AdrianaBabe]i.În 1978 am luat hot`rârea s` îmi schimbadresa, [i m-am mutat în Arad, la Norica,un fel de naufragiu sau de exil, dup` aproape6 ani timi[oreni. La Arad am devenit încetulcu încetul tipograf… specializat în offset.La sfâr[itul anilor 70 [i începutul anilor 80i-am cunoscut pe Doru P`curar, LudovicSzvercsak, Onisim Colta, Dumitru {erban.Iar la cineculbul Kinema-Ikon i-am întâlnitpe Gheorghe Sab`u, Mircea Mih`ie[,Valentin Constantin, Ioan Galea, ValeriuCâmpan, Ionel Nistor. Cu cel din urm`, maitârziu, am devenit asocia]i la TipografiaPoudique.Într-o emisiune de la Radio ProFM din1994 l-am cunoscut pe Valentin Stoica. Elmi-a spus prima dat`: hai s`-n]elegem lumeaaltfel [i nu te mai l`uda atât cu facultateata de arte… Cite[te c`r]ile astea de geometriesacr`, astrologie, alchimie, cite[te-l pe MaxHaendel. S-a realizat astfel racordul temporalcu fostul profesor de fizic` de la liceu.Apoi Fulcanelli. În forma ei suprem`,alchimia era preocupat` de transformareacon[tiintei umane, deci pe scurt alchimiaeste doar un alt nume pentru metafizic`.În 2000 am realizat seria de 5 desene "Dela Divin la Etern". În scurt timp Valentinmi-a explicat c` e vorba de o art` hiperfizic`,concept pe care v` rog s`-l discuta]i cu el,dac` dori]i. Apoi am aflat despre manierade generare a unei realit`]i alternative [im-am familiarizat cu o serie de termeni catwister [i spinner, termeni folosi]i în matematicilesuperioare. Tornadele sunt cunoscuteîn diverse locuri ale lumii sub aceast`denumire. Mai bine zis sunt asociate cu ace[titermeni. Aceste dou` cuvinte sunt termenitehnici [i se refer` la elemente care ser`sucesc [i se învârtesc în jurul propriei axe,ca ni[te titireze. Dup` trecerea unei tornadeprintr-o anumit` regiune, po]i g`si lucruride genul unui pai încrustat într-un paharde sticl` sau al unei ma[ini încrustate întrunperete de o]el. Legile fizicii nu pot explicaaceste lucruri, adic` încrustarea unormolecule în alte molecule.Termenul de twister s-a n`scut în cadrulunei [tiin]e numite "analiza tensorilor".Untensor este un fel de vector care trece simultanprin mai multe dimensiuni. Exemplulcel mai u[or de în]eles este cu forma strivit`a unei mingi de baseball. Analiza tensorilorpoate crea o formul` care s` descrie formaexact` a mingii de baseball. Aici amintescnumele lui Roger Penrose, matematicianenglez de la Universitatea din Oxford, carescrie c`r]i despre folosirea metodelor bazatepe twister-i [i spinner-i în geometria timpului[i spa]iului.(În limba român` a ap`rut laEditura Tehnic` Mintea noastr` cea de toatezilele). Cartea lui cea mai cunoscut` esteRoad to reality, iar de pu]in timp a ap`rutCycles of time.Descoperirea fotonilor sau a particulelorde lumin` de c`tre Einstein a condus la oramur` nou` a fizicii numit` Mecanica Cuantic`.Aceast` ramur` studiaz` "cuantele"dincare sunt alc`tuite particulele nucleare. Mecanicacuantic` este un domeniu teoretic prinexcelen]`, care urm`re[te s` descopere [i s`explice chiar [i cele mai infime particule aleexisten]ei. Subiectul fizicii cuantice devinefoarte interesant dac` dorim s` în]elegem ceînseamn` un "vârtej" sau altfel spus o distorsiunea continuului spa]io-temporal. Aici apareminusculul quarc. Quarcii au stârnit un interesparticular pentru simplul motiv ca observarealor experimental` a demonstrat c` aceste particulesunt instabile în raport cu timpul. Altfelspus, particulele care alc`tuiesc realitateanoastr` nu sunt stabile în raport cu proprianoastr` realitate. Se poate demonstra astfelc` un quarc face leg`tura cu o alt` realitate[i asta în mod regulat. Deci exist` o punteîntre realitatea noastr` [i alte realit`]i. Uniiteoreticieni vorbesc despre aceste alte realit`]isub termenul generic de haos.Tare, nu? O cuant` de la mine cu unade la Norica le-au adus pe lume pe Olivia[i apoi pe Paula, cele dou` fiice ale noastre.Olivia, dup` nou` ani în Japonia a ajuns înSUA, iar Paula a reu[it ceva [i mai important,ceea ce eu nu am reu[it, s` se stabileasc`,dup` facultate, în Timi[oara.__________Iosif Stroia, expozi]ia "Cuanta nou`",Galeria Triade, Timi[oara, decembrie 2010.