STRIG~TE {I {OAPTE, - revistaorizont.ro

More documents

Recommendations

Info

www.<strong>revistaorizont</strong>.roHISTORIA historiaorizont26ROMÂNIA {I EUROPA:SIMILITUDINI {I DIFEREN}EVICTOR NEUMANNCOMPREHENSIUNEAISTORIC~ 1Scrisul istoric românesc pretinde a fi[i el eliberat de dogmele regimurilortotalitare. Dificultatea const` nu doar încontradic]iile ivite din aceast` cauz`, ci [iîn multiplicarea informa]iilor privitoare latrecut, respectiv în necesitatea prelucr`riioneste [i cu metod` a izvoarelor. Istoriculeste obligat s` evalueze datele [i problemele]inînd seama de contexte, s` le compare bazatpe analize, s` comenteze exemplele descriseori doar invocate prin conexiuni curezultatele venite din domenii învecinate.Deîndat` ce î[i propune s` aduc` ocontribu]ie, istoricul este nevoit s` explicenivelul de dezvoltare al societ`]ii, s`problematizeze deciziile politice, s` discutestrategiile economice în func]ie de evul lacare face trimitere, dar [i din perspectivadistan]ei ce îl separ` de trecut. Lui i se ceres` formuleze observa]ii [i concluzii credibile,s` dea seam` asupra valorilor unei societ`]i.Acestea sînt doar cîteva motive pentru careîmi pare util s` insist asupra obligativit`]iipreg`tirii sale teoretice."Obsesia decalajelor economice 2 ...str`bate ca un fir ro[u lucr`ri aleeconomi[tilor, sociologilor [i (mai rar)istoricilor. Asemenea preocup`ri p`trundde obicei în aten]ia public` mai pu]in prindiagnoze asupra trecutului sau prezentului[i mai mult prin estim`ri asupra intervaluluide timp necesar pentru ajungerea din urmà ]`rilor dezvoltate sau prin oferta de re]etepentru a gr`bi recuperarea decalajelor"(p.15). Este vorba de estim`rile f`cute dup`1990, autorul invocîndu-le pe acelea ale luiTudorel Postolache, Ulm Spineanu [i C`linPopescu-T`riceanu. Spre deosebire deace[tia, Bogdan Murgescu nu se hazardeaz`în proiec]ii futuriste. El î[i propune s`r`spund` la întreb`ri fundamentale, inten]iafiind explicarea economiei în rela]ie curegimurile politice din }`rile Române [i dinRomânia, cu procesul de modernizare, cusocietatea [i cu nivelul de trai al acesteia.Am re]inut doar cîteva dintre multeleîntreb`ri asupra c`rora istoricul a reflectatîn cele peste cinci sute de pagini, prelucrîndo impresionant` mas` de date, fapte,exemple: cum s-a ajuns la decalajele dintreEuropa de Vest [i Europa de Est [i de cînddateaz` acestea?; cînd au ap`rut [i în ce auconstat diferen]ele economice între România[i alte state europene?; ce fel de eforturi s-au f`cut în cazul românesc pentru dep`[ireasubdezvolt`rii [i în ce anume au constatacestea, respectiv de ce au e[uat?; pornindde la cuno[tin]ele despre trecut, este istoriculcapabil s` contribuie la elaborarea politiciloreconomice contemporane? (p. 16).Comparînd }`rile Române [iSerbia cu Danemarca [iIrlanda, Bogdan Murgescuarat` pe de-o partesimilitudinile economice ale acestora înepoca premodern` [i, pe de alt` parte, apari]ia[i extensia diferen]elor de dezvoltare înperioadele modern` [i contemporan`.Apelînd la o vast` bibliografie, analizat`[i comentat` critic, istoricul evalueaz`cauzele succesului, respectiv ale insuccesuluistatelor la sfîr[itul primei perioade discutate,anume, la nivelul anilor 1800. În acest scop,se ocup` de rolul mai multor factori, întrecare: independen]a politic`; for]a politico-militar`; apartenen]a religioas`;productivitatea agricol`; rela]ia dintre sporuldemografic [i dinamica economic`. Nuan]eleexist` peste tot în cartea lui BogdanMurgescu [i ele sînt binevenite. Atunci cînddescrie st`pînirea strìn` asupra entit`]ilorstatale amintite, autorul admite c` aceastanu a fost întotdeauna de rù augur (a[a cumeste prezentat` în vechile studii istoricemarcate de ideologia na]ional`), adic`, însitua]ia de fa]`, nu a avut un impact univocasupra economiei. Au fost situa]ii în carea func]ionat o "ambiguitate a influen]ei(acestui) factor (independen]a, n.m, V.N.)asupra performan]ei economice" (p.96). Deexemplu, în }`rile Române aflate subdomina]ia otoman` pe de-o parte a fostexploatat surplusul economic, iar pe de alt`parte au fost stimulate produc]ia agricol`[i comer]ul 3 . Sau, în vreme ce Principatulautonom al Transilvaniei (1541-1687)avusese o condi]ie economic` mediocr`,st`pînirea ei de c`tre Habsburgi dup` 1699a condus la o cre[tere economic` (p.97).Pe deplin justificat`, preocupareapentru istoria secoluluial XIX-lea contribuiela explicarea problemelor ceconfrunt` statele moderne în general [i aceleacontinental-periferice în mod special. Situat`în cea de-a doua categorie, ]`rile Române[i România "nu a putut valorifica boomulagricol [i apoi pe cel petrolier [i a r`masrelativ subdezvoltat` economic în contexteuropean"(p.203). Exist` cîteva explica]iiale acestui neajuns pe care Bogdan Murgescule identific` [i le comenteaz` a[a cum secuvine: modernizarea a fost afectat` dedistribu]ia profund inegal` a veniturilor; denivelul sc`zut al competen]elor; deimposibilitatea schimb`rii raporturilor deputere; de incapacitatea statului de a luaautonom decizii de politic` economic`.Autorul observ` c` o structur` social`polarizat`, un nivel mediocru de competen]e[i un sistem politic aflat în mîna marilorproprietari de p`mînt, nu au încurajatmuta]iile economice necesare }`rilorRomâne, respectiv României.În carte se arat` cum [i de ce politicastatal` din secolul al XIX-lea nu a produsschimb`ri spectaculoase, strategiile elitelorfiind ineficiente în economie, îndiversificarea structurii ei [i în emancipareapopula]iei. Autorul este de p`rere c` în anii1860-1870 s-ar fi putut realiza o cotitur`decisiv` în reforma social` [i economic`,dar [ansa a fost ratat`. Compara]iile cu Serbia[i Irlanda indic` faptul c` în toate cazurilepozi]ia geografic` periferic` a influen]atîntîrzierile economice, f`r` ca acest arguments` poat` justifica politicile inadecvatepracticate pe durata secolului al XIX-lea(p.204). Nici interbelicul nu avea s` aduc`marile muta]ii pe care cei mul]i le a[teptau,avînd în vedere promisiunile f`cute dup`prima conflagra]ie mondial` [i dup`formarea României Mari. Modernizarea s-a f`cut cu pa[i m`run]i [i ea a avut cadestinatar principal lumea urban`. În anii1930, 10,2% din popula]ia ]`rii lucra înindustrie [i 12,6% în servicii, în vreme ce]`r`nimea reprezenta 77,2% (p.313).Cartea România [i Europa. Acumulareadecalajelor economice (1500-2010)abordeaz` [i perioada postbelic`, subliniindc` aceasta s-a caracterizat prin experien]ede succes în cazurile Danemarcei [i Irlandei[i prin experimente comuniste în ]`ri precumRomânia [i Iugoslavia. Este vorba de timpulîn care iese în eviden]` deosebirea major`dintre sistemele politice [i economiceexistente în cele patru state. Comuni[tii auconceput noi sisteme economice,propunîndu-[i dep`[irea subdezvolt`rii. Of`cuser` în chip artificial, mobilizîndpopula]ia [i folosind mijloacele deconstrîngere. Industrializarea promovat` deei a fost una for]at`. "Liberalizarea relativ`din anii '60 [i cre[terea nivelului de trai dinaceea[i perioad` – scrie Bogdan Murgescuatunci cînd are în vedere condi]ia celor dou`state comuniste [i îndeosebi a României -au p`rut s` confirme capacitatea sistemuluide a realiza o recuperare relativ` asubdezvolt`rii economice. Era îns` numaio impresie în[el`toare, infirmat` curînd derealitate" (p.461).În pofida faptului c` în Româniaregimului comunist au avut loc cîtevarecuper`ri ale r`mînerii în urm` – de exemplualfabetizarea la nivelul maselor [ielectrificarea satelor -, sistemul a ac]ionatcu exces de zel în multe domenii, a promovatpolitici contraproductive în plan social [ieconomic, ceea ce a condus la falimentulsù. Încetinirea cre[terii economice a fostdublat` de o criz` puternic` îndatorat`pre]ului petrolului, diminu`rii resurselorenergetice, ineficien]ei industriale [iconsumului nejustificat de energie [i dematerii prime. În concluzie, regimurilecomuniste s-au dovedit incapabile s`restructureze industria [i serviciile, pe dealt` parte societatea s-a opus noilor sacrificiicerute de o atare transformare.Unasociabilstudiu atît de dens [i deînnoitor ca acela al luiBogdan Murgescu estecercet`rilorprivind valorile culturale, analizelor ce trimitla gîndirea clasei politice [i explica]iilorprivind e[ecul intelectualit`]ii în procesulmoderniz`rii statale. Bazat peinterdisciplinaritate, el contribuie din plinla înnoirea metodologic`, dar [i la îndreptareaerorilor de interpretare. F`r` a omite lucrurilenepl`cute din trecutul na]ional, continuit`]ile[i discontinuit`]ile politice [i economice,istoricul are meritul de a fi promovat oviziune [tiin]ific` [i o mai profund` în]elegerea istoriei României [i a rela]iilor ei vechi[i noi cu Europa. Cartea lui BogdanMurgescu, România [i Europa. Acumulareadecalajelor economice (1500-2010) este oapari]ie editorial` de excep]ie [i ea arat`prezen]a unui suflu nou în istoriografiaromân`. Ea va face o str`lucit` carier` pentruc` porne[te de la o abordare sistematic`,are în vedere o verificare temeinic` aizvoarelor biobliografice [i problematizeaz`fenomenele economice – printr-o strîns`rela]ie cu acelea social-politice – apelîndla un limbaj [i un mod de reflec]ie echilibratdin care rezult` o ra]ional` estimare a trecutului[i prezentului României.Dezv`luirea }`rilor Române [i aRomâniei din perspectiv` economic` [i în"duratele lungi ale istoriei" a fost o întreprindereanevoioas`. Ea a pretins numeroaseinforma]ii istorice, statistici, date economice,cunoa[terea sistemelor politice [i a ideilorlor, prezentarea particularit`]ilor locale [izonale, evaluarea societ`]ii [i a culturii acesteia.Cît despre studiul comparativ cu altestate aflate în zone periferice ale Europei,acesta pledeaz` nu doar pentru o mai exact`contextualizare a problemelor României, ci[i pentru o în]elegere a principalelor cauzeale diferen]elor economice de ieri [i de ast`zifa]` de Europa occidental`. A rezultat o carteadmirabil`. România [i Europa. Acumulareadecalajelor economice (1500-2010 se adreseaz`deopotriv` istoricilor, sociologilor,politologilor, dar mai ales economi[tilor,înc` pu]in deprin[i în a vedea lucrurile prinprisma istoriei._______________1Bogdan Murgescu, România [i Europa.Acumularea deca[ajelor economice (1500-2010), Polirom, 2010, 523 p.2În acest caz, în discu]ie este cartealui Gheorghe Postelnicu [i C`t`lin Postelnicuap`rut` cu acest titlu la Editura Economic`,Bucure[ti, 2002.3În paginile dedicate acestui fenomen,autorul st`ruie asupra preconcep]iiloristorico-istoriografice în privin]a Imperiuluiotoman (p. 27). E [i acesta un argumentpentru a regîndi [i rescrie întreg capitolulprivitor la }`rile Române sub otomani.
orizont27www.<strong>revistaorizont</strong>.roHISTORIA historiaUN DEMERS NOVATOR CURAJOSMIODRAG MILINParcurgând con]inutul impresionantuluivolum, Istoria României prin concepte.Perspective alternative asupra limbajelorsocial-politice (editori: Victor Neumann,Armin Heinen), se ridic` de la sine o mul]imede întreb`ri care-[i a[teapt` un posibilr`spuns. Dinamica cotidianului românescdin anii din urm` a generat un impasmetodologic în domeniul [tiin]elor umaniste.În cazul istoriei, este nevoie de rea[ezareamo[tenirii trecutului în tipare identitare înacord cu evolu]ia gândirii [i cu preten]iilecongenerilor no[tri.Volumul colectiv cu titlul de mai susreune[te contributori din diverse domeniiale [tiin]elor umaniste, interesa]i deredefinirea conceptelor în spa]iul esteuropean.Cultura româneasc` este un terenpropice aplic`rii unor metode novatoare,"de vreme ce o parte însemnat` a conceptelorfolosite provine din secolul al XIX-lea [iexprim` idealuri strìne timpului nostru",observ` cu pertinen]` cei doi editori. Înspa]iul cultural german ele au fost avansatede Reinhart Koselleck. Subscriem la aceast`nevoie a regândirii conceptelor pentru istoriaromâneasc` [i a spa]iului est-european care,în formularea adecvat` a îngrijitorilor c`r]iide fa]` "poate contribui la în]elegerea [ipromovarea setului de valori europene [ila formarea reflexelor mentale ale românilor"în acord cu a[tept`rile de ast`zi.Un obiectiv temerar [i o aspira]ie cetrebuie urm`rit` în deceniile urm`toare.Valoarea esen]ial` a acestui curajos demersnovator este c` reune[te, într-un acordsuperior, opinii avizate despre nevoiaimperativ` a regândirii istoriei na]ionale întrunregistru teoretic [i tematic universalvalabil. Contributorii, speciali[ti de cea maialeas` reputa]ie din spa]iile istoriograficegerman, nord american, francez, olandez,maghiar, românesc, vin cu abord`ri incitantedespre semantica istoric` în culturaromâneasc`; dinamica temporal` aconceptului de patriotism [i cariera sa istoric`la români; conota]iile na]ionale [i universaleale liberalismului, democra]iei, conceptelorde na]iune [i caracter na]ional; despre neam,popor [i etnocentrism românesc; despretranzi]ia faptelor [i tranzi]iile conceptelorla români; despre politicul românesc [ievolu]ia conceptului de politic` [i om politicîn veacul al XX-lea. Sunt doar câtevacrâmpeie din extrem de incitantele provoc`ricare, suntem convin[i, vor stârni discu]ii,poate controverse, în cercurile istoricilorromâni. Ele vor fi îns` capabile s` stimulezedep`[irea iner]iilor, mai ales c` via]aconceptelor aici descris` are ca obiectiv,între altele, [i redefinirea tulbur`toareirealit`]i cotidiene.Într-o fericit` cooperare a doi reputa]icercet`tori ai fenomenului istoricoistoriograficromânesc [i universal, VictorNeumann [i Armin Heinen, istoriaromâneasc` se reg`se[te, iat`, filtrat` acumprin limbajul conceptelor teoretice actualeale disciplinei, în acord cu metodele de studiupracticate în mediile universitareinterna]ionale.Aproape pe nesim]ite am realizat ([iacesta este, poate, principalul merit al c`r]iiIstoria României prin concepte. Perspectivealternative asupra limbajelor social-politice)c` ne afl`m în fa]a unei sugestive dinamicia înnoirii cercet`rii istoriografice. Ea esteuna atît european`, cît [i româneasc`. Volumulare pre]ioasa însu[ire de a ne face s`în]elegem c` acest dialog istoriografic esteunul ce decurge firesc, topind barierele geografiei[i ale timpului genera]iilor, centratfiind pe evolu]ia conceptelor, nevoie resim-]it` deopotriv` în România [i înafara ei. Înacela[i timp, autorii ei propun o cale nou`,provocatoare, îndreptat` spre cunoa[tereade sine a istoricilor români [i spre mai obiectivaredefinire a fenomenului românesc dinpartea colegilor europeni [i de peste ocean.Cartea vorbe[te indirect [i despreprezent, luînd temperatura lui, fiindpreocupat de rezultatele istoriografieiautohtone, observînd-o în context zonal [ieuropean [i subliniindu-i tr`s`turile na]ionale[i transna]ionale, regionale [i transregionale.Cartea Istoria României prin concepte.Perspective alternative asupra limbajelorSMARANDA VULTURsocial – politice este un adev`rat reper, elaborareaei fiind posibil` [i ca urmare a bogatei[i temeinicelor activit`]i de cercetare desf`[uratesub egida {colii Doctorale de IstorieConceptual` de la Universitatea de Vest dinTimi[oara. Este vorba de o [coal` de elit`,n`scut` [i ridicat` în jurul celor doi atât deînzestra]i mentori, Neumann [i Heinen, care,iat`, polarizeaz`, într-o premier` na]ional`[i în doar câteva semestre, un interesistoriografic major, european [i românescdeopotriv`. Sunt a[tept`ri [i speran]e – zicemnoi – îndrept`]ite, pentru o nou` [coalìstoriografic` româneasc` ce, credem, e pecale de a prinde via]` sub ochii no[tri, întruncontext fericit de împrejur`ri cum arareoris-a v`zut la Timi[oara.___________* Victor Neumann, Armin Heinen(Editori), Istoria României prin concepte.Perspective alternative asupra limbajelorsocial-politice, Polirom [Ia[i, Bucure[ti],2010, 528 pag.IN MEMORIAMANCA BRATU MINOTT -O PIERDERE DUREROAS~Ne-a p`r`sit fulger`tor, la 58 de ani,c`zând la datorie, ca un soldat pe câmpulde lupt`. În cazul ei, acesta avea s` fie înmod miraculos [i locul ei preferat: catedraladin Chartres, la care venise, ca de atâteaori în anii trecu]i, cu studen]ii ei de laColumbia University din Paris pentru oexcursie de studii.Istoric de art`, medievist` [i profesoar`prin voca]ie, Anca î[i iubea studen]ii [imeseria, ca pu]in al]ii. }inea în mân` cânda c`zut jos o buc`]ic` de vitraliu vechi,primit` cadou de la cei care administreaz`catedrala, în semn de omagiu. De[i ea afost dus` de urgen]` la Paris pentru a fioperat` de o tumoare pân` atuncinecunoscut`, ce provocase o hemoragiecerebral`, buc`]ica de vitraliu a r`masintact` - avea s` îmi spun` zece zile maitârziu, când am vizitat-o la spital, laSalpetrière. Era uimit` de acest lucru [ispera c` e un semn bun (nu avea s` fiea[a, pentru c` înainte de Cr`ciun a intratîn com`), în ciuda faptului c` î[i pierdusemobilitatea pe partea stâng`. Prieteni, colegi,studen]i au venit s` o viziteze cu zecile laspital, reg`sind-o volubil` (comunica întoate cele patru limbi pe care le cuno[tea),înc`p`]ânat`, revoltat` de umilin]ele la careboala te supune inevitabil, g`sind putereade a adresa fiec`ruia întreb`ri sau cuvintebune, recunosc`toare pentru aten]ia lor,cald` [i în]eleapt`. Al]ii sunau pe telefonuldin salon, din România, din Italia, dinFran]a, din Ungaria, din SUA. Avea voca]iade a aduna oamenii [i de a-i pune, dup`potrivire sau pasiuni comune, împreun`,de a-i face s` comunice [i s` se bucure deasta. În aceast` privin]`, avea dreptateRuxandra Dreptu, [i ea istoric de art`, cândîmi scria în zilele de dup` moartea Ancì,survenit` pe 3 ianuarie 2011, c` prietenanoastr` nu las` în urm` un gol, ci un plin.Când explica la Sainte Chapelle, în fa]acatedralei din Reims, la Poitiers, la Brugessau la Gand, la biserica veche din Bârsana[i în alte locuri în care am înso]it-o de-alungul timpului, beneficiul de cunoa[tere[i în]elegere era imens. Împ`rt`[it` cu ea -[i mai târziu cu so]ul ei, Charles Minott, [iel istoric de art` [i profesor - bucuria de atrì experien]a frumosului era infinit sporit`.Reverbereaz` [i azi intens în sufletul meu[i m` face s` cred c` dorin]a de a-[i încheiadrumul vie]ii p`mântene în cimitirul dinBotiza din Maramure[ se înscria în aceea[icùtare a ei: aceea de a trì în bun`comuniune cu lumea [i cu tot ce ea ned`ruie[te. P`r`sind-o acolo sub mormanulde trandafiri înghe]a]i în ultima lor înflorire,pe dealul atât de aproape de cer, printrecrucile albe ce înconjoar` biserica b`trân`de lemn, mi s-a p`rut c` Anca a tânjit mereudup` o astfel de întregire, în primul rândde ordin spiritual.De Maramure[ o leag` acest sfâr[it pecare l-a vrut al`turi de familia ei adoptiv`(pe cea real` a pierdut-o la cutremurul din1977 la Bucure[ti), cea a preotului DoruBerbecaru, a Ioanei Muchie din Botiza [icea a lui Mihai D`ncu[, directorul MuzeuluiEtnografic din Sighet [i a altora care i-aufost prieteni apropia]i, fini, interlocutori, ghizidin anii '70, de când a început s` mearg`constant în Maramure[. O leag` de acest]inut [i începuturile unei cariere str`luciteîn istoria artei, pentru c` aici s-a n`scutPictura mural` maramure[ean`: me[terizugravi [i interferen]e stilistice (Meridiane1982), lucrare ce avea s` devin` cea maicomplet` [i competent` carte de specialitateconsacrat` subiectului. În 2009, de Pa[te,am rev`zut cu Anca o parte din acestebiserici: a f`cut fotografii admirabile, s-a bucurat de cum era realizat` restaurareade la biserica de pe deal de la Ieud, aizbucnit în plâns când a v`zut pere]ii sp`la]ide ploi în timpul restaur`rii la bisericaveche de la Bârsana.Anca Bratu a mai scris lucruri dereferin]` despre biserica de la Sf. MariaOrlea din Ha]eg [i a f`cut o str`lucit` tez`de doctorat despre purgatoriu, L'au-delàintermédiaire dans l'iconographie occidentaleet byzantine, Paris, École des HautesÉtudes en Sciences Sociales, 1987; Imagesd'un nouveau lieu de l'au-delà: lepurgatoire. Emergence et développement,Paris, École des Hautes Études en SciencesSociales, 1992, sub conducereaprofesorului Jean-Claude Schmitt, elogiat`de Le Goff care a fost membru în comisie.A predat româna [i civiliza]ie româneasc`în Italia, la Padova, la invita]ia profesoruluiLorenzo Renzi, l`sând amintiri de neuitatstuden]ilor ei, dintre care unii ca AlvaroBarbieri [i Dan Cepraga au devenitromâni[ti cunoscu]i. Profesorul Al.Niculescu, a avut ideea ca în timpullectoratului meu la Paris, între 1992 – 1995,s` îi propun` s` ]in`, în paralel cu cursulmeu de limb` [i literatur` român`, un cursde istoria artei române[ti, ceea ce a sporit,f`r` îndoial`, atrac]ia studen]ilor de la ParisIV- Sorbona spre op]iunea Român`¤.Pentru noi to]i cei care am iubit-o [ipre]uit-o pentru generozitate, devotament,pasiunea pentru lucrul bine f`cut,responsabilitate [i competen]`, plecareaAncì e o mare [i dureroas` pierdere.
Page 1: REVIST~ A UNIUNIISCRIITORILOR DINRO
Page 4 and 5: www.revistaorizont
Page 12 and 13: © Copyright Università degli Stud
Page 32: www.revistaorizont

STRIG~TE {I {OAPTE, - revistaorizont.ro

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?