STRIG~TE {I {OAPTE, - revistaorizont.ro

orizont31www.<strong>revistaorizont</strong>.roestuarESTUAREDI}IA CRITIC~COMPLET~ ELIADE?Urmare din pagina 13Faptul c` amploarea proiectelor abandonatenu a fost sesizat` ne constrânge s` deplângemincredibila cultur` a rezumatului care a asfixiato bun` parte din dezbaterile curente în juruloperei lui Eliade, în particular, [i în jurul oric`reiopere majore a unui istoric al religiilor, în general.Captiv rezumatelor [i suficien]ei superficiale,ansamblul pare ce]os, iar când înceteaz` s` fieastfel, devine inert, neatr`g`tor, o sarcin` totmai u[or de abandonat. Toate exemplele aiciîn[irate sunt, în fapt, înglobate în e[ecurilerepetate – sau poate chiar abandonul? – multorproiecte de editare a operei complete, cuconcursul sau în absen]a lui Eliade. Din acestpunct de vedere, 1907-2007 a fost un secol u[orpremodern pentru interesele afi[ate, atât dedivers, în jurul unei opere incredibil de inegalcunoscute, discutate sau dep`[ite. A vorbitriumfalist, în atari condi]ii, despre un centenarEliade avea riscul de a oferi înc` o platform`rizibil` [i trec`toare instrumentaliz`rilormediocre, cu indiscutabila, exasperanta lortenacitate.La 4 ianuarie 1973 îi scrie lui Noica despreedi]ia japonez` de Opere: "“a‘p`ruser` deja vreocinci-[ase traduceri, dar japonezii vor s` dispun`de un corpus în regul`, cu prefe]e, comentarii,apendice savante". {tim, a[adar, c` Eliade aagreat o astfel de edi]ie; deplângea desigur faptulc` nu [tie japoneza ca s` vad` cum e completat.Cu cât s-ar croi îns` mai ferm [i mai exact planuledi]iei, cu cât s-ar identifica mai rezonabilresursele de trebuin]`, [i tot cu atât echipanecesar` s-ar putea l`rgi (to]i suntem departeînc` de a fi v`zut tot; iar tot trebuie s` capeteîn sfâr[it sensul din dic]ionar). Printreargumentele paradoxale ale întârzierii e,inevitabil, cel al omogenit`]ii. Ast`zi suntemmai bine plasa]i pentru a nu proiecta o edi]ieEliade dezechilibrat` de lipsa unor competen]eîn istoria religiilor, sau dezechilibrat` de tempoul– câteodat` foarte inegal – al primei etapeexegetice (post-1986) care putea (totu[i)surprinde întregul (c`ci o lume str`juit` demoarte) în toate dimensiunile lui.Într-o alt` cultur`, ob]inut` optim, o astfelde edi]ie ar fi relansat, cu sor]i de izbând`,întreb`rile fundamentale despre disciplin`, [iar fi propulsat, poate, o alt` carte, mai bun`,despre Yoga, sau o alt` carte, mai fiabil` [imai ampl`, despre alchimiile asiatice. Tacit s-arenun]at pur [i simplu la asta, s-a afirmat c`Eliade e un irepetabil, [i c` se îndep`rteaz` greoi[i indistinct, mausoleu ce]os [i incomparabilcare na[te spectre [i produce umbr`. Nu [tiuprea bine în ce e Eliade certamente irepetabil,dar îmi iau libertatea s`-mi închipui c` nu înpedagogie, nici în arhitectura inteligen]ei ori anutrimentelor ei, [i absolut deloc în func]ia pecare a recunoscut-o unei discipline atât de dificile– epitom al unui fascicul redutabil de [tiin]eumaniste [i t`ietur` transversal` în toateproblemele modernit`]ii. Miza [i mai serioas`a edit`rii ar fi, a[adar, s`-i permitem operei[tiin]ifice [i eseistice s` se prezinte a[a cumarat` de fapt – cu toat` arhitectura [i toat`calitatea ei – [i deci s`-[i fac` efectul. Pentruc` e profund implauzibil ca vreodat` s` apar`un istoric al religiilor, aici [i chiar [i aiurea,ratând complet [i definitiv întâlnirea cu Eliade.De la ghidajul încep`torilor – vor tot veni –pân` la definitivarea familiarit`]ii, rezultatulperfect previzibil al edi]iei ar fi, în primul,introducerea unui Eliade savant cu tot cu imensadezbatere interna]ional` în care a func]ionat [ipe care a influen]at-o. Nu [tiu impulsul cui s-ar compara cu acela pe care l-ar genera o astfelde edi]ie Eliade. Abia dup` am avea [ansa s`verific`m dac` exerga din 1974, colectiv, nise potrive[te.O edi]ie critic` integral`, sau abandonullucid: în general o form` benign` de tran[are.Dup` aceea, vorba lui, vom vedea.* Dedica]ia lui Eliade c`tre Cioran, scris`în ziua în care primea primele exemplare dinYoga: "Lui Emil Cioran, pentru tot ce am înv`]atde la el, pentru tot ce a[tept de la el – aceast`barbar` carte, pe care cutez totu[i s` i-o opun!Dragostea furioas` a lui Mircea Eliade“Bucure[ti‘ 20 mai “1‘936". Exemplarul, aflatîntr-o colec]ie privat`, nu con]ine adnot`ri.Cioran îi va r`spunde din Sibiu, la 10 iunie1936: "A[tept clipa când voi [ti [i eu filosofieindian`, pentru a-mi putea da seama cât amînv`]at de la tine. Este atâta erudi]ie vibrant`în Yoga ta [i o lume atât de aparte, încât îmitreze[te atâtea timidit`]i de care m` credeamsc`pat. Pe vremuri, când scriai foiletoane, n-a[ fi putut crede c` ai s` scrii cea mai serioas`carte de erudi]ie pe care a produs-o România.“…‘ Citind Yoga mi-am dat seama cât sunt deeuropean. La fiecare pas îi opuneam peNietzsche. M` simt mai aproape de ultimulbol[evic sau de ultimul hitlerist decât de tehnicamedita]iei". Amândoi – din fericire – exagerau.1 Reluat par]ial aici, eseul [i mai alesproiectul de fa]` a fost scris în vara lui 2008,îndat` dup` fondarea Institutului de Istorie aReligiilor. În ce ne prive[te, miza lui e veche[i logic`. De altfel, la Congresul pe care l-amorganizat în 2006, sec]iunea consacrat`posterit`]ii [tiin]ifice a lui Mircea Eliade areprezentat cea mai larg` reunire a istoricilorreligiilor afini lui Eliade dup` desp`r]irea deel din Rockefeller Chapel. Prezen]i cucontribu]iile lor [i în Actele Congresului, încele 5 volume editate de noi în 2008-2010, lor]in s` le mul]umesc; precum [i domnilor AndreiPle[u (directorul nostru fondator) [i DavidCarrasco (Universitatea Harvard): nu se cunosc,îns` în mai mult de o privin]` ne-au f`cut onoarea[i surpriza s` coincid`. În Archaeus. Studiesin the History of Religions 14 (2010), pp. 156-163 am inclus un exemplu de exerci]iu preg`titor:corectura câtorva sute de termeni în sanscrit`[i pali din Yoga. Essai sur les origines de lamystique indienne (1936), din care prea mul]isunt la fel de incer]i în toate edi]iile române[ti.Rezultatul demonstreaz`, sprijinite pe un cazconcret [i clar delimitat, necesit`]ile, resursele[i investi]iile f`r` de care o astfel de edi]ie critic`integral` nu poate exista.2 Câteva exemple din ceea ce nu e accesibilîn român`: From Primitives to Zen. A ThematicSourcebook of the History of Religions, London,Collins – New York & Evanston, Harper andRow Publishers, 1967 (Essential Sacred Writingsfrom Around the World, San Francisco, 1990);Religions australiennes, Paris, Payot, 1972(Australian Religions, forword by Victor Turner,Ithaca-London, Cornwell University Press,1973); Briser le toit de la maison. La créativitéet ses symboles, Paris, Gallimard, 1986;manualul, prefa]a [i contribu]iile Eliade (câteva:cu Lawrence Eugene Sullivan [i Ioan PetruCulianu) la Encyclopedia of Religion,Macmillan, 1987. {i: toate celelalte contribu]iiale lui Eliade în enciclopedii, dic]ionare, lucr`ride referin]` (cu inevitabilele lor repeti]ii). Unexemplu: "Masse und Mythos", în AlexanderRANDA (ed.), Handbuch der Weltgeschichte,Olten, Verlag Otto Walter AG, III, col. 2302-2304. Nu s-a tradus nici edi]ia coresponden]eiEliade-Pettazzoni (1926-1959), publicat` deNatale Spineto în 1994 (Paris, Cerf), trebuieadus` la zi în acord cu biografia Pettazzoni (peste5000 de pagini) elaborat` de Mario Gandini(San Giovanni in Persiceto, Bologna), [i cu totce s-a întâmplat relevant în Italia [i Româniade atunci încoace. Edi]ia coresponden]ei cu KarlKerényi e datorat` aceluia[i Spineto (Brescia,Morcelliana, 2006).3 Primul a fost însu[i Paul Mus, la Saigon,în 1939, cu un num`r din Revista Funda]iilorRegale.4 C`tre Aurel Martin. Dl Andrei Oisteanuîmi atrage aten]ia c` proiectul, ca [i acel directorde editur`, se bizuia pe sprijinul Securit`]ii. Opereîntrucâtva mai complete ale acesteia din urm`sunt de asemenea a[teptate: câteva fragmenteau fost suficiente pentru a perturba, de pild`,chiar [i sesiunea consacrat` lui Eliade înseptembrie 2006.DEMONUL AMIEZIIUrmare din pagina 19Singur`tatea în]epene[te timpul înprivire, pogoar` pustietatea din de[ertul încare fosta so]ie a unui tribun c`uta pacea[i era cutreierat` de acedia. De demonulamiezii. Numai c` lupta cenobitic` este unaîmpotriva unei plictiseli diferite. Acedia deieri, plictisul existen]ial de azi. Banalul. Mainimicul existen]ial. Lipsa de anvergur` aînf`ptuirii ca într-o perpetu` Odisee ratat`.Drumul de la promisa instaurare a sacralit`]iipe p`mânt, odat` cu încremenirea timpuluiîn privire, la ritmul f`r` nimic, de un extractcât se poate de or`[enesc: "pe urm` iat`claxoane, Doamne cîte claxoane; / fire[tese întîmplase un accident banal de tramvai."Nimic nu este important, totul decade,imaginile unui imanent la îndemân` seamestec` în propor]ii variabile cu aceleaale unui real din`untru care este [i el lipsitde anvergur`:"O pasager` cu ochii verzi discuta învagon cu bun`voin]`;– Omul vorbe[te singur cînd ajungec`runtæ…– Da, am fost hatmanul Mazeppa;acuma sîntfunc]ionar cumsecade[i pe geamul cu reclam` cerul plîngeapentru minem`runt."______________1 Cartea Româneasc`, 1985, p. 203.2 Gianni Vattimo, Dincolo de subiect:Nietzsche, Heidegger [i hermeneutica,Pontica, 1994, p. 10.3 Richard Rorty, Gianni Vattimo,Viitorul religiei. Solidaritate, caritate, ironie,Editura Paralela 45, p. 45.4 Religia ca dimensiune a unor afacerisuflete[ti private!5 Gianni Vattimo, op.cit., p. 10.6 Idem, op.cit., p. 10.7 Emile Tardieu, L'Ennuie – étudepsychologique, Paris, Librairie Félix Alcan,1913, p. 2.Ilustra]iile din acest num`r reproduc lucr`riale artistului plastic IOSIF STROIAORI ONTRevist` a Uniunii Scriitorilor din RomåniaRedactor - [ef: Mircea Mih`ie[Redactor - [ef adjunct: Cornel UngureanuSecretar general de redac]ie: Adriana Babe]iColectivul de redac]ie: Lucian Alexiu, Paul Eugen Banciu, DorianBranea, Cristina Chevere[an, {erban Foar]`, Radu Pavel Gheo, MariusLazurca, Viorel Marineasa, Alina Radu, Robert {erban, Marcel Tolcea,Ciprian V`lcan, Daniel Vighi.Concep]ie grafic`: Alexandru Jakabházi8 Constantin Ciopraga, ConstantTonegaru – dup` cinci decenii, "Via]aromâneasc`", 2003, nr. 1-2, p. 96.9 Vezi Sfântul Ieronim, Ad Rusticumîn Bierre de Boismont, De l'ennuie (Taediumvitae), Imprimerie de L. Martinet, 1850.10 Praktikos 28 (Antoine Guillaumontand Claire Guillaumont, eds., Évagre le Pontique:Traité pratique, ou, Le moine “SC 170–71; 2 vols.; Paris: Cerf, 1971‘); also Praktikos12. Evagrius is typical in describing acediaas the most harmful demon (or thought, vice,or passion), so Guillaumont and Guillaumont,Traité pratique, 2:522–23. Apa Poemen issaid to have claimed, "Acedia arises at everybeginning, and there is nothing worse thanthis passion," Apoph. pat. (alph.) Poemen149 (PG 65:71–440). This is later echoedin John Climacus, Scala Paradisi 13 (PG88:631–1164), who also describes acediaas the "most troublesome" (barutavtou) ofthe eight Evagrian demons or thoughts. OnJohn Climacus's (ca. 570–ca. 649) place inthe literary and theological traditions offourth- and fifth-century monastics, see KallistosWare's introduction to John Climacus:The Ladder of Divine Ascent (trans. ColmLuibheid and Norman Russell; CWS; NewYork: Paulist Press, 1982, 58–68.11 Nicolae Florescu, ConstantinTonegaru: Ultima scrisoare de dragoste,"Jurnalul literar", 1996, sept., p. 2.12 Vezi Andrew Crislip, The Sin ofSloth or the Illness of the Demons? TheDemon of Acedia in Early ChristianMonasticism: "An anecdote attributed toAmma Theodora (probably a fourth-centurymonastic of Lower Egypt) also connectssomatic pain and illness with the onset ofacedia. It produces feelings of ill health inthe monastic, with the specific result thatthe monastic is unable to pray the synaxis:Be aware that when one has set out toachieve silence the evil one comes andweighs down the soul in acediadiscouragements, and thoughts.¤"Paginare [i prezentare grafic`: Sorin Stroe.www.<strong>revistaorizont</strong>.ro e-mail: fundatia@3europe.orgREDAC}IA: TIMI{OARA, Pia]a Sf. Gheorghe nr. 3,telefoane: 0256 29 48 93, 0256 29 48 95Marc` \nregistrat`: M/00166Tiparul executat la S.C. "TIM PRESS" S.A. TIMI{OARAISSN 0030 560 XMANUSCRISELE NEPUBLICATE NU SE ÎNAPOIAZ~ABONAMENTELE SE FAC LA PO{TA ROMÅN~,POZI}IA 19364 DIN CATALOG