STRIG~TE {I {OAPTE, - revistaorizont.ro

orizont3www.<strong>revistaorizont</strong>.roCOPYRIGHT copyrightPREMIUL LITERARPETRE STOICA – 2010{ERBAN FOAR}~UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIAFILIALA7 ianuarie A avut loc aniversarea scriitorului Ionel Iacob-Bencei – 70 de ani. Desprerolul lui Ionel Iacob-Bencei în afirmarea na]ional` [i interna]ional` a umori[tilor, aepigrami[tilor, a cenaclurilor b`n`]ene de satir` [i umor, dar [i despre poeziile s`rb`toritului,au vorbit Lucian Alexiu, Simion D`nil`, Adrian Dinu Rachieru, Ion Viorel Boldureanu,Gheorghe Seche[an. O cronic` rimat` – "Laudatio a la ridendo" a citit Col. (r.) dr.Nicolae Andronescu. Ionel Iacob-Bencei [i-a lansat cu aceast` ocazie volumul de Parodii.Întâlnirea a fost moderat` de Cornel Ungureanu.14 ianuarie. Filiala a marcat, prin cuvintele lui Alexandru Ruja, Ion Marin Alm`jan,Ion Jurca Rovina, Aurel Turcu[, Aquilina Bir`escu, Mihail Dragomirescu, Eugen Bunarucei 161 de ani care au trecut de la na[terea lui Mihail Eminescu. Vorbitorii au comentat[i amplul volum de studii de estetic` [i literatur` comparat` a lui Victor Iancu, profesoral Facult`]ii de filologie din Timi[oara în perioada 1956 – 1972, lansat cu aceast` ocazie.Volumul a fost editat de Sorina Novodenszki. Întâlnirea a fost moderat` de Maria Pongrácz-Popescu [i de Alexandru Ruja.Petre Stoica [i {erban Foar]`,Ia[i, 2005LA TOLCE VITASONETE DENDROLOGICEDE IANUARIEI.Q.MARCEL TOLCEACe mai face mesteac`nul atunci când nu e, înc`, p`dure1. Joi seara, am rev`zut P`durea de mesteceni a lui Wajda. So]ia lui Boleslaw (DanielOlbrychsky) e înmormântat` în p`durea de mesteceni, iar crucea ei e una, evident, dinmesteac`n. (Trece neobservat faptul c` lemnul crucii ei a r`mas la fel de tân`r, în ciudavremii.) Tema crucii-arbore e veche în iconografie, iar imaginea Mântuitorului r`stignitpe o cruce din Pomul cunoa[terii binelui [i a r`ului are, limpede, în]elesul r`scump`r`riip`catului str`mo[esc. Al lui Adam. 2. La Wajda, de fapt la Iwaszkiewicz, scenaristulfilmului, p`durea de mesteceni înseamn`, deopotriv`, spa]iul vie]ii ve[nice – gra]ie rena[teriigâlgâitoare – [i al memoriei. Nu întâmpl`tor, coaja de mesteac`n e un primitor [i rezistentmaterial scriptural. 3. Mesteac`nul pare a fi unul dintre pu]inii arbori – poate singurul– ce a[az` laolalt` albul cu negrul. În fapt, mesteac`nul descrie albul pe vertical` [inegrul pe orizontal`. (De verificat, în Matgioi, dac`, pentru chinezi albul înseamn`, întrealtele, [i 0 metafizic, Principiul ce nu se las` cunoscut, iar negrul - 1 metafizic, Principiulce se las` cunoscut.) 4. Unul dintre protagoni[tii P`durii de mesteceni e un obiect cedescrie, acustic, alternan]a alb-negru: pianul. Stanislaw, fratele bolnav de tifos al p`durarului,împrumut` un pian de la o tân`r`, la rându-i pe moarte. Venirea [i plecarea pianului dinacea cas` de la marginea p`durii de mesteceni pare a marca anotimpurile omului singur/nesingur. 5. Dac` Marele P`durar al Universului ar fi avut în plan ca mesteac`nul s` fieorice altceva decât copac, mai mult ca sigur c` Mesteac`nul ar fi fost 101 dalma]ian.(Vino cu mine în p`durea de mesteceni, o minunat` expozi]ie gândit` de Lili Ochsenfeldpentru Muzeul de Art`, eveniment ce a fost luminat de prezen]a [i cuvântul lui Horia-Roman Patapievici.)Ultimul chelner din ultimele sonete închipuite ale lui ShakespeareDup` anul 1948, V. Voiculescu "ia parte la audi]iile muzicale din locuin]a lui ApostolApostolide, un fost chelner la Athené Palace, cu o înzestrare muzical` excep]ional`,care poseda una dintre cele mai bogate [i mai rafinate colec]ii de discuri din România.Unele poeme “Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare, n.m., M.T.‘ îi sunt inspiratede aceste audi]ii. Casa lui Apostol era frecventat` de melomani din toate genera]iile.“…‘ În casa lui Apostol Voiculescu va ascunde o variant` (dar nu ultima variant`) asonetelor." Citatul din Cronologia stabilit` de Roxana Sorescu a edi]iei recent ap`rute la"Jurnalul Na]ional" mi-a amintit c`, înainte de 89, presa relata copios, la mijlocul luiianuarie, despre unul dintre cele mai stupide evenimente inventate atunci – Revelionulchelnerilor. Dup` cum îmi d` de gândit [i faptul c` limba român` nu mai st` la masarafinat` a cuvintelor ce definesc aceast` meserie, alt`dat`, un rang nobiliar, un cin. Dac`vre]i s` în]elege]i cum de Apostol Apostolide era un rafinat meloman, nu ar fi de prisoss` vede]i cel mai recent film al lui Menzel, cu titlul tradus cam stângaci, În slujba RegeluiAngliei.Vineri, 21 ianuarie a avut loc inaugurarea Anului literar Petre Stoica [i decernareaPremiului Petre Stoica pe anul 2010 de c`tre Filiala Timi[oara a Uniunii scriitorilor [iFunda]ia Pax. Despre Petre Stoica, dar [i despre primul laureat al premiului Petre Stoica,{erban Foar]`, au vorbit Marcel Tolcea, Kaba Gábor, primarul ora[ului Jimbolia, MateiStoica, nepotul scriitorului, prof. univ. dr. Petru {tefea, prorector al Universit`]ii de Vestdin Timi[oara, prof. univ. dr. Virgil Feier, Horia Gligor, Cornel Ungureanu [i al]ii. Despreprietenia sa cu Petre Stoica, despre rolul lui Petre Stoica în via]a literar` româneasc`, dar[i în devenirea sa de scriitor a vorbit, în încheierea întâlnirii, {erban Foar]`.CALENDARUL ANIVERS~RILOR 2011IANUARIE- 1 ianuarie 1954 s-a n`scut Mircea Mih`ie[- 4 ianuarie 1945 s-a n`scut Eugen Bunaru- 4 ianuarie 1943 s-a n`scut Mandics György- 5 ianuarie 1935 s-a n`scut Coleta de Sabata- 8 ianuarie 1920 s-a n`scut Billédy Ilona (Hrivnyák Ilona)- 9 ianuarie 1943 s-a n`scut Dan Flori]a Seracin- 12 ianuarie 1951 s-a n`scut Johann Lippet- 14 ianuarie 1962 s-a n`scut Marian Oprea- 16 ianuarie 1954 s-a n`scut Olga Neagu (Olga Cramanciuc)- 19 ianuarie 1962 s-a n`scut Liubi]a Raichici- 23 ianuarie 1944 s-a n`scut Corneliu Mircea- 24 ianuarie 1947 s-a n`scut Viorica B`lteanu- 27 ianuarie 1968 s-a n`scut Simona Diana Constantinovici- 31 ianuarie 1940 s-a n`scut Titus SuciuUN DEBUT CU DREPTULBiblioteca Central` Universitar` Timi-[oara, sub noul management asigurat de VasileDocea, cadru didactic la Facultatea de {tiin]epolitice, Filosofie [i {tiin]e ale comunic`rii,se vrea o institu]ie cultural` [i de cercetare,pe lâng` aceea tradi]ional`. Agenda manifest`rilorculturale a debutat sub posibila amenin-]are a conven]ionalismului evitat, îns`, cusucces. De obicei institu]iile culturale se comport`public crispat când au de-a face cuomagierea Zilei culturii na]ionale din 15 ianuarie,dat` decis` de Parlament în leg`tur` direct`cu ziua de na[tere a lui Mihai Eminescu. Nua fost deloc a[a la BCUT. Manifestarea, cares-a petrecut în eleganta Aul` a institu]iei, aradiografiat poezia româneasc` din Timi[oaradin anii 90 spre zilele actuale prin lecturilepoe]ilor Adrian Bodnaru, Tudor Cre]u [i Marius{tefan Aldea, un tân`r poet student deviitor cert. S-au mai întâmplat câteva micromedalioneale celor trei culturi timi[orene:un micromedalion Anavi Adám, pentru literaturade expresie maghiar`, un altul dedicatprozatorului [i traduc`torului Ioan Radin Peianov,pentru limba [i cultura sârb`, [i medalionulRolf Bossert, poet al anilor optzeci ailiteraturii germane din România. Lecturileîn original au fost asigurate de o inspirat`interpretare a actorului Mátray László (dinpoezia lui Anavi Adám), studenta VladanaTania Nedin a citit poeme ale lui Milos Crnjanski,iar (ex)masteranda Patricia Albon a datvia]` unui poem semnat Rolf Bossert. Ad`ug`maici momentele de lieduri, excelent interpretatede Camelia Fornwald (mezzosopran`) [i MariusManiov (bas): la pian - Maria Bodo.Inspirate au fost [i proiec]iile power pointasigurate de o echip` a Bibliotecii care au oferitimagini [i informa]ii despre scriitori [i valoriculturale patrimoniale ale culturilor din Banat.Pe scurt: o reu[it` de bun gust [i rafinamentprin care Biblioteca Central` Universitar` seînscrie în via]a cultural` timi[orean` ca unviitor actant de prim` însemn`tate. (D. V.)TIMI{OARA ÎN C~R}I■ În elegantul [i generosul spa]iu al Bibliotecii Centrale Universitare "Eugen Todoran"a Universit`]ii de Vest din Timi[oara avut loc în 11 ianuarie lansarea volumului semnatde Tudor Cre]u, Develop`ri literare (Editura UVT). Despre carte, dar [i despre importan]astudierii literaturii au vorbit Adriana Babe]i, Adrian Bodnaru, Tudor Cre]u, Viorel Marineasa[i Daniel Vighi.■ O alt` lansare, de data aceasta într-un spa]iu alternativ (Clubul Jaxx), cu sprijinulLibr`riei "Cartea de nisip", l-a adus în fa]a unui public numeros pe prozatorul RaduParaschivescu. I-au prezentat ultimul roman, Fluturele negru (Editura Humanitas) [iau deschis dezbaterea despre rela]ia literaturii cu artele Adriana Babe]i [i Robert {erban.Radu Paraschivescu a dezv`luit câteva secven]e din laboratorul s`u de lucru [i a r`spunsîntreb`rilor celor doi prezentatori.