"Administrarea publică" iulie – decembrie 2008 nr. 3–4

superioritatea Moldovei”. Оn calitatede exemple evidente el aduce hrisoavelelui Ştefan cel Mare, оn care “se vădapărоnd оn el numeroşi boieri mоndri,a căror origine se poate urmări foartebine оn actele precedente privitoare laоmprejurările interne sau externe, şi lamulţi se dau şi numele de familie”.Ierarhia dregătorilor din cadrulSfatului Domnesc a fost stabilită pentruprima oară оn cadrul reformeloradministrative, elaborate şi realizatede domnitorul Alexandru cel Bun.Anume lui оi atribuiau оncă pe timpurispecialiştii оn istoria administraţieipublice meritul privind “formarea unuistat normal, conform ceremonialului”.Astfel, оn primul sfert al sec. XV s-astabilit următoarea structură ierarhicăa Sfatului Domnesc:- Domnitorul ţării care se afla оn frunte;- urmau castelanii (de la curte, dinfamilia domnească etc.);- marii demnitari militari;- pоrcălabii de Hotin, Cetatea Albă,Neamţ, Roman şi Orheiu;- marii dregători (curtenii), inclusiv:- vornicul care se afla оn fruntealor;- spătarul;- vistiernicul;- postelnicul, numit de N.Iorga “cubiculariulvoievodului”;- paharnicul.Domnitorul care se afla оn frunteainstituţiei centrale a domniei era ajutatоn exercitarea atribuţiilor sale supremede un corp enorm de executori (agenţi).Acest proces a decurs pe verticală şiinstituţiile dregătoriilor, care au evoluattreptat оn funcţionari de stat, se formaude sus оn jos. Оncepоnd cu vоrfulpiramidei ierarhice, după domnitorurmau diverşi funcţionari cu atribuţiiconcrete, ce alcătuiau:- Sfatul Domnesc (transformatcu оncepere din sec. XVI оn DivanulŢării);- corpul dregătorilor de curte, ceaveau funcţii private;- dregătorii (funcţionarii) ce asigurauraporturile dintre centru şiadministraţiile din teritoriu;- funcţionarii statului din cadruladministraţiilor ţinutale, orăşeneştietc.Drept consecinţă a reformelor admini-strativeale domnitorului Alexandrucel Bun şi a consolidării aparatuluide stat din perioada domniei lui Ştefancel Mare, a realizării unui complexintegral de acţiuni diverse de ordinintern şi extern, s-a constituit sistemultradiţional de administrare оn Moldovaistorică. Perfecţionоndu-se permanent,sistemul administrativ alcătuit din diversedregătorii, menite să sporeascăcоt mai eficient controlul instituţieidomniei asupra tuturor teritoriilorţării, s-a оncheiat organizarea socialăa statului, ce a favorizat dezvoltareasocial-economică şi culturală a Moldoveiistorice. Treptat, dregătorii domneşti auevoluat оn funcţionarii statului.Astfel, funcţionarii cu demnităţipublice şi private оn Statul Moldovenescse numeau dregători, iarinstituţiile conduse de ei sau оn cadrul650 de ani de la оntemeierea Statului...15