"Administrarea publică" iulie – decembrie 2008 nr. 3–4

nitorului;b) logofătul de vistierie, fiind secretarulvistieriei domneşti;c) logofătul de obiceiuri, fiinddregătorul ce avea atribuţii de maestrude ceremonii etc.Marele vistiernic (provine de lalatinescul “vestiarius”) era mareledregător care avea оn sarcina sa administrareafinanciară a ţării şi a vistierieistatului. Vistieria era instituţiamedievală ce administra banii publici,tezaurul statului, fiind, de asemenea,şi localul оn care se păstra tezaurulpublic.Marele spătar (provine de la termenulgrecesc “spatharios”), pe lоngăserviciile acordate domnitorului ladiverse ceremonii, mai tоrziu aveaşi comanda călărimii (cavaleriei), оnlipsa domnitorului era comandantulsuprem al armatei Moldovei. Acestmare dregător era păstrătorul armelordomnitorului şi purta sabia de ceremonii(şi, sau buzduganul), ca simbol alatribuţiilor sale de comandant de oştiri.Оn subordinea lui se afla spătarul,care era un dregător de rang mic cuоnsărcinarea de a păzi ordinea publicăla sate, оn timp de pace. Оn timpulrăzboiului el avea atribuţii militare.Marele stolnic (provine de la slavonescul“stolniku”) era dregătorul cepurta grija mesei domnitorului, fiindşeful bucătarilor, al pescarilor şi algrădinarilor. Оi erau subordonaţistolnicii, care erau dregătorii domneştiocupaţi de strоngerea dijmei din peşteetc.Marele paharnic (provine de la termenul“pahar” de origine maghiară-“pohar” şi sоrbo-croată -“pehar”)servea personal pe domnitor, gustоndbăutura оnaintea acestuia pentru a seconvinge că nu era otrăvită. El administra,de asemenea, toate viile domneşti,pivniţele cu vin ale domnitorului etc.Marele postelnic era secretaruldomnitorului pentru relaţii externe,ce se mai numea şi Mareşal al curţiidomneşti. Lui оi era subordonat Postelnicul(sau Stratornicul) - cel mai apropiatşi cel mai de оncredere sfetnic aldomnului, ce se оngrijea de camera dedormit a domnitorului, administra toateslugile de la curte. Avea, de asemenea,оnsărcinarea să primească ambasadoriişi să-i prezinte domnitorului.Clucerul (provine de la cuvоntulslavon “cluci” - cheie) avea cheilecămărilor cu provizii. Referitor la acestdregător, clucerul, vom menţiona, cămai оntоi apare оn Moldova, fiindatestat deja la 12 mai 1435. Оn Muntenia,el apare cu cоteva decenii maitоrziu *.Marele armaş se ocupa de executareasentinţelor de condamnare lamoarte. Prima atestare documentară aarmaşului este de la 13 martie 1489**, оn atribuţiile căruia intra aplicareapedepselor decise de domnie (respectiv,de stat), inclusiv decapitarea.Marele armaş era un importantdregător domnesc. Printre atribuţiilede bază se număra, de asemenea, supraveghereaоnchisorilor şi executareasentinţelor, inclusiv a celor capitale.Funcţia de armaş este atestată documentarоn timpul domniei lui Ştefan650 de ani de la оntemeierea Statului...17