"Administrarea publică" iulie – decembrie 2008 nr. 3–4

principale ale acestui dregător senumărau: administrarea tuturor veniturilor,deosebite de veniturile publiceale vistieriei, pe care le avea domnitoruldin dările precepute de la locuitoriitоrgurilor şi ai satelor domneşti, diferiteamenzi etc.; supravegherea activităţiinegustorilor, ce trebuiau să-şi vоndămărfurile оn conformitate cu regulilestabilite. Оn subordonarea Mareluicămăraş se aflau: cămăraşul de izvoade(secretarul la logofeţie), cămăraşulde ocnă (administratorul şi casierulocnelor de sare), cămăraşul de rafturi(ce avea grija hamurilor şi şelăriilorcurţii domneşti), cămăraşul de sulgerie,cămăraşul de jitniţă, cămăraşul decatastife etc. De asemenea, оn contactcu aceşti dregători mari şi mici maiactiva cămărăşelul, fiind un slujitor aliatacului domnesc.Subalternii marilor dregători de lacurte, adică ai celor cu atribuţii private,se numeau curteni. Toţi curtenii aveauobligaţii militare şi făceau parte dinoastea cea mică a domnitorului, constituindcorpul de căpitani al oştirii.Dregătoria privată a paharniculuiоn sec. XV-XVI se mai numea оn documenteşi ceaşnic. De asemenea, exista şiun ceaşnic separat al doamnei, adică alsoţiei domnitorului.Dregător de rang mic era şi aprodul.Acest tip de dregători provenea dinrоndurile feciorilor de boieri, pe care-iamplasau la curtea domnească pentrua sluji domnitorului оn calitate de valeţisau scutieri. Scopul principal al acestoraera de a face carieră.Oficial, funcţia de aprod оn Moldovaa apărut оn sec. XV. Aprozii erausubordonaţi vătavului de aprozi. Оnatribuţiile lor principale intra pazacurţii domneşti, mobilizarea locuitorilorla diverse munci оn folosuldomnitorului, оncasarea unor dăride la populaţie, aducerea forţată оnfaţa Divanului domnesc a celor făcuţivinovaţi şi sancţionaţi (se numeau lagene-ral “оmpricinaţi”), aplicarea unorpedepse uşoare etc. Aprozii оl asistaupe domnitor şi оn campaniile militare,pe cоmpul de luptă. Spre exemplu, eracunoscută оntregii ţări fapta aproduluiPurice, care i-a salvat viaţa lui Ştefan celMare оn bătălia de la Şcheia, cedоndu-ipropriul său cal etc.Оncepоnd cu prima jumătate a sec.XVI, оn Moldova pătrunde oficial unfuncţionar de stat turc numit “arcală”.Acesta era cel mai оnalt demnitar alImperiului Otoman din ţară, care luasub protecţia sa pe domnitorul Moldoveidupă confirmarea sa de către sultan,adică după оnvestirea оn funcţie şiprimirea firmanului de domnie.Specificul respectiv de implantarea elementelor străine оn administraţiamoldovenească, la nivel central, constaоn factorul major de impunere forţatăоn cadrul Sfatului Domnesc a supraveghetoruluiotoman, numit divan-efendy,ce avea un rol decisiv оn activitateaadministrativă. Ulterior, sub influenţamasivă a acestui demnitar străin, SfatulDomnesc şi-a schimbat chiar şi denumireasa tradiţională, moldovenească,devenind cu numele impropriu sistemuluiautohton de administrare – DivanDomnesc.650 de ani de la оntemeierea Statului...19