» 10dosarCE A P|}ITPERJOVSCHILA KOLN„La un moment dat apare o doamn\ `n v`rst\, tot din România,care `ncepe s\ ]ipe direct la mine, spun`nd: «Ce-s prostiileastea? Asta nu-i art\ româneasc\, arta româneasc\ e colorat\»“,a povestit Perjovschi.SCURT| ISTORIE23 iulie: ICR New York transmite presei <strong>de</strong>limba român\ din SUA [i România uncomunicat <strong>de</strong> pres\ – un drept la replic\ laarticolul din „NY Magazin“ [i la acuza]iileagresive, ten<strong>de</strong>n]ioase [i anacronice,menite a discredita activitatea ICRNY [i aICR `n general.25 iulie: La sesizarea lui Robert Horvath,patru ofi]eri ai New York PoliceDepartment sosesc la ora 21.15, la sediulGaleriei Române, r\spunz`nd, a[a cumlegea o cere, la orice sesizare (`n cazul <strong>de</strong>fa]\ acuza]ia <strong>de</strong> antisemitism). Poli]i[tiiconstat\ c\ acuza]iile aduse nu au o baz\real\ [i claseaz\ cazul la „alarm\ fals\“.– Colaboratorii „New York Magazin“ aupostat pe blogul www.badin.ro (apar]in`ndjurnalistului Andrei B\din, Senior Editor alteleviziunii Antena 3 [i colaborator la„New York Magazin“) imagini cureprezentan]ii poli]iei – instrumentat\ `nacest atac `mpotriva ICRNY [i adirectorului s\u, Corina {uteu –, sus]in`ndc\ poli]ia a cules probe [i c\ ancheta e `ncurs [i incluz`nd <strong>de</strong>clara]iile integral false [iprofund calomnioase ale lui Horvath.26 iulie: ICRNY transmite presei române[tiun comunicat cu rug\mintea <strong>de</strong> a r\m`ne`n gard\ fa]\ <strong>de</strong> practicile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zinformareexersate <strong>de</strong> persoane sau grup\ri r\uvoitoare.27-28 iulie: Presa româneasc\ public\ <strong>de</strong>japrimele articole ar\t`nd inten]iile <strong>de</strong><strong>de</strong>zinformare [i manipulare practicate <strong>de</strong>autorii acestui atac („Cotidianul“,„Gardianul“, „A<strong>de</strong>v\rul literar [i artistic“).30 iulie: Revista „New York Magazin“continu\ seria articolelor acuzatoare laadresa ICR New York [i a expozi]iei.3 august: Alexandru Andrei, purt\torul <strong>de</strong>cuv`nt al lui Nicolae V\c\roiu, pre[edinteleSenatului, a anun]at <strong>de</strong>mararea uneianchete `n jurul activit\]ii ICR, „[i caurmare a celor semnalate pe mai multecanale, inclusiv prin pres\, referitoare laexpozi]ia organizat\ zilele acestea <strong>de</strong> ICRla New York“.– Pe blogul senatorului PSD Ion Iliescu seg\se[te o impresionant\ colec]ie <strong>de</strong>materiale <strong>de</strong>spre expozi]ia organizat\ <strong>de</strong>ICRNY.6 august: Articole calomnioase [i<strong>de</strong>zinformate `n „Ziua“ [i „Evenimentulzilei“. Antena 3 `i <strong>de</strong>dic\ o edi]ie aemisiunii „La ordinea zilei“.7 august: ICR a organizat la C\rture[ti oconferin]\ <strong>de</strong> pres\.9 august: A `nceput atacul pe Antena 3 [ipe blogul lui Badin la persoana lui CristianNeagoe, coordonatorul pe comunicare laICRNY, cu imagini preluate [i <strong>de</strong>TVR <strong>Cultura</strong>l.Despre scandal apar [tiri `n prestigioaselecotidiene „Le Mon<strong>de</strong>“ [i „InternationalHerald Tribune“.11 august: Cristian Neagoe (ICR NewYork) a primit, la insisten]ele CNA, drept lareplic\ [i spa]iu <strong>de</strong> emisie la postul Antena3, egal cu timpul acordat calomnierii lui.La emisiune particip\ [i Corina {uteu. Peparcursul emisiunii s-au `nregistrat 1.000<strong>de</strong> mesaje pe forumul Antenei 3, din careau fost afi[ate mai pu]in <strong>de</strong> 100, restulfiind cenzurate <strong>de</strong> editorii online ai acesteiteleviziuni. Pentru c\ sus]ineau libertatea<strong>de</strong> opinie [i con[tiin]\, profesionalismul [inormalitatea angaja]ilor ICR New York.CONFERIN}| DE PRES| LA C|RTURE{TI„Scandalul a <strong>de</strong>venit politic“Isteriei media cu tent\ politic\, iscat\ `n jurulexpozi]iei Freedom for lazy people! & a poneiuluiroz cu svastic\, Institutul <strong>Cultura</strong>l Român (ICR) i-aopus, `n calitatea sa <strong>de</strong> organizator al expozi]iei,o <strong>de</strong>zbatere, g\zduit\ <strong>de</strong> libr\ria C\rture[ti,s\pt\m`na trecut\, pe 7 august.Adriana GheorgheMiza explicit\ a `nt`lnirii a fost discutareaacuza]iilor (<strong>de</strong> rasism, antisemitism[i pornografie) aduse institutuluimai `nt`i `n revista „New York Magazin“,preluate apoi <strong>de</strong> unele canale <strong>de</strong>pres\ din România [i soldate cu o anchet\a Senatului pe marginea activit\]iiICR, acuza]ii pe care Horia-RomanPatapievici, pre[edintele institu-]iei, le-a <strong>de</strong>clarat „riguros false“ [i „lipsite<strong>de</strong> orice baz\“.Scopul implicit al <strong>de</strong>zbaterii l-au reprezentat„restituirea a<strong>de</strong>v\rului expozi]iei“,rea[ezarea ei `n contextul real,<strong>de</strong>jucarea acuza]iilor calomnioase la a-dresa institu]iei, <strong>de</strong>mascarea aspectuluipolitic al `ntregului <strong>de</strong>mers al massmedia din diaspor\ [i autohton\ [i, nu`n ultimul r`nd, oferirea spre <strong>de</strong>zbaterea unor subiecte reale, <strong>de</strong> tipul: ce fel<strong>de</strong> art\ e ok s\ fie finan]at\ din banipublici sau ce presupune street art-ul[i cum poate p\trun<strong>de</strong> `n institu]ii saucare e, <strong>de</strong> fapt, a<strong>de</strong>v\ratul scandal (acelac\ arta <strong>de</strong>vine instrumentat\ politic).Al\turi <strong>de</strong> Horia-Roman Patapievici,au participat la discu]ii Corina {uteu,directoarea ICR New York, artistulDan Perjovschi, Dan Popescu, directorulGaleriei H’art, jurnalistul culturalCezar-Paul B\<strong>de</strong>scu [i ziarista AndraMatzal. Din sal\ au intervenit: MihaiOroveanu, directorul MNAC, Sorin Ioni]\,director <strong>de</strong> cercetare la SocietateaAca<strong>de</strong>mic\ Român\, Alex. Leo {erban,critic <strong>de</strong> film, Liviu Papadima, <strong>de</strong>can alFacult\]ii <strong>de</strong> Litere, Pavel {u[ar\, critic<strong>de</strong> art\, Carmen Mu[at, critic literar,[i Dorana Co[ovanu, critic [i istoric alartei, care [i-a amintit <strong>de</strong> dosarul cucare s-a ales `n perioada comunist\,c`nd autorit\]ile au consi<strong>de</strong>rat lucr\rilelui }uculescu nepotrivite pentruMuzeul Na]ional <strong>de</strong> Art\. „Graffitistul<strong>de</strong> }uculescu“, va ad\uga Perjovschi.Au mai venit la conferin]\Cristian Mungiu, regizor <strong>de</strong> film, MihaiChirilov, critic <strong>de</strong> film, Ioana Neme[,artist vizual, Alina {erban, curator, IoanaAv\dani, director executiv al Centruluipentru Jurnalism In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt,Mihai Mihalcea, director al CentruluiNa]ional al Dansului, Tatiana NiculescuBran, scriitor [.a.Un scandal politicDiscu]ia a <strong>de</strong>butat cu Horia-Roman Patapievicirelu`nd modul `n care func-]ioneaz\ institu]ia pe care o conduce.Aceasta `[i propune s\ promoveze culturaromân\ `n str\in\tate, dar cu o diferen]\specific\ fa]\ <strong>de</strong> maniera tradi]ional\`n care institu]iile statului exportaucultura român\: f\r\ ca produseleculturale s\ fie certificate `n prealabil<strong>de</strong> statul român ca fiind valoroaseori reprezentative.„Nu mai e vorba <strong>de</strong> o diploma]iecultural\ care face propagand\, ci unacare conecteaz\ artele [i care, <strong>de</strong> fapt,a dus la mo<strong>de</strong>rnizarea viziunii <strong>de</strong>spreRomânia“, a accentuat Corina {uteu.ICRNY e o institu]ie emergent\, asubliniat aceasta, [i care promoveaz\reprezentativitatea doar corelat\ cuperforman]a, [i nu reprezentativitateaculturii române[ti, ci aceea a „acteloremergente `n România“.Directoarea ICRNY [i-a motivatalegerea [i prin invita]ia pe care ceitrei street arti[ti au primit-o din partearegizorului Bill T. Jones, laureat alTony Award, dar [i a scenografei MarinaDr\ghici, <strong>de</strong> a picta pere]ii s\lii `ncare acesta a produs muzicalul Fela!,spectacol comentat, s\pt\m`na trecut\,<strong>de</strong> „New York Times“.„Scandalul a <strong>de</strong>venit politic pentruc\ este implicat [i Parlamentul, dar, `ntr-unsens filosofic, el a <strong>de</strong>venit politicdin momentul `n care o ju<strong>de</strong>cat\ <strong>de</strong>gust (...) a fost transformat\ `ntr-o ju<strong>de</strong>cat\<strong>de</strong> stigmatizare politic\ [i i<strong>de</strong>ologic\“,este <strong>de</strong> p\rere pre[edinteleICR. Ba, mai mult, ICR-ul e chemat laju<strong>de</strong>cata unei comisii pentru Cultur\al c\rei pre[edinte, Adrian P\unescu,s-a antepronun]at asupra rezultatuluicercet\rilor afirm`nd c\ „ICR va fi supus`n sf`r[it oprobiului public“.Perjovschi a reamintit audien]ei c\e vorba <strong>de</strong> anul 2008, iar pre[edinteleComisiei pentru Cultur\ este AdrianP\unescu.„ICR e una dintrepu]inele institu]iidin ]ara asta carefunc]ioneaz\ din ce`n ce mai bine“Referitor la svastica <strong>de</strong> pe coapsa poneiului,pre[edintele ICR a ar\tat c\ folosireaacestui simbol `n SUA nu esteinterzis\ `n mod absolut, ci doar `n cazurile`n care apare pe o sinagog\ saupe peretele casei un<strong>de</strong> locuiesc evrei.Sorin Ioni]\ a reamintit faptul c\disputa a venit la coinci<strong>de</strong>n]a dintreart\ [i bugetul public [i a subliniat c\,din pricina noului set <strong>de</strong> reguli <strong>de</strong>func]ionare ale ICR, care n-au leg\tur\cu gustul, Senatul nu trebuie s\ ju<strong>de</strong>ceexpozi]ia pe criteriul reprezentativit\]ii,ci strict al a<strong>de</strong>cv\rii [i al performan]ei`n contextul pentru care a fost propus\.Alex. Leo {erban a atras aten]ia c\a<strong>de</strong>v\ratul scandal e manipularea artei`n scopuri politice, chiar felul `n carea fost inventat scandalul „poneiului roz“pentru a se ajunge la Horia-Roman Patapievici[i Traian B\sescu.Remarc`nd „interesul dlui V\c\roiupentru arta contemporan\“, Dan Perjovschia <strong>de</strong>clarat c\ „ICR e una dintrepu]inele institu]ii din ]ara asta care(...) func]ioneaz\ din ce `n ce mai bine“.„Eu s`nt un artist care folose[teun limbaj aproximativ asem\n\tor culimbajul celor trei arti[ti tineri, dar euvin dintr-un mediu diferit. Eu am f\-cut o dat\ o expozi]ie la muzeul <strong>de</strong>art\ din Köln, [i pentru c\ <strong>de</strong>senez lafel ca ei, dar alb-negru, am avut dou\tipuri <strong>de</strong> reac]ii <strong>de</strong> la românii care tr\-iesc `n diaspor\: supraveghetoarea s\-lii gigantice `n care expuneam eu eradin România, fugise prin 1988. {i eaera extrem <strong>de</strong> fericit\ c\ la muzeulun<strong>de</strong> lucra expunea `n sf`r[it un român– n-o interesa ce fac, prezen]amea `n acel muzeu `i schimbase eistatutul. La un moment dat apare odoamn\ `n v`rst\, tot din România,care `ncepe s\ ]ipe direct la mine, spun`nd:«Ce-s prostiile astea? Asta nu-iart\ româneasc\, arta româneasc\ ecolorat\»“, a povestit Dan Perjovschi.Dan Popescu, un obi[nuit al stigmatelor<strong>de</strong> pe urma expozi]iilor „scandaloase“,a povestit cum poli]i[tii chema]ipentru a cerceta dac\ ce se `nt`mplala H’art Gallery era sau nu art\“au sunat la Ministerul Culturii“ [i auaflat c\ da, este art\.Mihai Oroveanu a <strong>de</strong>clarat c\ a[-teapt\ cu <strong>de</strong>liciu maxim concluzia Senatului.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 192 » 16 – 22 august 2008www.supliment.polirom.ro
UN PLUS DEPRESTIGIUImaginea institutelor culturale române[ti [i, implicit,a României a avut <strong>de</strong> c`[tigat `n mari centre culturale precumNew York, Londra, Stockholm, Praga sau Berlin, tocmai datorit\prezent\rii artei contemporane.11 «dosarOPINIA INVITA}ILORPentru ce au emigratoamenii \[tia?Mihai Pop este artist vizual, curator [i ini]iator al Galeriei Plan Bdin Cluj ([i, `n cur`nd, din Berlin).Matei BejenaruMihai PopStreet art-ul `ntr-o galerie (nu ne intereseaz\ aici c\-i a statuluisau privat\) poate func]iona `n m\sura `n care adun\ – ca`n expozi]ia <strong>de</strong> la Institutul <strong>Cultura</strong>l Român din New York –imagini puternice, magnetice, <strong>de</strong>ja consacrate `n mediul lorini]ial – strada, f\c`nd prin al\turare o cronic\ a societ\]ii carele-a generat. „Poporul Român“ – instan]a suprem\ invocat\ cuo frecven]\ sup\r\toare `n scandalul ICRNY – e cel portretizat`n street art-ul <strong>de</strong>spre care vorbim. C`t <strong>de</strong>spre scandalulprovocat <strong>de</strong> expozi]ie, la `nceput mi se p\rea nesemnificativ,`nc\ o [ican\ a c`torva agita]i nemul]umi]i <strong>de</strong> programulP`n\ acum c`]iva ani, majoritatea proiectelor<strong>de</strong> art\ contemporan\ erau finan-]ate <strong>de</strong> c\tre institu]ii private sau centreculturale str\ine. Cu excep]ia proiectelordin Pavilionul românesc din cadrul Bienalei<strong>de</strong> la Vene]ia, produc]ia arti[tilorvizuali români [i participarea lor la e-venimente artistice profesionale interna-]ionale erau mult prea pu]in sus]inute<strong>de</strong> c\tre institu]iile culturale ale statuluiromân. Cu to]ii, cei care f\ceam partedin lumea mic\ [i invizibil\ a artelor vizualeromâne[ti, eram obi[nui]i cu a-ceast\ stare <strong>de</strong> lucruri [i am privit cu optimismfaptul c\ dup\ 2005 o nou\ institu]ieprecum Administra]ia Fondului<strong>Cultura</strong>l Na]ional a `nceput s\ finan]ezeproiecte culturale pe baza unor concursuritransparente.{i pentru ca surprin<strong>de</strong>rea s\ fie [i maimare, unele institute culturale române[tidin str\in\tate au `nceput s\ invite arti[ti[i manageri români pentru a-[i prezentaproduc]iile [i a-[i <strong>de</strong>zvolta contacte profesionale.Noii manageri ai acestor instituteerau oameni competen]i, care `n]elegeaucum func]ioneaz\ cultura contemporan\`n lume [i ce beneficii <strong>de</strong> imaginear putea aduce prezentarea produc]ieiartistice a sectorului in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt românesc.Tinerii arti[ti români, fie ei coregrafi,muzicieni, scriitori, oameni <strong>de</strong> teatru sauarti[ti vizuali, au avut astfel [ansa <strong>de</strong> aputea <strong>de</strong>zvolta un dialog profesional cuparteneri str\ini.Personalit\]ile consacrate precum regizorii<strong>de</strong> film sau unii arti[ti vizuali auICRNY. ~n cele dou\ vizite la NY pentru Armory Show `n2007 [i 2008, v\zusem <strong>de</strong>ja c`t <strong>de</strong> stupid-na]ionalist\ [i conservatoaree o bun\ felie din diaspora româneasc\ <strong>de</strong> acolo.Pentru ce au emigrat oamenii \[tia? (Par croi]i asemeni na]ionali[tilorla putere din Clujul anilor ’90.) {i asta un<strong>de</strong>? La NY,locul cel mai <strong>de</strong>schis experimentelor `n art\! Vizit`nd galeriiledin Chelsea, `n martie, fredonam piesa lui AC/DC, I feel safein New York City; ca artist m\ sim]eam safe `n NY City, acoloun<strong>de</strong> certitudinile [i preju<strong>de</strong>c\]ile s`nt puse permanent subsemnul `ntreb\rii. New York-ul e `n mod tradi]ional locul experimentului,iar Corina {uteu [i cei cu care lucreaz\ laICRNY au `n]eles acest lucru [i l-au [i pus `n practic\. Dup\seara <strong>de</strong> ieri (11 august – n.r.), c`nd doi reprezentan]i ai PoporuluiRomân – mo<strong>de</strong>ratori ai canalului Antena 3 – i-au ju<strong>de</strong>catsumar [i condamnat pe Cristian Neagoe [i Corina {uteu,nu mai cred c\ a fost doar un scandal <strong>de</strong> rutin\, din contr\cred c\ e un moment-cheie, <strong>de</strong> criz\ [i reevalu\ri, pentrufelul `n care cultura `n România va rela]iona pe viitor cu societatea[i politicienii.Despre schimbarea `n bine a ICRputut, prin rela]iile [i prestigiul lor, s\medieze parteneriate `ntre ICR [i institu]iiculturale importante.Imaginea institutelor culturale române[ti[i, implicit, a României a avut <strong>de</strong>c`[tigat `n mari centre culturale precumNew York, Londra, Stockholm, Pragasau Berlin, tocmai datorit\ prezent\riiartei contemporane.Evi<strong>de</strong>nt, multe proiecte artistice, prinspiritul lor experimental, critic ori chiarsubversiv, vor fi mai greu <strong>de</strong> digerat <strong>de</strong>c\tre „gardienii“ tradi]ionali[ti ai culturiiromâne care nu vor sc\pa prilejul s\ criticevehement orice schimbare sau ie[iredin tiparele clasice ale mo<strong>de</strong>lului culturalce trebuie exportat.Eu cred c\ marile valori culturaleromâne[ti trebuie continuu prezentate`n forme adaptate spiritului timpului `ncare tr\im, dar acest fapt nu trebuie s\ne `mpiedice s\ privim atent [i laformele noi care reflect\ realitatea contemporan\a lumii noastre [i s\ [tim, cuinteligen]\ [i expertiz\ profesional\, s\ lealegem pe acelea care au calitate artistic\[i care pot fi apreciate `n context interna-]ional.Cravata lui UliseSECRETUL ADRIANEIAdriana BABE}ICa s\-mi `ncep rubrica mai me[te[ugitdup\ at`ta <strong>de</strong>zertare, i-a[ pasa [tafetalui {erban Foar]\ [i mi-a[ `nchipuicum ar <strong>de</strong>p\na el istoria cravatei`n Balada baionetei din Bayonne.Dac\ „Venea olanda din Olanda,/veneaca[mirul din Ca[mir“, cravata-iclar c\ n-are cum s\ vin\ <strong>de</strong>c`t dinCroa]ia. Mai mult <strong>de</strong>-at`ta nu-s `nstare s\ spun, <strong>de</strong>[i `n cartea <strong>de</strong>spreb\rba]ii spilcui]i am adus [i eu cumam putut imn <strong>de</strong> slav\ g`tleg\uluilansat ca trend ad`nc `n mod\ <strong>de</strong> cavaleriicroa]i. Acum `ns\ nu vreau <strong>de</strong>c`ts\-mi fac p`rtie pentru scurta povestea unui concediu <strong>de</strong> vis `n Croa]ia.Pentru mine, <strong>de</strong>schiz\torii <strong>de</strong>drum turistic spre coastele dalmateau fost nepo]ii Dan [i Claudiu. Ca doipictori ce s`nt, mi le-au zugr\vit `ntoate culorile paradisului, iar la `ntrebarea<strong>de</strong> baraj <strong>de</strong>ci cum a fost, n-auavut <strong>de</strong>c`t un singur cuv`nt stereo: mortal!Au urmat Alina [i Gheo, care – `ntor[i<strong>de</strong> la Opatija – au <strong>de</strong>scris ca ni[-te prozatori minunea <strong>de</strong> pe p\m`nt`n cuvinte bine sim]ite [i au tras oconcluzie la unison: durere! Anul trecut`n august, un prieten a transmisdin Dubrovnik concis [i ferm: calumea!A[a c\, `mpreun\ cu Delia, Eugen,Rodica [i Silviu ne-am burdu[it portbagajele[i am pornit `n c\l\toria vie-]ii noastre: dou\ s\pt\m`ni prin toat\Croa]ia, ba[ca Muntenegru, Bosnia,Her]egovina [i Serbia. Fiindc\ Secretul...e (repet pentru fixare) bucuria, artrebui s\ dau glas st\rii <strong>de</strong> prea-plin24 h din 24 (exact: p`n\ [i-n vise!),care mi-a ie[it prin to]i porii `n celepai[pe zile <strong>de</strong> aventur\. C\ci o a<strong>de</strong>v\rat\aventur\ a fost nebunia <strong>de</strong> ane petrece vacan]a ca ni[te juni sc\-pa]i <strong>de</strong>-acas\, o expedi]ie, un raliust`mp\rat doar <strong>de</strong> teama amenzilor,f\r\ rezerv\ri [i programe strict stabilite,cu neprev\zutul sufl`nd `n cefe,la 50 <strong>de</strong> gra<strong>de</strong> sau pe furtun\, `n insule,pe coast\, `n peninsule sau `ncreierii mun]ilor, pe malul m\rii, l`ng\r`uri, lacuri [i casca<strong>de</strong>, pe meterezeleunei cet\]i, `n turnuri <strong>de</strong> catedral\, pestr\zi `ntortocheate din ora[e vechi.La sf`r[it, `n ultima sear\, am trasun chef <strong>de</strong> adio, cu toat\ recuzita [im\[tile dintr-o trus\ complet\ happybirthday („pentru copii `ntre 4-10ani“), c\rat\ cu zel <strong>de</strong> la Timi[oara,cu concursuri [i premii care ne-auf\cut s\ ne t\v\lim <strong>de</strong> r`s pe terasa vileidin Drace, `nfipt\ `ntr-o livad\ <strong>de</strong>m\slini, pe malul m\rii. Gazda (nume<strong>de</strong> cod mo[ Bozdr`ng\) a `n]epenit pur[i simplu <strong>de</strong> uluire [i admira]ie. Dup\ce s-a dat <strong>de</strong> ceasul mor]ii s\ `n]eleag\ce se `nt`mpl\ cu b\tr`neii gata <strong>de</strong>carnaval `ntr-o veselie, le-a explicat `nruse[te cehilor, polonezilor [i ungurilor<strong>de</strong> la masa din curte, <strong>de</strong> parc\ s-arfi revigorat pactul <strong>de</strong> la Var[ovia, cume cu sufletul latin al românilor [i ne-af\cut trei poze.Ca s\ primim c`te-un premiu, a trebuits\ facem fiecare un top. Deci ce-afost cel mai [i cel mai din toat\ <strong>de</strong>ambula]iunea.Pentru Delia [i Rodica –Trogirul, pentru Eugen – Dubrovnikul,pentru Silviu – Splitul. M-am zv`rcolitmult p`n\ s\ m\ pot hot\r` `ntre drumulcu barca lui Ricardo Ivanov peinsula Osijak, dimine]ile <strong>de</strong> la Krizac,`n geamul aflat la fix 1,5 m. <strong>de</strong> mare,tihna <strong>de</strong> sub cel mai vechi m\slin dinlume (1.500 <strong>de</strong> ani!) sau splendoriledin Korcula sau, oh, Ceruri!, c`te altele.Dar parc\ totu[i cel mai sus a urcatpentru mine insula Mljet, <strong>de</strong>sprecare – pun pariu pe ce vre]i – nu-imult\ lume s\ [tie c\ l-a priponit culan]uri nev\zute pe `nsu[i Ulise vreme<strong>de</strong> [apte ani. Presim]i]i <strong>de</strong> ce era s\fac infarct <strong>de</strong> emo]ie [i bucurie?(va urma)Poneiul roz [i românii verzi (I){tiam eu, pe timpul vacan]ei turce[tiat`t <strong>de</strong> dulci, c\ n-o s\ m\ plictisesc<strong>de</strong>loc la `ntoarcerea acas\...Cobor`nd din avion, am plonjat `nplin scandal na]ional al poneiului rozcu svastic\ pe fund. ~n presacotidian\ [i `n emisiuni <strong>de</strong> televiziune,pe site-uri [i bloguri, discu]ii [iparadiscu]ii <strong>de</strong>spre expozi]ia <strong>de</strong> la ICRNew York: acuze, mont\ri [i<strong>de</strong>mont\ri, impreca]ii [i spumega]ii`mpotriva expozi]iei, a PR-ului [i adirectorului ICR New York, apre[edintelui ICR, a pre[edintelui]\rii... Pe aceast\ spiral\ institu]ional\,cel mai bine au ie[it, paradoxal,arti[tii `n[i[i, <strong>de</strong> care vehemen]iiap\r\tori ai moralei `n art\ aproapec\ au uitat.Din p\cate, aceast\ furtun\`ntr-un pahar cu ap\, tipicd`mbovi]ean\, a `ngropat un subiectrealmente important, care nu fusesetran[at cum trebuie: reprezentareacorpului aca<strong>de</strong>mic românesc, laBerlin, <strong>de</strong> c\tre doi turn\tori dovedi]i.Lipsa lor <strong>de</strong> <strong>de</strong>cen]\ caremurd\re[te, prin refrac]ie, gesturiledisi<strong>de</strong>n]ilor ie[eni [i nu numai (ace[tiav\z`nd cu stupefac]ie cum, indiferent<strong>de</strong> regimul politic, oameni „<strong>de</strong>`ncre<strong>de</strong>re“ circul\ nestingherit pecanalele oficiale române[ti) a fostacoperit\ <strong>de</strong> in<strong>de</strong>cen]ele românoamericanerev\rsate, ca un potop,asupra unei expozi]ii ca oricare alta.Dup\ o tehnic\ a focaliz\rii`n<strong>de</strong>lung exersat\, un <strong>de</strong>taliu dinexpozi]ia cu pricina a fost dilatat [i a<strong>de</strong>venit una cu arta alternativ\expus\ acolo; iar respectivamanifestare artistic\ (asupra c\reia,nefiind specialist `n domeniu, n-amcompeten]a s\ m\ pronun]) a fostprezentat\ ca o p`ng\rire a tradi]iilorromâne[ti [i evreie[ti, <strong>de</strong>opotriv\.~n aceast\ mascarad\, rolulini]iator [i activ l-au avut c`]ivamembri ai diasporei noastre dinAmerica, ni[te români verzi, cum le-arfi zis Caragiale, care, `n fundulsufletului lor, au vechi porniriantisemite. Pute]i recunoa[tesimptomele din textele [i interven]iilelor pe Internet.La ad\postul anonimatului, ace[tioameni care tr\iesc, by chance, `ncea mai liberal\ ]ar\ din lume semanifest\ `ntr-un mod primitiv,vehicul`nd acelea[i teoriiconspira]ioniste, <strong>de</strong>pl`ng`nd, culacrimi <strong>de</strong> crocodil, <strong>de</strong>c\<strong>de</strong>rea]\ri[oarei lor. Ce au f\cut ei, concret,pentru aceast\ ]ar\, care estecontribu]ia lor [tiin]ific\, artistic\ orim\car economic\ pentru RomâniaBUCURE{TI FAR WESTDaniel CRISTEA-ENACHEcontemplat\ [i ju<strong>de</strong>cat\ <strong>de</strong> <strong>de</strong>parte,nu e greu <strong>de</strong> spus. N-au f\cut nimic.Au perpetuat, doar, codulcomportamental al românuluiinadaptat `n lumea larg\, un soi <strong>de</strong>jalnic boschetar cultural <strong>de</strong> care toat\lumea se fere[te cu grij\. {i-au creatun cerc al lor, na]ional la modulcaricatural, „dacic“, „eminescian“,„brâncu[ian“ `n forme joase, cetrivializeaz\ [i `njosesc mo<strong>de</strong>lele.Pentru ace[ti anali[ti <strong>de</strong> trei paralearta mo<strong>de</strong>rn\ este <strong>de</strong>sigur <strong>de</strong>ca<strong>de</strong>nt\(oper\ <strong>de</strong> homosexuali, evrei,<strong>de</strong>zaxa]i, alcoolici, droga]i), iarexperimentele care se fac s`nt porc\riicu bani <strong>de</strong> la bugetul „lor“. C`ndacelea[i experimente s`nt omologate<strong>de</strong> o pia]\ artistic\ [i `ncep s\ aib\ ocot\, atunci a intervenit, <strong>de</strong>sigur,conspira]ia iu<strong>de</strong>o-masonic\.{i tocmai ace[ti caragialienipatrio]i <strong>de</strong> [coal\ veche s-au sim]itprofund leza]i <strong>de</strong> poneiul roz cusvastic\ pe fund!E mai pu]in important `ns\la ce nivel se opre[te `n]elegerea artei<strong>de</strong> c\tre ace[ti diletan]i. Mai grav\ mise pare tentativa lor <strong>de</strong> [antajareinstitu]ional\ a ICR New York, care artrebui s\-[i adapteze proiecteleculturale la fantasmele „dacice“ [ielucubra]iile „artistice“ ale românilorverzi. Astfel se ap\r\ morala `n art\.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 192 » 16 – 22 august 2008www.supliment.polirom.ro