Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

» 12dosarNE PIERDEMCREDIBILITATEAInterven]ia politic\ `n domeniul artei este o practic\ la fel dediscutabil\, `ndoielnic\ sau dubioas\ ca aceea care a avut loc petimpul nazi[tilor prin „entartete Kunst“, adic\ „artadegenerat\“.Veronica D. Niculescu: M\ invidia]i?S\ fim serio[i, e doar diferen]a dintredecenii. Conteaz\ a[a de multun casetofon, vi se pare un r\sf\]?...~n ce balan]\ s\ a[ez\m b\ie-]elul „imposibil de grav“ care se uitaseara la cabinele actri]elor? Eu num\ uitam nici la mine `ns\mi, at`teram de timid\! Dar la v`rsta aceeasexualitatea exist\ [i se manifest\a[a, cu toat\ timiditatea, sau tocmaia[a, `necat\ `n emo]ii infinite,`n mirosuri nou descoperite, `n imaginifurate, [i mai ales `n interdic]ii.Sigur c\ putem polei pove[tile `ncele mai fine arginturi. Sau le putemdiseca de s\ ]`[neasc\ s`ngelede peste tot. Dar mai bine v\ maispun una. ~ntre clasa a cincea [i a[asea, la 11 ani, am plecat pentruprima oar\ de acas\, `ntr-o expedi-]ie, cu mai mul]i copii de la [coal\.Eram [i cu sora, mai mare cu un an,[i cu al]i colegi, vai, a[a de mari:treceau pe a opta! Am plecat dinPite[ti (`ntreaga copil\rie e petrecut\acolo, cu vacan]e la Timi[oara)[i am ajuns p`n\ la B\ile Felix, apoine-am `ntors t\ind Transilvania `ndou\. Poposeam prin cabane sautabere, a doua zi o luam din loc...Pe Valea Arie[ului mi-a pl\cut celmai mult. Acolo am dormit `n podulunei cabane, `nghesui]i, `n[ira]ica pe[tii, de-a latul. {i atunci am auzitni[te sunete stranii, din dreapta,de la copiii de-a opta, care s-au h`rjonit`ntr-un mod ciudat, vai, cumg`f`iau [i oftau de parc\ ar fi ad\postitni[te animale s\lbatice sub pl\-pumi! N-am putut `nchide un ochi.Cam pe atunci `ncepeam s\ observastfel de n\zdr\v\nii. Dar fetele s`ntaltfel, nu se suie s\ vad\ `n cabineleactorilor, mai degrab\ `nchid ochii[i caut\ s\ `[i imagineze. Tot cam `nanii aceia m\ certa mama s\ mai iesdin cas\, `mi tot spunea c\ s`nt verde,m\ `nverzeam la fa]\ de la statul `ncamer\. Citeam `ntruna, era mareamea pl\cere, o pl\cere `nfoiat\, ascunz`nd`n\untrul ei altele [i altele...~mi amintesc cartea de basmeruse[ti, at`t de minunat\ [i de...DIABLOGURIVeronica D. Niculescu &Emil BRUMARUFragment cu vacan]eispititoare `n aluziile ei, `nc`t am m`zg\lit-ocu cuvinte interzise pe margine.~mi schimbasem scrisul, daram fost prins\ dup\ cerneala cutent\ verzuie. P\rin]ii au fost [oca]i,la noi nu se spuneau astfel de cuvinte,de unde, de unde le scosesem?!S-a l\sat cu mare scandal...Un adev\rat proces ca la tribunal,`ncheiat cu pagini zbur`nd noaptea,`n mici p\tr\]ele, pe geamul dormitoruluimeu.Emil Brumaru: Am r\mas pe g`nduri,nu [tiu de ce dar am impresiac\ copil\ria unei fete e cu mult maipalpitant\ ca a unui b\iat... {i apoimai e [i felul `n care scrii, voalatcumva, dar `nchipuind at`tea dup\perdeaua aceea aproape transparent\...Ai darul de a incita prin e-chivocul interpret\rilor multiple, l\-sate la `ndem`na celui ce cite[te...Eu s`nt scandalos de „direct“!!! Amdormit [i eu ca pe[tii, la gr\mad\,`n[ira]i unul l`ng\ altul, pe Omul,`ntr-o caban\, numai c\ aveam vreo17 ani, [i l`ng\ mine era o m\tu[\cochet\ ce `n timpul somnului (sause pref\cea!) mi-a pus m`nu]a fragil\pe piept... [i acolo a amor]it onoapte `ntreag\... M-am `ntrebatmereu-mereu, cu vremea, de cenaiba nu am fost doar un pic, cuat`tica doar, mai `ndr\zne]? A[ fic`[tigat enorm! S\ [tii c\ pe b\ie]eiimici [i iste]i `i v`neaz\ femei destulde coapte, experte `n pl\ceri c`tmai par[ive... {i mereu se prefac c\dorm, c\ totul se `nt`mpl\ f\r\[tirea lor!!!M\ bucur c\ citeai ca apucata!Iar cu basmele ruse[ti e de tot hazul!Eu am `nv\]at acele cuvinte deprin clasa `nt`i, nu [tiu de unde, [iam [colit-o pe o feti]\ mic\, blond\,cum se cheam\ toate, ar\t`ndu-i cudegetul locul, precis, pe trupul eiplinu], gol (fiindc\ ini]ial amdezbr\cat-o, ascun[i `ntr-un cote]cu buc\]i de lemne). A fugit [i m-ap`r`t, tr\d`ndu-m\, la maic\-sa!!!(Va urma)OPINIA INVITA}ILORPrecedentul Vene]ia:Fuck you Eu.ro.pa!Daniel Knorr `n timpul Bienalei de la Vene]ia din 2005SEMNALDaniel KnorrDiscu]ia `n jurul temei expozi]iei cu pricinade la ICRNY mi se pare justificabil\[i un lucru pozitiv `n propagarea culturiicontemporane. Arta este punctul culminant`n reprezentarea unei societ\]i [ir\m`ne un loc care mereu va st`rni discu]ii[i polariz\ri.Cu c`t mai `nalte s`nt locul [i momentulunde se desf\[oar\ „piesa“, cuat`t mai mult poate deschide discu]ii polarizante`n societate. Cred c\ este unprilej bun de a deschide o discu]ie serioas\despre o societate extins\ globalcare c`[tig\ sau pierde o viziune prin„asumarea conceptual\“ a comunit\]ilorromâne[ti de peste hotare. Se poatefoarte bine discuta [i despre spiritul republicanconservator al minorit\]ilorromâne[ti din SUA, spirit cunoscut prinziarele publicate [i `nt`lnirile organizate`n ultimii ani. Aceste comunit\]i au c\utats\ men]in\ [i s\ materializeze un„spirit românesc na]ional“ (`n societatea~n 2005, proiectul românesc participant la Bienala de laVene]ia, European Influenza, a f\cut prima pagin\ aziarelor pentru c\ doi senatori, paraleli cu artacontemporan\, au produs un scandal public. Curatorul,Marius Babias, [i artistul, Daniel Knorr (foto), mai aveauun p\cat `n plus: nu erau români care locuiesc `nRomânia. La fel cum cei trei arti[ti din expozi]ia de laNew York nu poart\ nume române[ti. Poate c\ e mult s\vorbim de un pattern al recept\rii (deviat\ `ntotdeaunade ideea c\ arta româneasc\ e na]ional\, deci tracoget\!),dar exist\ similarit\]i „periculoase“.O interven]ie a lui Dan Perjovschi, `n revista „22“, se`ncheia a[a: „European Influenza: Un proiect relaxat,f\r\ constr`ngeri istorice sau provinciale. Daniel Knorr [iMarius Babias creeaz\ artei române[ti contemporane obun\ platform\ intelectual\ [i conceptual\. S\ vedemdac\ o merit\m“. La trei ani dup\, `ntrebarea a primitun r\spuns negativ.L-am invitat pe Daniel Knorr, artistul care a trecut odat\prin ciocnirea artistic-politic\ `n România, s\ prezintecum se vede scandalul poneiului roz din Berlin.democratic\ american\) care le ofer\ unc`mp bun de fermentare. De multe oriceea ce rezult\ din aceste procese sociopoliticee de natur\ reac]ionar\ [i fascist\.R\m`ne de analizat [i partea adversar\poneiului, r\m`ne a c\uta svasticanu la suprafa]\, ci ascuns\ `n inimaacestei comunit\]i.Spiritul american este liberal, `ns\ nupretutindeni, [i a provocat de multe oricenzuri `n multe domenii. ~n art\ a existat[i exist\ cenzur\ `n America, iar `nmulte cazuri se ajunge la tribunal, undese face dreptate `n favoarea arti[tilor.Este un proces care la sf`r[it nu poate fic`[tigat dec`t de artist, pentru c\ dezbaterile[i problemele angajate de societatedevin un proces cultural ce ridic\ lucrareala nivelul reprezent\rii acelei societ\]i.Noi to]i s`ntem modelatori ai recept\riilucr\rii ([i poate chiar ai lucr\-rii). Pentru c\ toate aceste detalii ale discu]ieidevin un criteriu de `n]elegere alucr\rii, aceasta fiind „ancorat\“ `ntr-unproces social. De obicei, multe lucr\riau fost create dup\ un proces social,cum a fost `n cazul lui Gerhard Richter[i al seriei despre terori[ti Red ArmyFaction, Baader [i Meinhof (`n 2005, laBerlin [i Graz).~n cazul nostru, lucrarea, expozi]iadeschide o discu]ie, dar este „criminalizat\“de media [i societate.Interven]ia politic\ `n domeniul arteieste o practic\ la fel de discutabil\, `ndoielnic\sau dubioas\ ca aceea care aavut loc pe timpul nazi[tilor prin „entarteteKunst“, adic\ „arta degenerat\“.Dac\ acum se caut\ o dreptate „moral\“pe un c`mp politic, atunci risc\m s\ nepierdem credibilitatea.Nu e posibil mai degrab\ ca aceia care„construiesc“ acest scandal [i reac]ioneaz\la ni[te cai verzi pe pere]i s\ pun\`n pericol „prestigiul“ ]\rii `n procesuls\u de a deveni un stat membru UE modern,cu o viziune deplin european\?Nu este poate acest complex de a fimereu un „membru“ controlat al UE unpunct de plecare `n a deschide „stareade excep]ie“ pentru a salva ceva timp `natingerea baremurilor europene?Vladimir Nabokov, Lolita, traducere de Horia Florian Popescu, colec]ia „Biblioteca Polirom“, 360 depagini, 39,95 lei~mpreun\ cu romanele Glorie, Ada sau ardoarea. O cronic\ de familie [i cu volumul autobiografic Vorbe[te,memorie, romanul Lolita deschide seria de autor „Vladimir Nabokov“ la Editura Polirom.Romanul a beneficiat de dou\ ecraniz\ri `ndelung discutate: cea a lui Stanley Kubrick din 1962, cu JamesMason, Sue Lyon [i Shelley Winters `n rolurile principale [i, respectiv, cea a lui Adrian Lyne din 1998, av`ndu-ica protagoni[ti pe Jeremy Irons, Dominique Swain [i Melanie Griffith. Din cauza subiectului s\u extrem de[ocant – pasiunea morbid\ a unui b\rbat matur pentru o feti]\ de doisprezece ani –, romanul Lolita a fostrespins de editori, fiind publicat `n Statele Unite abia dup\ apari]ia sa `n Fran]a. Construit\ pe schema mitologic\a povestirilor cu fauni [i nimfe, Lolita este `ns\, `nainte de toate, un poem de dragoste.„Nu voi regreta niciodat\ c\ am scris Lolita. A fost asemenea unui joc frumos de puzzle – pe m\sur\ ce-linventam, `i [i g\seam solu]ia. Bine`n]eles c\ a eclipsat cu totul celelalte scrieri ale mele, dar nu pot s\-i portpic\. Un farmec straniu, tandru o `nv\luie pe aceast\ nimfet\ mitic\.“ (Vladimir Nabokov)„Lolita a fost interpretat\ mai ales ca o metafor\, poate datorit\ pove[tii de iubire at`t de tulbur\toare. Humbertreprezint\ Europa, Lumea Veche, protocolar\ [i cultivat\, `n timp ce Lolita este asemenea Americii: `nfloare, atr\g\toare, dar nu foarte sclipitoare [i pu]in vulgar\... Humbert Humbert nu-[i poate dep\[i condi]ia –juisarea lingvistic\ este pentru el la fel de important\ ca [i satisfacerea libidoului s\u captiv.“ (Simon Leake)SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 192 » 16 – 22 august 2008www.supliment.polirom.ro