13.07.2015 Views

Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

» 8campanieMATEIBEJENARU„Tehnica `mi mo<strong>de</strong>leaz\ g`ndirea artistic\ [i `ncerc s\ `mi men]in ocuriozitate constant\ pentru a `nv\]a lucruri noi. Tehnica a fostvehiculul care a f\cut posibil progresul artelor vizuale `n ultimulsecol, prin introducerea dimensiunii temporale `n artele imaginii.“ARTISTUL ASOCIATS\pt\m`na 1 – InterviuS\pt\m`na 2 – Text <strong>de</strong> autorS\pt\m`na 3 – Criticii <strong>de</strong>spre...S\pt\m`na 4 – Colegii <strong>de</strong>breasl\ <strong>de</strong>spre...august –MATEI BEJENARU„<strong>Suplimentul</strong> <strong>de</strong> cultur\“ alansat campania „Artistulasociat“. Timp <strong>de</strong> o lun\, unartist selectat <strong>de</strong> echiparevistei va fi promovat `npaginile publica]iei.8x10~n luna ianuarie, am reu[it s\ `mi cump\r o camer\ <strong>de</strong>fotografiat pe format mare, un Linhof Kardan Master8x10 inch. Am str`ns bani mai bine <strong>de</strong> un an [i am g\sit-ola un magazin foto second hand din Viena. ~i spun„elefantul“ pentru c\ are aproape 36 <strong>de</strong> kilograme`mpreun\ cu accesoriile [i trepiedul. Un cunoscut m-a`ntrebat mirat, v\z`ndu-m\ `n Gara <strong>de</strong> Nord transpirat,`ncerc`nd s\ mut „hardughia“ <strong>de</strong> colo-colo: „La ce-]itrebuie a[a ceva? Nu ai [i tu un digital <strong>de</strong> 10 megapixelis\ `]i faci treaba?“. I-am r\spuns c\ „elefantul“ e ceea cemi-am dorit pentru proiectele mele fotografice.Matei BejenaruDup\ ce am ajuns la Ia[i [i am stat c`tevazile s\ `nv\] practic s\ `l folosesc, am`nceput s\ fac primele teste. Cu un asemeneaaparat nu te po]i `n<strong>de</strong>p\rta maimult <strong>de</strong> 150-200 <strong>de</strong> metri <strong>de</strong> ma[in\.Orice [edin]\ <strong>de</strong> fotografiere necesit\multe preg\tiri. Dup\ ce i<strong>de</strong>ntific subiectul`n func]ie <strong>de</strong> conceptul artistic,fac c`teva fotografii digitale pentru a g\sicea mai bun\ `ncadrare. Apoi, `n zileleurm\toare `ncarc aparatul <strong>de</strong>zmembrat`n ma[in\ [i pornesc la lucru. Montarea[i <strong>de</strong>montarea dureaz\ minim 20 <strong>de</strong>minute fiecare, <strong>de</strong>ci v\ `nchipui]i c\ voirealiza o fotografie <strong>de</strong> studiu care las\pu]in loc spontaneit\]ii [i conjuncturalului.Odat\ stabilit\ pozi]ia <strong>de</strong> fotografiere,trebuie realizat\ focalizarea pegeamul mat av`nd pe cap istorica p\tur\neagr\. Pentru controlul precis eu folosesco lup\ [i, <strong>de</strong> regul\, `nchid diafragmaobiectivului la 45 sau 64. Pentru c\planurile obiectivului [i ale casetei cufilm s`nt mobile, pot controla aspectelegeometrice ale imaginii, precum [i profunzimea`n care imaginea este clar\. Exist\ni[te reguli precise g\site <strong>de</strong> Schleimpfung,un ofi]er austriac din timpulprimului r\zboi mondial, care te ajut\s\ ai o imagine clar\ `n planuri c`t mai<strong>de</strong>p\rtate <strong>de</strong> cel `n care ai focalizat. A-tunci c`nd expui manual, regl`nd timpul<strong>de</strong> expunere [i <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea diafragmei o-biectivului, e bine s\ iei `n calcul [i pier<strong>de</strong>rea<strong>de</strong> lumin\ datorit\ „efectului <strong>de</strong>tunel“ `n care intensitatea luminii sca<strong>de</strong>pe m\sur\ ce ne `n<strong>de</strong>p\rt\m <strong>de</strong> surs\.La fotografia pe format mare, compensareaexpunerii, adic\ m\rirea timpuluisau a <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rii diafragmei, trebuie f\-cut\ mai ales c`nd fotografiem subiecteapropiate [i `n care burduful aparatuluieste extins mult.Odat\ <strong>de</strong>velopate, filmele ob]inuteseam\n\ cu ni[te radiografii, imagini `nnegativ care, analizate cu lupa, `]i ofer\ posibilitateas\ observi lucruri „invizibile“cu ochiul liber. Po]i s\ cite[ti num\rul <strong>de</strong>la o ma[in\ aflat\ la c`teva sute <strong>de</strong> metri<strong>de</strong> tine, po]i i<strong>de</strong>ntifica un personaj aflatla mare <strong>de</strong>p\rtare [i, mai ales, po]i aveao zon\ <strong>de</strong> claritate <strong>de</strong> la c`]iva metri `nfa]a ta p`n\ la infinit. Imaginea foto astfelob]inut\ eu o numesc „ultrarealist\“[i corespun<strong>de</strong> viziunii [i filosofiei melevizuale, bazat\ pe obiectivitate [i evitareametaforelor [i jocurilor formale. Pentrumine e foarte important s\ nu existeo contradic]ie `ntre form\ [i con]inut.Tehnica [i procesul fotografic s`nt partedin proiectele mele artistice, mo<strong>de</strong>leaz\g`ndirea [i percep]ia realit\]ii. Fotografiilepoart\ cu ele o informa]ie pe mai multestraturi, pe cel superficial este banalitateaaparent\, pentru ca apoi, pe m\sur\ce sapi cu privirea [i g`ndirea, s\ <strong>de</strong>scoperi<strong>de</strong>talii care `ncep s\ lege un sens.Serii <strong>de</strong> fotografiilegate <strong>de</strong> munc\Procesul muncii sub toate aspectele salem\ intereseaz\ `n mod special, poate [ipentru faptul c\ ocupa]ia mea principal\este munca fizic\ [i intelectual\. ~n proiectulmeu mai nou, intitulat M3 – munc\,memorie, mi[care, am `nceput s\ producserii <strong>de</strong> fotografii legate <strong>de</strong> munc\.Nimic nu este trucat, oamenii s`nt prezenta]i`n ambian]a locului `n care muncesc.Fotografiile nu seam\n\ nici cu cele<strong>de</strong> propagand\ comunist\, nici cu celerare din ziarele <strong>de</strong> acum.Oamenii au fe]ele [i atitudinea corpurilorobi[nuite, fire[ti [i nu seam\n\<strong>de</strong>loc cu „m\[tile“ consumiste [i „corpurilemarf\“ promovate ca mo<strong>de</strong>le princanalele media dominante. Am <strong>de</strong>scoperitc\ <strong>de</strong>mnitatea muncii este un invariantprezent `n aproape toate imaginilerealizate p`n\ acum. Rela]iileumane construite `n procesul muncii,uneltele [i utilajele <strong>de</strong>vin subiectele i-maginilor mele care, m\rite la dimensiuni<strong>de</strong> peste un metru, seam\n\ cuni[te picturi `n care, pe m\sur\ ce teapropii, <strong>de</strong>scoperi tot mai multe <strong>de</strong>talii.De fapt, `ncerc s\ pun privitorul `n posturaunui cercet\tor curios, care are amintiri[i care este atras <strong>de</strong> dinamismulmuncii. ~n imagini, multe lucruri se mi[-c\ <strong>de</strong> la A c\tre B, `n altele re]elele s`ntsubiectul dominant.Tehnica `mi mo<strong>de</strong>leaz\ g`ndirea artistic\[i `ncerc s\ `mi men]in o curiozitateconstant\ pentru a `nv\]a lucrurinoi. Tehnica a fost vehiculul care a f\cutposibil progresul artelor vizuale `n ultimulsecol, prin introducerea dimensiuniitemporale `n artele imaginii. Nu`nt`mpl\tor, cinematograful a fost formacultural\ dominant\ a secolului XX, astaa sesizat-o [i Walter Benjamin, modific`ndu-nesensibilitatea. C`nd fac reglajelela butoanele „elefantului“ meu8x10, nu fac altceva <strong>de</strong>c`t s\ `mi adaptezlentila critic\ a g`ndirii la realitatea o-biectiv\ din jurul meu...» IULIE: Regizorul RADU AFRIM.Afrim e creatorul eroilor moi,copiilor din plastilin\ [ib\tr`nilor ghidu[i care sejoac\ <strong>de</strong>-a razna `ntr-o lumehipersensibilizat\. Afrimsimte tare toat\ nebuniapove[tilor noastre dinrealitatea imediat\.Coordonatorul lunii:Mihaela Michailov.» SEPTEMBRIE: Forma]ia URMA.Azi o ascul]i [i nu e. URMA aap\rut `n 2003, iar `n urm\cu doi ani a disp\rut. Anultrecut a scos `ns\ un noualbum, Trend Off. „Now let’sall pray for a miracle. MaybeGod has URMA on its iPod.“Coordonatorul lunii:Anca BaraboiImagine din cadrul proiectului Togheter, realizat <strong>de</strong> Matei Bejenaru `n 2007, la Tate Mo<strong>de</strong>rnSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 192 » 16 – 22 august 2008www.supliment.polirom.ro

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!