Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

» 16fast-foodPUTEREANUMELUIMira Nair vorbe[te despre singur\tatea dintr-o alt\ cultur\,despre aerul rece dintre dou\ civiliza]ii puse fa]\-n fa]\ [idespre maturizare folosindu-se de lucrurile mici, de gesturi,de am\nunte pe care al]i regizori nu le observ\.EN}ICLOPEDIAENCARTALuiza VASILIUTot de laamica inexistent\ a fiului inexistent*.Drag\ domnule Cosa[u, iat\ a douaparte a epistolei mele (acum, c`nd`mi trag sufletul la o por]ie imens\ depapana[i, `ntr-un restaurant din Ia[icare se cheam\, ce zice]i de asta,chiar Oscar). R\m\sesem cu fraza lajum\tate, r\m\sesem de fapt la descoperireanuan]elor pe care am f\-cut-o `n ([i prin) nuvelele dvs. [i scrisorilec\tre fiul inexistent. Nuan]elese afl\, cred eu, `n lucrurile care sev\d numai cu ochiul liber, dar pe care,av`nd de obicei ochii `mp\ienjeni]ide ra]iune sau din ra]iuni diverse, lecam trecem cu vederea, prefer`ndunghiurile, col]urile, plinul [i golul,albul [i negrul. Nuan]e s`nt [i „junghiultandre]ei“ de provenien]\ pninian\(c`t de fantastic e s\ sim]i tandre]eastr\pung`ndu-]i coastele [i devenind,din melancolic\ afec]iune, odurere acut\), dar [i ale dvs. „am intrat`n panica propriei fericiri“ (c`t deminunat e s\ fii, o clip\, speriat lag`ndul fericirii pe care o tr\ie[ti) sau„`ntotdeauna trebuie s\ existe unfleac esen]ial pentru o pl\cere, pentruo revolt\“. Fraza asta ultim\ ams-o lipesc deasupra biroului meu dinGuatemala, `n speran]a c\ fleacurileesen]iale printre care m\ `nv`rt `n fiecarezi `mi vor provoca pl\ceri neb\-nuite, revolte `nchipuite [i, mai ales,fericiri panicate. ~mi place c\ v\ declara]i„un disident al ambelor corectitudinipolitice“, `mi place literaturadvs. – pentru c\, printre multe altele,acolo pot g\si un personaj pe carespaima `l lipe[te „de peretele lemnosal cuierului, ca o explozie de primus“(primus afl`ndu-se de mult\ vreme, a[asimplu] cum e, pe lista cuvintelor melepreferate) –, `mi place felul `n carev\ mai tr\i]i o dat\ via]a `n ceea cescrie]i, v\ citesc chiar [i c`nd e vorbadespre fotbal (de[i m-am desp\r]it desportul \sta de pe la 10 ani, `n timpulcampionatului din S.U.A.), darmai ales c`nd subiectul e oricare altul.~mi place c\ s`nte]i `ncredin]at deexisten]a Serviciului Mondial de Organizarea Coinciden]elor, serviciucare lucreaz\ zi [i noapte pentrucolorarea vie]ilor noastre `n verdeg\lbui,magenta sau turcoaz ([i dingrija c\ruia prima `nsemnare dinSupravie]uirile 6 e f\cut\ cu exact 16ani `nainte s\ m\ nasc eu). ~n fine,`mi place u[ur\tatea `n]elepciuniidvs., [i de aceea cred c\ nu trebuies\ renun]a]i la a-i scrie fiului dvs. inexistent,oric`t de `nc\p\]`nat ar fi!* (numai pentru fic]ionari!)Un film simplu, desprelucruri complicateContinui `ntr-un fel unarticol mai vechi, `n carespuneam dou\ vorbe-treiprostii despre filmelede vacan]\, recomand`ndu-le[i pe unele care potfi g\site pe DVD `nmagazine sau la centrelede `nchiriere. Am mai g\situnul. Puterea numelui/TheNamesake, realizat `n 2006de Mira Nair [i care, nu[tiu cum, a intrat la noidoar pe DVD.Dac\ nu m\ `n[el, e primul film al cineasteiindiene care ajunge pe DVD saupe marile ecrane din România. Nu e unfilm de prestigiul lui Salaam Bombay!(care i-a adus `n 1988 Premiul Camérad’Or la Cannes [i o nominalizare la Oscar)sau Mississippi Masala (trei premiila Vene]ia) sau Monsoon Wedding(Leul de Aur la Vene]ia [i nominalizarela Globul de Aur). Face `ns\ parte dinuniversul intim al cineastei [colite [i laNew Delhi, [i la Harvard, [i care exploreaz\`ntotdeauna `n filmele sale felul`n care se ciocnesc, se evit\ sau se `n-]eleg dou\ civiliza]ii diferite, `n majoritateacazurilor – cea indian\ [i cea occidental\.Puterea numelui e o lectur\ extremde tihnit\ [i de coapt\ pentru zilele devar\. E povestea unui cuplu alc\tuitdintr-un t`n\r intelectual indian stabilitla New York [i so]ia sa, de care `[i leag\destinele conform`ndu-se firesc tradi-]iei de-acas\. Vine cu p\rin]ii la familiaAm f\cut burt\. Cu vreopatru-cinci ani `n urm\,corpului meu – de om pecare [i o pal\ mai hot\r`t\de v`nt `i putea schimbadirec]ia – i s-a `nt`mplatceva. Mai `nt`i a fost a[a, cao inten]ie separatist\ abur]ii, o surprinz\toaredezlipire de [ira spin\riicare, `n scurt timp, s-atransformat `ntr-o declara]iede independen]\. S\ nu v\`nchipui]i acum c\-s vreunfel de Piedone, dar un soide Ronaldinho dec\zut totam ajuns. Talentul meu`nn\scut de sl\b\nog ar\mas, dar a fost cumvaestompat de o relaxareincon[tient\. Pe constitu]iamea de somalez atletic s-aacesteia din India, o cunoa[te cu aceast\ocazie, se c\s\toresc dup\ tot ritualul,apoi pleac\ `mpreun\ la New York.O poveste simplificat\,dar extrem de credibil\B\t\lia de la Piatra Craiuluiad\ugat la mijloc un contursuficient de bombat ca s\devin\ o chestie la fel de`ngrijor\toare precum osarcin\ nedorit\, `n faz\incipient\, un fel de stat `nstat al corpului, a c\ruiidentitate am refuzat mult\vreme s\ i-o recunosc.~nainte de a pleca la munte,i-am declarat r\zboi.„S\ vezi tu ce ]i-o iei pecocoa[\, dac\ ai f\cutprostia s\-l treze[ti peMarele Urs“, `i spuneambur]ii, `n timp ce-mipreg\team rucsacul pentruPiatra Craiului. {i ce rucsaca ie[it! Unul din care doar ocarte `n plus, cu coper]icartonate, mai lipsea pentrua m\ tr`nti la p\m`nt dup\primii trei pa[i c\tre sta]iade autobuz. Dar cu od`rzenie de [erpa[, l-amurcat `n autobuzul din Ia[i,l-am cobor`t `n Bra[ov, l-amc\rat cu trenul p`n\ laZ\rne[ti, iar, de-acolo, cuun taxi, p`n\ `n Plaiul Foii.Burta t\cea m`lc, dar s`ntconvins c\ era impresionat\.Unul dintre cele maisus]inute atacuri la ea l-amf\cut involuntar, prin fricade urs. ~n jurul focului, ne-aspus un prieten din grupulnostru at`tea pove[ti legateur[i – din \ia mari [is\lbatici, care-]i [f`[`ie cortulpe neve, apoi te trag cu elprin camping precum uncopil care-[i t`r`ie ma[inu]ade-o a]\ –, `nc`t n-a preaRealizat dup\ un roman (scris de JhumpaLahiri), filmul arde buc\]ile temporale(elipsele nu vin numai din ra]iuniexplicabile procesului tehnologic al e-craniz\rii, dar hr\nesc stilul aerisit [ivag `n]elept al cineastei), `nl\n]uind firescmacrameul destinului unei familiiconfruntate cu Lumea Nou\.Imaginea lui Frederick Elmes (carea mai lucrat cu Jim Jarmusch [i DavidLynch) decupeaz\ cu aceea[i elegan]\ –New York-ului, ferindu-se de [abloaneori de intelectualiz\ri pre]ioase. Culorilepe care le prinde `n India `]i evoc\parfumuri, Taj Mahal-ul e filmat cu maredeferen]\ [i team\ de a nu c\dea `nturistic, aerul din ambele ]\ri e mereu`nc\rcat de un soi de `n]elegere calm\ avie]ii.Cei doi copii pe care cuplul `i are `nAmerica vor prelua modul de via]\ american.Accentul cade pe primul copil,un b\iat, care e botezat Gogol pentruc\, `n tinere]e, tat\l citea Mantaua luiGogol `naintea unui accident feroviar dincare a sc\pat ca prin minune. Cresc`nd,Gogol `[i schimb\ numele, `l las\ ca peo hain\ veche de care `i e ru[ine. Va revenila el c`nd va `nchide un ciclu.Pornind de la o substan]\ romanesc\pe care o b\nuim destul de vast\,Mira Nair reu[e[te s\ aduc\ pe ecran opoveste poate simplificat\, dar extremFILMfost noapte `n care s\ nu sarbrusc din cort [i s\ fac ture`n jurul lui, cu lanterna `nm`n\. Dac\ altceva n-aveamce-i face ursului carpatin,m\car s\-l orbesc puteam.M\car s\ nu vad\ unde m\duce, s\ m\ m\n`nce c`tmai aproape de so]ia [i deprietenii mei... V\ da]iseama ce stres a `nduratburta.Pe urm\ am atacat-odirect, cu strategie, chiardin prima zi, urc`nd c\trePadina lui C\line]. S\ vezichin pe burt\ prin mersulcu orele, prin c\]\rarea pefelurite st`nci demne [iIulia BLAGAde credibil\, de sincer\ [i de frumoas\.Poate cu at`t mai mult cu c`t marileteme s`nt ]esute discret printre a]ele e-xisten]ei de zi cu zi, printre micile am\-nunte care dau culoare unei pove[ti –am\nunte tr\ite poate de cineast\.F\r\ s\ `]i arate cu indicatorul, MiraNair vorbe[te despre singur\tatea dintr-oalt\ cultur\, despre aerul rece dintredou\ civiliza]ii puse fa]\-n fa]\ [idespre maturizare folosindu-se de lucrurilemici, de gesturi, de am\nunte pecare al]i regizori nu le observ\. Poate deaici vine simplitatea cuceritoare a acestuifilm care trece pe l`ng\ cli[ee cu elegan-]a [i sobrietatea demn\ a eroilor s\i.Puterea numelui/The Namesake.Regia: Mira Nair. Cu: Kal Penn,Tabu, Irfan Khan, Zuleikha RobinsonTRIMISUL NOSTRU SPECIALFlorin L|Z|RESCUde-un alpinist. Apoi lamarea b\t\lie, timp de dou\zile, dup\ ce am urcat curuscacul de [erpa[ pecreast\ – p`n\ la V`rfulAscu]it [i retur pe parteacealalt\ de munte –, amcrezut c\ i-am dat bur]iilovitura de gra]ie.Revenit victorios acas\,am observat c\ am c`[tigatun kilogram `n plus. Eu `nc\mai sper c\ acesta reiese dindiferen]a `ntre c`ntarultat\lui socru [i cel al luiTeodorovici. Iar dac\ nu – ei[i? Burta a c`[tigat doar ob\t\lie, nu r\zboiul pe careabia l-am `nceput.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 192 » 16 – 22 august 2008www.supliment.polirom.ro