Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

UN PLUS DEPRESTIGIUImaginea institutelor culturale române[ti [i, implicit,a României a avut de c`[tigat `n mari centre culturale precumNew York, Londra, Stockholm, Praga sau Berlin, tocmai datorit\prezent\rii artei contemporane.11 «dosarOPINIA INVITA}ILORPentru ce au emigratoamenii \[tia?Mihai Pop este artist vizual, curator [i ini]iator al Galeriei Plan Bdin Cluj ([i, `n cur`nd, din Berlin).Matei BejenaruMihai PopStreet art-ul `ntr-o galerie (nu ne intereseaz\ aici c\-i a statuluisau privat\) poate func]iona `n m\sura `n care adun\ – ca`n expozi]ia de la Institutul Cultural Român din New York –imagini puternice, magnetice, deja consacrate `n mediul lorini]ial – strada, f\c`nd prin al\turare o cronic\ a societ\]ii carele-a generat. „Poporul Român“ – instan]a suprem\ invocat\ cuo frecven]\ sup\r\toare `n scandalul ICRNY – e cel portretizat`n street art-ul despre care vorbim. C`t despre scandalulprovocat de expozi]ie, la `nceput mi se p\rea nesemnificativ,`nc\ o [ican\ a c`torva agita]i nemul]umi]i de programulP`n\ acum c`]iva ani, majoritatea proiectelorde art\ contemporan\ erau finan-]ate de c\tre institu]ii private sau centreculturale str\ine. Cu excep]ia proiectelordin Pavilionul românesc din cadrul Bienaleide la Vene]ia, produc]ia arti[tilorvizuali români [i participarea lor la e-venimente artistice profesionale interna-]ionale erau mult prea pu]in sus]inutede c\tre institu]iile culturale ale statuluiromân. Cu to]ii, cei care f\ceam partedin lumea mic\ [i invizibil\ a artelor vizualeromâne[ti, eram obi[nui]i cu a-ceast\ stare de lucruri [i am privit cu optimismfaptul c\ dup\ 2005 o nou\ institu]ieprecum Administra]ia FonduluiCultural Na]ional a `nceput s\ finan]ezeproiecte culturale pe baza unor concursuritransparente.{i pentru ca surprinderea s\ fie [i maimare, unele institute culturale române[tidin str\in\tate au `nceput s\ invite arti[ti[i manageri români pentru a-[i prezentaproduc]iile [i a-[i dezvolta contacte profesionale.Noii manageri ai acestor instituteerau oameni competen]i, care `n]elegeaucum func]ioneaz\ cultura contemporan\`n lume [i ce beneficii de imaginear putea aduce prezentarea produc]ieiartistice a sectorului independent românesc.Tinerii arti[ti români, fie ei coregrafi,muzicieni, scriitori, oameni de teatru sauarti[ti vizuali, au avut astfel [ansa de aputea dezvolta un dialog profesional cuparteneri str\ini.Personalit\]ile consacrate precum regizoriide film sau unii arti[ti vizuali auICRNY. ~n cele dou\ vizite la NY pentru Armory Show `n2007 [i 2008, v\zusem deja c`t de stupid-na]ionalist\ [i conservatoaree o bun\ felie din diaspora româneasc\ de acolo.Pentru ce au emigrat oamenii \[tia? (Par croi]i asemeni na]ionali[tilorla putere din Clujul anilor ’90.) {i asta unde? La NY,locul cel mai deschis experimentelor `n art\! Vizit`nd galeriiledin Chelsea, `n martie, fredonam piesa lui AC/DC, I feel safein New York City; ca artist m\ sim]eam safe `n NY City, acolounde certitudinile [i prejudec\]ile s`nt puse permanent subsemnul `ntreb\rii. New York-ul e `n mod tradi]ional locul experimentului,iar Corina {uteu [i cei cu care lucreaz\ laICRNY au `n]eles acest lucru [i l-au [i pus `n practic\. Dup\seara de ieri (11 august – n.r.), c`nd doi reprezentan]i ai PoporuluiRomân – moderatori ai canalului Antena 3 – i-au judecatsumar [i condamnat pe Cristian Neagoe [i Corina {uteu,nu mai cred c\ a fost doar un scandal de rutin\, din contr\cred c\ e un moment-cheie, de criz\ [i reevalu\ri, pentrufelul `n care cultura `n România va rela]iona pe viitor cu societatea[i politicienii.Despre schimbarea `n bine a ICRputut, prin rela]iile [i prestigiul lor, s\medieze parteneriate `ntre ICR [i institu]iiculturale importante.Imaginea institutelor culturale române[ti[i, implicit, a României a avut dec`[tigat `n mari centre culturale precumNew York, Londra, Stockholm, Pragasau Berlin, tocmai datorit\ prezent\riiartei contemporane.Evident, multe proiecte artistice, prinspiritul lor experimental, critic ori chiarsubversiv, vor fi mai greu de digerat dec\tre „gardienii“ tradi]ionali[ti ai culturiiromâne care nu vor sc\pa prilejul s\ criticevehement orice schimbare sau ie[iredin tiparele clasice ale modelului culturalce trebuie exportat.Eu cred c\ marile valori culturaleromâne[ti trebuie continuu prezentate`n forme adaptate spiritului timpului `ncare tr\im, dar acest fapt nu trebuie s\ne `mpiedice s\ privim atent [i laformele noi care reflect\ realitatea contemporan\a lumii noastre [i s\ [tim, cuinteligen]\ [i expertiz\ profesional\, s\ lealegem pe acelea care au calitate artistic\[i care pot fi apreciate `n context interna-]ional.Cravata lui UliseSECRETUL ADRIANEIAdriana BABE}ICa s\-mi `ncep rubrica mai me[te[ugitdup\ at`ta dezertare, i-a[ pasa [tafetalui {erban Foar]\ [i mi-a[ `nchipuicum ar dep\na el istoria cravatei`n Balada baionetei din Bayonne.Dac\ „Venea olanda din Olanda,/veneaca[mirul din Ca[mir“, cravata-iclar c\ n-are cum s\ vin\ dec`t dinCroa]ia. Mai mult de-at`ta nu-s `nstare s\ spun, de[i `n cartea despreb\rba]ii spilcui]i am adus [i eu cumam putut imn de slav\ g`tleg\uluilansat ca trend ad`nc `n mod\ de cavaleriicroa]i. Acum `ns\ nu vreau dec`ts\-mi fac p`rtie pentru scurta povestea unui concediu de vis `n Croa]ia.Pentru mine, deschiz\torii dedrum turistic spre coastele dalmateau fost nepo]ii Dan [i Claudiu. Ca doipictori ce s`nt, mi le-au zugr\vit `ntoate culorile paradisului, iar la `ntrebareade baraj deci cum a fost, n-auavut dec`t un singur cuv`nt stereo: mortal!Au urmat Alina [i Gheo, care – `ntor[ide la Opatija – au descris ca ni[-te prozatori minunea de pe p\m`nt`n cuvinte bine sim]ite [i au tras oconcluzie la unison: durere! Anul trecut`n august, un prieten a transmisdin Dubrovnik concis [i ferm: calumea!A[a c\, `mpreun\ cu Delia, Eugen,Rodica [i Silviu ne-am burdu[it portbagajele[i am pornit `n c\l\toria vie-]ii noastre: dou\ s\pt\m`ni prin toat\Croa]ia, ba[ca Muntenegru, Bosnia,Her]egovina [i Serbia. Fiindc\ Secretul...e (repet pentru fixare) bucuria, artrebui s\ dau glas st\rii de prea-plin24 h din 24 (exact: p`n\ [i-n vise!),care mi-a ie[it prin to]i porii `n celepai[pe zile de aventur\. C\ci o adev\rat\aventur\ a fost nebunia de ane petrece vacan]a ca ni[te juni sc\-pa]i de-acas\, o expedi]ie, un raliust`mp\rat doar de teama amenzilor,f\r\ rezerv\ri [i programe strict stabilite,cu neprev\zutul sufl`nd `n cefe,la 50 de grade sau pe furtun\, `n insule,pe coast\, `n peninsule sau `ncreierii mun]ilor, pe malul m\rii, l`ng\r`uri, lacuri [i cascade, pe meterezeleunei cet\]i, `n turnuri de catedral\, pestr\zi `ntortocheate din ora[e vechi.La sf`r[it, `n ultima sear\, am trasun chef de adio, cu toat\ recuzita [im\[tile dintr-o trus\ complet\ happybirthday („pentru copii `ntre 4-10ani“), c\rat\ cu zel de la Timi[oara,cu concursuri [i premii care ne-auf\cut s\ ne t\v\lim de r`s pe terasa vileidin Drace, `nfipt\ `ntr-o livad\ dem\slini, pe malul m\rii. Gazda (numede cod mo[ Bozdr`ng\) a `n]epenit pur[i simplu de uluire [i admira]ie. Dup\ce s-a dat de ceasul mor]ii s\ `n]eleag\ce se `nt`mpl\ cu b\tr`neii gata decarnaval `ntr-o veselie, le-a explicat `nruse[te cehilor, polonezilor [i ungurilorde la masa din curte, de parc\ s-arfi revigorat pactul de la Var[ovia, cume cu sufletul latin al românilor [i ne-af\cut trei poze.Ca s\ primim c`te-un premiu, a trebuits\ facem fiecare un top. Deci ce-afost cel mai [i cel mai din toat\ deambula]iunea.Pentru Delia [i Rodica –Trogirul, pentru Eugen – Dubrovnikul,pentru Silviu – Splitul. M-am zv`rcolitmult p`n\ s\ m\ pot hot\r` `ntre drumulcu barca lui Ricardo Ivanov peinsula Osijak, dimine]ile de la Krizac,`n geamul aflat la fix 1,5 m. de mare,tihna de sub cel mai vechi m\slin dinlume (1.500 de ani!) sau splendoriledin Korcula sau, oh, Ceruri!, c`te altele.Dar parc\ totu[i cel mai sus a urcatpentru mine insula Mljet, desprecare – pun pariu pe ce vre]i – nu-imult\ lume s\ [tie c\ l-a priponit culan]uri nev\zute pe `nsu[i Ulise vremede [apte ani. Presim]i]i de ce era s\fac infarct de emo]ie [i bucurie?(va urma)Poneiul roz [i românii verzi (I){tiam eu, pe timpul vacan]ei turce[tiat`t de dulci, c\ n-o s\ m\ plictisescdeloc la `ntoarcerea acas\...Cobor`nd din avion, am plonjat `nplin scandal na]ional al poneiului rozcu svastic\ pe fund. ~n presacotidian\ [i `n emisiuni de televiziune,pe site-uri [i bloguri, discu]ii [iparadiscu]ii despre expozi]ia de la ICRNew York: acuze, mont\ri [idemont\ri, impreca]ii [i spumega]ii`mpotriva expozi]iei, a PR-ului [i adirectorului ICR New York, apre[edintelui ICR, a pre[edintelui]\rii... Pe aceast\ spiral\ institu]ional\,cel mai bine au ie[it, paradoxal,arti[tii `n[i[i, de care vehemen]iiap\r\tori ai moralei `n art\ aproapec\ au uitat.Din p\cate, aceast\ furtun\`ntr-un pahar cu ap\, tipicd`mbovi]ean\, a `ngropat un subiectrealmente important, care nu fusesetran[at cum trebuie: reprezentareacorpului academic românesc, laBerlin, de c\tre doi turn\tori dovedi]i.Lipsa lor de decen]\ caremurd\re[te, prin refrac]ie, gesturiledisiden]ilor ie[eni [i nu numai (ace[tiav\z`nd cu stupefac]ie cum, indiferentde regimul politic, oameni „de`ncredere“ circul\ nestingherit pecanalele oficiale române[ti) a fostacoperit\ de indecen]ele românoamericanerev\rsate, ca un potop,asupra unei expozi]ii ca oricare alta.Dup\ o tehnic\ a focaliz\rii`ndelung exersat\, un detaliu dinexpozi]ia cu pricina a fost dilatat [i adevenit una cu arta alternativ\expus\ acolo; iar respectivamanifestare artistic\ (asupra c\reia,nefiind specialist `n domeniu, n-amcompeten]a s\ m\ pronun]) a fostprezentat\ ca o p`ng\rire a tradi]iilorromâne[ti [i evreie[ti, deopotriv\.~n aceast\ mascarad\, rolulini]iator [i activ l-au avut c`]ivamembri ai diasporei noastre dinAmerica, ni[te români verzi, cum le-arfi zis Caragiale, care, `n fundulsufletului lor, au vechi porniriantisemite. Pute]i recunoa[tesimptomele din textele [i interven]iilelor pe Internet.La ad\postul anonimatului, ace[tioameni care tr\iesc, by chance, `ncea mai liberal\ ]ar\ din lume semanifest\ `ntr-un mod primitiv,vehicul`nd acelea[i teoriiconspira]ioniste, depl`ng`nd, culacrimi de crocodil, dec\derea]\ri[oarei lor. Ce au f\cut ei, concret,pentru aceast\ ]ar\, care estecontribu]ia lor [tiin]ific\, artistic\ orim\car economic\ pentru RomâniaBUCURE{TI FAR WESTDaniel CRISTEA-ENACHEcontemplat\ [i judecat\ de departe,nu e greu de spus. N-au f\cut nimic.Au perpetuat, doar, codulcomportamental al românuluiinadaptat `n lumea larg\, un soi dejalnic boschetar cultural de care toat\lumea se fere[te cu grij\. {i-au creatun cerc al lor, na]ional la modulcaricatural, „dacic“, „eminescian“,„brâncu[ian“ `n forme joase, cetrivializeaz\ [i `njosesc modelele.Pentru ace[ti anali[ti de trei paralearta modern\ este desigur decadent\(oper\ de homosexuali, evrei,dezaxa]i, alcoolici, droga]i), iarexperimentele care se fac s`nt porc\riicu bani de la bugetul „lor“. C`ndacelea[i experimente s`nt omologatede o pia]\ artistic\ [i `ncep s\ aib\ ocot\, atunci a intervenit, desigur,conspira]ia iudeo-masonic\.{i tocmai ace[ti caragialienipatrio]i de [coal\ veche s-au sim]itprofund leza]i de poneiul roz cusvastic\ pe fund!E mai pu]in important `ns\la ce nivel se opre[te `n]elegerea arteide c\tre ace[ti diletan]i. Mai grav\ mise pare tentativa lor de [antajareinstitu]ional\ a ICR New York, care artrebui s\-[i adapteze proiecteleculturale la fantasmele „dacice“ [ielucubra]iile „artistice“ ale românilorverzi. Astfel se ap\r\ morala `n art\.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 192 » 16 – 22 august 2008www.supliment.polirom.ro