» 14muzic\CHITARISTULNUM|RUL 1Dumitru Ungureanu: „Nu [tiu dac\ meseria <strong>de</strong> chitarist eatestat\ <strong>de</strong> nomenclatorul breslelor <strong>de</strong> la noi; dar, dac\ este,George Baicea ar trebui s\ <strong>de</strong>]in\ primul brevet. Pentru c\ estechitaristul num\rul 1 care tr\ie[te azi, `n România“.ROCKIN’ BY MYSELFDumitru UNGUREANUBaicea, vechi & viuPe coperta a doua a recentuluis\u disc Vintage Stories, GeorgeBaicea mul]ume[te lui Dumnezeupentru c\ i-a dat „a secondchance“... B\nuiesc la ce se refer\,dar nu vreau s\ chibi]ez peseama b\nuielii mele. Ca s\ <strong>de</strong>turnezun pic interesul, comit urm\toareacugetare, ad`nc scris\:„Cei <strong>de</strong> pe locul doi s`nt mereunedrept\]i]ii locului `nt`i!“. Eucred c\ George este un chitaristcare `nc\ nu se ia foarte `n seriosca artist. Motivele ]in <strong>de</strong>contextul socio-cultural `n cares-a n\scut [i tr\ie[te, poate [i <strong>de</strong>`mprejur\rile istorice, dar [i <strong>de</strong>personalitatea sa. Baicea secomport\ ca un om obi[nuit, estemuzician f\r\ ifose [i apuc\turi <strong>de</strong>ve<strong>de</strong>t\, f\r\ manii <strong>de</strong> geniune`n]eles, f\r\ „ie[iri“ publice<strong>de</strong>stinate s\-i creasc\ notorietatea[i audien]a. Nu pune cartu[ier\ lacureaua chit\rii, ca s\ sugereze c-o folose[te drept arm\, nici m\carnu-[i `n<strong>de</strong>as\ [apca peste obasma colorat\, doar s\ atrag\aten]ia, cum fac al]ii c`nd se urc\pe scen\ sau apar la TV! Iarbluesul (adic\ nevoile [inecazurile personale) [i-l c`nt\ `nlimba matern\, limba `n careorice lovit <strong>de</strong> soart\ `[i exprim\durerea. Vie]uie[te mo<strong>de</strong>st, ca unbluesman autentic, din alte venituri<strong>de</strong>c`t cele muzicale. Darcaut\ permanent s\ perfec]ionezeceea ce practic\. Nu [tiu dac\ meseria<strong>de</strong> chitarist e atestat\ <strong>de</strong>nomenclatorul breslelor <strong>de</strong> la noi;dar, dac\ este, Baicea ar trebui s\<strong>de</strong>]in\ primul brevet. Pentru c\este chitaristul num\rul 1 caretr\ie[te azi, `n România.Discul ap\rut la A&A Recordseste `nregistrat `n Germania, cuWolfgang Ziegler, bas, [i AdrianMilitaru, tobe. Nu avem bucuriaunor piese noi, ci, cum anun]\ titlul,pe-a „vechiturilor“ f\r\ v`rst\!O singur\ compozi]ie proprie: ~mispune mama, restul s`nt buc\]ilefavorite ale lui George, semnate<strong>de</strong> Stevie Ray Vaughan, Jimi Hendrix,Buddy Guy, Jimmy Reed etc.Bine, [i ce-i nou `n asta? – m\`ntreab\ un prieten care c`rcote[-te `n preajm\ [i m\ sile[te s\ g\-sesc r\spunsuri diverse la chestiunifumate. P\i, m\ prefac a nu[ti c\ el [tie mai bine ca mine, fiiatent la ceea ce profesioni[tii numesc„dinamica“ `nregistr\rii!Este un parametru pe care mul]i `lreclam\, <strong>de</strong>stui `l disting, c`]iva `idau importan]\ [i doar pu]ini [tius\-l capteze cu instrumentele dindotare. O fi vorba <strong>de</strong> faimoasa tehnic\german\? Mai <strong>de</strong>grab\ e lamijloc [tiin]a doz\rii parametricela pupitrul <strong>de</strong> control, ce se cap\-t\ `n timp [i-n <strong>de</strong>cursul nenum\-ratelor ore <strong>de</strong> concerte a<strong>de</strong>v\rate.{i mai este acel sim] al sunetului,cu care unii se nasc, iar al]ii nu.C`nd mi-a spus c\ a f\cut, `nsf`r[it, discul reclamat <strong>de</strong> nenum\-ra]ii s\i fani, George m-a p\c\litoarecum. Nu s`nt `nregistr\ri dinconcerte, ci unele trase „dintr-obucat\“ fiecare. Concret, cei treis-au lansat `n jam-session liber,<strong>de</strong>ta[a]i <strong>de</strong> presiunea tipic\ orelorobligatorii <strong>de</strong> studio, c`nd faci repeti]iiplicticoase [i `ncerc\ri chinuitoares\ finalizezi piesa. Pl\cerea<strong>de</strong> a c`nta se simte <strong>de</strong> la primala ultima not\. George are unfel anume <strong>de</strong> a pune <strong>de</strong>getul pegriful chit\rii. E amprenta sa, etu[eul s\u unic. Seam\n\ cu almae[trilor Jimi [i Stevie, dar esteinconfundabil. Po]i recunoa[tepiesele lor, <strong>de</strong>sigur, fiindc\ au a-celea[i note. Dar m`na lui Georgeapas\ cu s`ngele, nervul [i oscioarele<strong>de</strong> neg\sit altun<strong>de</strong>va! Voceaparc\ n-a <strong>de</strong>p\[it timiditatea natural\,probabil nici n-o s\ reu[easc\,probabil c\ posesorul nici nuinten]ioneaz\ s\ c`[tige asprimeac`nt\re]ului <strong>de</strong> club. Dar nu pentruvoce `l iubim noi pe George!Rezum`nd, discul VintageStories este unul ce „sun\ a<strong>de</strong>v\rat“(o remarc\ special\ pentrubasul profund [i cald), `ns\ Baiceane r\m`ne dator cu discul dinconcert! Live & tremulous!Ve<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> var\ cuBruckner [i heruvimiCa `n fiecare var\ s`nttentat <strong>de</strong> fie [i un scurtpelerinaj muzical. Prietenidin sudul Cehieim-au dus la c`]ivakilometri dincolo <strong>de</strong>grani]\, `n Austria, laWindhaag, un mic satpe coline, un<strong>de</strong> AntonBruckner [i-a `nceput carieramuzical\ [i, `ntr-unfel, via]a adult\ `n calitate<strong>de</strong> t`n\r ajutor alprofesorului local. C\avea numai 17 ani [i c\nu a stat `n func]ia sa<strong>de</strong>c`t ceva mai mult <strong>de</strong>un an, conteaz\ maipu]in. Ast\zi, la Winhaag,sat situat nu <strong>de</strong>parte<strong>de</strong> ora[ul medievalFreistadt, exist\, fire[te,o Societate Bruckner. {ica orice societate carese respect\, ea are laactiv un disc ilustr`ndcompozi]iile <strong>de</strong> tinere]eale eroului ei.Discul se vin<strong>de</strong> la muzeuls\tesc <strong>de</strong> la Windhaag, altfelconsacrat p\durii [i industrieilemnului. Amatorii `n pelerinajpot ve<strong>de</strong>a [coala restaurat\[i casa `n care a locuitBruckner, purt`nd pl\ci memoriale,ca [i o f`nt`n\ <strong>de</strong>dicat\compozitorului. Brucknernu [i-a pierdut timpul `nmicul sat, un<strong>de</strong> se p\streaz\amintirea serilor <strong>de</strong> dans localela care, `n 1842, compozitorulacompania partenerii]\rani la vioar\. Viitorulmare compozitor [i-a copiat`n sat Arta fugii <strong>de</strong> Bach [i acompus o mis\ (WindhaagerMesse) pentru alto, doi corni[i org\. Discul Societ\]ii Brucknero inclu<strong>de</strong>, al\turi <strong>de</strong> altefragmente <strong>de</strong> muzic\ <strong>de</strong> camer\compuse `n anii tinere-]ii, cum s`nt dou\ piese pentrupian, dou\ lieduri [i, dat`nddin 1862, singurul s\ucvartet.Cum `n epoc\ satul s\unatal era la c`teva ore lungi<strong>de</strong> po[talion, cum salariuldin care `[i `ntre]inea familia,dup\ moartea tat\lui, era infim,cum `ntre `ndatoririle saleintra [i munca c`mpului,iar profesorul [colii nu erafoarte sensibil la talentele muzicaleale t`n\rului, episodulWindhaag avea s\ se `ncheieSCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)Victor ESKENASY, Pragarepe<strong>de</strong> [i f\r\ regrete. Pentruscurt\ vreme, Bruckner preluao func]ie similar\ <strong>de</strong> asistent<strong>de</strong> profesor `ntr-un satl`ng\ Steyr, iar din 1845, revenea`n satul [i la aba]ia impozant\<strong>de</strong> la Sankt Florian.La dispozi]ia sa se afla un pianmare <strong>de</strong> concert Bösendorfer,al unui prieten [i, dintimp `n timp, orga mare a a-ba]iei din anii 1770, la care aputut c`nta `n epoca respectiv\,`n cursul unor serviciireligioase <strong>de</strong> mai mic\ importan]\.Toate pelerinajele Brucknerse `ncheie la St. Florian<strong>de</strong> un<strong>de</strong> v\ trimit [i ve<strong>de</strong>rileata[ate ale heruvimilor muzicienidat`nd din ultimul <strong>de</strong>ceniual secolului al XVII-lea[i a[eza]i <strong>de</strong>asupra stranelordin altar, acolo un<strong>de</strong> se afl\orgile mici, laterale, ale bisericiiaba]iale.Orga cea mare, <strong>de</strong>numit\azi Bruckner [i sub carecompozitorul a cerut s\ fie`nmorm`ntat, se afl\ pe latura<strong>de</strong> vest a bisericii. Dac\ vizita]iAustria, nu omite]iSankt Florian, loc <strong>de</strong> lini[te[i reculegere, `n care organistulactual c`nt\ `n fiecare zi la14.30, un recital pe orga luiBruckner...SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 192 » 16 – 22 august 2008www.supliment.polirom.ro
FAMILIAMANIERI{TILORRoberto Bolano face parte din familia select\ a manieri[tilor:pentru el e mai important s\ re]in\ un r\s\rit reflectat `ntr-olam\ <strong>de</strong> ras <strong>de</strong>c`t o revolu]ie sud-american\.15 «printre r`nduriBola o sau anatomiamelancoliei cazuisticeTrebuie s\ admit c\ a[tept <strong>de</strong> foartemult timp prima carte a lui Bola otradus\ `n limba român\. O a[teptpentru c\ am auzit extrem <strong>de</strong> multelucruri <strong>de</strong>spre scriitorul chilian, ofantom\ precedat\ ca faim\ <strong>de</strong> propriamoarte, a[a cum se `nt`mpl\, `n general,cu marile spectre. Spun c\ l-a precedatmoartea pentru c\ <strong>de</strong>spre divinulBogdan-Alexandru St\nescuRoberto Bolano face parte din acea familiea scriitorilor sud-americani c\reiai-a[ a[eza ca p\rinte fie pe Sábato, fie peCasares... Adic\ fac]iunea ira]ionaluluicontrolat, nu pe cea patronat\ <strong>de</strong> Borges[i fra]ii s\i, ga[ca un<strong>de</strong> l-a `nghesuit criticaamerican\. (Citatul cu Borges caren-ar fi refuzat s\ scrie Nocturn\ `n Chilee <strong>de</strong>licios... `mi vin `n minte exemple peacela[i calapod al non-refuzului virtual:nici Dan Mircea Cipariu nu cred c\ ar firefuzat s\ scrie Animale bolnave, problemast\ altun<strong>de</strong>va. M\ rog, a[a cum[tiu foarte bine, a<strong>de</strong>v\rata critic\ american\nu prea se `nt`lne[te pe la cotidiene,a[a cum nu o face nici `nRomânia.)Bolano mai are un referent,unul extrem <strong>de</strong> importantdin punctul meu <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re:Graham Greene. N-ammai `nt`lnit p`n\ la el aceast\tensiune pur „catolic\“ `ntrevinov\]ie [i „form\“, `ntre i-<strong>de</strong>alul (auto)impus [i putreziciune.Naratorul luiBolano, preot catolic, poet [icritic literar, e martorul, super-intelectualizat,supersensibilizat,super-subiectivizatal unei epoci absolutciudate, cum Europa n-av\zut. E America <strong>de</strong> Sud ainstaur\rii lui Allen<strong>de</strong>, eAmerica lui Pinochet, uncontinent fotografiat prinochii unui membru al OpusDei nu foarte convins <strong>de</strong> misiuneasa pre p\m`nt.P`n\ aici nimic <strong>de</strong>osebit.Nimic <strong>de</strong>osebit, dac\ nu iei `nseam\ vertijurile care intervinatunci c`nd cel mai mare criticliterar al „momentului Chile“`i pune m`na pe cur (strecur`nd-osub sutan\, nota bene),c`nd dou\ ]\r\nci `l surprindpe mo[ia aceluia[i Farewell [is`nt gata s\ se spove<strong>de</strong>asc\,pline <strong>de</strong> o venera]ie maculat\<strong>de</strong> propria ur`]enie, nelu`nd `nseam\ accesul absolut necatolic<strong>de</strong> r`s care-l cuprin<strong>de</strong> pep\rin]el, v`n\toarea <strong>de</strong> [oimi care st`rpescporumbei c\c\tori <strong>de</strong> biserici `n b\-tr`na Europ\... Dac\ naratorul luiBolano face totul pentru a men]ine aparen]ele,primele sale reac]ii (`ntot<strong>de</strong>aunaintelectuale, <strong>de</strong> o febrilitate cazuistic\,dac\ pot spune a[a) submineaz\ mereuinten]iile ini]iale.Naratorul lui Bolano comprim\, calitativ,<strong>de</strong>stul\ tensiune pentru 6 romane,`ns\ o epuizeaz\ `n 130 <strong>de</strong> pagini. E unroman arhitectural, al muzicii `nghe]atecare, pe l`ng\ a reflecta „in<strong>de</strong>ciziile“ unuipreot catolic, poet ratat [i critic literar, maireu[e[te s\ proiecteze [i c`teva instantaneeextrem <strong>de</strong> reu[ite ale unor litera]i chilieni,printre care... Neruda. Neruda preRoberto se auziser\ multe p`n\ `n 2003,c`nd a fost r\pus <strong>de</strong> „o grav\ boal\ <strong>de</strong>ficat“, dar se cuno[teau pu]ine: moarteaa rezolvat aici tot – scriitorul <strong>de</strong>spre caredoar se auzise a <strong>de</strong>venit un produs pecare [i-l doresc toate editurile..., iar mainou chiar Wylie {acalul (cel mai mare [ipercutant agent literar al momentului,cred) a ]inut mor]i[ s\ pun\ m`na pe el.[i post Nobel. Nu c-ar fi mare diferen]\,dat fiind c\ evenimentul l-a prins `n plincancer. Un Neruda absolut [ters, r\s\-rind `n principal din propria reflec]ie `nochii unei `ntregi turme <strong>de</strong> ]u]\ri.Unul dintre mariimelancolici aisecolului trecutBolano e – a fost – unul dintre mariimelancolici ai secolului trecut, unul incurabil,unul dintre cei care se consum\f\r\ `ndoial\, p`n\ la `nt`lnirea cu MèreMerencolie, cu mare u[ur\tate. P\rin]elullui Bolano face parte, voit ori nu, dingaleria blestemat\ a lui Pontormo, pictorulmanierist care se urca`n pod pentru a se izola<strong>de</strong>... Bronzino, singuruls\u prieten. Simetric,p\rintele Sebastián UrrutiaLacroix caut\, `n toatepunctele-cheie ale existen]eisale, tov\r\[ia monumentaluluicritic Farewell,<strong>de</strong>[i apropiereaacestuia `i face r\u.Sinistru-uimitor r\-m`ne episodul care u-ne[te un poet-diplomatchilian [i pe Ernst Jünger(`n timpul r\zboiului,purt`nd haineleWehrmachtului), episod`n care ocupantulParisului pe numeJünger (da, `l [ti]i din,par]ial, jurnalele careacoper\ aceast\ perioad\lini[tit\ dinvia]a autorului Falezelor<strong>de</strong> marmur\),doi diploma]i pe careo discu]ie canalizat\<strong>de</strong> cognac `i arunc\la mile `ntregi <strong>de</strong>r\zboiul care-i <strong>de</strong>spartesau `i apropie(<strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> perspectiv\,dragul meu Watson):nazistul-umanistJünger <strong>de</strong>vine [iuman `n prezen]aunui pictor guatemalez suprarealist <strong>de</strong>inspira]ie simbolist\ (asta ca s\ ve<strong>de</strong>mc\ b\ie]ii <strong>de</strong> la rechizi]ii simpatizau [i cuartistul, nu doar cu opera). Nu, bine`n-]eles c\ Jünger n-a rechizi]ionat, doar eraun erou al primului r\zboi... a propos,nu cunosc roman care s\ bat\ Pe falezele<strong>de</strong> marmur\. Iat\ c\ un cultivator <strong>de</strong>ro[ii nazist poate s\ fie genial. {i nu numaiFalezele..., ci chiar faptul c\ Falezele...anun]\ venirea unui cataclism dincare chiar autorul romanului nu se poatesustrage.Mai s`nt acolo molo[ii, susur\ viperele,M\mica [tie s\ te fereasc\ <strong>de</strong> Ro[iiinfectate, t\ticul Jünger [tia tot, era Erou`n primul r\zboi mondial. Mai s`nt acoloalbinele, las\-m\ s\ visez... <strong>de</strong>alurilep\zite <strong>de</strong> privirea T\ticului, Jünger [tiece spune, acolo un<strong>de</strong> Orwell `[i folose[teimagin]ia (anticip`nd), el {TIE...Ce-l <strong>de</strong>sparte pe preo]elul lui Bolano<strong>de</strong> Greene e tocmai faptul c\ nu se investigheaz\,ci intr\ f\r\ lupt\ `n galeria<strong>de</strong>schis\ <strong>de</strong> Durrell: e un p\c\tos care-[iva purta coroana cu tot ce incumb\ ea –eminamente spini. Secta p\c\to[ilor are`nc\ un membru. Dac\ preo]ii lui Greene[tiu s\ construiasc\ un roman dinpendularea lor „catolic\“, Bolano anuleaz\treaba asta pur [i simplu plant`nd-o`n alt continent [i `n alt\ sensibilitate, unaa catolicismului impus, exportat `ntr-uncontinent „t`n\r“, gata <strong>de</strong> a fi colonizat,„moralmente vorbind“.Nu pot s\ nu re]in, <strong>de</strong>[i poate p\reapenibil, momentul `n care marele critic`[i pune pai<strong>de</strong>ia `n aplicare, clipa `n carem`na sa popose[te pe crupa t`n\ruluiAdres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266,tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/214111Colegiul editorial: Emilia Chiscop,Florin L\z\rescu, Lucian Dan Teodorovici(senior editor)Redactor-[ef: George OnofreiRedactor-[ef adjunct: Anca BaraboiSecretar general <strong>de</strong> redac]ie: Florin IorgaRubrici permanente:Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), EmilBrumaru, Ruxandra Cesereanu, Emilia Chiscop,M\d\lina Cocea, Daniel Cristea-Enache, RaduPavel Gheo, Casiana Ioni]\, Florin L\z\rescu,Diana Soare, Lucian Dan Teodorovici,Luiza Vasiliu, Constantin Vic\.Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu,Bogdan-Alexandru St\nescu.Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.Film: Iulia Blaga. Teatru: Mihaela Michailov.preot... nici felul `n care amintirea obscuruluitrubadur Sor<strong>de</strong>llo se va lega, `n memoriaafectiv\ a viitorului poet, <strong>de</strong> primulcontact cu Marele Critic.Un roman pe care Borges[i-ar fi dorit s\-l scrieBolano face parte din familia select\ a manieri[tilor:pentru el e mai important s\re]in\ un r\s\rit reflectat `ntr-o lam\ <strong>de</strong>ras <strong>de</strong>c`t o revolu]ie sud-american\. Prozalui e, slav\ Domnului, <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> <strong>de</strong>parte<strong>de</strong> realismul magic pe care-l cunosc p`n\[i televiziunile, dar aduce cu ea o nuan]\sinistr\ pe care doar `n Pedro Páramo ammai `nt`lnit-o (da, un realism magic <strong>de</strong> `nceput,<strong>de</strong>stul <strong>de</strong> ]inut `n fr`u [i <strong>de</strong> controlatintelectual pentru a nu c\<strong>de</strong>a `n sm`rcurilerealismului magic mainstream).{i, ca ironia s\ <strong>de</strong>sfiin]eze absolut totuldin construc]ia fragmentat\ [i inutil\care e via]a p\rintelui Urrutia Lacroix,acesta prime[te misiunea <strong>de</strong> a ]ine 9 lec-]ii <strong>de</strong> marxism lui Pinochet [i g\[tii lui,b\ie]i s`rguincio[i, cu pixuri [i carne]ele:<strong>de</strong> fapt, nu Urrutia e cel care d\ lec-]iile, ci p\rintele Ibacache, pseudonimulcriticului literar (Urrutia `[i p\streaz\numele real pentru o eventual\ oper\liric\ <strong>de</strong> natur\ religioas\ pe care o vada la „maturitate“).Un roman excep]ional, pe care Borgesnu c\ „ar fi fost <strong>de</strong> acord s\-l scrie“,ci cred c\ [i-ar fi dorit s\-l scrie. M\ `ntrebdac\ ar fi putut.Roberto Bolano, Nocturn\ `n Chile,Editura Curtea Veche, 2008Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul <strong>de</strong> Ia[i“.Proiect realizat <strong>de</strong> Editura Polirom `n colaborare cu„Ziarul <strong>de</strong> Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\cu „Ziarul <strong>de</strong> Ia[i“.Arte vizuale: Matei Bejenaru, Marius Babias.Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).Grafic\: Ion Barbu. TV: Alex Savitescu.Edi]ia <strong>de</strong> Ia[i: Diana SoareEdi]ia Na]ional\: Elena Vl\d\reanu, R. Chiru]\,Veronica D. Niculescu.Publicitate: Oana Asaftei, tel. 0232/ 252294Distribu]ie / Abonamente: Mihai Sârbu, tel.0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel.0232/ 216112„<strong>Suplimentul</strong> <strong>de</strong> cultur\“ este `nscris `n Catalogulpresei interne la pozi]ia 2378. Pentru abonamentev\ pute]i adresa oric\rei Agen]iiRodipet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal.Cititorii din str\in\tate se pot abona la adresa:export@rodipet.ro.Tarife <strong>de</strong> abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luniTipar: Print MulticolorResponsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului » „<strong>Suplimentul</strong> <strong>de</strong>cultur\“ utilizeaz\ fluxurile <strong>de</strong> [tiri NewsIn » Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 192 » 16 – 22 august 2008www.supliment.polirom.ro