Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

More documents

Recommendations

Info

$Exist\ o ax\ cultural\ [i func]ioneaz\! - Suplimentul de Cultura$

$Cui i-e fric\ de Nicoleta Esinencu? - Suplimentul de Cultura$

» 12dosarNE PIERDEMCREDIBILITATEAInterven]ia politic\ `n domeniul artei este o practic\ la fel dediscutabil\, `ndoielnic\ sau dubioas\ ca aceea care a avut loc petimpul nazi[tilor prin „entartete Kunst“, adic\ „artadegenerat\“.Veronica D. Niculescu: M\ invidia]i?S\ fim serio[i, e doar diferen]a dintredecenii. Conteaz\ a[a de multun casetofon, vi se pare un r\sf\]?...~n ce balan]\ s\ a[ez\m b\ie-]elul „imposibil de grav“ care se uitaseara la cabinele actri]elor? Eu num\ uitam nici la mine `ns\mi, at`teram de timid\! Dar la v`rsta aceeasexualitatea exist\ [i se manifest\a[a, cu toat\ timiditatea, sau tocmaia[a, `necat\ `n emo]ii infinite,`n mirosuri nou descoperite, `n imaginifurate, [i mai ales `n interdic]ii.Sigur c\ putem polei pove[tile `ncele mai fine arginturi. Sau le putemdiseca de s\ ]`[neasc\ s`ngelede peste tot. Dar mai bine v\ maispun una. ~ntre clasa a cincea [i a[asea, la 11 ani, am plecat pentruprima oar\ de acas\, `ntr-o expedi-]ie, cu mai mul]i copii de la [coal\.Eram [i cu sora, mai mare cu un an,[i cu al]i colegi, vai, a[a de mari:treceau pe a opta! Am plecat dinPite[ti (`ntreaga copil\rie e petrecut\acolo, cu vacan]e la Timi[oara)[i am ajuns p`n\ la B\ile Felix, apoine-am `ntors t\ind Transilvania `ndou\. Poposeam prin cabane sautabere, a doua zi o luam din loc...Pe Valea Arie[ului mi-a pl\cut celmai mult. Acolo am dormit `n podulunei cabane, `nghesui]i, `n[ira]ica pe[tii, de-a latul. {i atunci am auzitni[te sunete stranii, din dreapta,de la copiii de-a opta, care s-au h`rjonit`ntr-un mod ciudat, vai, cumg`fìau [i oftau de parc\ ar fi ad\postitni[te animale s\lbatice sub pl\-pumi! N-am putut `nchide un ochi.Cam pe atunci `ncepeam s\ observastfel de n\zdr\v\nii. Dar fetele s`ntaltfel, nu se suie s\ vad\ `n cabineleactorilor, mai degrab\ `nchid ochii[i caut\ s\ `[i imagineze. Tot cam `nanii aceia m\ certa mama s\ mai iesdin cas\, `mi tot spunea c\ s`nt verde,m\ `nverzeam la fa]\ de la statul `ncamer\. Citeam `ntruna, era mareamea pl\cere, o pl\cere `nfoiat\, ascunz`nd`n\untrul ei altele [i altele...~mi amintesc cartea de basmeruse[ti, at`t de minunat\ [i de...DIABLOGURIVeronica D. Niculescu &Emil BRUMARUFragment cu vacan]eispititoare `n aluziile ei, `nc`t am m`zg\lit-ocu cuvinte interzise pe margine.~mi schimbasem scrisul, daram fost prins\ dup\ cerneala cutent\ verzuie. P\rin]ii au fost [oca]i,la noi nu se spuneau astfel de cuvinte,de unde, de unde le scosesem?!S-a l\sat cu mare scandal...Un adev\rat proces ca la tribunal,`ncheiat cu pagini zbur`nd noaptea,`n mici p\tr\]ele, pe geamul dormitoruluimeu.Emil Brumaru: Am r\mas pe g`nduri,nu [tiu de ce dar am impresiac\ copil\ria unei fete e cu mult maipalpitant\ ca a unui b\iat... {i apoimai e [i felul `n care scrii, voalatcumva, dar `nchipuind at`tea dup\perdeaua aceea aproape transparent\...Ai darul de a incita prin e-chivocul interpret\rilor multiple, l\-sate la `ndem`na celui ce cite[te...Eu s`nt scandalos de „direct“!!! Amdormit [i eu ca pe[tii, la gr\mad\,`n[ira]i unul l`ng\ altul, pe Omul,`ntr-o caban\, numai c\ aveam vreo17 ani, [i l`ng\ mine era o m\tu[\cochet\ ce `n timpul somnului (sause pref\cea!) mi-a pus m`nu]a fragil\pe piept... [i acolo a amor]it onoapte `ntreag\... M-am `ntrebatmereu-mereu, cu vremea, de cenaiba nu am fost doar un pic, cuat`tica doar, mai `ndr\zne]? A[ fic`[tigat enorm! S\ [tii c\ pe b\ie]eiimici [i iste]i ì v`neaz\ femei destulde coapte, experte `n pl\ceri c`tmai par[ive... {i mereu se prefac c\dorm, c\ totul se `nt`mpl\ f\r\[tirea lor!!!M\ bucur c\ citeai ca apucata!Iar cu basmele ruse[ti e de tot hazul!Eu am `nv\]at acele cuvinte deprin clasa `ntì, nu [tiu de unde, [iam [colit-o pe o feti]\ mic\, blond\,cum se cheam\ toate, ar\t`ndu-i cudegetul locul, precis, pe trupul eiplinu], gol (fiindc\ ini]ial amdezbr\cat-o, ascun[i `ntr-un cote]cu buc\]i de lemne). A fugit [i m-ap`r`t, tr\d`ndu-m\, la maic\-sa!!!(Va urma)OPINIA INVITA}ILORPrecedentul Vene]ia:Fuck you Eu.ro.pa!Daniel Knorr `n timpul Bienalei de la Vene]ia din 2005SEMNALDaniel KnorrDiscu]ia `n jurul temei expozi]iei cu pricinade la ICRNY mi se pare justificabil\[i un lucru pozitiv `n propagarea culturiicontemporane. Arta este punctul culminant`n reprezentarea unei societ\]i [ir\m`ne un loc care mereu va st`rni discu]ii[i polariz\ri.Cu c`t mai `nalte s`nt locul [i momentulunde se desf\[oar\ „piesa“, cuat`t mai mult poate deschide discu]ii polarizante`n societate. Cred c\ este unprilej bun de a deschide o discu]ie serioas\despre o societate extins\ globalcare c`[tig\ sau pierde o viziune prin„asumarea conceptual\“ a comunit\]ilorromâne[ti de peste hotare. Se poatefoarte bine discuta [i despre spiritul republicanconservator al minorit\]ilorromâne[ti din SUA, spirit cunoscut prinziarele publicate [i `nt`lnirile organizate`n ultimii ani. Aceste comunit\]i au c\utats\ men]in\ [i s\ materializeze un„spirit românesc na]ional“ (`n societatea~n 2005, proiectul românesc participant la Bienala de laVene]ia, European Influenza, a f\cut prima pagin\ aziarelor pentru c\ doi senatori, paraleli cu artacontemporan\, au produs un scandal public. Curatorul,Marius Babias, [i artistul, Daniel Knorr (foto), mai aveauun p\cat `n plus: nu erau români care locuiesc `nRomânia. La fel cum cei trei arti[ti din expozi]ia de laNew York nu poart\ nume române[ti. Poate c\ e mult s\vorbim de un pattern al recept\rii (deviat\ `ntotdeaunade ideea c\ arta româneasc\ e na]ional\, deci tracoget\!),dar exist\ similarit\]i „periculoase“.O interven]ie a lui Dan Perjovschi, `n revista „22“, se`ncheia a[a: „European Influenza: Un proiect relaxat,f\r\ constr`ngeri istorice sau provinciale. Daniel Knorr [iMarius Babias creeaz\ artei române[ti contemporane obun\ platform\ intelectual\ [i conceptual\. S\ vedemdac\ o merit\m“. La trei ani dup\, `ntrebarea a primitun r\spuns negativ.L-am invitat pe Daniel Knorr, artistul care a trecut odat\prin ciocnirea artistic-politic\ `n România, s\ prezintecum se vede scandalul poneiului roz din Berlin.democratic\ american\) care le ofer\ unc`mp bun de fermentare. De multe oriceea ce rezult\ din aceste procese sociopoliticee de natur\ reac]ionar\ [i fascist\.R\m`ne de analizat [i partea adversar\poneiului, r\m`ne a c\uta svasticanu la suprafa]\, ci ascuns\ `n inimaacestei comunit\]i.Spiritul american este liberal, `ns\ nupretutindeni, [i a provocat de multe oricenzuri `n multe domenii. ~n art\ a existat[i exist\ cenzur\ `n America, iar `nmulte cazuri se ajunge la tribunal, undese face dreptate `n favoarea arti[tilor.Este un proces care la sf`r[it nu poate fic`[tigat dec`t de artist, pentru c\ dezbaterile[i problemele angajate de societatedevin un proces cultural ce ridic\ lucrareala nivelul reprezent\rii acelei societ\]i.Noi to]i s`ntem modelatori ai recept\riilucr\rii ([i poate chiar ai lucr\-rii). Pentru c\ toate aceste detalii ale discu]ieidevin un criteriu de `n]elegere alucr\rii, aceasta fiind „ancorat\“ `ntr-unproces social. De obicei, multe lucr\riau fost create dup\ un proces social,cum a fost `n cazul lui Gerhard Richter[i al seriei despre terori[ti Red ArmyFaction, Baader [i Meinhof (`n 2005, laBerlin [i Graz).~n cazul nostru, lucrarea, expozi]iadeschide o discu]ie, dar este „criminalizat\“de media [i societate.Interven]ia politic\ `n domeniul arteieste o practic\ la fel de discutabil\, `ndoielnic\sau dubioas\ ca aceea care aavut loc pe timpul nazi[tilor prin „entarteteKunst“, adic\ „arta degenerat\“.Dac\ acum se caut\ o dreptate „moral\“pe un c`mp politic, atunci risc\m s\ nepierdem credibilitatea.Nu e posibil mai degrab\ ca aceia care„construiesc“ acest scandal [i reac]ioneaz\la ni[te cai verzi pe pere]i s\ pun\`n pericol „prestigiul“ ]\rii `n procesuls\u de a deveni un stat membru UE modern,cu o viziune deplin european\?Nu este poate acest complex de a fimereu un „membru“ controlat al UE unpunct de plecare `n a deschide „stareade excep]ie“ pentru a salva ceva timp `natingerea baremurilor europene?Vladimir Nabokov, Lolita, traducere de Horia Florian Popescu, colec]ia „Biblioteca Polirom“, 360 depagini, 39,95 lei~mpreun\ cu romanele Glorie, Ada sau ardoarea. O cronic\ de familie [i cu volumul autobiografic Vorbe[te,memorie, romanul Lolita deschide seria de autor „Vladimir Nabokov“ la Editura Polirom.Romanul a beneficiat de dou\ ecraniz\ri `ndelung discutate: cea a lui Stanley Kubrick din 1962, cu JamesMason, Sue Lyon [i Shelley Winters `n rolurile principale [i, respectiv, cea a lui Adrian Lyne din 1998, av`ndu-ica protagoni[ti pe Jeremy Irons, Dominique Swain [i Melanie Griffith. Din cauza subiectului s\u extrem de[ocant – pasiunea morbid\ a unui b\rbat matur pentru o feti]\ de doisprezece ani –, romanul Lolita a fostrespins de editori, fiind publicat `n Statele Unite abia dup\ apari]ia sa `n Fran]a. Construit\ pe schema mitologic\a povestirilor cu fauni [i nimfe, Lolita este `ns\, `nainte de toate, un poem de dragoste.„Nu voi regreta niciodat\ c\ am scris Lolita. A fost asemenea unui joc frumos de puzzle – pe m\sur\ ce-linventam, ì [i g\seam solu]ia. Bine`n]eles c\ a eclipsat cu totul celelalte scrieri ale mele, dar nu pot s\-i portpic\. Un farmec straniu, tandru o `nv\luie pe aceast\ nimfet\ mitic\.“ (Vladimir Nabokov)„Lolita a fost interpretat\ mai ales ca o metafor\, poate datorit\ pove[tii de iubire at`t de tulbur\toare. Humbertreprezint\ Europa, Lumea Veche, protocolar\ [i cultivat\, `n timp ce Lolita este asemenea Americii: `nfloare, atr\g\toare, dar nu foarte sclipitoare [i pu]in vulgar\... Humbert Humbert nu-[i poate dep\[i condi]ia –juisarea lingvistic\ este pentru el la fel de important\ ca [i satisfacerea libidoului s\u captiv.“ (Simon Leake)SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 192 » 16 – 22 august 2008www.supliment.polirom.ro
MAI E TIMPLa Tate Modern, `ntre 23 mai [i 25 august se desf\[oar\ oexpozi]ie numit\ simplu: Street Art. P`n\ acum, nici oteleviziune nu s-a sesizat.13 «dosarANTENA, ROZUL, ARTA {I SCANDALULUn alt precedent:„satanistul Gorzo“Adriana GheorgheDac\ a[ fi artist underground, plin de`ndr\zneal\ [i de viziuni care mai de caremai riscante (artistic), mi s-ar p\rea,probabil, firesc ca un manager cultural,fie el [i reprezentant al unei institu]ii destat, s\ m\ caute [i s\ m\ promoveze. Astadac\ a[ fi [i foarte t`n\r.Dac\ n-a[ mai fi a[a de t`n\r [i nicipe deplin inspirat s\ refuz s\ `n]eleg „regulilejocului“ pentru a `nv\]a s\ ocolescobstacolele realit\]ii române[ti, de totfelul, atunci gestul unui director de institutcultural român `n str\in\tate de am\ cerceta pe mine [i arta mea pentru am\ `n]elege cu precizie [i a m\ `mpachetainteligent & transporta la New York,`n fa]a unui public potrivit mie [i de nori mai atent la ce am eu de oferit dec`tConstantin Vic\Trustul Intact nu este la primul scandal dedicat artei contemporaneromâne[ti. Acum patru ani, postul Antena 1 prezentaun documentar de patru minute, `n prime time, despre satani[tiicare atac\ ora[ul Bucure[ti. Probele constau `n c`]iva coconiroz lipi]i pe zidurile unor cl\diri din capital\. Româniaintr\ `n alert\. Scandalul se dezumfl\ rapid c`nd se afl\ c\ aceicoconi fac parte dintr-un proiect al lui Dumitru Gorzo, `nceput`n urm\ cu un an, `n 2003. A[a cum afirma [i Dan Popescu,„experimentul lui Gorzo a vizat tocmai inabilitatea trec\toruluide a privi mai atent“. {i cum televiziunea e la fel de trec\toare[i neatent\, atacul mediatic a dus la interpret\ri hazardate: coconiis`nt fie manifest `mpotriva avortului, fie semnale pentrucl\dirile cu risc seismic, fie simboluri sataniste. Scandalul s-a`nchis repede, neav`nd mize politice.My Little PonyPoneiul roz este un obiect-cult al tinerei genera]ii de americani,de vreo 20 de ani `ncoace. Ap\rut pe pia]\ `n 1982, ca juc\riepentru fete, s-a creat o `ntreag\ isterie consumist\ `n jurullui, ajung`nd s\ devanseze `n v`nz\ri, la finalul anilor ’80,celebra p\pu[\ Barbie. ~n 2003, compania produc\toare `llanseaz\ la nivel global. ~n acest moment exist\ show-uri tv,reviste [i zeci de site-uri dedicate poneiului roz.a[ g\si la Bucure[ti, gestul cu pricina mis-ar p\rea cel pu]in neverosimil.Din tot ce s-a spus `n argumenta]iaoferit\ de ICR pentru a contextualiza `nmod corect ([i a oferi, astfel, premiseleunei judec\]i adecvate pentru) expozi]iafilialei sale de la NY, am re]inut urm\-toarele lucruri de o noutate [i o juste]ede-a dreptul impresionante:» Profesionalismul cu care H.-R. Patapievici,care e departe de a putea fi b\nuitca fiind adept al artei contemporane, a`n]eles s\ promoveze, prin institu]ia condus\,[i, `n ultim\ instan]\, s\ apere, dincolode gustul personal, o form\ de art\contemporan\ aproape riscant\.» Politica ICRNY discret-func]ional\ de 2ani jumate, care `[i propune, pentru primadat\ `n istoria diploma]iei culturaleScandalul expozi]iei de la New York, `n care svastica ridic\la un nivel neb\nuit nici m\car arti[tilor acest ready-made, aimpus poneiul [i `n imaginarul cam tern al românilor. Au e-xistat poll-uri online despre soarta poneiului (pe bleen24.blogspot.com), un blog dedicat vie]ii de ponei roz cu svastic\(„The Pony’s Life“) [i bloguri de unde `]i po]i desc\rca poneiul,`n format vectorial, pentru un tricou do-it-yourself (eugens.wordpress.com[i www.feeder.ro).Pe blogul artistei Linda Barkasz (blogululinda.blogspot.com),re-creatoarea simpaticului ponei roz, exist\ un post cu imagini[i filmule]e despre ponei, iar coloana sonor\ e asigurat\de imnul na]ional, varianta instrumental\.Street is ArtRiscul artei contemporaneLa Tate Modern, `ntre 23 mai [i 25 august se desf\[oar\ o expozi]ienumit\ simplu: Street Art. E prima expozi]ie major\ `nEuropa dedicat\ acestui fenomen al artei urbane [i cuprinde[ase dintre cei mai cunoscu]i arti[ti [i grupuri de arti[ti stradali:Blu, Faile, JR, Nunca, Os Gemeos [i Sixeart. Ace[tia aufost invita]i s\ intervin\ [i asupra fa]adei Tate Modern, f\r\ cavreun englez, spaniol sau american s\ aib\ ceva `mpotriv\.Exist\ [i o versiune online interactiv\ a expozi]iei, dar [i unjoc `n care copiii s`nt invita]i, tot online, s\-]i exerseze m`na peun perete virtual cu spray-uri [i pensule digitale (pe tate.org.uk/modern/exhibitions/streetart). P`n\ acum, nici o televiziunenu s-a sesizat.române[ti, s\ ri[te, neoferind spre promovareextern\ patrimoniu, ci mostre de art\vie, a timpului nostru, chiar risc`nd pariulde a explora [i descoperi. Demers dublatde inteligen]a de a adecva la contextulpotrivit pentru performan]\ maxim\.» Nu o cunosc pe Corina {uteu. De la distan]\`ns\, gesturile sale par a indica o curiozitategenuin\ cople[itoare, total lipsit\de agend\ (dar nu de strategie). Esuficient s\ aud\ de un artist sau de unloc unde `ncepe s\ pulseze un nou tipde creativitate [i e capabil\ de cel mai seriosresearch pentru a cunoa[te cu preciziecontextul, impactul, poten]ialul [iperspectiva proprie a artistului vizat. {ise pricepe de minune s\ g\seasc\ receptoriipotrivi]i dincolo de Ocean, s\ fac\leg\turile. M\ `ntreb ce altceva [i-ar puteadori orice artist român contemporan,confirmat sau neconfirmat de instan]eleautohtone de evaluare ([i care, m\ rog,nu are prejudec\]i fa]\ de America sau,mai [tiu eu, r\u de avion...).VERBA WOLANDRuxandra CESEREANUStraniadaDe c`nd am `nceput s\ m\g`ndesc s\ scriu o carte de eseuriintitulat\ Biblioteca stranie `mi totscotocesc mintea despre ce c\r]is\ scriu, caut, r\sfoiesc, citesc pebr`nci, arunc `napoi `n diverselebiblioteci particulare la care amacces. Amigos de tot felul mi-aurecomandat una-alta, dar nu`ntotdeauna recomand\rile lor sepotriveau cu ce voiam eu. Straniulmeu nu era straniul lor. {iviceversa. Mai `ntì ce `nseamn\un roman straniu? Sensul meu,simplist spus: foarte (sau destulde) bine scris, cu subiectneobi[nuit, `ntr-o tratare nou\,exploziv\, nonconformist\. M\a[teapt\ a[ezate `n teancuri pecovorul verzuliu cu modelegeometrice de acas\ destuleromane noi, de la Ondaatje laEugenides, de la Sijie laPalahniuk, apoi puhoi Rushdie,Roth, Houellebecq, Murakami. Peunii i-am citit de c`]iva ani, dar pevremea aceea nu aveam `n minteideea de Bibliotec\ stranie.Fiindc\ am anun]at relativ oficialc\ `n biblioteca aceasta vor fidoar 100 de c\r]i (iar cartea pecare o voi publica `n vreo doi anichiar a[a se va [i numi –Biblioteca stranie), lumea-i curioas\ce c\r]i a[ putea prinde-ninsectar `ntre cele 100. Bonus vafi, `ntr-o addenda, tot ce am scrisdespre Maestrul [i Margarita, cas\ [tim o treab\ (de[i este romandin prima jum\tate a secoluluiXX). La urma urmei nu po]i sc\pade obsesii dec`t duc`ndu-le p`n\ lacap\t. Cazul meu cu Bulgakov.Am comandat o gr\mad\ deromane la varii edituri. Musai vaintra [i Mesi@ co-pilotului meuAndrei Codrescu (din Submarinuliertat). Vreau romane faine, cunarativitate suculent\, stil muncit[i personaje bizare. Dac\ `mipute]i recomanda ceva `n acestsens, face]i-o (nu-mi stric\ s\r\sfoiesc m\car, astfel `nc`t s\ m\dumiresc). Neap\rat s\ fie `ns\romane de la jum\tatea secoluluiXX p`n\ acum. Oric`t a[ vrea, numerge s\ scriu la bibliotecastranie despre Miller sau Celine,sau Joyce, sau Proust, sauSalinger. Pe unii, pe Miller, depild\, `l voi potcovi `ntr-o carte,c`nd voi scrie la opul despreerotism `n romanele secolului XX[i XXI. La fel pe Bukowsky,Bruckner etc. A[a c\ domniile lornu intr\ `n Straniada mea (poatec\-i o stran\! de fapt). Iar cusudamericanii mei delicio[i nu [tiuce s\ fac: Marquez, Llosa, Sabato,Carpentier, Cortazar, chiar [i BioyCasares (Borges, nu [i nu [i nu,am, dep\[it etapa). A[a c\ da]i-misfaturi de lectur\, le a[tept [i leprimesc.» Oric`t a[ vrea,nu merge s\ scriula biblioteca straniedespre Miller sauCeline, sau Joyce, sauProust, sau Salinger.Pe unii, pe Miller,de pild\, `l voi potcovi`ntr-o carte, c`ndvoi scrie la opuldespre erotism `nromanele secoluluiXX [i XXI. La felpe Bukowsky,Bruckner etc. A[ac\ domniile lor nuintr\ `n Straniadamea (poate c\-i ostran\! de fapt).Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!Dieter Schlesak, Capesius, farmacistul de la Auschwitz, traducere din limba german\ [i note de CosminDragoste, colec]ia „Biblioteca Polirom. Proz\ XXI“, Editura Polirom, 408 pagini, 29,95 leiRomanul Capesius, farmacistul de la Auschwitz (2006) – al doilea volum al trilogiei transilvane care mai cuprindeVaterlandstage und die Kunst des Verschwindens (Zile acas\ [i arta dispari]iei), respectiv Die letzteHeimkehr (Ultima `ntoarcere acas\) – a st`rnit reac]ii intense `nc\ din momentul lans\rii sale `n cadrulT`rgului de carte de la Frankfurt. ~mbin`nd excep]ionala calitate literar\ cu o munc\ asidu\ de cercetare,cartea este un montaj de documente, interviuri, `nregistr\ri ale unor martori oculari, fragmente de memorii[i comentarii, prin intermediul c\rora se contureaz\ figura sighi[oreanului Viktor Capesius, care afunc]ionat, din 1943 [i p`n\ la sf`r[itul r\zboiului, ca farmacist `n lag\rul de concentrare de la Auschwitz,unde nu a ezitat s\ trimit\ la moarte mii de oameni. Mai mult dec`t un roman documentar despre Holocaust,cartea este o medita]ie profund\ [i nuan]at\ despre culpabilitate [i c\in]\, precum [i despre r\ul totalitaral secolului.„Ca martor al istoriei (nu a[ spune c\ m\ simt obligat, ci c\ nu pot face altfel) m\ simt `mpins s\ nu facaltceva dec`t s\ scriu despre toate cele `nt`mplate, ca prin aceasta s\ purific, s\ cur\], s\ ajut la cunoa[tereafaptelor. Cunoa[terea purific\ [i traumele.“ (Dieter Schlesak)„Ceea ce Hannah Arendt definea ca «banalitatea R\ului» devine aici o «familiaritate» transilv\nean\ aR\ului.“ (Georg Aescht)SUPLIMENTULDE CULTUR| SEAUDE LA`n fiecare vineri,de la 20.00Cu George Onofrei[i Anca BaraboiSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 192 » 16 – 22 august 2008www.supliment.polirom.ro
Page 3 and 4: IRAFA doua edi]ie a International R
Page 5 and 6: ANTHONYRIZZIEste un dansator-actor
Page 7 and 8: DESPRESELEC}IA DELA LOCARNO„S`nt
Page 9 and 10: FREEDOM FORLAZY PEOPLE!Expozi]ia a
Page 11: UN PLUS DEPRESTIGIUImaginea institu
Page 15 and 16: FAMILIAMANIERI{TILORRoberto Bolano

Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?