Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

More documents

Recommendations

Info

$Exist\ o ax\ cultural\ [i func]ioneaz\! - Suplimentul de Cultura$

$Cui i-e fric\ de Nicoleta Esinencu? - Suplimentul de Cultura$

» 14muzic\CHITARISTULNUM|RUL 1Dumitru Ungureanu: „Nu [tiu dac\ meseria de chitarist eatestat\ de nomenclatorul breslelor de la noi; dar, dac\ este,George Baicea ar trebui s\ de]in\ primul brevet. Pentru c\ estechitaristul num\rul 1 care tr\ie[te azi, `n România“.ROCKIN’ BY MYSELFDumitru UNGUREANUBaicea, vechi & viuPe coperta a doua a recentuluis\u disc Vintage Stories, GeorgeBaicea mul]ume[te lui Dumnezeupentru c\ i-a dat „a secondchance“... B\nuiesc la ce se refer\,dar nu vreau s\ chibi]ez peseama b\nuielii mele. Ca s\ deturnezun pic interesul, comit urm\toareacugetare, ad`nc scris\:„Cei de pe locul doi s`nt mereunedrept\]i]ii locului `ntì!“. Eucred c\ George este un chitaristcare `nc\ nu se ia foarte `n seriosca artist. Motivele ]in decontextul socio-cultural `n cares-a n\scut [i tr\ie[te, poate [i de`mprejur\rile istorice, dar [i depersonalitatea sa. Baicea secomport\ ca un om obi[nuit, estemuzician f\r\ ifose [i apuc\turi devedet\, f\r\ manii de geniune`n]eles, f\r\ „ie[iri“ publicedestinate s\-i creasc\ notorietatea[i audien]a. Nu pune cartu[ier\ lacureaua chit\rii, ca s\ sugereze c-o folose[te drept arm\, nici m\carnu-[i `ndeas\ [apca peste obasma colorat\, doar s\ atrag\aten]ia, cum fac al]ii c`nd se urc\pe scen\ sau apar la TV! Iarbluesul (adic\ nevoile [inecazurile personale) [i-l c`nt\ `nlimba matern\, limba `n careorice lovit de soart\ `[i exprim\durerea. Vie]uie[te modest, ca unbluesman autentic, din alte venituridec`t cele muzicale. Darcaut\ permanent s\ perfec]ionezeceea ce practic\. Nu [tiu dac\ meseriade chitarist e atestat\ denomenclatorul breslelor de la noi;dar, dac\ este, Baicea ar trebui s\de]in\ primul brevet. Pentru c\este chitaristul num\rul 1 caretr\ie[te azi, `n România.Discul ap\rut la A&A Recordseste `nregistrat `n Germania, cuWolfgang Ziegler, bas, [i AdrianMilitaru, tobe. Nu avem bucuriaunor piese noi, ci, cum anun]\ titlul,pe-a „vechiturilor“ f\r\ v`rst\!O singur\ compozi]ie proprie: ~mispune mama, restul s`nt buc\]ilefavorite ale lui George, semnatede Stevie Ray Vaughan, Jimi Hendrix,Buddy Guy, Jimmy Reed etc.Bine, [i ce-i nou `n asta? – m\`ntreab\ un prieten care c`rcote[-te `n preajm\ [i m\ sile[te s\ g\-sesc r\spunsuri diverse la chestiunifumate. P\i, m\ prefac a nu[ti c\ el [tie mai bine ca mine, fiiatent la ceea ce profesioni[tii numesc„dinamica“ `nregistr\rii!Este un parametru pe care mul]i `lreclam\, destui `l disting, c`]iva ìdau importan]\ [i doar pu]ini [tius\-l capteze cu instrumentele dindotare. O fi vorba de faimoasa tehnic\german\? Mai degrab\ e lamijloc [tiin]a doz\rii parametricela pupitrul de control, ce se cap\-t\ `n timp [i-n decursul nenum\-ratelor ore de concerte adev\rate.{i mai este acel sim] al sunetului,cu care unii se nasc, iar al]ii nu.C`nd mi-a spus c\ a f\cut, `nsf`r[it, discul reclamat de nenum\-ra]ii s\i fani, George m-a p\c\litoarecum. Nu s`nt `nregistr\ri dinconcerte, ci unele trase „dintr-obucat\“ fiecare. Concret, cei treis-au lansat `n jam-session liber,deta[a]i de presiunea tipic\ orelorobligatorii de studio, c`nd faci repeti]iiplicticoase [i `ncerc\ri chinuitoares\ finalizezi piesa. Pl\cereade a c`nta se simte de la primala ultima not\. George are unfel anume de a pune degetul pegriful chit\rii. E amprenta sa, etu[eul s\u unic. Seam\n\ cu almae[trilor Jimi [i Stevie, dar esteinconfundabil. Po]i recunoa[tepiesele lor, desigur, fiindc\ au a-celea[i note. Dar m`na lui Georgeapas\ cu s`ngele, nervul [i oscioarelede neg\sit altundeva! Voceaparc\ n-a dep\[it timiditatea natural\,probabil nici n-o s\ reu[easc\,probabil c\ posesorul nici nuinten]ioneaz\ s\ c`[tige asprimeac`nt\re]ului de club. Dar nu pentruvoce `l iubim noi pe George!Rezum`nd, discul VintageStories este unul ce „sun\ adev\rat“(o remarc\ special\ pentrubasul profund [i cald), `ns\ Baiceane r\m`ne dator cu discul dinconcert! Live & tremulous!Vederi de var\ cuBruckner [i heruvimiCa `n fiecare var\ s`nttentat de fie [i un scurtpelerinaj muzical. Prietenidin sudul Cehieim-au dus la c`]ivakilometri dincolo degrani]\, `n Austria, laWindhaag, un mic satpe coline, unde AntonBruckner [i-a `nceput carieramuzical\ [i, `ntr-unfel, via]a adult\ `n calitatede t`n\r ajutor alprofesorului local. C\avea numai 17 ani [i c\nu a stat `n func]ia sadec`t ceva mai mult deun an, conteaz\ maipu]in. Ast\zi, la Winhaag,sat situat nu departede ora[ul medievalFreistadt, exist\, fire[te,o Societate Bruckner. {ica orice societate carese respect\, ea are laactiv un disc ilustr`ndcompozi]iile de tinere]eale eroului ei.Discul se vinde la muzeuls\tesc de la Windhaag, altfelconsacrat p\durii [i industrieilemnului. Amatorii `n pelerinajpot vedea [coala restaurat\[i casa `n care a locuitBruckner, purt`nd pl\ci memoriale,ca [i o f`nt`n\ dedicat\compozitorului. Brucknernu [i-a pierdut timpul `nmicul sat, unde se p\streaz\amintirea serilor de dans localela care, `n 1842, compozitorulacompania partenerii]\rani la vioar\. Viitorulmare compozitor [i-a copiat`n sat Arta fugii de Bach [i acompus o mis\ (WindhaagerMesse) pentru alto, doi corni[i org\. Discul Societ\]ii Brucknero include, al\turi de altefragmente de muzic\ de camer\compuse `n anii tinere-]ii, cum s`nt dou\ piese pentrupian, dou\ lieduri [i, dat`nddin 1862, singurul s\ucvartet.Cum `n epoc\ satul s\unatal era la c`teva ore lungide po[talion, cum salariuldin care `[i `ntre]inea familia,dup\ moartea tat\lui, era infim,cum `ntre `ndatoririle saleintra [i munca c`mpului,iar profesorul [colii nu erafoarte sensibil la talentele muzicaleale t`n\rului, episodulWindhaag avea s\ se `ncheieSCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)Victor ESKENASY, Pragarepede [i f\r\ regrete. Pentruscurt\ vreme, Bruckner preluao func]ie similar\ de asistentde profesor `ntr-un satl`ng\ Steyr, iar din 1845, revenea`n satul [i la aba]ia impozant\de la Sankt Florian.La dispozi]ia sa se afla un pianmare de concert Bösendorfer,al unui prieten [i, dintimp `n timp, orga mare a a-ba]iei din anii 1770, la care aputut c`nta `n epoca respectiv\,`n cursul unor serviciireligioase de mai mic\ importan]\.Toate pelerinajele Brucknerse `ncheie la St. Floriande unde v\ trimit [i vederileata[ate ale heruvimilor muzicienidat`nd din ultimul deceniual secolului al XVII-lea[i a[eza]i deasupra stranelordin altar, acolo unde se afl\orgile mici, laterale, ale bisericiiaba]iale.Orga cea mare, denumit\azi Bruckner [i sub carecompozitorul a cerut s\ fie`nmorm`ntat, se afl\ pe laturade vest a bisericii. Dac\ vizita]iAustria, nu omite]iSankt Florian, loc de lini[te[i reculegere, `n care organistulactual c`nt\ `n fiecare zi la14.30, un recital pe orga luiBruckner...SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 192 » 16 – 22 august 2008www.supliment.polirom.ro
FAMILIAMANIERI{TILORRoberto Bolano face parte din familia select\ a manieri[tilor:pentru el e mai important s\ re]in\ un r\s\rit reflectat `ntr-olam\ de ras dec`t o revolu]ie sud-american\.15 «printre r`nduriBola o sau anatomiamelancoliei cazuisticeTrebuie s\ admit c\ a[tept de foartemult timp prima carte a lui Bola otradus\ `n limba român\. O a[teptpentru c\ am auzit extrem de multelucruri despre scriitorul chilian, ofantom\ precedat\ ca faim\ de propriamoarte, a[a cum se `nt`mpl\, `n general,cu marile spectre. Spun c\ l-a precedatmoartea pentru c\ despre divinulBogdan-Alexandru St\nescuRoberto Bolano face parte din acea familiea scriitorilor sud-americani c\reiai-a[ a[eza ca p\rinte fie pe Sábato, fie peCasares... Adic\ fac]iunea ira]ionaluluicontrolat, nu pe cea patronat\ de Borges[i fra]ii s\i, ga[ca unde l-a `nghesuit criticaamerican\. (Citatul cu Borges caren-ar fi refuzat s\ scrie Nocturn\ `n Chilee delicios... `mi vin `n minte exemple peacela[i calapod al non-refuzului virtual:nici Dan Mircea Cipariu nu cred c\ ar firefuzat s\ scrie Animale bolnave, problemast\ altundeva. M\ rog, a[a cum[tiu foarte bine, adev\rata critic\ american\nu prea se `nt`lne[te pe la cotidiene,a[a cum nu o face nici `nRomânia.)Bolano mai are un referent,unul extrem de importantdin punctul meu de vedere:Graham Greene. N-ammai `nt`lnit p`n\ la el aceast\tensiune pur „catolic\“ `ntrevinov\]ie [i „form\“, `ntre i-dealul (auto)impus [i putreziciune.Naratorul luiBolano, preot catolic, poet [icritic literar, e martorul, super-intelectualizat,supersensibilizat,super-subiectivizatal unei epoci absolutciudate, cum Europa n-av\zut. E America de Sud ainstaur\rii lui Allende, eAmerica lui Pinochet, uncontinent fotografiat prinochii unui membru al OpusDei nu foarte convins de misiuneasa pre p\m`nt.P`n\ aici nimic deosebit.Nimic deosebit, dac\ nu iei `nseam\ vertijurile care intervinatunci c`nd cel mai mare criticliterar al „momentului Chile“ì pune m`na pe cur (strecur`nd-osub sutan\, nota bene),c`nd dou\ ]\r\nci `l surprindpe mo[ia aceluia[i Farewell [is`nt gata s\ se spovedeasc\,pline de o venera]ie maculat\de propria ur`]enie, nelu`nd `nseam\ accesul absolut necatolicde r`s care-l cuprinde pep\rin]el, v`n\toarea de [oimi care st`rpescporumbei c\c\tori de biserici `n b\-tr`na Europ\... Dac\ naratorul luiBolano face totul pentru a men]ine aparen]ele,primele sale reac]ii (`ntotdeaunaintelectuale, de o febrilitate cazuistic\,dac\ pot spune a[a) submineaz\ mereuinten]iile ini]iale.Naratorul lui Bolano comprim\, calitativ,destul\ tensiune pentru 6 romane,`ns\ o epuizeaz\ `n 130 de pagini. E unroman arhitectural, al muzicii `nghe]atecare, pe l`ng\ a reflecta „indeciziile“ unuipreot catolic, poet ratat [i critic literar, maireu[e[te s\ proiecteze [i c`teva instantaneeextrem de reu[ite ale unor litera]i chilieni,printre care... Neruda. Neruda preRoberto se auziser\ multe p`n\ `n 2003,c`nd a fost r\pus de „o grav\ boal\ deficat“, dar se cuno[teau pu]ine: moarteaa rezolvat aici tot – scriitorul despre caredoar se auzise a devenit un produs pecare [i-l doresc toate editurile..., iar mainou chiar Wylie {acalul (cel mai mare [ipercutant agent literar al momentului,cred) a ]inut mor]i[ s\ pun\ m`na pe el.[i post Nobel. Nu c-ar fi mare diferen]\,dat fiind c\ evenimentul l-a prins `n plincancer. Un Neruda absolut [ters, r\s\-rind `n principal din propria reflec]ie `nochii unei `ntregi turme de ]u]\ri.Unul dintre mariimelancolici aisecolului trecutBolano e – a fost – unul dintre mariimelancolici ai secolului trecut, unul incurabil,unul dintre cei care se consum\f\r\ `ndoial\, p`n\ la `nt`lnirea cu MèreMerencolie, cu mare u[ur\tate. P\rin]elullui Bolano face parte, voit ori nu, dingaleria blestemat\ a lui Pontormo, pictorulmanierist care se urca`n pod pentru a se izolade... Bronzino, singuruls\u prieten. Simetric,p\rintele Sebastián UrrutiaLacroix caut\, `n toatepunctele-cheie ale existen]eisale, tov\r\[ia monumentaluluicritic Farewell,de[i apropiereaacestuia ì face r\u.Sinistru-uimitor r\-m`ne episodul care u-ne[te un poet-diplomatchilian [i pe Ernst Jünger(`n timpul r\zboiului,purt`nd haineleWehrmachtului), episod`n care ocupantulParisului pe numeJünger (da, `l [ti]i din,par]ial, jurnalele careacoper\ aceast\ perioad\lini[tit\ dinvia]a autorului Falezelorde marmur\),doi diploma]i pe careo discu]ie canalizat\de cognac ì arunc\la mile `ntregi der\zboiul care-i despartesau ì apropie(depinde de perspectiv\,dragul meu Watson):nazistul-umanistJünger devine [iuman `n prezen]aunui pictor guatemalez suprarealist deinspira]ie simbolist\ (asta ca s\ vedemc\ b\ie]ii de la rechizi]ii simpatizau [i cuartistul, nu doar cu opera). Nu, bine`n-]eles c\ Jünger n-a rechizi]ionat, doar eraun erou al primului r\zboi... a propos,nu cunosc roman care s\ bat\ Pe falezelede marmur\. Iat\ c\ un cultivator dero[ii nazist poate s\ fie genial. {i nu numaiFalezele..., ci chiar faptul c\ Falezele...anun]\ venirea unui cataclism dincare chiar autorul romanului nu se poatesustrage.Mai s`nt acolo molo[ii, susur\ viperele,M\mica [tie s\ te fereasc\ de Ro[iiinfectate, t\ticul Jünger [tia tot, era Erou`n primul r\zboi mondial. Mai s`nt acoloalbinele, las\-m\ s\ visez... dealurilep\zite de privirea T\ticului, Jünger [tiece spune, acolo unde Orwell `[i folose[teimagin]ia (anticip`nd), el {TIE...Ce-l desparte pe preo]elul lui Bolanode Greene e tocmai faptul c\ nu se investigheaz\,ci intr\ f\r\ lupt\ `n galeriadeschis\ de Durrell: e un p\c\tos care-[iva purta coroana cu tot ce incumb\ ea –eminamente spini. Secta p\c\to[ilor are`nc\ un membru. Dac\ preo]ii lui Greene[tiu s\ construiasc\ un roman dinpendularea lor „catolic\“, Bolano anuleaz\treaba asta pur [i simplu plant`nd-o`n alt continent [i `n alt\ sensibilitate, unaa catolicismului impus, exportat `ntr-uncontinent „t`n\r“, gata de a fi colonizat,„moralmente vorbind“.Nu pot s\ nu re]in, de[i poate p\reapenibil, momentul `n care marele critic`[i pune paideia `n aplicare, clipa `n carem`na sa popose[te pe crupa t`n\ruluiAdres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266,tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/214111Colegiul editorial: Emilia Chiscop,Florin L\z\rescu, Lucian Dan Teodorovici(senior editor)Redactor-[ef: George OnofreiRedactor-[ef adjunct: Anca BaraboiSecretar general de redac]ie: Florin IorgaRubrici permanente:Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), EmilBrumaru, Ruxandra Cesereanu, Emilia Chiscop,M\d\lina Cocea, Daniel Cristea-Enache, RaduPavel Gheo, Casiana Ioni]\, Florin L\z\rescu,Diana Soare, Lucian Dan Teodorovici,Luiza Vasiliu, Constantin Vic\.Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu,Bogdan-Alexandru St\nescu.Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.Film: Iulia Blaga. Teatru: Mihaela Michailov.preot... nici felul `n care amintirea obscuruluitrubadur Sordello se va lega, `n memoriaafectiv\ a viitorului poet, de primulcontact cu Marele Critic.Un roman pe care Borges[i-ar fi dorit s\-l scrieBolano face parte din familia select\ a manieri[tilor:pentru el e mai important s\re]in\ un r\s\rit reflectat `ntr-o lam\ deras dec`t o revolu]ie sud-american\. Prozalui e, slav\ Domnului, destul de departede realismul magic pe care-l cunosc p`n\[i televiziunile, dar aduce cu ea o nuan]\sinistr\ pe care doar `n Pedro Páramo ammai `nt`lnit-o (da, un realism magic de `nceput,destul de ]inut `n frù [i de controlatintelectual pentru a nu c\dea `n sm`rcurilerealismului magic mainstream).{i, ca ironia s\ desfiin]eze absolut totuldin construc]ia fragmentat\ [i inutil\care e via]a p\rintelui Urrutia Lacroix,acesta prime[te misiunea de a ]ine 9 lec-]ii de marxism lui Pinochet [i g\[tii lui,b\ie]i s`rguincio[i, cu pixuri [i carne]ele:de fapt, nu Urrutia e cel care d\ lec-]iile, ci p\rintele Ibacache, pseudonimulcriticului literar (Urrutia `[i p\streaz\numele real pentru o eventual\ oper\liric\ de natur\ religioas\ pe care o vada la „maturitate“).Un roman excep]ional, pe care Borgesnu c\ „ar fi fost de acord s\-l scrie“,ci cred c\ [i-ar fi dorit s\-l scrie. M\ `ntrebdac\ ar fi putut.Roberto Bolano, Nocturn\ `n Chile,Editura Curtea Veche, 2008Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu„Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\cu „Ziarul de Ia[i“.Arte vizuale: Matei Bejenaru, Marius Babias.Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).Grafic\: Ion Barbu. TV: Alex Savitescu.Edi]ia de Ia[i: Diana SoareEdi]ia Na]ional\: Elena Vl\d\reanu, R. Chiru]\,Veronica D. Niculescu.Publicitate: Oana Asaftei, tel. 0232/ 252294Distribu]ie / Abonamente: Mihai Sârbu, tel.0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel.0232/ 216112„Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Catalogulpresei interne la pozi]ia 2378. Pentru abonamentev\ pute]i adresa oric\rei Agen]iiRodipet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal.Cititorii din str\in\tate se pot abona la adresa:export@rodipet.ro.Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luniTipar: Print MulticolorResponsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului ì apar]ine autorului » „Suplimentul decultur\“ utilizeaz\ fluxurile de [tiri NewsIn » Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 192 » 16 – 22 august 2008www.supliment.polirom.ro
Page 3 and 4: IRAFA doua edi]ie a International R
Page 5 and 6: ANTHONYRIZZIEste un dansator-actor
Page 7 and 8: DESPRESELEC}IA DELA LOCARNO„S`nt
Page 9 and 10: FREEDOM FORLAZY PEOPLE!Expozi]ia a
Page 11 and 12: UN PLUS DEPRESTIGIUImaginea institu
Page 13: MAI E TIMPLa Tate Modern, `ntre 23

Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?