cuprins - Pro Didactica

QUO VADIS?şcolare – pe hîrtie sau în realitate, dezvoltînd o afacereîn miniatură. Unii profesori mai temerari au la activexperienţe exclusiv în baza simulărilor, fără a desfăşuravreo oră „teoretică”, înregistrînd rezultate spectaculoase,inclusiv la Olimpiada republicană de economie.Ca set de acţiuni, dezvoltarea educaţiei antreprenorialenu presupune o multiplicare mecanicistă a număruluide companii şcolare la nivel de ţară, deşi aceastăabordare este recomandată ca una dintre bunele practicide pe continentul european şi constituie un criteriucantitativ al succesului. MiniÞrmele şcolare, instituiteîn scopuri educaţionale, generează un efect complexasupra generaţiei în creştere: într-o situaţie de formare,în care miza cea mare nu este nota din registru, ci soartapropriilor investiţii (Þe şi în proporţii simbolice), tineriimanifestă mai multă implicare şi responsabilitate. Or,în accepţie contemporană, a Þ antreprenor nu înseamnăîn mod necesar a gestiona tranzacţii de natură vînzarecumpărare,ci, mai curînd, a face ceva (orice) cu plăcereşi pasiune (J. Ray). Se consideră că Bill Gates rămîneîn topul celor mai bogaţi oameni pe durata mai multordecenii nu pentru că este mai inteligent decît semenii săi,ci pentru că face ceva ce îl pasionează cu adevărat. Şirecenta retragere a magnatului din conducerea Microsofta provenit nu din epuizarea ideilor sau forţelor, ci pentrucă domeniul creării de soft-uri nuanţate îl atrage maimult decît postura de lider al unei corporaţii de vîrf.În acest context, obiectivul principal al formăriiantreprenoriale ar putea Þ oarecum divergent tradiţieiclasiciste în educaţie: succesul depinde nu atît de cunoştinţeşi nici chiar de abilităţi, ci de conÞguraţia mentalăa individului, de determinarea acestuia de a face cevainedit, ieşit din tipare. În cadrul orelor de economie şiantreprenoriat contează nu atît numărul de formule şinoţiuni însuşite, ci, mai curînd, dorinţa de a activa pecont propriu, de a risca şi a învăţa din propriile erorişi reuşite. Aceste calităţi le cultivăm, în primul rînd,profesorilor participanţi în program. Profesorul nostrueste prin natura Þrii un „premiant”, gata să munceascănemăsurat, doar să obţină rezultatul scontat. Nu dorim săanulăm această calitate a dascălilor moldoveni. Dorim,dacă ne stă în putere, să reducem din efort prin împărţirearesponsabilităţii cu elevii, prin admiterea faptuluică sub presiunea informaţiei, în permanentă schimbare,nu mai ţinem piept ca enciclopedişti, ci trebuie să neobişnuim cu postura de exploratori, puşi mereu în faţanecunoscutului şi a descoperirilor. Este, fără îndoială,un rol mai puţin confortabil – dar numai pentru început.Atunci cînd acceptăm că nu sîntem infailibili şi învăţămsă delegăm elevilor o parte din căutare, transformîndu-neîn moderatori ai procesului, avem de cîştigat multiplu:economie de trudă, învăţare treptată, de rînd cu discipolii,dezvoltarea încrederii reciproce şi a sentimentului de„cauză comună”. În aceste circumstanţe, învăţarea pedurata întregii vieţi devine, Þreşte, un mod personal defuncţionare şi nu doar un precept anost şi, posibil, impusdin exterior prin Strategia de la Lisabona.Reafirmăm că în programele Junior AchievementMoldova sînt bineveniţi nu doar absolvenţi ai facultăţiloreconomice, ci orice profesor care vrea să aplice strategiide conlucrare cu elevii într-un demers educaţional deosebit.Marea majoritate a actualilor performeri la nivelnaţional şi în concursuri internaţionale au venit în programdin curiozitate, transformată apoi în pasiune şi persistenţă.Atunci cînd profesorii ne spun că se schimbă ei înşişi caindivizi, cînd descoperă într-un elev aparent „slab” calităţide lider, considerăm că eforturile noastre sînt rentabile.Prin deschidere şi conlucrare, fără a renunţa la propriilecoordonate de funcţionare, şcoala poate deveni un promotorimportant al mentalităţii de întreprinzător pentru tineri.Dezvoltarea modului de gîndire pro-activ în mediul şcoliine ocroteşte de eventuale extreme şi denaturări: ne dorimnoi generaţii de oameni siguri de sine, gata să acţioneze,însă nu aroganţi şi lipsiţi de bună creştere. De fapt, şimediile de afaceri, chiar şi în ţările cu pieţe emergente,pun preţ din ce în ce mai mare pe probitatea oamenilorde afaceri – succesul Þnanciar nu este suÞcient pentrurecunoaştere generală. Mult mai valoros este modul corectde funcţionare şi receptivitate la nevoile celor din jur, carecontribuie la formarea succesului.Educaţia în general mai are o trăsătură speciÞcă – eastimulează sensibilitatea pentru alte culturi şi domeniide cunoaştere. Educaţia antreprenorială în accepţiaJunior Achievement Moldova dezvoltă interesul pentruviziunile şi tendinţele din ţară cu proiecţii spre practiciinternaţionale. Cunoaşterea lumii de azi devine o componentăa aÞrmării personale şi a implicării Þecăruia însoluţionarea dilemelor comunităţii din imediata proximitatepînă la impact continental sau mondial.Didactica Pro..., Nr.3(49) anul 2008SPIRITUL ÎNTREPRINZĂTOR – DE LA INTENŢIE LA ÎMPLINIRE3