Occidentul romanesc 92 octombrie 2018

More documents

Recommendations

Info

02 OCTOMBRIE 2018 Adrese şi informaţii utile REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI ÎN REGATUL SPANIEI Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5 linii) •Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail: secretariat@ embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook. com/ambasada.madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail: agregado.trabajo@embajadaderumania.es •Birou de promovare economică şi comercială: E-mail: oficina.comercial@ embajadaderumania.es Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa: Avenida de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/ 917 344 004 (5 linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00- 17:00, vineri 09:00-16:00 •Jurisdicţii consulare: León (León, Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila, Segovia), Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife) •Telefon de urgenţă: 0034/649 656 032 (doar pentru cazuri de deces sau accidente rutiere) Institutul Cultural Român Madrid •Adresa: Plaza de la Lealtad 3, entreplanta dcha. 28014 Madrid •Program cu publicul: 10:00-17:00 •Telefon: 0034/917 589 566 •Fax: 0034/915 590 135 •E-mail: icrmadrid@icr.ro Consulatul General al României la Barcelona •Adresa: Calle San Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare pentru public: C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle, Barcelona •Telefon: 0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax: 0034/934 341 109 •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro, consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net •Site web: http:// barcelona.mae.ro •Program cu publicul: luni-vineri 09:00-17:00 (între orele 09:00-14:00 se primesc cererile pentru servicii consulare, între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele solicitate) •Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona, Lerida, Tarragona), Insulele Baleare Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza Circular nr. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177 •Fax: 0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare. ro •Program cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se primesc solicitările pentru serviciile consulare, între orele 16:30- 17:00 se eliberează documentele solicitate) •Telefon de urgenţă: 0034/608 956 278 (pentru cazuri de deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Galicia (La Coruña, Lugo, Pontevedra, Orense), Asturia, Cantabria, Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa, Vizcaya), Navarra, La Rioja Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la Plana •E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964 212 446, 0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964 257 053 •Site web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă: 0034/677 842 467 (numai pentru cazuri de deces, accidente sau alte situaţii de dificultate deosebită) •Program cu publicul: lunijoi: de la 09:00 la 13:30 (preluare documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 13.00), de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte); vineri: 09:00-11:30 (preluare documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00 (eliberare acte), 14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie, audienţe etc., cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de acordare a vizei de intrare în România, eliberare vize, cu programare); închis în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare: Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante) Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37, 13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226 825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926 231 170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere documente pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea actelor; vineri: 09:00-17:00 doar servicii programate (audienţe, oficieri casatorii, depuneri juramânt, penitenciare etc.) •Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790 (doar pentru cazuri de arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Comunitatea Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz) Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954 230 947, 0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri, orele 09:30-14:00 pentru primirea solicitărilor, orele 15:30- 16:30 pentru eliberarea documentelor •Telefon de urgenţă: 0034/648 212 169 (va fi utilizat strict pentru cazuri de urgenţă, accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare: Andaluzia (Huelva, Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen, Granada), Regiunea Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla Această publicație a fost tipărită cu sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni! www.mprp.gov.ro Conținutul acestei publicații nu reprezintă poziția oficială a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. „Satul străbun – o lume care dispare!”, expoziție de fotografie în San Lorenzo de El Escorial În perioada 1 – 16 octombrie a.c., în incinta Casei de Cultură a oraşului San Lorenzo de El Escorial (Provincia Mdrid), „Luna Culturii Româneşti” continuă cu expoziţia de fotografie „Satul străbun – o lume care dispare!”, de Dragoş Andrei Bărbulescu. Expoziția conține 50 de fotografii şi un mini-documentar, „Unde este satul străbun?”, realizat de către Carmen Răduţ. Expoziția „Satul străbun – o lume care dispare!” poate fi vizitată de luni până vineri, între orele: 10:00 - 13.30 şi 17:00 - 20:00, precum și sâmbăta, între orele 10:00 – 13:30, în Calle Floridablanca nr. 3, lângă Mănăstirea El Escorial, patrimoniu UNESCO, considerată a opta minune a lumii. Intrarea este liberă! Expoziţia este organizată de către Ambasada României în Regatul Spaniei şi Institutul Cultural Român de la Madrid, cu sprijinul Primăriei San Lorenzo de El Escorial. Sponsor: Tabita Tour. Publicație lunară gratuită Produs și editat de: EL OCCIDENTE RUMANO Depósito Legal: M-30588-2013 FONDATORI: Kasandra Kalmann Năsăudean Florin Valentin Barbu COORDONATOR: Michael Harrison Cronkite DIRECTOR EDITORIAL: Kasandra Kalmann-Năsăudean REDACTOR-ȘEF ADJUNCT: Eduard Rudolf Roth EDITORI SENIORI: Dan Caragea Letiţia Coza Puşa Roth Zoe Stoleru Martí REDACTORI: Andra Mateescu Gutiérrez Ilinca Fodor Lorena Borrero Garcia SPECIALIŞTI: Prof. Dr. Ana Maria Zuneitman (USA) Av. Bogdan Daniș (Spania) Dr. Corina Simionescu Hudgens (UK) Av. Constantin Radu Călugăru (Spania) Prof. Dr. Irina Șova Georgescu (USA) MARKETING-PUBLICITATE: Dan Aurelian Pătrașcu Răzvan Ionescu CONTACT: redactia@occidentul-romanesc.com publicitate@occidentul-romanesc.com www.occidentul-romanesc.com
Cuvânt înainte OCTOMBRIE 2018 03 Kasandra Kalmann-Năsăudean Jurnalist investigații, analist financiar independent, membru CCNMA De vreun secol şi jumătate, tot exersăm. Asta facem şi acum, apăsând tot mai hotărât pedala de acceleraţie, miraţi oarecum, dar nu prea mult, că din sensul opus vin spre noi, tot mai repede, nişte „obstacole mişcătoare” care ameninţă să ne facă praf şi pulbere. Până când, în urma coliziunii, vom aduna din nou de pe jos cioburile sparte ale ceea ce ar fi putut fi ulciorul nostru plin în istorie, vom aștepta, cine ştie, altă jumătate de secol, un secol, ori poate până la Judecata de Apoi. Până atunci, o să ne trăim cele 15 minute de „satisfacţie naţională”, de „încredere în capacităţile proprii”, vom hrăni ca şi altă dată iluzia unor aprige bătălii politice interne care au hotărât „Momentele Mari”, când am fost „la cârma destinului”, ne vom îmbăta o oarecare vreme cu iluzia chioară că, în sfârşit, s-au născut şi la noi oameni politici capabili să ne aşeze în tabăra celor care scriu istoria. În realitate, suntem din nou pe contrasens, cu piciorul pe acceleraţie! Am mers vreodată şi în sensul Istoriei? Da, puţin, din când în când, cu rezultate remarcabile. Generaţia politică de la 1864, care a pus România pe harta geopolitică a Europei, în varianta Principatelor Unite, apoi generaţia de la 1918 care a făcut Unirea, de la care tocmai se împlinesc o sută de ani, o generaţie care a avut reacţia şi energia necesară să exploateze circumstanţele politice cu totul speciale şi neaşteptat de favorabile în care ne-am trezit aruncaţi de straniile efecte geo politice generate de soluţia „wilsoniană” impusă Europei după Primul Război Mondial. În rest, tot pe contrasens. După Unirea de la 1918, ne-am afundat în iluziile „statu-quo” şi ale capacității (inexistente, altfel!) a celor mici, uniți în alianțe locale, de a rezista presiunii pe termen lung a intereselor revizioniste ale celor mari, în speță, ale Rusiei şi Germaniei. În perioada interbelică, a „reînvierii germane”, ne-am lăsat legănați de frumoasele iluzii ale „garanțiilor marilor puteri”. Ulterior, pentru a „repara” contratimpul anti-german din „Firul rupt nu se mai toarce” preliminariile primului război mondial am executat un nou contratimp, de data aceasta în alianță cu Germania, pentru a sfârși pe banca vinovaților şi a celor puși să plătească, din greu, oalele sparte ale celui de-al doilea război mondial. În perioada comunistă, am avut marele contratimp stalinist, început încă din miezul erei ceaușiste şi sfârșit abia în Decembrie 1989. După 1989, contratimpul Tratatului cu URSS, rămas din fericire fără urmările prea drastice, în afara întârzierii cu un deceniu şi mai bine a reintrării României pe sensul alianțelor europene şi euroatlantice, unde ni s-a rezervat, nici nu prea e de mirare!, locul din coada plutonului. Evident, râniți în „amorul” nostru istoric am căutat alternative. Iată, ele au apărut la orizont şi „adevărații” oameni politici, sensibili la oportunități, au sărit grămadă pe ele. Doar că, noile oportunități ne duc, din nou, pe contrasensul periculos, la limită, fatal, al istoriei. Cu siguranță nu suntem singurii care circulă pe contrasens, iar dacă este să rămânem în perimetrul nostru geopolitic imediat, din când în când, experiențe asemănătoare găsim şi la alţii, cu efecte la fel de grave pentru istoria lor. Polonezii au fost cu siguranţă pe contrasensul istoric, când, după primul război mondial, au oferit Germaniei unele dintre cele mai substanțiale elemente de contencios pentru revizionismul lor teritorial. La fel şi Ungaria când, după 1918, s-a grăbit să îmbrățișeze propunerile lui Lenin de a deveni al doilea stat comunist din lume, în schimbul promisiunilor ferme de a-i susține aspirațiile revizioniste contra României. Bulgaria, în episodul războaielor balcanice. Nu mai puţin, Iugoslavia în 1989- 1990, pe jumătate împinsă, pe jumătate subjugată de farmecul circulaţiei pe contrasens, propusă de regimul Miloşevici ca soluţie politică de supravieţuire, „plăcere” pe care a plătit-o, în cele din urmă, cu desființarea statală! Spre deosebire de noi, cei mai mulţi vecini de istorie, cu care împărţim destine geopolitice, fie şi parţial, au revenit mult mai repede pe sensul bun, după deraierile lor. Ungaria semnalează, încă din 1956, dorinţa de a părăsi contrasensul comunismului moscovit şi revenirea la sensul central şi vest-european al istoriei sale; Cehoslovacia urmează acelaşi traseu, în două episoade, 1968 şi 1977; Polonia declanşează ieşirea decisivă de pe contrasens, începând cu 1980. România a avut şi ea şansa ei, cu o fereastră de oportunitate deschisă între mai 1968 şi iunie 1971. Corifeii neostalinismului dâmbovițean i-au dat însă cu piciorul şi aşa am rămas pe contrasens, până în 1989. Acum, din fosta autostradă a istoriei, simplă, cu sensurile clare, încep să se desprindă drumuri, căi, poteci diferite, aparent fiecare cu potențialul de a dezvolta viitorul tronson, larg, viitoarea autostradă a istoriei. Europa anexată în marele proiect imperial euro-asiatic al Rusiei, Europa proiectului Monnet- Schuman dus până la capăt, Europa semi decuplată ori total decuplată de America, Europa căzută definitiv, dacă nu chiar prăbușită, în groapa ultimei inflexiuni descendente a curbei sale istorice, lăsată să contempleze neputincios sfârșitul civilizaţiei pe care a creat-o şi impus-o lumii, începând cu elementele culturilor mediteraneene ale antichităţii şi terminând cu proiectul consumat al alianţei euro-atlantice care a hotărât soarta celui de al doilea război mondial şi a războiului rece. Ceea ce propune, de fapt, politica „alternativă” ițită şi la București este „să evadăm din Europa”. Vaporul (Europa) se scufundă, nu mai sunt şanse să fie reparat, cu atât mai puţin modernizat. Decât să ne ducem la fund o dată cu el, mai bine să evadăm, cât încă se mai poate! Unde? Dacă nu în Rusia direct, sau via Germania, prea puţin contează, atunci în America, iar dacă nici aici nu s-o putea, măcar undeva într-o viguroasă şi „strategică” alianţă cu China. Ori, mă rog, în orice combinaţie de oportunităţi care s-ar putea ivi din acomodarea competitivă a intereselor acestor poli care, în secolul XXI, definesc reţeaua puterii globale. De ce reprezintă această „soluţie” contrasensul istoriei? Răspunsul simplu, pentru că România are o „energie istorică” atât de limitată, încât abia dacă se poate târî de ici colo, în arealul temelor şi al problemelor europene, rareori capabilă să îşi atingă interesele, chiar şi cele care ţin direct de supravieţuirea sa politico-statală. Ceva mai complicat, pentru că nimeni, niciodată, nu a „evadat” din coordonatele sale. Natura în general şi natura socială, în special, nu are, nu permite soluţii bazate pe „evadare”, ci doar pe modelarea condiţiilor date, fie ea evolutivă, fie disruptivă, prin rupturi şi reconfigurări. Spre deosebire de ceea ce cred cei mai mulţi oameni politici, istoria nu este un fel de râu care curge de la trecut către viitor, de la origini către mare, şi pe care îl poţi „călări” cu succes dacă ai mijloacele şi cunoştinţele de navigaţie potrivite, la momentul potrivit. Istoria este un râu, dar el curge, din punctul de vedere al subiecţilor istoriei, din viitor către trecut. În sensul acesta, datele structurale şi opţiunile noastre, asemenea unui corp în calea apei curgătoare, selectează din imensitatea viitorilor care se reped către noi, pe acela, unic, care ne devine prezent. Un prezent care se aşează apoi în trecut nu „obiectiv”, de la sine, ci funcţie de profilul, de activităţile şi „prelucrările” la care l-au supus cei pe mâna cărora a încăput, ca prezent! Foto: Financial Times ***
Page 1: occidentul romanesc www.occidentul-
Page 6 and 7: 06 OCTOMBRIE 2018 Eveniment Festiva
Page 8 and 9: 08 OCTOMBRIE 2018 Cu ocazia Centena
Page 10 and 11: 10 OCTOMBRIE 2018 Educaţie şi cul
Page 12 and 13: 12 OCTOMBRIE 2018 Interviu Privit p
Page 14 and 15: 14 OCTOMBRIE 2018 Internaţional Ha
Page 16 and 17: 16 OCTOMBRIE 2018 Opinii Cel mai ur
Page 18 and 19: 18 OCTOMBRIE 2018 Español Iasi es
Page 20 and 21: 20 OCTOMBRIE 2018 Opinii „Regele
Page 22 and 23: 22 OCTOMBRIE 2018 Reţetele Annei C

Occidentul romanesc 92 octombrie 2018

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?