occidentul romanesc nr 109 - martie 2020

20 MARTIE
2020
Corina Simionescu Hudgens
Medic terapeut – Norwich/ Anglia
Varza este regina incontestabilă
printre legumele
cu proprietăţi benefice organismului.
A fost şi încă este
folosită ca remediu universal,
datorită calităţilor terapeutice
antitumorale, antioxidante şi
antiinflamatoare. Este un bun
remineralizant şi tonifiant.
Orice legumă este de preferat
a se consuma în stare
crudă, însă varza este la fel
de bună şi după conservare.
Construirea Marelui Zid
Chinezesc (un „şarpe” din
piatră desfăşurat pe mii de
kilometri de-a curmezişul
Asiei) a fost posibilă şi datorită
verzei murate, un aliment
de bază în hrana sclavilor.
Medicii chinezi recomandau
ca muncitorii să fie hrăniţi
zilnic cu varză pusă la murat,
împreună cu mărar, leuştean,
seminţe de chimen şi fructe de
ienupăr, dar şi cu puţin orez
şi soia.
În urmă cu o mie de ani,
din China reţeta a fost preluată
de popoarele din Rusia,
care aveau experienţă în domeniu,
punând la murat ierburi
sălbatice. Mai simandicoşi,
europenii au rămas câtva
timp în expectativă, jenaţi mai
ales de mirosul murăturii, dar
au capitulat în cele din urmă,
apreciind-o la justa valoare.
Un căpitan al flotei britanice,
pe numele său James Cook,
a introdus varza murată în
meniul marinarilor de cursă
lungă, salvându-i astfel de
avitaminoză.
Varza murată conţine multe
vitamine, microelemente şi
săruri minerale, acid ascorbic,
vitamina C (prelucrarea termică
moderată favorizează
creşterea cantităţii de vitamina
C), acid folic (e conţinut
mai ales în frunzele exterioare,
de culoare verde), magneziu
(restabileşte vitalitatea la
persoanele suprasolicitate).
Specialiştii în dietologie consideră
că pentru unii bolnavi,
varza murată este mai folositoare
decât cea proaspătă, datorită
faptului că bacilii acidolactici
produşi în procesul de
fermentare o îmbogăţesc cu
vitaminele B1, B2, B3, B6
şi B9.
Banala varză murată este
unicul produs alimentar vegetal
care conţine vitamina B12,
care înlătură oboseala şi anemia,
ajută în lupta cu îmbătrânirea.
Carenţa de vitamină
B12 se înregistrează cel mai
des la vegetarienii convinşi
şi la persoanele vârstnice. Ea
generează palpitaţii, slăbiciuni,
pierdere de memorie şi
scăderea auzului.
În anul 1948, în varză s-a
descoperit o substanţă antiulceroasă:
vitamina U, care
protejează mucoasa tractului
gastro-intestinal de formarea
ulcerului şi contribuie la tratarea
ulceraţiilor. Sunt prezente
şi alte vitamine şi microelemente,
săruri minerale, glucide
şi substanţe organice care
stimulează producerea sucului
gastric şi a secreţiei biliare.
În aproximativ 150 de grame
de varză murată se găsesc
peste 10 miliarde de bacterii
benefice, având un rol foarte
important pentru menţinerea
sănătăţii intestinelor şi îndepărtarea
eficientă a toxinelor
din organism. Varza murată
favorizează şi procesul digestiv
la persoanele cu scădere
a funcţiilor motrice ale
intestinelor.
Cercetătorii spun că varza
murată nu-şi pierde calităţile
în timpul preparării culinare.
Mai mult decât atât, preparată
prin fierbere înăbuşită, poate
fi consumată pentru vindecarea
membranei mucoasei intestinale,
la bolnavii care nu
au voie să mănânce celuloză.
Varza murată îmbunătăţeşte
digestia, scoate din organism
reziduurile şi activează enzimele
care neutralizează substanţele
cancerigene.
Tratamente externe.
Răni, arsuri, lovituri şi inflamaţii.
Locurile afectate se
pansează cu terci din varză
murată (obţinut prin zdrobire),
pus între 2 straturi de
tifon, care se schimbă de 2-3
ori pe zi. Dacă apare o senzaţie
de arsură insuportabilă,
varza se amestecă cu puţină
apă fiartă şi răcită.
Acnee. Zilnic se aplică pe
zonele afectate frunze de varză
murată. Compresa se ţine
25 de minute, apoi se spală
pielea cu apă rece. Cura durează
1,5-2 luni.
Dureri de cap. Pot fi diminuate
cu varză murată învelită
în tifon. Se aplică în zonele de
după pavilionul urechilor şi
pe tâmple, apoi capul se leagă
cu un prosop. Dacă durerile
sunt dese şi insuportabile, se
beau şi câte 100 ml de moare,
de trei ori pe zi.
Tratamente interne.
Astm bronşic: se recomandă
consumarea zilnică a salatelor
din varză murată, ceapă şi usturoi.
Paradontoză: de 6-8 ori
pe zi se mestecă bine câte 3-4
linguri de varză murată tăiată
mărunt, iar între procedurile
de mestecat se clăteşte gura
cu moare încălzită. Pirozis
(arsuri la stomac): înainte de
fiecare masă se mănâncă câte
Terapia verde
2-3 linguri de varză murată
tăiată mărunt.
Moarea de varză: litiază biliară,
gastrită cu aciditate scăzută,
giardioză. Timp de 2-3
săptămâni se beau câte 150
ml de moare, de 3 ori pe zi,
cu 30 minute înainte de masă.
Apoi, dacă pietrele sunt mici
(mai mici decât un grăunte de
porumb), după consultarea cu
medicul specialist, puteţi să
folosiţi metoda bunicilor. Se
amestecă un litru de moare
cu 400 g de ulei nerafinat şi
suc de la 4 lămâi. Cu 24 de
ore înainte de procedură nu se
mănâncă nimic. Începând de
dimineaţă, se beau câte 100
ml de preparat, la fiecare 25
de minute.
Metoda poate provoca dureri,
de aceea trebuie folosită
o compresă caldă în zona ficatului,
pe toată durata curăţării,
sau o pastilă de No-Spa.
Timp de 4-5 ore, organismul
răspunde cu diaree, în timpul
acesta, colecistul se curăţă de
pietre. După procedură, timp
de 2 săptămâni, se bea ceai
din muşeţel şi fenicul. Două
linguri cu seminţe de fenicul
râşnite se fierb 10 minute întrun
litru de apă, se adaugă 2
linguri cu flori de muşeţel, se
acoperă cu capac şi se trag de
pe foc. După 25 de minute se
strecoară, iar peste plante se
mai toarnă un litru de apă şi se
aduce până la punctul de fierbere.
După răcire, se strecoară
şi se amestecă tot lichidul obţinut.
Se bea în timpul zilei în
loc de apă.
Hemoroizi: se beau câte
Varza murată,
sursă de probiotice
100 ml de moare încălzită, de
3 ori pe zi, înainte de masă.
Atunci când hemoroizii se
asociază cu hemoragie, se bea
câte un pahar de 2-3 ori pe zi
şi se mănâncă zilnic salată de
varză proaspătă sau murată.
Avitaminoză şi astenie:
se amestecă câte un pahar
de moare şi suc de roşii, se
adaugă 150 ml de apă plată,
o lingură de miere de albine
şi o lingură de suc de lămâie.
Se bea câte un pahar de 1-2
ori pe zi, între mese, până la
îmbunătăţirea situaţiei.
Răguşeală, dureri uscate în
piept: se amestecă părţi egale
de moare şi apă plată. Se bea
lichidul cald, de 2-3 ori pe zi.
Diabet: de 3-4 ori pe zi, cu 30
minute înainte de masă, se bea
câte 1/3 pahar de moare, diluată
cu apă, în proporţie de 1:1,
timp de 21 de zile. După 7 zile
de pauză, cura se repetă, până
la îmbunătăţirea situaţiei.
Constipaţie: 1. Se dizolvă
2 linguriţe de sare grunjoasă
în 250 ml de moare şi se
bea dimineaţa pe nemâncate.
După necesitate, se repetă
procedeul şi a doua zi, tot
dimineaţa; 2. Un pahar de
moare (250 ml) se amestecă
cu o linguriţă de drojdie sau 4
g de cruşin şi se bea încălzit,
dimineaţa, pe nemâncate.
De regulă, la 10 kg de varză
se pun 1 kg de morcovi şi
250-350 g de sare. Morcovul
îmbogăţeşte compoziţia cu
vitamine şi serveşte drept izvor
de glucoză suplimentară
care participă la procesul de
fermentare. Sarea favorizează
extracţia de suc şi formarea
de moare, reglează viteza de
fermentaţie, este şi un conservant
natural. Cantitatea prea
mare de sare împiedică activitatea
microorganismelor, şi
varza devine prea sărată, dar
insuficient murată. În nici un
caz nu se folosesc vase din
aluminiu sau din tablă zincată!
Materialul lor în contact cu
mediul acid produce combinaţii
chimice toxice.
Dacă varza se pune la
murat întreagă sau tăiată în
jumătăţi, se păstrează de 1,5-
2 ori mai multe vitamine. La
fiecare 10 kg de varză aveţi
nevoie de 200-300 g de sare.
Cu primele foi în care sunt
învelite căpăţânile se acoperă
fundul vasului. Se pun în
straturi căpăţâni întregi sau
tăiate în jumătăţi, varza tocată
amestecată cu o parte de sare
şi morcov ras pe răzătoarea
cu orificii mari. Se adaugă
după preferinţă mere, gutui,
cătină, felii de sfeclă de zahăr
sau sfeclă roşie, bobiţe de răchiţele,
călin, scoruş, seminţe
de mărar sau chimen. Sarea
rămasă se dizolvă în cantitatea
de apă necesară pentru
umplerea vasului.
Varza se acoperă cu un
strat de frunze şi o bucată de
ţesătură de bumbac împăturită,
deasupra se aşează un
platou de ceramică de mărime
potrivită, cu o greutate
deasupra, şi se ţine într-un loc
cu temperatura de 18-22 grade.
Zilnic se înlătură spuma,
se introduce în câteva locuri
un beţişor curat pentru eliminarea
gazelor. Platoul trebuie
să fie permanent acoperit cu
moare. Când moarea se limpezeşte
şi procesul de fermentare
se termină, varza se mută
la rece.
Moarea de varză se conservă
şi pentru perioada când
varza se termină. Se lasă la
rece într-un borcan acoperit
cu un prosopel de bumbac,
timp de 3-4 ore, ca să se limpezească,
apoi se strecoară
prin filtrul de cafea sau prin
4 straturi de tifon. Se aduce
până la 80 grade C, pe un foc
mare, într-un vas emailat (nu
se fierbe!), şi imediat se toarnă
în sticle sau borcane sterilizate
cu filet. Se păstrează
în frigider.
În cazuri de gastrită, pancreatită,
ulcer, afecţiuni renale
şi hepatice se foloseşte
varză murată fără sare. Într-o
găleată emailată se pune un
strat de varză tocată amestecată
cu morcov ras, apoi un
strat de ceapă şi usturoi tăiate
mărunt, iar un strat de varză
şi aşa până se umple vasul la
4/5. Peste varză se toarnă apă
caldă şi se pune o farfurie şi o
greutate pentru presare. Găleata
se ţine la căldură, zilnic
se introduce un beţişor până
la fund, pentru eliminarea
gazelor, şi se înlătură spuma.
După terminarea procesului
de fermentare, varza se păstrează
la temperatura de 2-8
grade.
Documentare:
www.healthline.com
www.dailymail.co.uk
www.glkfoods.com